Sunteți pe pagina 1din 20

2017

irea ciclului economic si scderea volatilitatii PIB, cu impact benefic asupra


potentialului de crestere economica pe termen lung. Stabilizatorii automai pot
aciona att pe partea de venituri cat si partea de cheltuieli a bugetului. Daca
avem in vedere partea de venituri, in cazul in care economia se afla pe partea
descendenta a ciclului economic (in recesiune), veniturile bugetare scad, fiind
colectate mai puine taxe si impozite (acestea fiind influenate de activitatea
economica). Aceasta scdere stimuleaz cererea agregata, contribuind astfel la
stimularea 3 creterii PIB. In situaia in care economia se afla intr-o perioada de
"boom" a ciclului economic, veniturile bugetare cresc ciclic, ceea ce face ca
veniturile agenilor sa scad, contribuind astfel la limitarea expansiunii cererii
agregate. Daca avem in vedere partea de cheltuieli bugetare, stabilizatorii
automai actioneaza de regula prin intermediul sistemului de compensaii si
ajutoare pentru omeri. Astfel, in cazul in care economia este in recesiune si
creste rata omajului, creterea compensaiilor si ajutoarelor de omaj stimuleaz
cererea agregata, iar in cazul unui boom economic, scderea acestor ajutoare
limiteaz expansiunea cererii agregate. Astfel, stabilizatorii automatii (soldul
ciclic al bugetului - diferenta dintre veniturile bugetare si cheltuielile bugetare de
natura ciclica) actioneza ca o "frana" pentru activitatea economica cand PIB-ul
efectiv este peste nivelul sau potential, respectiv ca un "stimul" pentru
activitatea economica in perioadele cand PIB-ul efectiv este sub nivelul sau
potential. Astfel, PIB-ul efectiv este "fortat" automat sa se stabilizeze la nivelul
sau potential. Mecanismul descris functioneaza cu att mai puternic cu cat
sistemul de impozitare este mai progresiv. Deficitul bugetar structural reprezint
poziia fiscala in momentul in care PIB-ul este la nivelul sau potential, adic
atunci cnd economia este la mijlocul distantei dintre un "boom" economic si o
recesiune. Modificarea deficitului structural de la un an la altul reprezinta
impactul unor decizii discretionare de politica fiscala ("impulsul fiscal"). Marimea
deficitului bugetar ciclic este data de output-gap si de elasticitatile veniturilor si
cheltuielilor la modificarea volumului activitatii economice (estimate cu metode
econometrice). Output-gapul reprezint abaterea procentuala a PIB-ului efectiv
de la nivelul sau potenial, nivelul potenial al PIB reprezentnd nivelul PIB la
utilizarea "normala" a capacitatilor de producie, fr sa se genereze presiuni
inflaioniste. PIB potenial este determinat de factori fundamentali, cum ar fi:
organizarea economiei, nivelul capitalului fizic si uman, capacitatea productiv a
economiei determinat de tehnologie i factori demografici ce afecteaz fora de
munc etc. Un element cheie in determinarea deficitului ciclic si a celui structural
este PIB-ul potential. Acesta nu este o marime observabila direct si se determina
prin diverse metode econometrice (tehnici de filtrare a datelor, functii de
productie), fiecare metoda avand avantaje si dezavantaje

2
Atunci cand PIB-ul efectiv este peste potential (output gap pozitiv), se
inregistreaza un excedent bugetar ciclic, iar deficitul efectiv este mai mic decat
deficitul structural. Atunci cand PIBul efectiv este sub potential (output gap
negativ) se inregistreaza un deficit bugetar ciclic, iar deficitul efectiv este mai
mare decat deficitul structural.

Atunci cand PIB-ul efectiv este peste potential (output gap pozitiv), se
inregistreaza un excedent bugetar ciclic, iar deficitul efectiv este mai mic decat
deficitul structural. Atunci cand PIBul efectiv este sub potential (output

Atunci cand PIB-ul efectiv este peste potential (output gap pozitiv), se
inregistreaza un excedent bugetar ciclic, iar deficitul efectiv este mai mic decat
deficitul structural. Atunci cand PIBul efectiv este sub potential (output gap
negativ) se inregistreaza un deficit bugetar ciclic, iar deficitul efectiv este mai
mare decat deficitul structural.

3
Din graficul 2 se observa ca atunci cand PIB-ul efectiv a fost peste cel potential,
autoritatile au avut o politica fiscala prociclica, adica deficitul bugetar structural a
crescut desi PIB-ul era peste nivelul sau potential (in special in perioada 2006-
2008). S-au angajat in acele perioade cheltuieli permanente (structurale) pe baza
unor venituri temporare (ciclice). Astfel, actiunea automata benefica si
stabilizatoare a deficitului ciclic (stabilizatorii automati) a fost anulata de politica
discretionara prociclica. 2.9% 2.6% 2.4% 2.6% 2.8% 2.0% 2.1% 3.4% 3.8% 4.2%
4.7% 5.3% 5.1% 2.7% 2.0% 1.9% 2.0% 2.2% 0 % 1 % 2 % 3 % 4 % 5 % 6 % 200
220 240 260 280 300 320 340 360 Crestere economica potentiala (scala din
dreapta) PIB potential (mld. RON, preturi constante 2005) PIB real (mld. RON,
preturi constante 2005) -10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 1995 1996 1997 1998 1999 2000
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011F 2012F 2013F
Deficit public structural (% din PIB) Deficit public ciclic (% din PIB) Deficit public
(% din PIB) -10 -5 0 5 10 15 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011F 2012F 2013F Deficit public ciclic
(% din PIB) Devitia PIB de la potential (%) Deficit public structural (% din PIB) 5
3.2 Impactul noii reguli din pactul fiscal european asupra politicii fiscale in viitor
Noua limita pentru deficitul structural impusa de pactul fiscal european va
impune un control foarte strict asupra finantelor publice in Romania, acest lucru
avand avantaje clare, dar si dezavantaje. Romania a avut in trecut o politica
fiscala discretionara prociclica, indisciplinata, accentuand dezechilibrele
macroeconomice in loc sa le atenueze. Astfel, deficitul structural a crescut in mod
inutil cand PIB-ul era peste nivelul potential, anuland astfel actiunea
stabilizatorilor automati. Noua regula care limiteaza deficitul structural la 0.5%
din PIB va conduce aproape la imposibilitatea practicarii unor politici fiscale
prociclice si la o disciplina fiscala pronuntata, cea ce pentru o tara ca Romania,
data fiind experienta istorica negativa, poate fi un avantaj semnificativ. Daca
regula ar fi functionat in trecut, un calcul simplu, desi nu corect in totalitate,

4
arata ca de exemplu, in 2008 cand PIB-ul era peste potential, Romania ar fi
trebuit sa aiba un excedent bugetar de 2.5% din PIB in locul unui deficit bugetar
efectiv de 5.7% din PIB. De altfel, in toata perioada 2004-2008, Romania ar fi
trebuit sa aiba excedente bugetare, PIB-ul fiind in acea perioada peste nivelul sau
potential, iar deficitul bugetar structural de numai 0.5% din PIB ar fi fortat soldul
bugetar efectiv sa fie pe excedent.

Dezavantajul noii reguli fiscale europene pentru Romania este ca spatiul de


manevra existent pentru a putea stimula economia in perioadele de recesiune va
fi foarte redus. In cazul Romaniei, -2.9 -5.7 -9.0 1.9 2.5 -0.4 -10 -8 -6 -4 -2 0 2 4
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
2009 2010 2011F 2012F 2013F Deficit public (% din PIB) Deficit public recalculat
pe baza regulii bugetare (% din PIB) 6 limita de deficit structural de 0.5% din PIB
va fi cel mai probabil atinsa inainte ca deficitul public efectiv sa ajunga la 3% din
PIB (Romania poate avea deficite bugetare de 3% din PIB numai in perioadele
extreme de criza output gap negativ de circa 8.33%, data fiind elasticitatea
soldului ciclic de doar 0.3 la modificarea cu un punct procentual a output-gap-
ului). In plus, in recesiunea din 2009-2010, deficitele bugetare efective nu ar fi
putut depasi 2% din PIB. Se poate demonstra si teoretic si empiric ca pe termen
mediu si lung (pe durata unui ciclu economic complet), deficitul efectiv mediu
este egal cu deficitul structural mediu, iar media deficitului ciclic este 0.

5
Prin asumarea unei tinte de deficit structural maxim de 0.5% din PIB (probabil
usor mai ridicat data fiind datoria publica semnificativ sub 60% din PIB), Romania
isi asuma obligatia ca deficitul bugetar efectiv, ca medie pe parcursul unui ciclu
economic (si media pe un orizont lung de timp), sa fie de maxim 0.5% din PIB,
ceea ce va insemna fata de standardele istorice (3.8% din PIB media deficitului
structural in perioada 1999-2011) un deficit bugetar mult mai mic si un spatiu de
"manevra" mult redus.

3.3 Impactul noii reguli din pactul fiscal european asupra capacitatii de stabiliza
economia Capacitatea sectorului guvernamental de a contribui prin stabilizare
automata la atenuarea fluctuatiilor ciclului economic este relativ scazuta in
Romania, in comparatie cu alte tari europene. Dimensiunea stabilizatorilor
automati in Romania in comparatie cu celelelate tari europene este semnificativ
mai redusa. Stabilizatorii automati sunt cei mai eficace, asa cum era de asteptat,
in tari precum Danemarca, Olanda, Suedia si Finlanda, tari in care impozitarea are
un caracter progresiv pronuntat.

6
Datorita unor stabilizatori automati slabi, Romania ar avea nevoie de posibilitatea
aplicarii unor stimuli fiscali discretionari (deficit structural mai mare) mai
puternici in perioade de recesiune pentru a ajuta economia sa iasa mai repede
din recesiune si a o readuce la potential. Asa cum arata literatura de specialitate,
marimea stabilizatorilor automati este strans legata de sistemul de impozitare
(progresiv sau cota unica) si de ponderea sectorului guvernamental in PIB.

In mod cert, Romania are nevoie in viitor de cresterea eficacitatii stabilizatorilor


automati, limitarea deficitului structural necesitand stabilizatori automati mai
puternici. In afara cresterii interventiei guvernului in economie, solutie discutabila

7
in functie de curentul ideologic imbratisat, exista metode identificate in literatura
prin care stabilizatorii automati pot fi crescuti (a se vedea Thomas Baunsgaard
and Steven A. Symansky - "Fiscal stabilizers", IMF, 2009).

3.4 Impactul noii reguli din pactul fiscal european asupra datoriei publice Prin
asumarea unei tinte de deficit structural maxim de 0.5% din PIB, Romania isi
asuma obligatia ca deficitul bugetar efectiv, ca medie pe un orizont lung de timp,
sa fie maxim 0.5% din PIB, ceea ce va insemna in termeni de balanta primara
(deficitul bugetar inainte de plata dobanzilor la datoria publica) un surplus
bugetar primar (dobanzile la datoria publica sunt acum in jur de 1.8% din PIB).
Acest lucru va forta reducerea datoriei publice (a se vedea si Edoardo
Campanella, "What constitutional fiscal rule for members of the EU? ", 2011,
http://www.voxeu.org/index.php?q=node/6129). Pe termen mediu si lung, limita
de 0.5% din PIB pentru deficitul structural conduce la scaderea datoriei publice
(ca % din PIB). In cazul Romaniei, calculele arata ca in circa 20 de ani, la o rata
de crestere nominala medie a PIB de 5%, datoria publica scade la 20% din PIB
daca deficitul structural este 0.5% din PIB.

In acest context, ne putem pune intrebarea daca e dezirabil ca Romania sa isi


reduca datoria publica atat de mult pe termen lung, tinand cont ca avem una
dintre cele mai reduse datorii publice in UE si ca este de asteptat ca pe termen
lung, pe masura ce economia se va dezvolta, sa existe premisele absorbtiei unei
datorii publice mai mari? Literatura de specialitate arata ca pana la un anumit
prag, acumularea de datorie publica este stimulativa pentru cresterea
economica. Pe de alta parte, nivelul curent al datoriei publice in Romania tinde sa
devina relativ mare data fiind capacitatea de absorbtie limitata a pietelor
financiare locale.

8
3.5 Necesitatea imbunatatirii absorbtiei fondurilor UE In contextul schimbarii
fundamentale de abordare in politica fiscala in anii urmatori ca urmare a noului
pact fiscal, spatiul de manevra la nivelul politicii fiscal-bugetare va fi mult mai
mic ca in trecut, deficitele bugetare maxime permise fiind mult mai mici. Mai
mult, eficienta redusa a stabilizatorilor automati reprezinta o constrangere
suplimentara pentru Romania. In acest context, 0 20 40 60 80 100 120 140 160
Estonia Bulgaria Romania Suedia Lituania Cehia Slovacia Slovenia Letonia
Finlanda Polonia Olanda Spania Austria Germania Franta Marea Britanie Belgia
Irlanda Portugalia Italia Grecia Datoria publica (% din PIB, Q3 2011) EE BG RO SE
LT SK CZ SI LV FI DK PL NL CY ES MT DE AT HU EU27 FREAUK BE IE PT IT GR 0 20
40 60 80 100 120 140 40 60 80 100 120 140 Datoria publica (% din PIB, Q3
2011) PIB pe locuitor la PPC in 2010 (% din media EU 27) 10 trebuie gasite solutii
de stimulare a economiei chiar in conditiile unui spatiu mult mai limitat la nivelul
politicii fiscal bugetare. O prima solutie in acest sens o reprezinta absorbtia
fondurilor UE. Aceasta reprezinta un stimul enorm pe care il putem avea in
economie, care devine crucial in contextul constrangerii legate de politica fiscala
discretionara impusa de noul pact fiscal si de dimensiunea redusa a
stabilizatorilor automati. Potentialul de multiplicare al cheltuielilor bugetare
proprii in cazul proiectelor finantate din fonduri UE este mult mai mare decat in
cazul proiectelor finantate integral din resurse proprii. Data fiind cofinantarea de
doar 5% in cazul proiectelor cu finantare UE, la 1 leu resurse proprii - deficit
bugetar - se pot efectua cheltuieli bugetare de 20 lei (absobtia fondurilor UE are
impact pe deficitul bugetar doar cu partea de cofinantare, banii primiti de la UE
fiind reflectati si pe venituri si pe cheltuieli), fata de o echivalenta de 1:1 in cazul
proiectelor finantate integral din resurse proprii. In acest sens, nu exista nici un
argument rational pentru care am prefera sa finantam un proiect din resurse
proprii daca el poate fi finantat din fonduri UE. Noile constrangeri bugetare
impuse de compactul fiscal sunt un argument suplimentar foarte puternic in
acest sens. Din pacate, pana acum, performanta Romaniei in termeni de
absorbtie a fondurilor UE este foarte slaba. Romania trebuie sa aiba ca prioritate
zero cresterea urgenta si substantiala a absorbtiei fondurilor UE.

9
3.6 Necesitatea cresterii eficientei cheltuielilor publice Pe langa absorbtia banilor
europeni, noile constrangeri bugetare impuse de pactul fiscal ne obliga si la o
cheltuiere mult mai eficienta a banilor publici. Cu aceleasi resurse bugetare,
limitarea deficitului bugetar ne forteaza sa obtinem efecte mult mai mari in
economie prin cheltuirea banilor publici. Rezervele de eficienta pe partea de
cheltuieli bugetare sunt foarte mari. Spre exemplu, Romania a avut cea mai mare
alocare pentru cheltuieli de investitii ca procent din PIB (si ca procent din total
ventirui bugetare) dintre toate tarile UE in perioada 2001-2010, dar cu toate
acestea, rezultatele au fost modeste, Romania avand inca cea mai slaba
infrastrucura din UE. Acest exemplu arata in mod clar ca banii au fost cheltuiti
ineficient.

10
Capitolul 1. Caracteristici generale ale impozitului

Activitile agenilor economici sunt ndreptate spre obinerea de profit, iar statul
pentru a-i procura resursele necesare impoziteaz acest profit. Profitul reprezint o form de
venit obinut din derularea unei activiti economice, ca urmare a investiiilor de capital.

Impozitele reprezint o form de prelevare a unei pri din veniturile


persoanelor fizice sau juridice, cu caracter obligatoriu i cu titlu nerambursabil, la dispoziia
statului i care nu presupune o contraprestaie din partea acestuia. Potrivit art. 138 alin. 1 din
Constituia Romniei, impozitele datorate bugetului de stat se stabilesc numai prin lege.
Caracterul obligatoriu presupune ca plata impozitelor ctre stat este o sarcin impus tuturor
persoanelor fizice i juridice care realizeaz venituri din: salarii, profit, veniturile realizate de
liber profesioniti, etc. Rolul principal al impozitelor datorate statului este acela de procurare

11
a resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice. Pe plan social, rolul
impozitelor este de redistribuire a unei pri din produsul intern brut ntre clasele i pturile
sociale, ntre persoanele fizice i cele juridice.

1.1 Principiile de impozitare

Impunerea reprezint un complex de msuri i operaii ce au ca scop stabilirea


impozitului datorat statului. Aceasta are att o latur de natur politic, ct i una de ordin
tehnic (concretizat n metodele i tehnicile utilizate pentru stabilirea mrimii obiectului
impozabil i a cuantumului impozabil). Prin latura politic se urmrete ca fiecare impozit s
rspund unor anumite cerine i s fie n concordan cu anumite principii. Potrivit lui Adam
Smith, reprezentant de seam al economiei politice clasice din sec. XVIII-XIX, la baza
politicii fiscale a statului ar trebui s stea mai multe principia i anume:

a) principii de echitate fiscal, presupun impunerea difereniat a veniturilor i


scutirea de plata impozitelor a persoanelor cu venituri mici, adic stabilirea unui minim
impozabil. Un rol deosebit n respectarea echitii fiscal l are felul impunerii utilzate:
impunerea n sum fix sau impunerea n cot procentual. Cea mai des ntalnit form de
impunere este cea n cote procentuale, aceasta utilizandu-se att n cazul impozitelor directe,
ct i n cazul impozitelor indirecte;

b) principiile certitudinii impunerii, presupun ca mrimea impozitelor datorate de


fiecare persoan fizic sau juridic s fie cert i nu arbitrar, iar termenele i modalitatea de
plat s fie clare pentru toi contribuabilii;

c) principii de politic fiscal, presupun realizarea ncasrii impozitelor cu minimum


de cheltuieli;

d) principii de politic economic. Prin introducerea unui impozit statul nu urmrete


numai procurarea de venituri necesare acoperirii cheltuielilor publice, ci i folosirea acestuia
ca mijloc de stimulare sau de reducere a produciei sau consumului unor mrfuri, precum i de
restrangere sau extindere a relaiilor comerciale cu alte ri.

12
e) principii social-politice. Prin politica fiscal promovat de unele state se urmrete
realizarea unor obiective de ordin social-politic, ca de exemplu meninerea influenei
partidului guvernamental n mijlocul unor categorii sociale.
1.2 Clasificarea impozitelor

n practica financiar se ntlnete o diversitate de impozite care se deosebesc nu


numai ca form, ci i n ceea ce privete coninutul.

a) dup trsturile de fond i form, deosebim:

1. impozite directe, care la rndul lor pot fi: reale (impozitul pe cldiri, impozitul pe venitul
agricol, etc.), personale impozitul pe venit;

2. impozite indirecte: accize, taxa pe valoarea adugat, taxe vamale, taxe de timbre i
nregistrare, etc.

b) dup obiect, deosebim:

1. impozite pe venit;

2. impozite pe cheltuieli;

c) dup scopul urmarit:

1. impozite financiare;

2. impozite de ordine;

d) dup frecvena de realizare:

1. impozite permanente;

2. impozite incidentale;

e) dup instituia care le administreaz:

1. impozite ale administraiei publice centrale;

13
2. impozite ale administraiei publice locale;
Capitolul 2. Impozitul pe profit

Profitul este o form de venit obinut prin intermediul unei activiti economice, ca
urmare a investirii unui capital. Pentru ca venitul realizat s poat fi calificat ca profit, este
necesar ca activitatea economic s fie desfurat cu scopul obinerii de beneficiu.
Aceast subliniere este foarte important ntruct n practic, exist situaia n care o
entitate desfoar o activitate productoare de venit ce nu este calificat drept profit, pentru
care nu exist intenia obinerii unui beneficiu, ci veniturile sunt destinate susinerii unei alte
activiti proprie entitii respective. Este cazul persoanelor juridice fr scop lucrativ.
Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplic beneficiului obinut din
desfurarea unei activiti economice. El reprezint una din principalele surse de venituri ale
bugetului de stat.

2.1 Contribuabilii

Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmtoarele persoane,
denumite n continuare contribuabili:
a) persoanele juridice romne;
b) persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu
permanent n Romnia;
c) persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care desfoar activitate n
Romnia ntr-o asociere fr personalitate juridic;
d) persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti
imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o
persoan juridic romn;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru veniturile
realizate att n Romnia ct i n strintate din asocieri fr personalitate juridic; n acest
caz, impozitul datorat de persoana fizic se calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana
juridic romn;
f) persoanele juridice cu sediul social n Romnia, nfiinate potrivit legislaiei europene.

14
2.2 Sfera de cuprindere a impozitului

Impozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz:

a) n cazul persoanelor juridice romne i al persoanelor juridice cu sediul social n Romnia,


nfiinate potrivit legislaiei europene, asupra profitului impozabil obinut din orice surs, att
din Romnia, ct i din strintate;
b) n cazul persoanelor juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu
permanent n Romnia, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) n cazul persoanelor juridice strine i al persoanelor fizice nerezidente care desfoar
activitate n Romnia ntr-o asociere fr personalitate juridic, asupra prii din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecrei persoane;
d) n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu
proprieti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare
deinute la o persoan juridic romn, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne care realizeaz
venituri att n Romnia, ct i n strintate, din asocieri fr personalitate juridic, asupra
prii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

2.3 Scutiri de la plata impozitului pe profit

1. Sunt scutii de la plata impozitului pe profit urmtorii contribuabili:

a) trezoreria statului;

b) instituiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii i


disponibilitile realizate i utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanele publice, cu
modificrile ulterioare, i Legii nr. 273/2006 privind finanele publice locale, cu modificrile
i completrile ulterioare, dac legea nu prevede altfel;

c) persoanele juridice romne care pltesc impozitul pe veniturile microntreprinderilor, n


conformitate cu prevederile cuprinse n titlul IV;

d) fundaiile romne constituite ca urmare a unui legat;

15
e) cultele religioase, pentru: venituri obinute din producerea i valorificarea obiectelor i
produselor necesare activitii de cult, potrivit legii, venituri obinute din chirii, alte venituri
obinute din activiti economice, venituri din despgubiri n form bneasc, obinute ca
urmare a msurilor reparatorii prevzute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate, cu condiia ca sumele respective s fie utilizate, n anul curent i/sau n anii
urmtori, pentru ntreinerea i funcionarea unitilor de cult, pentru lucrri de construcie, de
reparaie i de consolidare a lcaurilor de cult i a cldirilor ecleziastice, pentru nvmnt,
pentru furnizarea, n nume propriu i/sau n parteneriat, de servicii sociale, acreditate n
condiiile legii, pentru aciuni specifice i alte activiti nonprofit ale cultelor religioase,
potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioas i regimul general al cultelor.

f) instituiile de nvmnt particular acreditate, precum i cele autorizate, pentru veniturile


utilizate, n anul curent sau n anii urmtori, potrivit Legii nvmntului nr. 84/1995,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare i Ordonanei de urgen a Guvernului
nr. 174/2001*) privind unele msuri pentru mbuntirea finanrii nvmntului superior,
cu modificrile ulterioare;

g) asociaiile de proprietari constituite ca persoane juridice i asociaiile de locatari


recunoscute ca asociaii de proprietari, potrivit Legii locuinei nr. 114/1996, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare, pentru veniturile obinute din activiti economice i
care sunt sau urmeaz a fi utilizate pentru mbuntirea utilitilor i a eficienei cldirii,
pentru ntreinerea i repararea proprietii comune;

h) Fondul de garantare a depozitelor n sistemul bancar, constituit potrivit legii;

i) Fondul de compensare a investitorilor, nfiinat potrivit legii;

j) Banca Naional a Romniei;

k) Fondul de garantare a pensiilor private, nfiinat potrivit legii.

2. Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la


plata impozitului pe profit pentru urmtoarele tipuri de venituri:

a) cotizaiile i taxele de nscriere ale membrilor;


16
b) contribuiile bneti sau n natur ale membrilor i simpatizanilor;

c) taxele de nregistrare stabilite potrivit legislaiei n vigoare;

d) veniturile obinute din vize, taxe i penaliti sportive sau din participarea la competiii i
demonstraii sportive;

e) donaiile i banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

f) dividendele i dobnzile obinute din plasarea disponibilitilor rezultate din venituri


scutite;

g) veniturile pentru care se datoreaz impozit pe spectacole;

h) resursele obinute din fonduri publice sau din finanri nerambursabile;

i) veniturile realizate din aciuni ocazionale precum: evenimente de strngere de fonduri cu


tax de participare, serbri, tombole, conferine, utilizate n scop social sau profesional,
potrivit statutului acestora;

j) veniturile excepionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate n proprietatea


organizaiilor nonprofit, altele dect cele care sunt sau au fost folosite ntr-o activitate
economic;

k) veniturile obinute din reclam i publicitate, realizate de organizaiile nonprofit de utilitate


public, potrivit legilor de organizare i funcionare, din domeniul culturii, cercetrii
tiinifice, nvmntului, sportului, sntii, precum i de camerele de comer i industrie,
organizaiile sindicale i organizaiile patronale;

l) sumele primite ca urmare a nerespectrii condiiilor cu care s-a fcut donaia/sponsorizarea,


potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective s fie utilizate de ctre organizaiile nonprofit,
n anul curent sau n anii urmtori, pentru realizarea scopului i obiectivelor acestora, potrivit
actului constitutiv sau statutului, dup caz;

m) veniturile realizate din despgubiri de la societile de asigurare pentru pagubele produse


la activele corporale proprii, altele dect cele care sunt utilizate n activitatea economic;

n) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor
17
3. Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la
plata impozitului pe profit i pentru veniturile din activiti economice realizate pn la
nivelul echivalentului n lei a 15.000 euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din
veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevzut la alin. (2). Organizaiile
prevzute n prezentul alineat datoreaz impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil
ce corespunde veniturilor, altele dect cele prevzute la alin. (2) sau n prezentul alineat,
impozit calculat prin aplicarea cotei prevzute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, dup caz.

*) Ordonana de urgen a Guvernului nr. 174/2001 a fost respins prin Legea nr. 82/2005.

2.4 Anul fiscal


1. Anul fiscal este anul calendaristic.
2. Cnd un contribuabil se nfiineaz sau nceteaz s mai existe n cursul unui an fiscal,
perioada impozabil este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

2.5 Cotele de impozitare

Cota de impozit pe profit care se aplic asupra profitului impozabil i este de 16%.
Prin profit impozabil se nelege diferena ntre veniturile realizate din orice surs i
cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad
veniturile neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului
impozabil se iau n calcul i alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor.
Impozit minim 5% pentru activiti de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte,
discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaz
aceste venituri n baza unui contract de asociere. Dac impozitul pe profit datorat este mai mic
dect 5% din veniturile obinute se pltete obligatoriu impozit de 5% aplicat acestor venituri
nregistrate.
De reinut impozitul pe profit este pltit de ctre persoanele juridice (firme, instituii,
organizaii,etc) nu de ctre indivizi (persoane fizice).

18
Concluzii i propuneri

Impozitul pe profit constituie una din sursele importante de alimentare a bugetului cu venituri, fiind un
impozit direct cu caracter obligatoriu i permanent din categoria veniturilor fiscale.
Avnd n vedere faptul c, n economia de pia, un rol deosebit de important i cu implicaii
multiple l au problemele fiscale i bugetare, precum i faptul c ,,impozitul nseamn ceea ce
pltim pentru o societate civilizat,, ar trebui vizate urmtoarele aspecte:
Crearea unui cadru legislative coerent i stabil;
Meninerea cotei de impozitare la un nivel sczut, ceea ce va conduce la creterea numrului
de investitori strini i a volumului investiiilor directe n Romnia;
Armonizarea permanent a legislaiei fiscale cu cea a comunitii europene;
Crearea unui climat economic i social favorabil creterii numrului de contribuabili prin
nfiinarea de noi societi comerciale, astfel nct s creasc i ponderea impozitului pe profit
n totalul veniturilor statului;
Crearea unui mediu politic prielnic dezvoltrii sectoarelor de producie i servicii prin
creterea productivitii, ceea ce va conduce la creterea veniturilor societilor i, implicit, a
bazei de impozitare a impozitului pe profit.

19
Bibliografie i webografie

Maria Bdoi - Aplicarea impozitului pe profit, Editura C.H. Beck, 2010.

http://www.myaccountant.eu/index.php/en/centrul-de-taxe/taxe-si-impozite-tipuri-si-cote-de-
impozitare#art.1

http://www.tradeville.eu/tradepedia/impozit-pe-profit

http://codfiscal.net/tag/cota-impozit-pe-profit

20