166 Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern

navale
P 2
P 3 11.5.3. Determinarea puterii efective iar de aici, puterea efectiv se
pe baza momentului de torsiune msurat calculeaz cu relatia cunoscut:
P 4 pe arborele intermediar
P 5 M en M en
[KW ] ,
11.5.3.1. Prin determinarea
deformatiei torsionale dintre dou Pe = M e Pe = = (5)
P 6 sectiuni transversale ale arborelui
30 9.55
P 7 intermediar
cu [ rad / s ] -viteza unghiular a
P 8 Cu un dispozitiv special se
determin deformatia unghiular arborelui cotit; n [rot / min] -turatia
P 9 relativ datorat torsiunii, arborelui cotit.
P 10 conform schemei din figura 1. Se 11.5.3.2. Prin determinarea
consider dou sectiuni I si II pe un deformatiei torsionale cu ajutorul
P 11 arbore intermediar al liniei axiale, mrcilor tensometrice
P 12 distantate ntre ele cu lungimea L, Conform figurii 2, care indic
viteza unghiular a arborelui fiind sistemul de msurare cu mrci
P 13 , corespunztoare turatiei n a tensometrice si amplasarea acestora pe
P 14 arborelui cotit. arborele intermediar, ntr-o sectiune
Din teoria elasticittii, pentru transversal avem doar stare de
P 15
deformatia torsional avem relatia: rsucire pur, pentru care tensiunile
P 16 sunt:
P 17 =
Mt L
[rad ] , (1) DM t KN
P 18 G Ip max = max =
2 I p m2
. (6)
P 19
cu M t [ KN m] -momentul de torsiune
P 20 aplicat tronsonului intermediar, Mrcile tensometrice se monteaz la
P 21 considerat necunoscut, G [ KN / m 2 ] - 450 , iar montajul uzual este acela de
punte Wheatstone. Deformatiile
P 22 modulul de elasticitate transversal al relative sunt date de relatia nti
P 23 materialului arborelui intermediar, din setul (7), obtinut prin calcul,
I p [ m 4 ] -momentul de inertie polar al respectiv de relatia a doua prin
P 24 msurare; n acest ultim caz, se
sectiunii transversale a arborelui:
P 25 aplic o tensiune Ui puntii
P 26
P 27 Ip =
D4
32
[ ]
m4 , (2)
tensometrice si se citeste tensiunea
de iesire U e :

P 28 unde D [m] -diametrul arborelui; din 16 M t

P 29 45 0 = D 3 G
relatia (1), rezult valoarea
P 30 momentului de torsiune: , (7)
0 = 1 U e
P 31 45 k Ui
G I p
P 32 Mt = [KN m] . (3)
L k fiind constanta sistemului de msur;
P 33 prin egalarea valorilor din (7), se
P 34 n determinarea lui M t din relatia obtine momentul de torsiune:
P 35 (3), o problem foarte important o
reprezint valoarea modulului de
1 U i D3 G
P 36 elasticitate transversal G; se Mt = [KN m] , (8)
prefer cunoasterea sa exact din k U e 16
P 37
determinri de laborator, modificri
P 38 aparent insensibile ale acestuia iar de aici, prin (5), puterea
P 39 conducnd la diferente mari n efectiv a motorului.
valoarea deformatiei torsionale.
P 40 Momentul efectiv dezvoltat de motor
P 41 va fi:
P 42 M e = M t [ KN m] , (4)
 Fig.2

Regimurile de funcionare i caracteristicile motoarelor navale 167 P

1
P
2
P
3
P
4
P
5
P
6
P
7
11.5.4. Determinarea puterii efective P
cu ajutorul nomogramelor de exploatare 8
Pornind de la expresia cunoscut a D2 2 1
puterii efective: c =i S . (11) P
4 60
9
D2
Pe = pe i S
2n 1
[KW ] , (9) Notm coeficientii de putere, P
4 60 respective de turatie:
10
cu mrimile ce apar exprimate n Pe P
unittile corespunztoare de msur, k p = P 11
en
se poate scrie: . (12)
k = n P
Pe = c pe n [KW ] , (10) n nn 12
cu valoarea constantei:
P
Fig.3 13
P
14
P
cu Pen si nn puterea, respectiv
15
turatia nominal.
Explicitm primul dintre acestia: P
16
Pe n n
kp = = c pe n = c' p e k n = f (k n ) pe = ct . (13) P
Pen Pen n n
17
O alt modalitate de exprimare a P
variatiei dintre cei doi coeficienti 18
se poate obtine tinnd cont de relatia
dintre consumurile de combustibil si P
puterea efectiv: 19
P
Fig.2Pe = C h [KW ] , (14)
ce 20
P
unde consumul specific efectiv de 21
combustibil este:
P
22
P
 168 Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern
navale
P 2
P 3 ce =
3600 kg
, (15)
P 4 eQi kWh
P 5
kJ
P 6 cu e -randamentul efectiv si
Qi -
kg
P 7 puterea caloric inferioar a
P 8 combustibilului; cu aceste observatii,
relatia (13) devine:
P 9
P 10 Pe Ch 1 C n n 1
kp = = = h e Qi n =
P 11 Pen ce Pen 3600 Pen nn n
P 12 e Qi nn Ch n C
= 1000 = c h 1000 k n =
P 13 3.6 106 Pen n n n n
P 14 = f (k n ) C h
1000 = ct .
n
P 15
(16)
P 16
P 17
P 18 puterea maxim admisibil Pe max :
P 19 Figurile 3, 4 si 5 redau este aproximativ (110115)% Pen , iar
nomogramele de determinarea a puterii functionarea la acest regim se
P 20 efective a motorului pentru motoarele
P 21 5ASL 25/30, 6RD68si, respectiv, ALCO
P 22 16 R251 FMA, realizate pe baza
relatiilor (13) si (16).
P 23
P 24 11.5.5. Determinarea puterii efective
a motoarelor auxiliare
P 25 Prin msurarea tensiunii U [V ] si a
P 26 intensittii curentului generat I [A] ,
P 27 se determin puterea diesel-
generatorului cu relatia:
P 28
P 29 3UI cos
Pe = , (17)
P 30 g
P 31
P 32 cu g randamentul generatorului si
cos defazajul curent-tensiune;
P 33
reamintim c motoarele auxiliare
P 34 functioneaz la turatie constant si
P 35 sarcin variabil, n functie de
numrul de consumatori conectati.
P 36
P 37 11.5.6. Gradatia puterilor
Se definesc urmtoarele puteri: precizeaz n cartea motorului; de
P 38 puterea nominal Pen : este puterea ex., pentru motoarele semirapide
P 39 la care este permis functionarea durata de functionare este de 12
P 40 ndelungat a motorului (circa ore, dac nu depseste 10% din
2030% din timpul pn la durata dintre dou reparatii;
P 41 reparatie); turatia respectiv ce turatia maxim a motorului
P 42 corespunde acestei puteri se principal se poate determina cu
numeste turatie nominal; ajutorul ecuatiei de functionare pe
curba de elice, pentru motoarele
principale:
 Regimurile de funcionare i caracteristicile motoarelor navale 169 P
1
P
2
11.6. Instalatii si aparate necesare P
probrii motoarelor navale
Ridicarea caracteristicilor
3
functionale ale motoarelor cu ardere P
intern si efectuarea procesului de 4
rodare a acestora necesit utilizarea
unor dispozitive, aparate si P
instalatii specifice, totalitatea lor 5
formnd standul de probare. n
general, un stand de probe trebuie s P
contin urmtoarele componente: 6
suportul de fixare al motorului,
dispozitivul de antrenare, instalatia P
de frnare, aparate de msur si 7
control, instalatia de alimentare cu
combustibil, instalatia pentru
P
evacuarea gazelor arse, instalatia de 8
rcire. P
Pe max Suporturile Fig.6
pentru fixarea
n max = 3 n n = 3 1.1 n n = 1.03 n n ; (18) motorului si a frnei prin care se 9
Pen
simuleaz sarcina motorului trebuie P
consolidate de o fundatie. Trebuie
puterea maxim reprezint baza acordat o atentie deosebit 10
pentru limitarea debitrii realizrii fundatiei standului, astfel P
combustibilului n cilindru si nct aceasta s asigure atenuarea
nivelul superior al regimurilor vibratiilor si s exclud 11
admisibile de functionare; posibilitatea transmiterii lor la P
puterea de exploatare Pe expl : peretii cldirii. Se recomand n
acest sens ca fundatia turnat din 12
reprezint aproximativ (5090)% Pen ,
pentru care motorul functioneaz
beton s fie de 1020 ori mai grea P
dect greutatea proprie a standului si 13
fr nici un fel de restrictii;
izolat corespunztor.
puterea minim de exploatare Pe min : Aparatele de msur si control se P
se determin din conditia ca nava monteaz la distant de fundatie, pe 14
s poat guverna la vitez minim; suporturi independente, pentru a fi
puterea minim stabil Pe stab : este protejate contra vibratiilor din P
puterea la care motorul
timpul efecturii rodajului. 15
Antrenarea motorului termic supus
functioneaz stabil si nava nc
rodajului se face cu un motor electric P
mai are posibilitti de manevr.
(n cazul motorului naval, cu 16
virorul).
Pentru efectuarea msurtorilor
P
necesare determinrii parametrilor 17
motorului n timpul testelor, standul P
de probe este prevzut cu un pupitru
de comand. Aceasta se amplaseaz n 18
afara celulei n care este montat P
motorul, pentru a fi protejat
aparatura si operatorul de noxe si 19
Figura 6 red gradatia puterii
motorului principal.
vibratii. Cele mai moderne standuri P
sunt prevzute cu calculatoare de
Pentru motoarele diesel-
proces, care realizeaz nregistrarea 20
generatoare, functionarea la puterea
nominal se face fr nici un fel de
si prelucrarea datelor. P
Frnele constituie unul din
restrictii n timp; la puterea maxim,
elementele principale ale standurilor
21
motorul poate functiona un timp P
de probe; instalatiile de frnare
specificat n cartea tehnic a
utilizate n procesul de probare 22
motorului.
realizeaz ncrcarea motoarelor si
P
 170 Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern
navale
P 2
P 3 permit determinarea puterii constructive ale ansamblului rotor-
dezvoltate. carcas, obtinndu-se astfel diferite
P 4 O instalatie de frnare se compune tipuri de frne: frne cu discuri,
P 5 dintr-o instalatie pentru ncrcarea frne cu stifturi si frne cu rotor
motorului, un dispozitiv pentru profilat.
P 6 msurarea puterii si un sistem de Indiferent de varianta
P 7 reglare. Instalatiile utilizate pentru constructiv, rotorul frnei este
P 8 ncrcarea motorului sunt frnele de cuplat cu arborele motorului termic cu
diferite tipuri constructive cuplaj elastic. Prin carcasa frnei se
P 9 (mecanice, pneumatice, electrice si vehiculeaz un debit de ap care se
P 10 hidraulice). Dispozitivele pentru poate regla cu ajutorul unui robinet.
msurarea puterii efective sunt Datorit frecrii dintre ap si rotor,
P 11 anexate frnelor si permit msurarea apa este antrenat ntr-o miscare de
P 12 simultan a cuplului motor si a rotatie n interiorul carcasei.
vitezei unghiulare. Sistemele de Dispus sub forma unui inel rotitor,
P 13 reglare a frnelor permit modificarea n contact cu carcasa, ntre inelul de
P 14 ncrcrii motorului, n trepte si ap si carcas vor aprea forte de
mentinerea n stare de functionare a frecare care vor determina aparitia
P 15 ntregii instalatii. La alegerea unui moment de frecare ce tinde s
P 16 frnei, trebuie cunoscute roteasc si carcasa n acelasi sens cu
P 17 caracteristicile motorului care se rotorul. Carcasa, fiind articulat la
probeaz si caracteristicile frnei. un sistem de msurare cu pendul (fig.
P 18 Frnarea este posibil numai cnd 7), produce o rotire a bratului 2
P 19 caracteristica motorului este cuprins al greuttii pendulare G, aceasta
n conturul de frnare (caracteristica fiind proportional cu momentul de
P 20 frnei). torsiune frnat:
P 21 Frnele mecanice utilizate sunt
frnele cu band, care au o Mt = kG . (19)
P 22 constructie simpl, dar prezint
P 23 dezavantajul unei stabilitti reduse Pentru a reduce la minimum
si necesitatea unui debit de ap
P 24 continuu relativ mare. Frnele
pierderile prin frnare, carcasa este
suspendat pe lagre cu rulmenti. Se
P 25 dinamometrice, tot din categoria celor poate aprecia astfel c valoarea
mecanice, prezint aceleasi
P 26 dezavantaje. Frnele pneumatice au o
momentului frnat M f este egal cu
P 27 constructie simpl, ns indicatiile cea a momentului de torsiune Mt
P 28 frnei depind foarte mult de produs de motor, respectiv egal cu
propriettile aerului (densitate, momentul efectiv, conform relatiei
P 29 vitez, etc.), ceea ce constituie un (5), produs de motorul cu ardere
P 30 dezavantaj. Frnele electrice bazate intern.
pe principiul curentilor Foucault si Cadranul indicator al sistemului de
P 31 rcite cu aer sunt suficient de msurare cu pendul este astfel gradat
P 32 precise, ns constructia lor complex nct s exprime valoarea fortei F
le face s fie costisitoare. Mai [kN] care ar actiona la o distant
P 33 avantajoas apare, deci, utilizarea fix fat de axa de rotatie a
P 34 frnelor hidraulice, a cror carcasei. n acest fel, rezult
functionare si precizie sunt relatia de calcul pentru puterea
P 35 superioare fat de celelalte tipuri de efectiv (fig. 8):
P 36 frne prezentate.
P 37 n principiu, functionarea frnelor FL n Fn
hidraulice se bazeaz pe absorbtia Pe = = [kW ] , (20)
P 38 energiei dezvoltate de motor prin k UM 30 1000
P 39 frecarea ntre piesele frnei si apa
vehiculat prin aceasta. Forta de unde L este bratul frnei hidraulice,
P 40 frecare si deci capacitatea de iar kUM este o constanta dependent de
P 41 absorbtie a frnei, este proportional unitatea de msur; tinnd cont de
cu coeficientul de frecare si cu raza relatiile de transformare:
P 42 interioar a torului de ap. Pentru 1 CP = 75 kgf m / s si 1CP = 100 daNm / s , se
msurarea coeficientului de frecare, pot preciza unittile de msur pentru
se mreste turbionarea din cadrul
torului de ap, prin diferite variante
 Regimurile de funcionare i caracteristicile motoarelor navale 171 P
mrimile indicate, ca si bratul frna mecanic 3, puterea variaz 1
frnei, conform tabelului 1. liniar n functie de turatie, la frna P
hidraulic dup o parabol cubic (1),
iar la cea electric dup o parabol 2
ptratic (2). P
Tabelul 1 Intersectia celor trei
caracteristici n punctul A arat c,
3
Pe F kUM n L
CP kgf 75 rot/min 75 30 la aceeasi turatie n, fiecare din cele P
= 0.71619m = 716mm trei tipuri de frne pot absorbi
1000 4
kW daN 100 rot/min 100 30 aceeasi putere Pe1 . Dac puterea
= 0.9549m = 955mm P
1000 motorului scade cu Pe1 fat de
punctul A, atunci, la aceeasi pozitie
5
Alegerea frnei este corect dac o a organelor de comand ale frnei, P
portiune ct mai mare din turatia motorului va fi variabil cu
caracteristica de turatie a motorului 6
n1 , n2 , n3 , functie de tipul
se afl n interiorul
Fig. 7 caracteristicii frnei. Se observFig. c variatia
9 minim P
frnei (fig. 9). Fig. 8
Consumul de ap al instalatiei de
a turatiei are loc cnd standul este 7
echipat cu o frn hidraulic.
frnare depinde de puterea si
Frnarea motorului cu o frn mecanic
P
diferenta de temperatur a apei la
este posibil la orice regim de 8
iesirea si intrarea n frn, t e si t i : vitez, cnd curba caracteristic a P
motorului este cuprins n conturul
3600 Pe kg OABCDO. Ramura OD caracterizeaz 9
m& a = , (21)
ca t h valoarea minim a puterii ce poate fi P
absorbit de frn. Cuplul maxim
10
ca [kJ / kgK ] -cldura
corespunde punctului A pe ramura AB,
unde specific a
cnd M max = const. Pe figura 10 se vede P
apei, t = te ti . cum curba caracteristicii de turatie a
Dac se execut rodajul unor
11
motorului iese partial din conturul
motoare de putere mare, apa din OABCDO. Deci, la functionarea cu o P
instalatia de rcire poate fi turatie mai mic dect turatia n1 , 12
recuperat si rcit pentru a fi Fig. 9
motorul nu poate fi frnat cu nici una P
reintrodus n circuitul frnei.
din cele trei frne. Dac s-ar
n ncheierea prezentului paragraf, 13
introduce o transmisie mecanic de
amplificare, curba Fig.9 caracteristic a P
motorului s-ar deplasa spre dreapta si
s-ar nscrie n conturul 14
caracteristicii de frnare. P
15
P
16
P
17
P
prezentm comparativ, n figura 10,
caracteristicile a trei frne:
18
mecanic, hidraulic si electric. La P
19
P
20
P
21
P
22
P
172 Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern
navale

Fig.10