Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DEUTERONOM
de Romulus Ganea
I. Preliminarii
Subiectul studiului de fata este Legea zeciuielii in contextnl carfii
Deuteronom. Prima parte a acestui studiu va avea, tn deosebi, un caracter
descriptiv si va urmari delimitarea principalelor aspecte introductive cu
privire la cartea Deuteronom. In cea de-a doua parte, studiul va fi conturat
sub forma unei analize din punct de vedere exegetlc asupra pericopei cu
privire la legea zeciuielii, care se gaseste in capitolul 14 al car|ii
Deuteronom.
Trebuie precizat faptul ca prin prezentarea principalelor elemente
introductive ale car{ii Deuteronom se urmareste doar evidenjierea acelor
aspecte esenjiale care sunt necesare Tn realizarea unei analize exegetice
objective asupra pericopei mai sus amintite.
1 Numele romanesc al ultimei ca^i a Penlateuhului deriva din eel purtat de catre
aceasta Tn Septuaginta (LXX) - to Deuteronomion. (In traducerea latina a Bibliei -
Vulgata - numele car{ii este redat ca Deuteronomium.) Numele grecesc reflecta o
incorecta Tn^elegere a expresiei ebraice din Deul. 17: 18, ,,mine hatora hazof\
26 Legea zeciuielii in contextul carfo Deuteronom
care Tnseamna: ,,o copie a acestei legi". Expresia ebraica ,jn'ine hatorah hazot nu
poate fi tradusa ca ,,a doua lege" sau ca ,,repetarea legii". Aceste traduced, de
altfel gresite, pot sugera existenta unui corp legislativ diferit de eel continut Tn
celelalte carti ale lui Moise, tapt iara nici o acoperire - pentru ca, Tn a V-a carte a
Pentateuhului nu. este redata o a doua lege sau una diferita. Teologia liberala
considera ca Deuteronomul a fost redactat Tn secolul al Vll-lea T. d. Hr. folosindu-
se un vechi material legislativ redescoperit Tn vremea regelui Iosia. Astfel mulji
teoIogi liberali cred ca Deuteronomul nu reprezinta altceva decat un alt corp juridic
adaptat conditiilor sociale i religioase din timpul domniei lui Iosia, fapt Tnsa
indoielnic. Titlul car^ii folosit Tn cercurile tradi|ionale evreieti este dat de primele
cuvinte ale carfii - ..eteh hadebarim" (acestea sunt ciivinte/e) - Tnsa eel mai adesea
este folosita forma prescurtata a acestei expresii: debarim (cuvinte). Un alt nume,
la fel de popular printre evrei, inspirat din expresia mi$ne hatora hecot" (Dt.
17:18), este ,jni!jne halorah" sau mai simplu ,jni$ne". R. K. Harrison, Introduction
to Old Testament, Michigan, Grand Rapids, 1982, pag. 635.
2 .1. B. Agus, Evolufia gdndirii evreieti, Bucuresti, Hasefer, 1998, pag. 10-11.
Sustinatorii criticismului biblic liberal spun ca pana la aparitia colii profefilor, din
secolul VIII I. d. Hr., israelitii erau monolatrii, dar nu monoteis,ti. Ei adorau un
Dumnezeu unic, crezand ca pe pamSntul lui Israel, ,,Dumnezeul lui Israel" era
Stapanul Suprem, dar nu afirmau existen^a unui singur dumnezeu Tn tot Universul.
Potrivit criticii biblice profe{ii au fost aceia care au transformat putin cate putin
gandirea monolatra a poporului si Tn afara de aceasta au creat Jegenda" din
Pentateuh cu referire la facerea lumii s.i inceputurile istoriei Jui Israel. Autorul
cg.rt.il, J. B. Agus, considers ca aceasta parere nu este Tn conformitate cu toate
dovezile existente, argumentand faptul ca monoteismul a precedat aparitia
profetilor evrei din secolul VIIIT. d. Hr.
Legea zeciuielii in contextul cartji Deuteronom 27
3Acest fapt este evidenfiat mult mai bine de c5tre J. A. Thompson. El precizeaza
c5 Deuteronomul, prin conjinutul sau, nu are un caracter strict juridic ci, mai de
graba, aceasta carte pare o straveche marturisire de ciedinja. J. A. Thomson,
Deuteronomy, London, I.V.P. 1974, pag.12.
4 J. A. Thompson, op. cit. pag. 14.
28 Legea zeciuielii in contextul cartii Deuteronom
adesea, legile apodictice sunt introduse prin particulele ,JSa..., Sa nu'\ iar
cateva dintre acestea sunt grupate Tn serii scurte de ca"te trei (Dt. 16:21;
22; 17:1; 16:19), cinci (Dt. 22:53, 5b, 9, 10, 11) si respectiv sase (Dt. 22:30;
23;l,2,3,7a,7b).5
b. Legi .cazuistice sau conditional'e. Legile cazuistice sunt
exprimate tntr-o forma personalizata (ex.: ,J)aca un om... atunci..." Dt.
21:15 -17; 18-23; 22: 13 -29; 24: l-4).6De asemenea, acesttip de legi este
Tntalnit si in cazuliunor coduri juridice din vechiul Orient apropiat similare
Deuteronomului.
2. Pe langa materialul legislativ apodictic si cazuistic, Tn
Deuteronom exista s.i alte tipuri de legi care au scopul atat de a reglementa
modul Tn care trebuie sa func^ioneze anumite institutii (preotia, monarhia
etc.) cat ?i de a asigura anumite reguli pentru via$a cotidiana a evreilor (legi
cu privire la animalele curate si necurate, igiena taberei etc.).
8 Ca gen literar cartea Deuteronom este o narafiune. Vezi: Gordon D. Fee &
Douglas Stuart, Biblia ca literature, Cluj, Logos, 1998, pag. 83 -86.
9 S. R. Driver, op. cit, pag. LCI.
l0Domnul Iisus Hristos Ii atribuie cartea Deuteronom lui Moise ( Mt. 19: 18; 24: I -
4; Lc. 24: 27, 44). Din scrierile apostolului Pavel se poate injelege ca i el a
acceptat paternitatea mosaica a cartii fiirS sa puna la Tndoiala acest lucru (In 1 Cor.
9: 9 apostolul Pavel citeaza din Dt 25: 4, iar in Evr. 10: 28 citeaza din Dt. 17: 2-6).
11 George L. Robinson, J.S.B.N., vol. 2, (1943), pag, 836, apud J. A. Thomson, op.
cit, pag. 49.
30 Legea zeciuielii in contextul carjii Deuteronom
12 Conform carjii 4 Ezra (cap. 14) atat Legea lui Moise (4: 23) cat si cat-pie cu
caracter istoric si profetic (14: 21) au fost pierdute. Aici Ezra este prezentat
rugandu-se pentru a primi capacitatea necesara de a le reproduce. Rugaciunea sa
este ascultata si tntr-un extaz mantic el a dictat zi si noapte la cinci stenografi timp
de 40 de zile 94 de carji, 24 de cartf al Bibliei ebraice si alte 70. Primele trebuiau
facute publice si sa fie citite atat de catre cei merituosi cSt si de cei nemerituosi iar
ultimele trebuiau citite numai de catre n{elepti. George Foot More, Judaism,
Peabody, Hendrickson, 1997, pag. 8,9.
13 Roland Kenneth Harrison, Introduction to the Old Testament { 1970), pag 3 -9,
apud J. A Thompson, op. cit, pag. 47.
14 Aceasta marturie a restituirii carjilor sacre a fost considerate autentica de Ireneu
(Adversus Helvidium c.7.) si de catre multi scriitori crestini dupa acest pSrinte al
bisericii. George Foot More, op. cit, pag. 9.
15 Sunt propuse patru teorii principale cu privire la autorul carji si data scrierii:
1) Prima teorie susjine ca partea cea mai mare a carfii Deuteronom a fost
scrisa de Moise, insa scrierea ei a fost Tncheiata de un alt autor imediat dupa
vremea lui Moise;
2) A doua teorie considers ca Deuteronomul a fost scris in perioada lui
Samuel-Solomon. Sus|inatorii acestei teorii presupun cea mai mare parte a
materialului dateaza din vremea lui Moise, dar cartea in forma in care exista astazi
a fost finalizata la 300-400 de ani dupa moartea lui Moise;
Legea zeciuielii tn contextul cartii Deuteronom 31
24 Legamintele de la Sinai, Moab, si Sihem (Ex,: Dt. si los. 24) sunt in armonie cu
conjinutul si forma tratatelor de la sfarsitul mileniului al II-lea t. d. Hr., si nu cu
cele din mileniul 1 \. d. Mr. (care au o structure diferita). Aceasta sugereaza faplul
ca legaminlele de la Sinai, Moab, i Sihem au fost scrise ?n perioada dc limp
cuprinsa Tntre anii 1500-1200 T. d. Hr., In care si-au desfasurat activitatea Moise si
Iosua, liderii Israelului din timpul exodului. J. D Douglas, op. cif, pag. 336.
J. A. Thompson citandu-1 pe G. J. Wenham (ANET, pag. 163-180, The Code of
Hammurabi) prezinta structura acestor tratate din a doua jumatate a mileniului al
II-lea T. d. Hr., care se regase$te Tn mod deplin si in cazul cartii Deuteronom.
Tralate de la sfSr^ituI mileniului Legamantul Vechi Testamentar
al II -lea. (Deuteronomic)
Titlul - cu scopul de a identified Titlul- Dt. 1: 1-5
partenerul principal
Prologul istoric - Arata ca beneficiile Prologul istoric - Dt. I: 6 -3: 29
din trecut /acute de partenerul
principal ar trebui sa-l inspire pe
vasal la supimere recunoscatoare fafa
de stipula0ile care urmeaza.
I\\J\U
37 Prepozifia participial^ leman se traduce ,,prin aceea cS'* ,,tn ordine cav. in(elesul
secundar al radcinei sale (npy - ana) este ,,a marturisi".
38 J. A. Thompson, op. cit,. pag.182.
39 S. R. Driver, op. cit. pag. 140. P. C. Craigie, op. cit, pag. 233.
38 Legea zeciuielii in contextul carjii Deuteronom
3.c. ...zeciuiala din grdid tau, din vinul tau (proaspat) si, din
uleiul tau (tocmai stors), $i intdii nascufi din cireada si turma ta..."
In a treia parte a versetului 23, zeciuiala ,,alimentara" este
prezentata ca o zeciuiala a graului, a mustului (trad.: sue de struguri
nefermentat) i a uleiului. Intaii nSscuti din cireadS i din turma sunt, de
asemenea, men|iona^i aici ca parte a ofrandei pe care evreul trebuia s-o
inchine Domnului. S. R Driver crede ca intaii nascufi ai turmei i ai cirezii
sunt men{iona{i in acest pasaj doar pentru ca vremea in care acestia trebuia
sa fie Inchinati Domnului ar fi fost similar^ cu perioada in care zeciuielile
erau aduse la sanctuar.50
In versetul 23, zeciuielii i se face doar o prezentare sumarS
deoarece inten|ia legiuitorului nu era aceea de a detalia con^inutul acestei
ofrande ci de.a se asigura c5 zeciuiala era destinata in totalitate scopului
intentionat de lahve, pentru ca in Canaan, viitoarea patrie a copiilor lui
Israel, cinstirea zeitajilor cananite avea sa fie Tntotdeauna o ispita greu de
invins.51 Astfel, prin aceste cuvinte, Moise dorea sa Tntipareasca in inima
fiecarui evreu Tndatorirea sfantS de a priveghea la cinstirea Domnului cu
orice binecuvantare pe care El o daruia poporului sau, chiar daca ea consta
din rodul pamantului sau al turmei.
Prezentari mai detaliate atat a continutului zeciuielii cat si a
modului In care trebuia sa se procedeze cu ea se gasesc in Numeri 18,
Levitic 27:30-33, Dt. 12:17, 15:19-2352, 26:12-15.
Arad, Dan, Beer-eba. Y. Aharoni, Arad./fs Inscription ami Temple, BA, lrcb.
1968. i A. Biran, A theological Notes on Tel Dan in IEJ, 22, 1972. pag.164 -166.
50 S. R. Driver, op. cit, pag. 166 -167.
51 J. A. Thompson, op.cit, pag. 182.
52 Aici se face o prezentare a ofrandei (zeiuielii) ce consta din intaii naseu(i.
42 Legea zeciuielii in contextul cartii Deuteronom
53 Punerea in practica a legii zecuieli trebuia sa-l faca pe evreu sa-i Tndrepte ochii
i atenjia spre Cel care daruiete binecuvantarea (Dumnezeu) $i nu spre
binecuvantare.
54Exersarea fricii de Domnul deschidea u?a binecuvantarii divine. Binecuvantarea
divina ti asigura evreului mijloacele materiale prin intermediul carora el Ti pulea
duce existenta ?i din care trebuia sa-I daruiasca Domnului acea parte prescrisa de
lege ca scmn practic al recunoaterii dependen|ei fa{a de Dumnezeu.
55 C. F. Keil i F. Delitzsch sunt de parere notiunea de binecuvantare divina este
ideea predominant^ a acestui verset. L C. F. Keil & F. Delitzsch,, op. cit, pag 367.
Legea zeciuielii in contextul carfii Deuteronom 43
f
s -ie?k Diparf"7 nyprn ^p;? ^Q^n rra] ^055 nnnji ~
mm t : ,
k 1 ta ji % w ^ ^^ ^^ ^^ ^^ ^^ kfck B^ Ik I^Bte h. ka ^^ m*^^ kkkt k MM h\ H^ 1M ^^ MM MM MM Mi M h k ^
57 Cuvantul cbraic nefe$ este de obicei tradus ca suflet / sutlare de viaja. Aici
poarta conotafia de apetit sau de dorin^a a inimii. (...for what your hart desires...
cohf. Key Words Study Bible)
58 Aici substantivul singular levit arc o nuan{a colcctiva.
59 Conform Dt 14: 28 -29 partea lor in al Ill-lea an ar fi fost mult mai mare.
Legea zeciuielii in contextul cartii Deuteronom 45
6. v. 28. ,,Dupd trei ani (la sfdrsitul a trei ani) sd scofi afard toatd
zeciuiala din producfia ta din anul acela (anul a al treilea) si s-o asezi la
porfile tale."
v. 29. / sd vind LevituI, cdci el mi are parte de mostenire cu tine,
si noul venit (sezonierul) (fdrd drept de mostenire), si orfamil, si vdduva
care (sunt) laporfile tale si sd mandnce si sdfie mulfumifi prin aceasta; sd
te binecuvdnteze Domnul Dumnezeul tdu in toatd mimca mdinilor tale pe
care o veiface." ' 28
29
^7; j??
Zeciuiaia din al treilea an trebuia scoasd afard din depozitele
proprietarului si asezatd67, eel mai probabil, Tntr-un depozit public, din
cetatea sa de rezidenja, la care avea acces Tntreaga comunitate Tn mod liber
(la porfile tale). S. R Driver este de parere ca un astfel de eveniment avea
67 Verbul poate sugera ideea ca acjiunea avea loc Tn mod public. (Vezi altc pasaje
in care este folosit acest verb. Dt 17: 5; 21: 19; 22:15)
48 Legea zeciuielii in contextul cartii Deuteronom
IV. Concluzii
Despre cartea Deuteronom, se poate afirma, cu toata convingerea
ca ea reprezinta cuva"ntul lui Dumnezeu inspirat, d&ruit prin Moise natiunii
lui Israel. Moise a fost acela care a asternut in scris cuvintele acestei carti,
pe care mai apoi a daruit-o spre pastrare i Tmplinire poporului ales inainte
de a intra Tn Tara Promisa.
Dupa cum s-a putut observa deja, paternitatea mosaica a
materialului cuprins in cartea Deuteronom trebuie acceptata ca un fapt real.
O redactare ulterioara a cartii Deuteronom poate fi luata Tn considerare,
tnsa nu mai tarziu de secolul al Xll-lea T. d. Hr.
Este foarte probabil ca regele Iosia sa se fi folosit de aceasta carte
pentru promovorarea reformelor sale religioase care aveau de-a face i cu
proclamarea templului din Ierusalim ca singurul loc de Tnchinare pentru
Israel. Referinta deuteronomica cu privire la existent unui sanctuar central
50 Legea zeciuielii in contextul carjii Dcuteronom
lor. O data cu stabilirea in Canaan, natiunea lui Israel urma sa-si schimbe
felul de trai, trecand de la o viaja nomada la una sedentara. Dar nu acest
fapt provoca ingrijorarea lui Moise. in noua lor tara, israelitii se vor afla in
vecinStatea imediata a unor natiuni pSgane ale caror practici idolatre vor
gasi cu usurinja o buna primire in niste inimi nestatornice. De aceea Moise,
cu grija sa parinteasca, le adreseaza copiilor lui Israel cuvintele cartii
Deuteronom, sub forma unei predici determinative al carei scop era sa
miste inima si voinfa ascultatorilor pentru a lua cu statornicie marea
decizie: ,^ilege viafa, ca sa traiesti, tu si samdnfa ta" (Dt. 18:19)
felul carjii Deuteronom era acela de a dSrui na^iunii lui Israel
instructunile necesare pentru via|a sedentarS pe care o va duce in viitoarea
sa patrie. In timpul pribegei prin pustie israelijii si-au vazut existenfa in
stransa dependents de Dumnezeul lor, iar acest sentiment nu trebuia sa-i
paraseasca atunci cand se vor bucura de recolta pSmantului lor. Fiecare
evreu trebuia sa fie constient ca doar Domnul Dumnezeu ii inmul^ea
animalele, pe care le avea in posesie, si facea sa rodeasca pamantul pe care
il lucra. Zeii popoarelor din Canaan erau neputinciosi, iar adorarea lor
atragea blestemul din partea lui Dumnezeu. Practicarea zeciuielii era
semnul ca israelitul il recunotea pe Domnul ca sursa a binecuvantarii sale
si dovedea in mod public acceptul sau de a trai intr-o relate de dependents
cu Stapanul sau. Refuzarea unei astfel de practici era echivalenta cu o
declarable de independents fa^S de Dumnezeu si atrSgea dupa sine
blestemul.
Legea zeciuielii pune in evidentS intr-un chip binecuvantat natura
altruists a lui Dumnezeu si grija sa providentiala fa|S de copiii sai. Aceasta
dorintS a lui Dumnezeu, ca fiecare evreu sa-I inchine zeciuiala, nu poate fi
asemuita dorintei desarte a unui avar gata sa-i lipseascS pe altii de orice
bucurie. Prin intermediul legii zeciuielii, Dumnezeul lui Israel isi arata grija
Sa providen|iala fatS de cei lipsiti de mostenire in Israel. Domnul alesese
semintia lui Levi cu scopul de a-I sluji Lui in mod permanent si ii
interzisese in mod categoric si repetat sa aiba vreo mostenire printre
52 Legea zeciuielii in contextul car|ii Deuteronom
Expresia tree? niD'pc era folosita uneori e catre evrei pentru a indica faptul era
mesianica nu va fi altceva decat o guvernare a cerului pe Pamant. Prin aceasta se
sublinia ideea ca lui Dumnezeu ti va aparjine conducerea gloriosului regal
futuristic. Berahot 2. 2, 5
Cel mai probabil, Mantuitorul lacea referinja la preocuparea carturarilor i
fariseilor de a dezvolta legea orala
Domnul lisus Hristos nu anuleaza legea zeciuielii, prin a carei implinire
Dumnezeu este in continuare onorat, insa precizeaza ca un om dedicat lui
Dumnezeu nu trebuie sa se opreasca in slujirea sa la obligativitatea impusa de
Lege.
77 Matei 23: 23
54 Legeazeciuielii tn contextul carpi Deuteronom
78Matei6:41