Sunteți pe pagina 1din 17

Proiectarea zacamintelor de hidrocarburi fl uide

1. Cum pot li asimilate zacamiDtele de hidrocarburi fluide ?


Pot fi asimilate cu niste acumulatoare de energie.

2. Cum se coDsuma energia zacamanintelor de hidrocarburi fluide ?


O parte din energie se consuma pentru deplasarea fluidelor prin mediu poros catre
talpile sondelor, iar o alta parte pentru deplasarca prin tevile de extractie.

3. De ce depinde nivelul energetic al unui zacamant ?


Depinde de conditiile de ge eza.

4 Sub ce sleri de agregarc se afla Inatcrial ii! cadru! zacamantului de


hidrocarburi iluide ?
Stari de agregare:
-solida: -roci colectoare s; protectoarg;
hidrocarburi sol.de;
-lichida:- hidrocarburi fl uide:
- apa de zacamant;
-gazoasa:-hidrocarburi gazoase;
-ali sisteme de gaze.

5, Cum poale fi descries iransiormariie materiei dintr-o stare de agregare in


alta ?
Pot f, descries cu ajuton x[olecuatii de star pdLintennediul parametrilorde
stare. Energia implicate in aceasta transtbmare poate 1l exprimata pdnlr-o ecuatie
generala:
E:(R, V, p, T, t)
-Rr parametrul alcatuirii stmcturale a sistemului analizat;
-Vr volumul ocupat de sistemul respectile:
-p: presiunea din system;
-T: temperaiura absoluta din system;
-!: umpul.

6. Cum poate fi delitine zacamintcle de hidrocarburi fluide prin prisma


conceputului energetic al ecuatiei fundamentale?
Ca Lln system energetic complex si unitar alcatuit dintr-Lrn mediu solid-poros-
i.iir;i ii-ui:....c:-ai-c,..i .arurdl :nti- rn mediu tlu J ll'i.iir., ''iiil si ap" de
zaca-mant).

7. Ce se poate modela pe baza ecuatie! fundar!!e!!tale a energiei?


Atat geneza zacamintelor cat si procesul de exploaiare.
8. Ce irlseamDa procesul de exploatare privit prin prisma ecuatiei fundametrttle
a energiei ?
Actionarea asupra parametrilor ecuatiei fu ndamentale.
9. Cum ste delimitat un zacamant de hidrocarburi fluide in scoarta terestra ?
Este delimitat in acoperis si culcus de strate impermeabile, iar in lateral de
accidenLe reclornice (lalii) s. sau iirologice.

i0, Care sunt ceie doua zone distincte care aicatuiesc un zacamant de
hidrocarburi fluide?
Cele doua zone sunt I
-zona satlrata in titeizona productiva;
-zona saturata 1000% cu apa acvifer adiacent.

X1. Cum trebuie delimitat un zacamant in vderea proiectarii exploatarii?


Trebuie deiirnitat atai in supraiata lsian orizontal) cat si in grosimea stratului
(Dlan vefical).

12 Pe ce baza se realizeaza delimitarea unui zacrmant de hidrocarburi fluide ?


Pe baza informatiilo obiinute din prospectiuni geofizice, caftarealrologica si a
darelor obtir nre d r e\ploarffea de conir r.

13. Care sunt ccla doira forme geomeirice de baza cn care se opeieaza in
proiectarea erploaiarii ?
- zacaminte in forma de banda liniara admit simet e linjaia;
- zacaminte in foma circrLlam admit simetrie ciiculara.

14. Ce reprezinta harta c! izobate?


Reprezinta proiectia in plan orizontal a plLnctelor de intersectie dinffe divetse
plane izobatice si ur plan reper

15. Ce sunt sectiunile gelogice?


Sunt reprezentari in plan verticai.

16. Ce este planul izobatic?


Un plan orizontal masurat faia de un plan de referinta care de obicei gste nivelul
marii.

17, Care sunt cele mai adecvaie (representative) sectiuni geologice?


Sunt sectiulilg transversale ofem o imagine realista asupra inclinari stralelor
decat cele longitudinale.

18. Ce este eleYatia sondelor ?


Adancimea de la gura sondei la planul de referinta (nivelul marii ).
19.Cate contacte cu stratul productive prezinta limita hidrocarburi/apa si care
sunt acelea?
Sunl doua contacte: -un con(ac( pe acoperis:
-un contact pe oulcus.

29. Ce este zona de contact a unui zacamant?


Fste /ona exislenla intre doua conturLrfi.
-un conlur interiori oulcus;
-un conlur exterior acoperis.

21. Care sunt elementele ce delimiteaza zona productive itr plan orizontal?
-conturul de inclinaie CI;
-falii laterale:
-conturul hidrocarburi/apa.

22. Care sunlelementele ce delimiteaza zona productive in plan yertical ? .

- stratele impermeabile din acoperis si culcus;


-limita hi&ocarburi/apa.

23.In cate categorii se impart acviferele dupa marimea lor ?


Se impat in doua categorii :
-aoviferefinite volumuldeterminat;
-acvifereinfinite volumulnemasurabil.

24: Care sunt cele doua situatii ce pot exista in cazul lcviferelor finite?
-ilvjleLc!lontulalimgl]]lat oatural - inchis etans;
-acvifer finit ca dimensiuni alimentat de un afloriment.

25. !:!.!!.': ,..!4d! d+presionara plecata dln 3+ie pioducli!a i:r aszu!
'e !!le+ifect:r
acYiferelor inlinite?
Unda depresionara plecata din zona productiva nu va atinge contuul al imentat
natural intimpul'lietii" zacamantului.

26.In ce priveste caracterul curgerii apei in acyifer, cate situatii se pot intalni si care
sunt acestea?
Se pot intalnii doua situatii:
-pentru acviferele infinite - curgerea are un character nestationax;
-pentru acviferele finite functie de alcatuirea sfuctuala poate fi stabilizata sau
neslabilizala,

27. Cum se defninesc acviferele dupa apa ditr acvifer care actioneaza asuprs zonei
produetiYe ?
- acvifer cu actiune marginala (apa marginala);
- a.vifer.r ,.fi,,ne d;n f,ln,
28,Ce este grosimea efectiva a stratului productiv?
Este un parametfu variabil pe zacamant.

29. Ce este harta cu izopachite sau izopace?


Sunt harti de egala grosime.

30. De cc se impune cunoasterea iemperaturii de zacamant ?


Se impune pentru :
-alegerea fluidelor de traversarg a stratului produclive;
-alcgerea fluidelor de cimentarcl
-alegerea aparaturii pentru investigatiile geofizice;
-echipamenlul de F.rnd .i i.ndelor de e{hactie:
- proiectareaexploatariizacamantului.

31. Cum poate fi determinata temFeratura de zacamant?


Prin masuratori directe realizate in gaum de sonda cu un termometru de fund.

32. De ce se impune cunoaslerea presiuni de zacam::rnt ?


Pentru alegereai
-densitati fl uidelor care traveiseaza stradele productive;
-determinarea capacitate energetice a zacamantului;
-p ?\ ede''l Lomponarii rI err rrio.e.

33. Cum poate fi determianta pr$iunea de zacamant?


. Poate fi estimate cu relatia :
p ptH
34. Care este planul de referinta pentru presiunea medie de zacamant?
Fcrc lirn'r. iriri.lr hilrn..rh[i aoa.

35, Ce este harta de izobare?


Este harta construita pe baza masuratorilor de presiune din sonde.

36, Cum se poate face o determinare destul de eracta a presiunii dir zacamtnt in
diYerse momente ale exploatarii ?
Folosindu-se de hafia cu izobare si cunoasterea exacta a presiunii medii de
zacamanl.

-l_. a3!'esrn! cele doua 5emnifics!ii ele parametrului timpu!ui ?


-in geneza zacamantului de hidfocarbui fluide este implicat timpul geologic vinovat de
iransformarea rocilor colectoare si protectoarel
-sistemeie cie hidrocarburi si apeie de zacamant.

38. Cum poate fi definita porozitatea si ce n:!t-soar! et?


Este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori sau fisuri.
Masoara capacitatea rocii de a inmagazina tluide.
39. Ce este porozitatea electiva?
Este raportul dintre volumul porilor si volumul brut al roci
m:Vb/Vp.

40. Cc este poi'ozilates dinamica?


Proprieiatea de desio.ui.e a tiiieiuiui de un alt fluid
m=m5 6: coefficient de utilizare a spatiului din pori

{1, Cum variaza porozitatea functie de loc si timp?


La adancimi msri focile cclegtcare au porozitatea mai mic3. lat3 de cele de la
adancimi mai mici, iaf rocile balnne au porozitatea mai redusa fata de rocile tinere.

42. Cum variaza porozitatea functic de natura rocilor?


Pentru rocile sedimentarc avem o porozitatea glanulara care a luat nastere odata
cu roca, iaa pentni rociie cu precipiiare fizica-chimica avem o poroziiai fisurata ca.e a
Luat nastere duDa geneza roci.

43. Iiitre ce Iimite vaiiaza porozitatea rocilor?


De la cateva procente pana la 45-50%.

44. De cc este necesara cunoastrea porozitati efective?


Deoarece ere o variatie exponentiala cu presiLlnea mai exact cu variatia preslunl

45-Cq!Ir !e poalg d91q4i!a v3!94l94 medi9 !L pqlozitati pe zr:!q.!rant?


Se determina pe cale statistica daca se impune un volum mare de masura.

46. CulIl se potlte dclini saturalia irr flride?


Se defineste ca raportul dintre volumul fluidului dirr pori si volumul respective de
pori.

Cum variata saturatia in lluide ca functie intre timp si zona productiva?


-in momentul initial al exploatari S o+S =l
"i
-in timpul exploatarii Ss+ Sr+S"i:1

48. De ce este imporanta cunoasterea saturatiei in fluide?


Este imponnta la evaluarea resurselor si rezeivelof de hidrocarburi si la
preledeEa compoitarii za-camantr,ll!i in exploataae.

49. Prin ce metode se poate determina saturatia?


-melode flzice;
-merode geofizice;
-catcule.
50. In ce domeniu ia valori saturatia in apa ireductibila?
Ia valod intr-un domeniu larg functie de compozitia chimico-minerBlogica a rocl
colectoare, de structula porilor, de capacitatea de udare a rocilor.

51. Cum poate fi definite permeabilitatea si ce masoara ea?


Este proprietatea unui mediu de a permite curgerea.

52, Cum se cieiinesie permeabilitatea absoluta a unui coiecior?


Reprezinta pemeabilitatea masurata fata de o laza cand porii rocii sunt saturati
numai cu fluidul respectiv.

53. C'rm se Cefineste permeabilitatea efectiya ?


Reprezinta permeabilitatea masurata fata de o iaza cand porii foci sunt saturati cu
doua sau mai multe fluide.

54. Cum se defineste permeabilitatea relativa?


Se exprima ca raportul dintre permeabiliiatea efectiva si permeabilitarea absoiuta
din acelasi zacamant.

55. In c se exp ma permeabilitatea absoiuta, respectiv permeabilitata electiva ?


Permeabilitatea efectiva si cea absoluta in SI - m2, unitati mixte Darcy-1D:10-r2m?

56, In functie de ce variaza permabilitatea absoluta si cea efectiva?


Vadaza in iJnctie de saturatia in fluide.

57. Cum variaza Dermeabilit4tea ca functie intre loc sit imD?


Atat colectoareie mai vechi si situate 1a adancimi mai mare alr permeabilitati mai
reduse fata de colectoarele mai noi si situate la adancimi mai mici pe scara geologica.
Este inflLlentata si de va-d3-tia presirlni
K:K6exp[(p-pe)a1]
, Ko - permeabilitatea initiala a colectorului;
- h hrc(i"nPr rlP,".rm.nt'
- p0- presiunea initala de zacamant;
- ak - coefficient de variaiie a permeabilitati;
58, Cum v:rriata permeabilitater ca functie de alcatuirea structurala a mediului
solid?
Daca un collector afe in componenta sa mirrerale argiloase , in contaci cu fluidul
.n porir'-e't ria:n:re ler.nenul de irnlrre c.rr. este lrere'.ib'1, ca"e "ed.rlc dr.-,:r'c
pemeabilitatea. Permeabilitateaprezintavalori diferitepentru diverse directii:
permeabilitatea paralela si permeabilitatea perpendiculara.

59. Care sttnt metodele de estimare a permeabilitati colectorului ?


Prin calcularea pemeabilitati paralele medii si cea a pemeabilitati
perpendicularea. Facandu-se media aritmetica a celor doua se obtine permeabilitatea
medie.
60, Cum se poate esfima permeabilitatea in jurul unui sonde de extractie?
Se poate apela la datele de cercetare a sondei, prin metoda restabiliri presiunii in
sonda-

61. Cum se poate estima elasticitatea rocilor colectoare?


Se poare expdma cantiiativ prin intemediui coeficientului de compfesibilitate.

62. Care este structura hidrocarburilor gazoase si ce constituenti intra in


componedta lor?
Hidrocarburile gazoase au o structura liniara echilihata, intrahd primi constituenti
ai seriei parafinice (alcaline).

63. Ce gaze reprezentand "impuritatii: se mai pot intalni in compozitia sistemelor


gazoase?
N, CO2, He, hidrogen sulfurat.

64. Cum se clasifica sistemele gazoase, in mod conyentional?


-gaze sarace 98% CFIa restul Cr-Ca;
-gaze bogate Cs-C8;
-gaze cu condensate: componenti pana la Cl2

65, Care este structura titeiurilor si ce constituenti intra in ea?


/,u
o stuctura mult mai complexa in alcatuirea lor inband atat hidrocarburile
saturate ca1 si cele din categoria nesaturate - ciclicle si aciclice.

66, Care sunt criteriile care stau la baz! metodei "Ca+atica"?


-compozitia fondului de hidrocarburi;
-ron'in rt rl r ror rnmnnn"rri /" ii,ere' nrdcLic.

67. Care sunt cei trei indici structurali cu ajutorul carora este descrisa compozitia
fondului de hidrocarburi?
- Cp- - carbon parafinic;
- CN- - nafetnic;
- LA - aIOmallC.

68. Care sunt clasele de titeiuri dupa indicii de calitate ai metodei "Carpatica"t
- parafinica;
- parafin-nafetica;
- parafin-aromatica;
- parafin-naften-af omatici;
- parafi n-axomato-naft enici;
- naften-aromatici;
- aiomato-naftenici.
69. Care s!nt indici de crlitate ai metodei 'Carpatica".
- c-continutul in cerud;
- r- continutul in rasini + asfaltene;
- s- continLLtlil in sull
- d-continutul in distilat.

70. Care este sensul translormtriior sistemelor de hidrocarburi?


- au loc sub influenia parameiriior ecuatiei fundamentaie a enefgiei;
- sensul este de la structuril ciclice nesaturate catre cele liniare saiurate

71. Ce este diagrama de stare a sistemelor de hidrocarburi?


Diagn'na de sta.re este o Ciagrama de ech;libru a fazelor (l;chida si gazoasa)
Ofera date priviind: tipul de zacamant, nivelul energetic al sistemului in momentul initial
si in timpul exploatarii, alcatuirea sfucturala a sistemului de hidrocarb ri .

72. Care este domeniul de existenta al zacamintelor de titei ?


Esie ciomeniu situate in stanga izotermei puoctului critic. Curba de saturatie CS se
imparte in doua categorii:
- deasupra curbei - zacamant saturat jn titei;
- sub curba - zacamant nesaturat in titei

73. Carg *teComeniul Ce e-iisteEts ai zacaminteior propri'.:-zist de gaze?


Este domgniu situate in dreapta izotemei cricodontermului si a curbei de
vaporizare.

?4. Cale este dlqElri! de eIlgLqnt{al zacamLntelor de gazJ qr! qofulq$atc?


Este domeniu cuprins intre izoterma cricodontermului , punctului critic si a curbei
de vaporizare.

75. Cum este influentata solubilitatea gazelor in titei de presiune?


Este influentata de presiune si creste odata cu presiunea.

76. Cum este influentata solubililatea gazelor in titei cu temperature?


gste influentata de temperatuia si scade cu cresterea temperaturii.

77. Cum se eaprima solubilitatea gazelor in titei?


Se exprima cu ajutorul ratiei de solutie.

78. Cum este 'Jefinite ralis de solutic?


Cantitatea de gaze in mlN/ ms.dizolvata intr-un mr titei mod.

79. Cum se defineste faclorul de voium monof&zic al titeiuiui?


bt- este raportul dintrc volumul ocupat de o anumita cantitate de titei in condjti de
zacaman si volumul oclLpnt de aceeasi cantitatc de titei in oonditii standaf,l.

I
80. Cum se defineste factorul de yolum bifazic?
U este raportul dintre vol mul ocupat de titeiul cu gaze in solutie (Vt) si de
volumul gazelor libere iesite din titei (Vg)
..4v,
4,

h -h
_-l_4.
81. Ce reprezinta relatia 4 =
ou'\Po - P,t
Relatia reprezinta elasticitatea titeiului.
BF coefficient de compresibilitate a titeiului.;
bts sibio faciorui de voium al iiteiului la presiunea de saturatie ps;
p0 -piesjunea initiala.

82. Cum yariaza yascozitatea dinamia a titeiului cu temperatura?


Scade cu cresterea temperaturii.

83. Cum variaza vascozitatea dinamica a titeiului cu presiunea?


Intre po si p, vascozitatea se reduce cu scaderea p.esiuni- Sub presiunea de
\arurdlie \ a<r oTiraled cre.tc c' r scaderea presiuni'.

84. Cum se exprima yascozitatet diEamier a liieiuiui in SI si in sistemul mixt?


Tn \T - Pa In ..stemul mi.xt cP:
';
85. Cum se defineste factorul de volum al gazelor?
Fste ralortuldintre volumul oclrpat de o cantitatedegazeiEondiziclde
zacamant si volumul ocupat de aceeasi cantitate de gaze in conditiile standard.

86. Cum se definesfe relati^ b" - z t" p"


=L':
Factorul de volum al gMelor
z- factorul de abatere;
T- temperatura;
p- presiunea;
s si z- se rclera la conditiile de zacamand respective standard.

87. Cum yariaza vascozitatea dinamica a gazelor cu temperatura?


Crcste cu cresterca temperaturii datorita cresterii agitatiei moleculare.

88. Cum variaza vascozitatea dinamica a gazelor cu presiunea?


aresrF.,L.rF*FrFr nrFqi,ni

39. Ce reprezinta
' relatia G'= G (l g) . Explica* terrnenii?
10000'
Reprezinta solubilitatea gazelor in apa mineralizaia de zacamant.
G- solubilitatea gMelor in apa mineralizata de zacanant
X- mineralizatia apei de zacamant;
Y- corectia salinitati cu temperalura.

90. Cum variaza vascozitatea dinamica a apei de zacamant cu conctratie iD saruri.l


Cre.te cLr cre5tefea corcenlraliei in sdruri.

91. Ce reprezinta rei^ti^ p'=p".(1+0,05.G,)


Relatia rcprezinta coeficientul de compresibilitate al apei minefalizate cle zacaman cu
gaze in solutie.
- /a- coelde copresibilitate al apei dislillate fara gaze in solutie,
-G' solubilitatea gazelor in apa mineralizata de zacamant.

92. Caror tipuri, dupa Sulin apartin apele zacamaDutului de hidrocarburi fluide?
Tipurilor clorocalcic, cloro-niagnezian, biocarbonat de sodlum.

93 Cum se exDlica actusl:r compozitie chimia a apelor de zacamant ?


Cunoastefea compozitiei chimice a apelor de zacamant este impoftanta DentrLr
explicarea conditiilor de geneza a zacamanintelor, dar mai ales in vederea elaborari
tehnologiei optime pentru prepararea apelor de injectie.

94. Ce eiement intra in eompodenia ape:or ale zacamant?


-elemeilie chiinice cu pariicimar rnajom a l.ia Mg Cl HCOr
- elemente chimice cu participare redusa Si Al
- microconponentj organlcl.

95;arrsunt parametri cu care vrriaza mmpozitirchimica r{pelordezacamant ?


r/ariaza cu :
- varsta geologlca sl natura pelfognfica a rocilor;
- nivejLli izobatic si conciiriije geochimice de ibrmare a zac:ixranrurul.
96. De ce este importantr cunoasterea compozitiei chimice a apelor de zacamant?
Este importanta pentru:
- explicarea co!tditiilor de geneza zacamintelof;
- in.,'e<!erea elahorarii tehnologiilor cptine de preparere a apelcr de injectie.

97. De cine depinde eficienta cu care se consuma energia de zacamant penlru


deplasarea fluidelor in mediul poros?
Depinde de urmatorii factori:
' proprietatile fizico-chimice ale rocl colecrcare
- proprietatile fizico-chimice ale sistemului de hidrocarburi;
- proprietatile fizico-chimice ale apeide zacamantl
- regimul de exploatare;
- constructia si amplasarea sondelor de extractie si injectie.

IL
98. Cum poate influenta colectoarele cu grad ridicat de neunifromitate deplasarea
fluidelor in mediu poros?
Vor fiana deplasarea fluidelor prin mediul poros.

99. Care este influenta sistemului de hidrocarburi in fixarea capacitatii energetice a


unui zacamant?
Titeiul cu gazeie dizoivare in ei au rol de fixarea capacitate energeiice a unui
zacamani,

100. Cum influenteaza apa de zacamant crpacitatea energetica a zacamintelor?


Prin volumul pe carel ocupa si prin propdetatile sale elastice.
101. Care sufit regirnurile de exploatare.and presiunea de zacamant este deasupia
presiuni de saturatie?
-regim elasticj
-regim rigid.

102. Cand regimul de exploatare este regim elasiic?


Daca acvifenrl are capacitate elastica insemntata.

103, Caitd regimul de exploatare este regim rigid?


Daca acviferul are capacitale elastica redusa.

104. Cum se numeste regimul de exploatarc in cazulunui zacamant avand o c''rpola


de gaze, o zona saturata cu titei si ur ac'rifer adiacent active?
Regim mixt.

105. Cum se numeslc regimul de exploatare in cazul unui zacamant avnnd o zona
saturata cu titei si o cupola de gaze?
Reoimr!l a.fi.n.rii oa?el.r

106. Cum se numeste regim de exploalarc in cazul unui zacamant ayand o zona
saturate in titei si un acvifer active iar presiunea de zacamarlt este inferioara
presiuni de saturatie?
Regim de impingerii partiale a apelor marginaie

107, Cum se numeste regimul de exploatare in cazul unui zacamant lipsit de acyiler
adiacent active si de cupola de gaze saturate, iar presiunea de zacamant este
iirierioara presiunii dc saturatie?

108. Care sunt fortele care promoveaz,i scurgerea titeiului spre so dele de extractie
in cazul regimului mixt de exploatare?
-ciestin<ierea acviieruiui;
-destinderea cupolei de gaze;
-destinderea gazelor iesite din solutie.

ll
109. Care sunt fortele care promoveaza curgerea titeiului spre sondele de extractie
in cazul regimului de gaze dizolvate?
Singura forta care lucreaza in system este iesirea gazelor din solutje.

110. Cum se numeste regimul de exploatare ilr cazul unui zacamant de gaze lara
acvifer active?
Regimul de destindere a gazelor.

l11,Cum se numeste regimul de exploatare in crzul unui zacamant de gaze cu


acyifer actiye?
Regin mixr.

112. Care esie dilerenta dintre resursa si rezerva?


Prin resursa se intelege cantitatea de hidrocarburi fluide din acumularile natltrale
descoperite si nedescoperiie care pot fi descoperite in cadrul structllrilor majore.
Pain rezerva se intelege parie din rcsLt$a geologica care poate fi extrasa din
zacamant pana la sfarsitul vietii unui zacamani folosindFse tehnologiile curente.

113, Cum se clasifica rezervele duiia gradul de ciinoastere?


Rezerva: -dovedite;
-probabile;
-posibile.

114. Cum se clasifica rezervele dupa sursa de energie caae determina mecanismul de
dgClgqire d!4 !4Sq!aa4t?
Resen e: -pnmate;
-sectLndare.

115. Ce reprezinta relatia N = A p. h. n. (l -S. ). |. ? Explicati termeni.


Reprezinta resursa geologice de titei in conditii standard.
Ap- aria zonei producive;
h- gfosimea medie efectiva in zota productir/a;
Sai- saturatia medie in apa ireductibila in zona productiva;
m-porozitatea electiva medie in zona productiva;
btO- factorul de volum al titeiului.

116. Care sunt metodele de determinlre a resurselor de titei?


-lnetoda volumetaica;
-metoda de bilant material;
-metoda declinuiui de producti;
-metoda Monte Carlo;
-meiocia inlregarii gfaiice intre izobaie;
-metoda integrafii grafice prin profide.

I?
117. Care sunt metodele de determinare s resurselor de gaze?
-metoda volumetrica;
-metoda declinului de presiune;
-metoda bilantului material.

ll8, Cum se defineste principiul de bilant material in cazul zacamintelor de


hidrocarburi fiuide?
tsilantui materiai este definit asifel: voiumul de gaze aflat ia momentui initial in
zacamant este egal cu volumul de gaze extras, plus volulnul de gaze ramas in zacamanq
volum exprimat in conditii de zacamant.
119, Ce reprezinta relatia

c .L . LN,,.b," + (N <b,..b,,) -i//"


n," + =
^tu, -c j,'" + (x - ) ^,t,1)
b,,,
^rr',
tirratia de bilanr marerial penlr! ia,,a g.ea

uoluInut o" goze din cupola in conditii standard


f
N A^r, titeiul ramas in zacamant;
A,\r, cumulativul de titei extrasj
N"o gaze dizolvate in titei;
G voi'rmui de gaze din cupola
Wn- volumui de apa.

120. Ce reprezinta relatia N = N\.d, + AM .tlc +W .d,


[,,!r,d-fnn'ilet]ee piesiune Fantru titer, gaze sr apa;
AV,41.1. ttl - date de productie.

121. Ce reprezinta re latia N,,,=y!ay,,"&*f ."&


b' ''" b' "" b'
V- cantitatea de titei ramasa in volumul actual de pori al zonei productiva.
St- saturatia initiala in titei;
bt- facrorul de voium al riteiuiui;
Ving- volumul de pori inundat de gaze;
Vina- volumul de pori inundat de apa;
Strg- saturatia i11 tjtei remanent;

122. Care sunt cele patru etape diD .'viat5" unui zacamant de titei?
- cresterea a debitului de titei pe seama cresterii numarului de sonde puse in productie
-menti erea unei productie maxime cvasi-constante;
- un declin accentuat al debitului pe zacamant;
-un delcin atenuat al productie.

123. Cate tipuride decline se intalnesc in practica exploatarj; ?


Trei tipuri de decline:
-constant sau exponential:
-armonic;
-hiperbolic.

124,Caresunt parametri determinati prjn metoda declinului


de productie?
-declinul de productie efectiv;
-declinul nominal de productie.

125, Crre sunt etapele de aplicare a metodei declinului


de productie?
-pnma etapa se detennina tipul de decline pe baza istoricului
de productie;
-a doua etapa realizeaza prer eclerea componarii in erploatare a zacamantului
"e in
conitnuare In tpo{eta ca nu 5e schimba cordillile de e\pl.alare.

126. Ce reprezinta re l^tia Ga = Ap. h. d. S


-".+
oea
Ap- aria zonei productive;
h- grosimea efectiva medie;
Dr, factorul de volum al gazelor Ia presiunea p0;
Sg saturatia medie in gaze.

127. Ce reprezinta rerurru Go = Ao h d Sr' e, ctt'0


A - core ct ia.de.tempe r at ura
a f- i ve r sul.:fa ct olului.ab atele

4- porozitatea
Ap-aria zonei paoductive;
Sg-saiuiatia in gazc;
h-glosimea medie efectiva;
pfpresinea de abandonare a exploatarii

128. Ce reprezinta ret^tia Ga = Ap.h. '(p,) cta- pt.a/).e


Q. SE
Reprez;nta rezei-,'a recupera'oila
e coreclia.de.temperatura
cr
|- invelsul.factolului.abatele

Ap-aria zonei productive;


h-grosimea medie efectiva;
Sg-salufatia in gaze;
pipresinea de abandonare a exploatarji
129. Ce reprezinta relatia g=(AGr-Aq1.Pa'do Pt'ar
Pt'dt- Pz'qz
AG, - AGr diferenta dintre cumulativele de gaze exhase la cele doua momente

130, Ce repreziEta rlal,ia GD = p",.V, .s".!!.0

Reprezinta masa initala de-gaze S


Vj S volumul initial in m'N
"
pat densitatea in conditi nomale
z- factorul de abatere

131. Ce reprezinta relatia G, = p., V".5".!L.g

132.

133

134. La refera constructia sondelor?


ce se
La modul in care se realizeaza comunicarea intre strat productiv-sonda exfuactie

135. Cand se spune ca o sonda este perfecta din punct de vedere hidrodinamic?
Cand comunicarea are loc prin peretele viu al sondei pe inheaga grosime a
stratului productive.

136. Cand se spune ca o sonda este imperfecta dupa modul de deschidere?


Atunci cand dupa traversarea strafului productive sonda se fubeaza se cimenreaza
in spatele coloanei, iar comunicarea stat-sonda axe loc prin intermediul unor perforaturi
in coloana si inelul de ciment.

137 Cand se spune ca o sonda este imperfecta dupa gradul de deschidere?


Aftmci cand comunicarea strat-sonda nu se realizeaza pe intreaga giosime a
stratului productiv.
2!!.!4L
138. Ce repreziota relaria q -
p,b,ln L
Reprezinta debitul unei sonde perfecte diir punct de vedere hidrodinamic.
Kt-permeabilitatea efectiva fata de titei
ht-giosiinea efeciiva a siiatului de titei;
Ap -caderea de presiunea;
Rc-raza de confur;
rs- raza sondei;
bt-factorul de volum al titeiului.

lJg. ce reprezinta relatia q. = 2fI K !Lp "


p,b,(ln j + C)
fs
C- parametrul al rezistentei hidraulice;
Kt-permeabilitatea efectiva fata de titei
ht-grosimea efectiva a statului de titei;
4p-caderea de presiunea I
Rc-raza de contur:
rs- raza sondei;
bt-factorul de volum al titeiului.

140. Ce este raza redusa a sondei ?


'- -Este raza unei sonde fiotive, perfecta hidroelinamic;al carei dbitste egal eu:
debitul sondei reale, impefecta dupa modul de deschidere.

l4l: Ce este amplasarea ratioanaia a sondeiT


Este aceea amplasare care asigulaproductia maxima de titei cu cheltuieli nnnrrnc.

142, Cum se face amplasarea sondelor pe zacaminte de titei tip banda liniara cu
acvifer actiye?
Se .Ja face in
siruri paralele in rapolt de conturul interior deoarece sondeie se
inunta mai intai in culcus.

143, Cum se va face amplasarea sondelor pe zacaminte in forma circulara cu acvifer


active?
Amplasarea se va face pe balerii concentrioe cu conturul petrolifea.

144. Care sunt tipurile de amplasare a sondelor de extractie pe zacaminte lipsete de


acvifere active?
Retaua in: -4 puncte;
-5 puncie;
-7 puncte.
145. Care sont dificultatile provocate de depasirea unei viteze de filtrare maxim
admisibila a gazelor in zona de filtru a sondelor?
-aparitia viiturilor de nisip in coloanai
-inundarea zonei de filtru cu particule fine din strat;

-papusarea coloanel.

146.Ce este crderea de presiune maxim admisibila in cazui sondelor de gaze?


Este caderea de presiune care se stabileste de la deschiderea sondei pentru a se
evita aparitia viiturilor de nisip, inundarea zonei de filtlu cu paticule fine, aparitia apei si
care sa mentina constailta pana la sfarsit

147. Cum se stabileste caderea de presiune marim admisibila il cazul colectoarelor


neconsolidate. resDective consolidate?

148. Ce reprezinta relrtiat rt G) - p: (t) = A. QQ) + B. Q'1 $)


Reprezinta legea de filtatie
Qrdebitulde gaze al sondei la momentul t;
A,B coeficienli ai rezistentei de filrrarie:
Pc- presiunea medie pe zacamant;
Ps-presiunea de fund.

l7