196 Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern

navale
P 2
P 3 12.2.2. Turbina transform energia cinetic n lucru
Turbina este masina cu palete care mecanic de antrenare (fig. 1).
P 4 transform energia elastic a unui Studiul evolutiei fluidului se face
P 5 fluid compresibil, obtinut prin cu ajutorul treptei elementare plane,
comprimare prealabil, n lucru format din retelele treptei reale
P 6 mecanic la axul masinii. axiale de nltimea unui infinit mic
P 7 dr, plasat la sectiunea r si
P 8 12.2.2.1. Turbina axial desfsurat n planul de studiu.
12.2.2.1.1. Treapta elementar a n figura 2 este prezentat treapta
P 9 turbinei axiale elementar plan si triunghiurile de
P 10 Conform definitiei, constatm c viteze ale acesteia. Aceast treapt
principiul functional al turbinei este este caracterizat de faptul c
P 11 invers celui al compresorului, dar c 3 a c4 a , ns este posibil si cazul n
P 12 exist deosebiri fundamentale care care proiectiile pe directia axial s
impun abordarea distinct a evolutiei
P 13 fluidului, n cazul SA gazele arse, n
fie egale.
12.2.2.1.2. Corelatia dintre
P 14 treapta elementar de turbin. Dintre parametrii cinematici, termodinamici
deosebiri amintim:
P 15 n cazul compresorului, pe directia
si lucrul mecanic pe treapt
Pentru stabilirea corelatiilor
P 16 de curgere, avem un gradient ntre parametrii cinematici,
P 17 pozitiv de presiune, a crui termodinamici si lucrul mecanic al
mentinere fr desprinderea treptei TA definim urmtoarele mrimi:
P 18 fluidului a creat cele mai deviatia fluidului n rotor:
P 19 importante probleme;
cderea de entalpie prelucrat n
P 20 r r r r r r
treapta turbinei este de 812 ori c u = c 3u c 4u = w u = w3u w4u . (1)
P 21 mai mare dect n compresor,
P 22 deoarece la turbin gradientul de deviatia fluidului n stator:
presiune este negativ si obtinerea
P 23 unor zone de desprinderi (deci r r r
P 24 necorelare cu parametrii geometrici c u st = c 3u c 3u . (2)
ai profilului retelei) se
P 25 realizeaz cu mare greutate.
P 26 Din enuntarea principiului
functional, constatm c turbina
P 27 transform energia elastic a
P 28 fluidului n lucru mecanic la ax, ca
P 29 urmare a posibilittii obtinerii din
aceasta a energiei cinetice.
P 30 Drept urmare, treapta turbinei este
P 31 alctuit din dou organe distincte:
reteaua de palete fixe (RPF),
P 32 care transform energia elastic a
P 33 fluidului n energie cinetic si
reteaua de palete mobile (RPM), care
P 34
P 35
P 36
P 37
P 38
P 39
P 40
P 41
P 42
 Supraalimentarea motoarelor navale 197

vitezele medii c mu si wmu :

k 1
lT iz = RT3 1 k 1
*
. (7)
k 1
c mu =
1
(c 3u + c 4u ); wmu = 1 (w3u + w4u ). (3)
T
k
2 2
Urmrind evolutia fluidului n randamentul relativ:
diagrama i s din figura 3, putem
preciza valoarea lucrului mecanic al i3 i4 lT
u = = . (8)
i3 i4id (iT )id
treptei si defini randamentele
turbinei.
Lucrul mecanic specific lT realizat
de treapta turbinei se determin din
principiul nti al termodinamicii:

lT = i3 i 4 = l u , (4)

sau, aplicnd teorema momentului

impulsului trep-

tei axiale:
lT = ucu = uwu = u(c3 u c4u ) . (5)

Definim urmtoarele randamente Mentionm c T iz evidentiaz

pentru treapta TA:
intensitatea pierderilor prin
randamentul izentropic sau
adiabatic: frecrile din treapt, iar u gradul
de transformare a energiei disponibile
lT i3 i4 i3 i4 (cderea de entalpie pe evolutia
T iz = = * =
lT iz i3 i4 id ( )
iT* id 1
Fig.
, (6) izentropic) n lucru mecanic.
n functie de modul n care are loc
transferul de energie ntre fluid si
cu lucrul mecanic izentropic, n care rotor distingem dou tipuri de
Fig. 2 introdus si raportul = p* / p* de
s-a turbine: cu reactiune si cu actiune.
T 3 4
Astfel n cazul turbinei cu
destindere n treapta TA:
reactiune destinderea fluidului se
realizeaz att n RPF, ct si n RPM.
Fig. 3Ca atare avem p > p > p (fig. 3)
3 3 4
n turbina cu actiune fluidul se
destinde complet n RPF, iar n RPM
 198 Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern P
navale
P 2 1
P 3 si modific doar directia de curgere. treptei axiale caracterizat de trei P
P 4 Drept urmare avem p 3 = p 4 . valori ale lui T . 2
Pentru TA cu actiune T = 0 , se
P 5 r P
constat c vitezele relative w3 si
P 6 Definim gradul de reactiune T al r 3
w4 sunt egale si simetrice fat de
P 7 treptei elementare axiale ca fiind
raportul dintre cderea de entalpie directia axial. Mai mult, randamentul P
P 8 i pm n RPM, ntr-o destindere real relativ u este maxim, deoarece 4
r r
P 9 c 4 = c 4 a . ntr-adevr, deoarece viteza P
si lucru mecanic intern lT realizat de r
P 10 treapt: absolut c 4 este egal cu proiectia sa 5
pe directia axial, nseamn c
P 11 r P
i pm i3 i 4 c 4u = 0 , deci din relatia (5) obtinem
P 12 T = = . (9) 6
lT i3 i 4 c lT este maxim si evident si u .
P 13 Referitor la TA cu T = 0.5 avem P
P 14 r r r r
Pentru turbina cu actiune T = 0 , c ' = w4 si w3 = c 4 , vitezele fiind 7
3
P 15 iar pentru cea cu reactiune T ( 0,1] . plasate simetric fat de directia P
P 16 Gradul de reactiune poate fi exprimat axial. n cazul prezentat n figura 8
prin mrimile cinematice ale curgerii: 4,b se obtine din nou maximul pentru
P 17 r
u deoarece c 4u = 0 .
P
P 18
T =
(
i3* i 4* 1 / 2 c 32 c 42 )= w 2
4 w32 w42u w32u
= =
n fine, pentru TA cu reactiune 9
r
P 19 i3 i 4 2lT 2lT total ( T = 1 ) vitezele absolute c ' si P
3
r
P 20 w4u + w3u w4u w3u wu c 4 sunt egale si simetrice, adic n 10
= = wmu =
P 21 2 lT lT RPF fluidul nu se destinde, ci doar P
si modific directia de curgere, iar
P 22 wu wm n RPM are loc ntreaga destindere. 11
= wmu = u = wmu ,
P 23 uwu u Deoarece nu este posibil ndeplinirea P
r r
P 24 (10) conditiei c 4 = c 4 a , este evident c TA 12
cu T = 1 nu poate realiza un u maxim.
P 25 sau, tinnd cont de triunghiul P
vitezelor medii: n general, ntr-o turbin axial
P 26 pierderile prin frecri din RPF sunt 13
P 27 wmu = u c mu , (11) mult mai mici dect cele din RPM, P
drept care pierderile vor fi minime
P 28 pentru TA cu T = 0.5 si maxime pentru
14
P 29 iar prin mprtire, membru cu membru, P
cu u : cea cu T = 1 .
P 30 15
P 31 wmu = 1 c mu , (12) P
Fig. 4
P 32 Intensitatea pierderilor n RPF, 16
conduce la: respectiv n RPM poate fi exprimat P
P 33
prin intermediul urmtorilor
P 34 T = 1 cmu = wmu (13) coeficienti: 17
P 35 coeficientul de micsorare a vitezei P
c mu wmu n RPF:
P 36 unde: c mu = , iar wmu = . Fig.184
P 37 u u P
=c ' /c ' . (14)
3 3id
P 38 19
P 39 P
n figura 4 sunt prezentate
P 40 triunghiurile de viteze asociate 20
P 41 P
P 42 21
P
22
P
 Supraalimentarea motoarelor navale 199 P
1
P
2
P
3
P
4
P
5
P
6
P
7
P
8
P
9
P
coeficientul de micsorare a vitezei c 02 10
n RPM: (iT )id = . (17)
2 P
= w4 / w4 id . (15) Raportul u / c0 defineste viteza de 11
rotatie raportat la sarcina pe care P
Performantele turbinei pot fi trebuie s o realizeze turbina; Te
apreciate prin lucrul mecanic specific 12
indic modul de mprtire a entalpiei
lT al treptei sau randamentul relativ
ntre RPF si RPM; si evidentiaz P
u . Se pot reliefa influentele asupra 13
intensitatea pierderilor; ' si 4
lui u n cazul turbinelor cu 3
P
definesc cinematica retelei.
reactiune si actiune.
Randamentul relativ u al TA cu 14
Randamentul u al TA cu reactiune
actiune este exprimat de o relatie de P
forma u = f (u / c0 ; ; ; 3 ; 3 ; 4 ) .
poate fi exprimat si n functie de
parametrii cinematici ai treptei prin 15
relatia ( )
u = f u / c0 ; Te ; ; ; 3' ; 4 , unde
12.2.2.2. Turbina centripet P
Te este gradul de reactiune Deoarece randamentul relativ u al 16
energetic: TA este afectat sensibil de reducerea
P
(i )
nltimii h a paletelor rotorice, se
pm id impune utilizarea n cadrul 17
Te = , (16)
(iT )id agregatului de turbosupraalimentare a P
turbinei centripete TC, atunci cnd
18
n care (i )
pm id este cderea de
debitul gazelor arse evacuate de motor
este redus. P
entalpie pe RPM ntr-o destindere n general, motoarele de propulsie,
izentropic si (iT )id este cderea de de puteri si gabarite mari utilizeaz 19
entalpie pe ntreaga treapt ntr-o TA, iar cele de puteri mici, precum P
destindere izentropic. motoarele auxiliare TC.
Turbina centripet este masina cu
20
De asemenea, c0 este o vitez
fictiv necesar exprimrii cderii de
palete care produce lucru mecanic prin P
destinderea fluidului n curgere
entalpie total (iT )id : radial-axial. Constructiv se aseamn
21
cu compresorul centrifug, dar P
mentionm c sensurile de rotatie si 22
de curgere sunt inversate.
P
 200 Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern
navale
P 2
P 3 Elementele componente ale turbinei
centripete sunt prezentate n figura
P 4 5:
P 5 1 - camera spiral;
2 - aparatul director (RPF);
P 6 3 - rotorul;
P 7 4 - difuzorul de iesire.
P 8 Stabilim corelatiile ntre
parametrii cinematici, termodinamici
P 9 si lucrul mecanic specific lT produs.
P 10 Aplicnd un rationament analog celui
P 11 utilizat la TA,

P 12 .
P 13 obtinem, pe baza triunghiurilor de
viteze (fig. 6), expresia lucrului , , Te au aceeasi semnificatie ca n
P 14 mecanic lT : paragraful 12.2.1. Randamentul relativ
P 15 al TA ( r = 1 ) este mai mic dect cel al
P 16 lT = i3*' i4* = u3 ' c3 ' u u 4 c4u , (18) TC.
P 17
n care 3' si 4 indic sectiunile de
P 18 intrare, respectiv iesire din rotor.
P 19 Studiul evolutiei fluidului n
turbina centripet pe o diagram i-s
P 20 (fig. 7), indic modul cum particip
P 21 fiecare element component la
P 22 realizarea destinderii: 3 3 -evolutia
'

P 23 n aparatul Fig.director;
6 3' 4 -
destinderea n rotor; 4 5 -evolutia n
P 24 difuzorul de iesire.
P 25 Aprecierea performantelor turbinei
centripete o realizm, la fel ca si n
P 26 cazul TA, prin intermediul
P 27 randamentului relativ:
P 28 ( )
u = f u3 / c0 ; ; Te ; r ; ; ; 3 ; 4 ,
P 29
P 30 unde r = D 2 / D1 este gradul de
radialitate al TC, iar mrimile
P 31
P 32
P 33 Fig. 7
P 34
P 35
P 36
P 37
P 38
P 39
P 40
P 41
P 42
Supraalimentarea motoarelor navale 201