Supraalimentarea motoarelor navale 201 P

12.2.3. Grupul de supraalimentare 1

12.2.3.1. Functionarea comun a k 1 P
compresorului si turbinei lc iz = k RT0 c k 1 2
Conditia functionrii comune a k 1

compresorului si turbinei (grupul de P
supraalimentare) si a acordrii cu MAI (5)
k 1 3
se exprim prin egalitatea dintre lT iz = RTT 1 k 1
*
debitul de aer livrat de compresor si k 1 P
k
admis n motor si cea dintre debitul T 4
de gaze arse evacuate din motor si cu k -exponent izentropic al fluidului
admise n turbin, astfel nct ntre perfect (aer), dar si al gazelor de
P
compresor si turbin exist dubla ardere, deci s-a presupus aceeasi 5
legtur mecanic, exprimat prin natur a fluidului perfect; R-
relatia: P
constanta acestuia; T0 -temperatura
6
mediului ambiant; C -raportul de
nc = nT P
, (1) comprimare al compresorului; T -
Pc = mTC PT 7
raportul de destinderea al turbinei;
TT* -temperatura total (frnat) n P
cu nc , nT -turatia compresorului,
respectiv a turbinei; Pc , PT puterea
fata turbinei; relatiile (5) s-au 8
scris sub forma respectiv, fat de
compresorului, respectiv a turbinei; 12.2.1 si 12.2.2, tinnd cont c
P
mTC -randamentul mecanic al grupului T0 = T0* = T1* si c TT* = T3* (pentru turbina 9
turbocompresor.
de presiune constant, TT* reprezint
P
n general, puterea unei masini
rotative cu palete, cum sunt temperatura din colectorul de 10
compresorul si turbina, se poate evacuare). P
exprima printr-o relatie de tipul: Dac notm Ch [kg / h] -consumul orar
11
P = m&l , n care m&-debitul masic al de combustibil, Ca [kg / h] -consumul orar
fluidului de lucru; l -lucrul mecanic de aer necesar admis n motor, vom
P
specific al masinii respective. Din preciza relatia de legtur dintre 12
aceasta cauz, relatia (1) se poate aceste mrimi prin: P
transpune pentru lucruri mecanice
specifice izentropice ale Ca = Lmin Ch . (6) 13
compresorului si turbinei: P
Debitul de aer este:
Pc = m&alc ; lc = lc iz / c iz
14
, (2) Ca kg P
PT = m&g lT ; lT = T iz lT iz m& a = s , (7)
15
3600
n care lucrurile mecanice specifice P
si randamentele compresorului si iar debitul de gaze de ardere m& g [kg / s]
16
turbinei sunt cele de la 12.2.1, iar se determin din ecuatia de conservare
m&a , m&g sunt debitele de aer, respectiv a masei (debitului): P
de gaze de ardere. De aici, 17
introducnd (2) n (1), rezult: m& g = m& a + m& c , (8) P
m&g n care debitul masic de combustibil
18
l c iz = TC lT iz , (3) este: P
m&a
19
TC -randamentul Ch kg
unde global al m& c = P
3600 s
. (9)
grupului de turbosupraalimentare TC 20
(grup turbo-compresor):
Introducem (6), (7) si (9) n (8) P
TC = c iz mTC T iz , (4) si rezult:
21
P
lc iz , lT iz -lucrul mecanic izentropic al m& g =
Ch
(1 + Lmin ) kg . (10)
compresorului, respectiv turbinei: 3600 s 22
P
 202 Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern
navale
P 2
P 3
P 4
P 5
P 6
P 7
P 8
P 9
P 10
P 11
P 12
P 13
P 14
P 15 supraalimentare, cu ajutorul
P 16 Lucrul mecanic izentropic al relatiilor (5) si (12), n orice
P 17 compresorului, relatia (5) si raportul conditii, diferite de cele ale
de comprimare al compresorului c , regimului nominal (de calcul). Aceast
P 18 sunt determinate la anumite valori ale determinare se poate face pe baza
P 19 parametrilor initiali de stare p0 , T0 .
diagramei de calcul a grupului de
supraalimentare, care permite
P 20 De multe ori, este necesar raportarea determinarea mrimilor de baz ale
lucrului mecanic si a raportului de
P 21 comprimare la parametrii initiali ai
grupului TC, la diverse regimuri de
lucru, corespunztoare diverselor
P 22 atmosferei standard, obtinndu-se: regimuri de functionare ale acestuia.
P 23 lc iz s , c s , la valorile parametrilor Lucrul cu diagrama (fig. 1) este
mediului ambiant standard: urmtorul:
P 24 o
p 0 = 1 bar; t 0 = 15 C ; n aceste conditii, Pentru un raport de compresie c ,
P 25 la o anumit temperatur a mediului
lucrul mecanic specific al
P 26 compresorului va fi: ambiant T0 , se poate obtine n mod
P 27 univoc un punct A. Din acest punct se
P 28 k 1 duce o paralel (la 45o ) cu dreapta
RT0 s c k 1 .
k
lc iz s = (11) c = const. ,
P 29 k 1 s obtinndu-se pe axa
orizontal din stnga, punctul B,
P 30 corespunztor temperaturii initiale
P 31 standard t 0 s = 15o C . Din B se ridic o
P 32 ns, indiferent de conditiile vertical care intersecteaz familia
mediului ambiant, lucrul mecanic de randamente TC = const. n dou
P 33 izentropic al compresorului este puncte, C si D, C corespunznd lui
P 34 acelasi. Egalm prima relatie din (5) TC = 1 . O paralel la axa orizontal
P 35 cu (11) si determinm raportul de
din C intersecteaz axa vertical a
comprimare n conditii standard:
P 36 lucrurilor mecanice specifice
izentropice
P 37 k
T k 1 k 1
P 38 cs = 1 + 0 k 1 , (12)
T0 s c corespunztoare raportului de debite
P 39
m& g
P 40 = 1 , ntr-un punct I, pentru care
n functie de raportul de comprimare m& a
P 41 determinat n alte conditii. se citeste valoarea lucrului mecanic
P 42 Relatia (3) exprim legtura dintre izentropic de comprimare. Punctul D
compresor si turbin; prin intermediul corespunde lui TC subunitar, aferent
relatiei (10) se permite determinarea
performantelor grupului Fig. functionrii
de 1 la regimul respectiv, din
care o paralel dus la axele
 Supraalimentarea motoarelor navale 203 P
masini rotative cu palete este dat de 1
debitul de fluid m&, presiunea p si P
temperatura T n sectiunea de intrare 2
n masin si de un alt parametru, de
exemplu viteza de miscare absolut c P
ntr-o alt sectiune caracteristic 3
(patru parametri independenti).
De asemenea, regimurile sunt P
conditionate si de natura fluidului de 4
lucru, dat prin c p -cldura speci- P
5
fic masic la presiune constant, P
M masa molecular a fluidului de 6
lucru; R -constanta specific
fluidului de lucru (alti 3 parametri P
independenti). 7
Totodat, fluidul schimb cu
exteriorul sau prin frecare lucru
P
mecanic (sistem deschis); aceste 8
lucruri mecanice se exprim neglijnd P
fenomenele secundare cum ar fi:
turbulenta miscrii n spatiul 9
interpaletar, ca si rcirea discurilor P
(paletelor) prin intermediul
mrimilor: -vscozitate cinematic; 10
-coeficient de transfer de cldur P
orizontale ntlneste axa lucrului prin conductivitate (nc 2 parametri
mecanic izentropic corespunztoare independenti). 11
respectivului raport de debit n
punctul E. Din E se duce o paralel la
Astfel, n conditiile respectrii P
scrii geometrice, functionarea la un
45o , care intersecteaz axa vertical anumit regim a unei masini rotative cu
12
n F, putndu-se citi astfel valoarea palete este pe deplin exprimat prin P
lucrului mecanic izentropic al intermediul a nou parametri
turbinei. independenti.
13
Din F se duce o orizontal pn P
cnd pe curba corespunztoare 12.2.3.2. Caracteristica normal a 14
* compresorului centrifugal
temperaturii TT naintea turbinei,
CaracteristicaFig. 2
normal (de debit) a P
specific regimului respectiv,
obtinndu-se punctul G. Din G se compresorului centrifugal reprezint 15
variatia parametrilor de performant
coboar o vertical pn n H de pe
ai acestuia: c , c , n functie de
P
axa orizontal; se obtine astfel
raportul de destindere al turbinei parametrii regimului de lucru: 16
T . Diagrama permite analiza ( p0 , T0 ) -parametrii de stare ai P
functionrii grupului de mediului ambiant, n ipoteza n care 17
supraalimentare la diverse regimuri. agentul de lucru este gaz perfect, de
La modificarea regimului motorului, se m&a -debitul de aer si de nc -turatia P
modific debitul de gaze m&g , puterea compresorului; aceasta dependent doar 18
si turatia turbinei, implicit cele ale de patru parametri independenti pentru P
compresorului si cele ale valorilor c caracterizarea functionrii CC, n loc
de cei nou mentionati anterior, este 19
si T . posibil n cazul ideal, restul
Relatiile care descriu analitic sau
P
parametrilor nefiind esentiali n
grafic variatia performantelor unei ipoteza schimbului de lucru mecanic cu 20
masini rotative cu palete, cum sunt mediul exterior. Asadar, P
turbina si compresorul din grupul de caracteristica normal a CC este
supraalimentare, la diverse regimuri reprezentarea grafic a urmtoarelor 21
de functionare, se numesc variatii: P
caracteristicile masinii rotative cu
pale-te. Regimul de functionare a unei 22
P
 204 Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern
navale
P 2
P 3 c , c = f ( p 0 , T0 , m&a , n c ) . (13) punctele de functionare de pe
caracteristic se deplaseaz spre
P 4 dreapta sau stnga, la cresterea sau
n cazul n care p0 , sau p1
P 5 (presiunea de intrare n compresor)
scderea rezistentelor gazodinamice
respective, fiind astfel acoperit
P 6 variaz, restul parametrilor prezenti ntregul domeniu de lucru.
P 7 n (13) mentinndu-se constanti, se n practic se doreste ca linia de
modific corespunztor nivelul valoric lucru (locul geometric al punctelor de
P 8 al tuturor presiunilor definitorii functionare la diverse turatii) s
P 9 pentru evolutia de comprimare, astfel treac, pe ct posibil, prin vrfurile
nct raportul de comprimare si curbelor din familiile respective,
P 10 randamentul izentropic nu se modific, astfel nct compresorul s
P 11 deci: functioneze la parametrii optimi.
P 12 c , c = f (T0 , m&a , n c ) . (14)
Explicatia alurii de variatie a lui
c si c se face n functie de lucrul
P 13
mecanic specific lc al compresorului.
P 14 Observatie: Relatia (14) prezint
Conform 12.2.1.2:
si ea limitele sale si anume: este
P 15 valabil n domeniul de automodelare
P 16 (vezi 12.2.3.3) Re = idem , deoarece
P 17 variatia presiunii initiale se
regseste n c si c . n continuare,
P 18
tinnd cont si de includerea lui T0 n
P 19 m&a prin intermediul lui si Lmin , se
P 20 poate preciza c, pentru CC,
P 21 caracteristica normal este dat de
relatia:
P 22
P 23 c , c = f (m&a ) nc =ct . (15)
P 24
P 25 Alura de variatie a mrimilor din
(15) este redat de figura 2. Se
P 26 constat urmtoarele:
P 27 Pentru o anumit turatie a
compresorului nc = const. , dac m&a
P 28
scade, c si c cresc pn la lc = u 2 c2u u1c1u , (16)
P 29 atingerea unei valori maxime; dac m&a
P 30 scade n continuare, c si c scad, indicii 1 si 2 reprezentnd sectiunile
P 31 de intrare, respectiv de iesire din
se intr intr-o zon instabil de rotor.
P 32 functionare, n care coloana de aer n cazul unei intrri axiale:
este supus unui fenomen pulsatoriu,
P 33 c1u = 0 , se obtine:
iar agregatul functioneaz cu vibratii
P 34 si cu zgomote.
Locul geometric al punctului de l c = u 2 c 2u . (17)
P 35 functionare instabil se numeste linie
P 36 de pompaj. Functionarea la stnga Din triunghiul de viteze n
liniei de pompaj este interzis. sectiunea de iesire din rotor c2u este
P 37 La turatie constant una din (12.2.1.2):
P 38 curbele din familiile respective c si
P 39 c acoper complet ntregul domeniu de c2u = u2 + w2u , (18)
P 40 lucru al compresorului, deoarece: la
montarea compresorului n cadrul cu
P 41 ansamblului de turbosupraalimentare pe
P 42 motor, respectivei turatii i w2u = w2 r ctg 2 = c2 r ctg 2 . (19)
corespund un anumit debit si
randament; la cresterea rezistentelor De aici, debitul volumic de aer va
gazodinamice n avalul compresorului, fi:
 Supraalimentarea motoarelor navale 205 P
1
P
2
P
3
P
4
P
5
P
6
V&a = D2 b2 c2r , (20) te, exist o serie de pierderi n CC
P
(vezi 12.2.1.4.) si anume pierderi 7
cu D2 si b2 -diametrul rotorului, prin frecare ntre straturile de fluid P
si fluid-rotor si fluid-stator, ct si
respectiv ltimea paletei n sectiunea 8
pierderi prin soc.
de iesire si apoi componenta:
Considerm (fig. 4) mai nti prima P
categorie de pierderi, prin frecri,
V&a 9
c2 r = , (21) cu variatia proportional cu debitul;
D2 b2 ele sunt cuprinse ntre caracteristica P
normal fr frecri (linia 1 1 ) si 10
deci: curba 2 2 2 , care ar reprezenta
caracteristica normal n cazul P
w existentei numai a pierderilor prin 11
l c = u 2 (u 2 + w2u ) = u 22 1 + 2u = frecri. O a doua categorie de
u2
pierderi o reprezint aceea prin P
(22)
c ctg 2 V& ctg 2 socuri la intrarea n rotor sau n 12
= u 22 1 + 2 r = u 22 1 + a .
D b u difuzorul de iesire, exprimate, asa
P
u2 2 2 2 cum s-a artat in paragraful indicat,
w' 13
Relatia (22) prezint variatia prin coeficientul s = f 1 , care pot
lucrului mecanic (implicit a w1
P
raportului de comprimare) cu debitul fi reduse la maxim dac viteza 14
volumic (implicit cu cel masic), relativ de intrare w1 face un unghi
reprezentat n figura 3. Se observ
P
c acest lucru mecanic specific este 1 foarte aproape de cel al paletei; 15
dependent de geometria rotorului la cu ct '1 al vitezei w'1 va fi diferit
turatie constant.
P
de cel al paletei, cu att pierderile
Variatia anterioar este ns vor fi mai mari. 16
valabil doar pentru cazul ideal. n P
realitate, ea nu este liniar nici
chiar n cazul 2 = 90o (palete radiale,
17
linia orizontal din fig. 3). Vom Deci, pornind de la curba 2 2 , se P
explica, n continuare, alura de scad pierderile prin soc si se obtine 18
variatie pentru acest caz particular curba 3 2 3 , de unde si alura
caracteristicii normale a CC. P
( 2 = 90o ).
Teoretic, lucrul mecanic lc si
Fenomenul de pompaj se poate 19
explica pe baza triunghiului de viteze
raportul de comprimare c ar trebui s la intrarea n rotor (fig. 5). P
fie o dreapt. n realita- Astfel, la cresterea debitului de 20
aer, creste viteza c1 , deci si viteza P
relativ w1 si unghiul 1 . Se vor
21
nregistra valori negative ale
unghiului de incident, aceasta avnd P
Fig. 5
drept efect aparitia de socuri pe 22
P
206 Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern
navale

extradosul paletelor; la debite mai comprimare c = f (V&a ) nc , iar peste

mari, acest fenomen nu perturb
umplerea canalului dintre palete, dar aceast familie de curbe se suprapune
la debite mici viteza absolut c1 de familia c = f (V&a ) nc . n figura 6 este
intrare scade la valoarea c1 p , redat o asemenea caracteristic de
debit. Aceasta are ns dezavantajul
implicit unghiul de incident la 1 p dependentei de grupul de parametri
(indicele p marcnd aparitia ( p0 , T0 ) ai mediului ambiant, la care
pompajului), astfel nct pe intrados s-au fcut determinrile. Pentru un
se produc socuri, iar pe extrados alt set de valori ale mediului
desprinderi ale fluidului de pe ambiant, vor trebui ridicate alte
palete; acest fenomen nrutteste caracteristici. Datorit marii
umplerea canalului dintre palete. varietti a regimurilor de
Asadar, la iesirea din rotor, functionare, caracteristica normal a
presiunea va fi mai mic dect cea a compresorului devine inoperant.
aerului refulat anterior, care se Problema se rezolv prin utilizarea
ntoarce astfel n spatiul dintre caracteristicilor universale ale
palete, normaliznd umplerea. compresoarelor (n general ale
Fenomenul este periodic si se numeste masinilor rotative cu palete), deduse
pompaj, nsotit, asa cum deja s-a pe baza teoriei similitudinii, n care
mentionat, de zgomote si vibratii ale un punct de pe caracteristic nu
agregatului respectiv, functionarea n reprezint un singur regim, ci
zona de pompaj fiind interzis. totalitatea regimurilor de functionare
Pompajul apare la o scderea a asemenea.
debitului sub valori de 50 70% din
debitul nominal volumetric V&anom . De
asemenea, n cazul a dou compresoare
geometric asemenea, pompajul apare mai
devreme la cel cu turatie mai mare,
iar pentru unul si acelasi compresor,
la turatii mai mari, caracteristica de
debit are o pant mai abrupt.
Caracteristica de debit se
determin n conditii experimentale.
Uzual se reprezint raportul de

Fig. 6