MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII SI TINERETULUI

GRUP SCOLAR DE TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA BRASOV

PROIECT DE ABSOLVIRE

ETAPELE COMERCIALIZARII UNUI PRODUS TURISTIC

Profesor coordonator Absolvent

Agache Cristina Papp Bogdan Gabriel

2008
 CUPRINS

I. Introducere .................................................................................1
II.Conditii de comercializare a produselor turistice ....................10
III.Strategii de comercializare a produselor turistice ..................13
III.1.Modalitati de promovare a produselor turistice ...........13
III.2.Editarea de materiale publicitare ..................................13
III.3 Realizarea de campanii publicitare ..............................14
IV.Studiu de caz Sejur Franta ....................................................24
V.Concluzii si propuneri ..............................................................29
VI.Bibliografie ............................................................................30

2
I.INTRODUCERE
CONTINUTUL PRODUSELOR TURISTICE

Conceperea si comercializarea produselor turistice se realizeaza in etape successive, incepand de

la politicile de marketing si terminand cu analizele de pret si eficienta.

Cererea turistica manifesta in perioada actuala un interes crescand pentru produsele turistice cu
teme, inspirate din evenimente istorice, viata cultural-artistica, subiecte literare celebre etc.
Conceptul de produs tuistic se refera la ansamblul de bunri materiale si servicii capebile sa
satisfaca nevoile de turism ale unei personae intre momentul plecarii si momentul sosirii in
locul de plecare.

Conceptul de marketing turistic, in conceptia O.M.T., desemneaza o serie de metode si

tehnici care vizeaza satisfacerea in cele mai bune conditii (psihosociale, tehnice, financiare
etc)a nevoiilor se servicii turistice ale populatiei (exprimate sau latente), fara ca populatia de
primire sa aiba de suferit.Aceasta definitie ignora interesul firmei de turism concretizat in
obtinerea profitului.
Produsul turistic se formeaza prin valorificarea unor resurse naturale in conditii specifice
de productie, care include o serie de activitati ce permit transformarea lor in marfa,
aceasta urmand sa fie vanduta consumatorului teoretic.

Deci,pachetele turistice sunt calatorii organizate pe baza unor programe prestabilite si

detaliate pe servicii turistice.Pachetele sunt vandute in avans la un prt fix.

La Conferinta Mondiala a Turismului (Manila, Filipine, 1980) precum si la Reuniunea

Mondiala a Turismului (Mexic, 1982) ambele desfasurate sub egida Organizatie Mondiale a
Turismului, s-au facut recomandari privin protejarea si punerea in valoare a resurselor si
traditiilor culturale prin intermediul TURISMULUI, avand in vedere rolul acestuia in
cunoasterea civilizatiei mondiale.

Astfel de produse se constituie ca una dintre modalitatile de diversificare a ofertei turistice si de

punere in valoare a unor locuri originale capabile sa atraga clientele turistica.

3
Ca urmare, agentiile de turism nu au intarziat sa lanseze astfel de oferte, cu teme de mare
rezonanta, adresate unui segment de public din ce in ce mai numeros.De exemplu in tara noastra,
au fost organizate programe precum:Dracula, Castelul din Carpati, Bucovina-tinut de
legenda, Un paste ca la mama acasa ec.

Preocupata de diversificarea ofertei, Romania urmareste conceperea de noi produse turistice cu

tema care sa contribuie la valorificarea patrimoniului nostru istoric, cultural, de arta,si la sporirea
circulatiei turistice interne si internationale.

Toate componentele produsului turistic au manierea de a asigura consumatorilor satisfactie, ceea

ce nu este un lucru usor de realizat.Pentru a crea asa ceva, acesta sa corespunda motivatiilor
turistilor, care sunt extreme de eterogeni.

Criterii Produse in general Produse

turistice
Natura produsului tangibil intangibil
Natura beneficiarului persoana fizica/juridica persoana
fizica/juridica
Influenta relatiei producator/prestator/consumator slaba puternica
Grad de personalizare scazut ridicat
Posibilitatea de comercializare ridicata ridicata
Grad de implicare a cumparatorului la realizarea redus ridicat
produsului

Comercializarea produsului turistic presupune urmatoarele etape:

-organizarea preliminara, cand produsele sunt concepute si asamblate cu mult inainte de
exprimarea cererii clientului.Tour-operatorul va alege destinatia , mijloacele de transport, cazarea
si modalitatea de insotire, incluse in pachet, inainte sa ofere produsul turistic pietei.Tour-urile se
desfasoara insotite da ghid sau de conducatorul de grup pe tot parcursul calatoriei; acstia se pot
limita la asistarea intalnirilor dintre clienti cu reprezentantii companiilor (in cazul intalnirilor de
afaceri) sau ii pot insoti tot timpul.
-conceperea produselor oferite, pornind de la nivelul de baza; serviciul oferit poate fi doar o
sedere in vacanta sau servicii mult mai complexe: transport dus/intors, insotire, transfer, cazare,
masa, divertisment, asigurare etc.
-stabuilirea preturilor-pretul produsului este stabilit anticipat si de obicei se achita inainte de
inceperea calatoriei; pentru unele produse( cazul cluburilor de vacanta, unde se ofea anumite parti
din pachetele turistice ) devine tot mai utilizata plata in sistem credit.
Circuitul de comercializare a unui produs turistic este reprezentat in figura urmatoare:
4
 PRESTATORI DIRECTI
CAZARE
-hotel, motel
-sate de vacanta
-restaurante PRODUSE
TRANSPORT TURISTICE
-avion Outp TOUR OPERATORI ut -circuite
-autocar Input -cumpara -sejururi
-vas -rezerva -croaziere
-automobil -produc -produse
-tren tematice
PRESTATII AUXILIARE
Brosuri
-GHID
-transferuri
-excursii
Puncte de
-sportive
vanzare
-culturale Turist
-asigurari
Odata conceput, produsul turistic trebuie promovat (fie prin promovarea imaginii, fie prin diferite
canale de distributie).De obicei canalul de distributie cuprinde doi agenti importanti:agentia de
turism si tour-operatorul.

Tour-operatorii si agentiile de turism de pretutindeni si-au sporit preocuparile in a crea si lansa

numeroase oferte, cu teme da mare rezonanta, adresate unui public din ce in ce mai larg si in
special segmentelor de consumatori reprezentate de elevi, studenti, intelectuali,etc.
Pachetele turistice apar sub doua forme:vacante all-inclusivesi forma mixta.

Pachetele all-inclusivesunt forme traditionale in care se ofera o multitudine de servicii si care

include vacante cu pensiune completa, tour-urileorganizate,croaziere etc.
*Vacante cu pensiune completa include aranjamente de transport dus/intors, transferuri, cazare si
toate mesele. Acest tip de vacanta este oferit in principal de hoteluri in statiuni, desi recent
cluburile de vacanta, ofera servicii similare cu facilitate pentru divertisment si activitati sportive.
Forma mixta include transport la/de destinatie combinat cu alte servicii si apare sub forma
fly& drive si fly&hotel.

5
Fly& drivescombina zborul cu avionul si utilizarea masinilor inchiriate pana la destinatie.
Pachetele fly& hotel include zboruri pana la destinatie si cazare la hotel comandata prin
voucher in diverse localitati, statiuni sau puncte de legatura.

*Tour-urile organizate combina in general cazarea cu excursiile.Ele pot oferi pensiune

completa, demipensiune sau numai mic dejun.Anumite tour-uri pot fi insotite pe tot
parcursul de ghizi sau de conducatori de grup, in timp ce altele pot include doar taxe de
calatorie si intrare.
*Croazierele compenseaza declinul numarului de calatoriii pe mare.In lume sunt mai putin
de 200 de nave de croaziera( in 1994), cele mai multe fiind in Caraibe si in Mediterana.

Analiza de pret:

ANALIZA DE PRET NR. .

Denumirea actiunii turistice..

Perioada de desfasurare.
Grup minim.persoane
Extras din program.
Beneficiar
Organizator gruptelefon..
Calcularea pretului de vanzare (P.V)

Nr. Articole de Elemente de cheltuieli Elemente de calcul Valoarea

Crt. calculatie
Pe turist Totala
1. Cheltuieli Cheltieli cu cazarea tarif/noapte
directe x x x
Nr, nopti
2. Cheltuieli cu alimentatia tarif/zi
x x x
6
 nr.zile

3. Cheltuieli cu transportul tariff/km x x

4. Cheltuieli culturale x x
5. Cheltuieli organizatorice x x
6. Cheltuieli cu ghidul x x
7. Cheltuieli cu soferul x x
8. Alte cheltuieli x x
9. Total C.D (1++8) x x
10. Asigurare (1-5%xC.D) x x
11. Comision (10-30%xC.D) x x
12 TVA (19%comision) x x
13. CFPDTR* (3%comision) x x
14. Total costuri (9+10+11+12+13) x x
15. Rotunjire(+/-) x x
16. Total P.V (14+15) sau (14-15) x x

In cazul in care turistul nu poate participa la calatorie, acesta poate transfera contactul unei terte
personae, care indeplineste conditiile aplicate actiunii turistice respective.Transferul poate fi
realizat numai cu anuntarea agentie de turism in timp util, inainte inceperii actiunii si cu conditia
platii integrale a pretului pachetului de sevicii, precum si eventoalelor costuri suplimentare
ocazionate de acest transfer.
In cazul in care agentia de turism este nevoita sa modifice una din prevederile esentiale ale
contractului, aceasta are obligatia sa informeze turistul in timp util, astfel incat el sa poata opta:
-fie pentru rezilierea contractului, fara penalitati;
-fie pentru acceptarea noilor conditii ale contractului, informand despre aceasta agentia de turism
in cel mai scurt timp.
In cazul in care turistul reziliaza contractul sau daca agentia de turism anuleaza actiunea inaintea
dateide plecare, acesta are dreptul:
-sa primeasca in termen de sapte zile toate sumele platite;
-sa acccepte inlociurea actiunii cu una echivalenta, cu una superioara sau cu una
inferioara.Pentruactiunea de calitate inferioara agentia va rambursa turistuluidiferenta de
pret
In acest caz turistul are dreptul, atunci cand considera, sa solicite agentiei de turism si despagubiri
pentru neindeplinirea contractului, cu exceptia urmatoarelor situatii:
-daca anularea se face ca urmare a numarului de turisti mai mic decap minimul necesar prevazut
in contract;
-daca anularea se face pentru cazuride forta majora;

7
In cazul in care, dupa inceperea calatoriei, o parte importanta din seviciile prevazute in contract
nu poate fi realizata sau daca agenta de turism organizatoare constata ca nu le poate asigura,
aceasta este obligate:
-sa restituie turistilor, daca este cazul, sumele care reprezinta diferenta dintre
contravaloarea serviciilor achitate si contravaloarea serviciilor efectiv prestate ulterior.
-sa ofere turistilor alternative fara costuri suplimentare, in scopul continuarii calatoriei;

Agentia de turism este raspunzatoare fata de turist pentru buna executare a obligatiilor asumate
prin contract, inclusive in situatia in care o alta agentie de turism sau un alt prestator de servicii
turistice trebuie sa indeplineasca aceste servicii.
Se excepteaza urmatoarele cazuri:
-neindeplinirea sau indeplinirea defectoasa a obligatiilor asumate prin contract din vina
turinstului;
-neindeplinirea se datoreaza unor cause de forta majora sau unor imprejurari pe care nici
agentia de turism, nici prestatorul de servicii nu le poate prevedea sau evita;
-neindeplinirile sunt atribuite unui tert care nu este parte in contract, iar cauzele
nerealizarilor nu putea fi prevazute sau evitate;
-localitatea de destinatie;
-ruta de parcurs
-mijloace de transport utilizate, caracteristicile si categoria acestora;
-tipul unitatilor de cazare, adresele si categoriile de clasificare a acestora;
-serviciile de masa oferite si categoria de clasificare a unitatilor de alimentatie;
-durata programului, cu indicarea datei sosiriisi a plecarii;
-informatii generale privind regimul pasapoartelor si a vizelor, formalitatile de sanatate necesare
calatoriei si sejurului;
-cuantumul avansului, daca este cazul, precum si termenul pentru efectuarea restului de plata;
-oportunitati de incheiere a unor asigurari facultative pentru asistenta in caz de boala,
accidente etc;
-numarul minim de personae necesar pentru realizarea programului si termenul limita
pentru
informarea turistului, in caz de anulare;

Contractul incheiat intre agentia de turism si turist va contine cel putin urmatoarele elemente:
-destinatia/destinatiile de calatoria si, in cazul perioadelor de sejur, durata si datele de sosire si de
plecare;

8
-mijloace de transport utilizate, caracteristicile si calitatiile acestora, datele si orele de
plecare/sosire, la ducere si la intoarcere;
-conditia ca un numar minim de pesoane sa participle la actiune si termenul limita pentru
informarea turistului cu privire la anulare;
-in cazul cazarii, adresa si categoria de clasificare ale structurilor in care se face aceasta;
-servicii de masa:pensiune completa, demipensiune, mic dejun;
-ruta;
-vizite, excursii sau alte serviciii care sunt incluse in pretul total al pachetului de servicii;
-denumirile si sediile agentiilor de turism organizatoare, ale agentiei detailiste (daca este cazul) si
ale societatii de asigurari, daca aceasta exista;
-tariful pachetului de servicii, cu indicarea expresa a cazurilor cand acesta poate fi modificat, a
tarifelor pentru anumite servicii (taxe de aterizare, imbarcare/debarcare in porturi sip e
aeroporturi, taxe de turist), daca acestea nu sunt incluse in pachetul de servicii;
-termenele si modalitatea de plata;
-solicitarile speciale din partea turistului acceptate de agentie;
-perioadele in care turristu poate reclama neindeplinirea sau indeplinirea partiala a clauzelor
contractuale;
-posibilitati de reziliere a contractului de catre agentie sau de catre turist;
-eventualele modificari pe care agentia le poate adduce serviciilor cumparate;
-posibilitatea de transfer al contractului catre o terta persoana si modul de realizare a
acesuia
-raspunderea agentie de turism in cazul anularii excursiei, al inlocuiriii sau al neasigurarii unor
servicii cumparate.

II. CONDITII DE COMERCIALIZARE A PRODUSELOR TURISTICE

Informatiile scrise, furnizate de catre agentiile de turism, trebuie sa fie astfel formulate incat sa nu
permita interpretari echivoce cu privire la pretul, continutul pachetului de servicii sa la alte
conditii ce urmeaza a fi incluse in contractul dintre agentie si turist.
Contacul dintre agentia de turism si turist este acordul de vointa dintre agentia tour-operatoare sau
detailist si turist, care are ca obiect cumpararea unor servicii turistice de catre turist si eliberarea
documentelor de plata si a documentelor de calatorie de catre agentia de turism.
Informatiile privind serviciile turistice pot fi prezentate turistului sub forma unui catalog, pliant
sau a unui alt inscris, agentia avand obligatia sa faca dovada ca turistul a primit un exemplar.
9
Inainte de inceperea calatoriei, turistul va fi informat in scris de catre agentia de turism despre:
-numele, adresa si numarul de telefon ale reprezentantului local al agentiei, care poate acorda
asistenta turistului in caz de dificultate.Acolo unde nu exista asemenea reprezentant,turistul
trebuie sa fie informat despre modalitate de contactare a agentiei de turism;
-modalitati de a lua legatura cu copiii sau cu persoana responsabila la locul de sejur al acestora,
pentru parintii minorilor participanti la actiune.
Conditii generale de efectuare a calatoriilor:
A.RESPONSABILITAILE CLIENTULUI
Clientul are urmatoarele obligatii:
-sa se asigure ca indeplineste toate cerintele de viza, vama, sanatate ale organelor oficiale din
tara unde calatoreste si ca nu incalca legile acestora;
-sa respecte orarele de calatorie, precum si orele la care este citat pentru imbarcare.
B.RESPONSABILITAILE LARTOURS
Lartours, ca organizator de voiaje inerne si internationalem, ale urmatoarelor obligatii:
-sa asigure clientului pachetul de servicii pe care la stipulate in contract si pentru care a
incasat contravaloarea;
-sainfoemeze clientul asupra datelor reprezentantului sau la destinatie(nume, adresa,
telefon);
-sa faca toate demersurile necesare pentru buna desfasurare a programului vandut si in
cazul de reclamatiisa depuna toate eforturile pentru inlaturarea neregurilor semnalate;
C.CONTRACTELE DE CALATORIE
Pentru rezervarea unui voiaj, clientul trebuie sa achite un avans minim de 30%din contravaloarea
pachetului, restul sumeiurmarind a se plati cel tarziu cu o luna inainte de inceperea
calatorii.Contractul dinre LARTOURS sic lien intra in vigoare in momentul in care LARTOURS
confirma rezevarea si pretul final, iar clientul achita suma restanta.
Pentru rezervarea de ultimo moment(sub o luna inainte de inceperea calatoriei), pretul voiajului
trebuie achitat integral in momentul rezervarii.Pretul voiajului este cel mentionat in contract si
cuprinde serviciile detailiste din fiecare program in parte.
D.MODIFICAREA CONTRACTULUI
-daca, inaintea plecarii, unul din elementele esentiale ale contractului nu a putut fi
executat/obtinut/confirmat . va fi informat de acesta i de posibilitatea rezilierii contractului ( cu
rambursarea fr penalizri ) sau a ncheieri unui nou contract care s reflecte modificrile
survenite ;
- dac naintea plecrii, clientul dorete modificarea contractului (data, ruta etc.) LARTOURS
poate s accepte numai dac costurile generate de modificarea contractului sunt suportate de client
-dup nceperea cltoriei, modificarea contractului nu mai este posibil .
10
E.REZILIEREA (ANULAREA)CONTRACTULUI
Rezilierea poate interveni numai naintea nceperii cltoriei, n urmtoarele condiii :

a) Rezilierea de ctre client

Clientul poate anula contractul de cltorie fr penalizri cu o lun nainte de nceperea
cltoriei.
Dac anularea intervine sub acest interval, se pot aplica urmtoarele penalizri :
20% din contravaloarea voiajului pentru anulri ntre 30 i 14 zile nainte de data cltoriei
b) Rezilierea de ctre LARTOURS
- n cazul n care nu s-a ntrunit numrul minim de turiti necesar pentru realizarea
programului n condiiile de pre contractata ;
- in cazul n care intervine fora major : circumstane anormale, inprevizibile, care
nu pot fi evitate de LARTOURS ( anulri de curse, modificri de orare ale avioanelor,
greve,calamiti, rzboaie etc.) ;
n ambele cazuri, clientului i se va restitui integral suma pltit sau i se va oferi o
alternativa de voiaj pe care o poate accepta sau nu .

-50% din contravaloarea voiajului pentru anulri ntre 14 i 7 zile nainte de data cltoriei
-100% din contravaloarea voiajului, pentru anulri sub 7 zile nainte de data nceperii
cltoriei .
NOT : Dac ambele pri contractate i-au respectat obligaiile, ns voiajul nu poate fi
efectuat deoarece nu s-a acordat viza de ctre Ambasada rii de destinaie, se va reine din
suma de rambursat taxa de viz i comisionul Ageniei .

F. REGIMUL RECLAMAIILOR

a) n timpul executrii voiajului

Trebuie introduse pe loc, n scris, pentru a se constitui proba, fie de ctre nsoitorul de grup
LARTOURS (dac exist), fie de ctre agenia corespondent a LARTOURS . n cazul n care
reclamaia nu este rezolvat satisfctor, clientul va aviza imediat LARTOURS, sediul central,
pentru ca acesta s intervin n remedierea neregulilor.
Eventualele modificri de tip avion, de or, nlocuirea unui hotel cu altul (de aceeai categorie),
modificrile de rut etc. ,care pot intervenii pe parcursul voiajului, nu constituie motiv rezonabil
de reclamaie, att timp ct ele se datoreaz unor cauze obiective i au ca scop pstrarea
caracteristicilor generale ale programului i a nivelului calitativ contractat.
11
b) Dup efectuarea voiajului
n cazul n carereclamaiile fcute comform punctului A) de mai sus nu au fost remediate sau dac
clientul nu a putut face reclamaie n timpul voiajului, acesta va face reclamaia n cel mult 14 zile
de la ntoarcerea sa .
Reclamaia va fi fcut n scris, cu comfirmare de primire, la LORTOURS, sediul central.
LARTOURS se oblig s fac toate diligentele pentru elucidarea cauzelor reclamatiei si pentru
rambursarea, de catre prestatorii de servicii, a serviciilor neutilizate.Raspunderea materiala a
LARTOURS nu poate fi mai mare decat contravaloarea rambursarii oferite de prestatorul de
servicii.
G. Informaii generale
-LARTOURS acioneaza ca intermediar intre client si prestatorii directi de servicii( hoteluri,
companii aeriene, restaurante, companii de transport auto si Rent a car etc.)sau ca revanzator al
unor pachete turistice ale tour-operatorilor abilitati de Ministerul Turismului din Romania sau alte
tari.
Aceste companii sunt entitati independente, cu responsabilitate priprie, astfel incat LARTOURS
nu poate fi tinut raspunzator pentru daunele fizice sau materiale provocate de
acestia.LARTOURSva actiona insa ca reprezentant al clientului in vederea obtinerii de
despagubiri rezonabile din partea acestora.
-Programele LARTOURS nu includ de regula asigurari madicale.Sftuim clientii sa+si procure
aceste asigurari inainte de inceperea calatoriei de la LARTOURS sau de la alte societati.
-Clientul trebuie sa fie consitnt ca standardele turistice difer de la ara la ara i c LATOURS se
bazeaz n programele sale pe calsificrile i standardizrile Ministerului Turismului din fiecare
ara.
-
III. STRATEGII DE COMERCIALIZARE A PRODUSELOR TURISTICE

III.1MODALITAI DE PROMOVARE A PRODUSELOR TURISTICE

Modalitaile principale de promovare a produseluo turistice de catre ageniile de turism sunt:

-editarea de materiale publicitare;
-realizarea de campanii publicitare;
Indiferent de strategia aleas pentru atingerea obiectivelor sale, orice realizator de produse
turistice trebuie s-i realizeze comercializarea produselor sale prin una dincele dou modalitai
menionate.
12
III.2EDITAREA DE MATERIALE PUBLICITARE

Produsele turistice sunt comercializate n principal prin intermediul cataloagelor i brourilor.

Dup ce faza negocierii cu diferii prestatori de servicii s-a terminat, tour-operatorul editeaz i
difuzeaz gratuit brouri care prezint diferitele produse turistice pe care le propun publicului.

Broura turistic este definit drept materialul de prezentare editat ntru-un mare numr de
exemplare i difuzat prin reeua de sucursale i de agentii de turism.

Argumentele comerciale utilizate in brourile turistice sunt:

-fotografia n culori care s suscite interesul pentru voiaj;
-preul de referin, viznd s atrag atentia turistului;uneori aceast tehnic se folosete doar
pentru perioade restrnse, din extrasezon;
-calitatea grafic deosebit de bun;
-amplasarea n pagin a imaginilor, astfel ncat s atrag atenia;

Etapele intocmirii unei brouri:

1.Conceperea brourii
Prezentarea brourii trebuie s fie ngrijit pentru c ea determin. n patre, succesul voiajelor pe
care le propune.Catalogul trebuie s arate profilul ageniei i s fie adaptat clientelei sale (tineri
far pretenii sau mai n vrst i preocupai de confort, nstrii, familii sau individuali.De
asemenea, broura trebuie s permit o lectur atragatoare.

Materailul publicitar trebuie reoit cnd imaginile au fost folosite de prea multe ori i este bine s
nu se propun niciodat aceleai pliante ca ale altui producator turistic de pe aceeai pia.

Broura turistica are avantajul dea fii un argument comercial foarteconcret pentru vnzarea
unui produs turistic, reprezentnd de fapt un ansamblu de servicii, ce se vor consuma in viitor i
despre care turitii nu au dect o idee foarte vag aspra coninutului.

III.3 REALIZAREA DE CAMPANII PUBLICITARE

Rolul socio-economic al activitii de promovare este evdent, informarea turistilor despre
produsele oferite spre vnzare, despre serviciile asociate lor fiind tot mai necesar datorit

13
creterii fra precedent a nevoilor pentru turisti eficientizrii capacitiilor de productie i
a timpului de munc al personalului de vnzare.

Publicitatea cuprinde un complex de activitti de informare a consumatorilor despre

comportamentele, calitatea i locul unde poate fi consumat produsul turistice al firmei, in
scopul stimularii vnzrilor.

n domeniul turismului, exist un anumit paralelism ntre aciunile de comercializare i cele de

promovare:ambele fac apel la aceleai tehnici. Astfel, promovarea implic o informare a
publicului prin pres i radio, iar comercializarea presupune o informare specializat
(profesionist) prin relaii cu publicul i publicitate n presa specializat. Paralelismul se opreste
aici, comercializrii adugndu-i-se alte noi etape: negocierea cu angrositii (tour-operatorii,
centralele de rezervari etc.) n amonte, iar n aval realizarea cataloagelor, distribuirea lor
detailitilor, stimularea lor, publicitatea produselor turistice, vnzarea catre public.

De asemenea, prin aciunile de informare agenia de turism convinge i chiar educ consumatorii
n ceea ce privete necestiatea practicrii turismului.

MIJOACE DE PROMOVARE:

Particularitaile produsului turistice determin utilizarea unor mijloace specifice de promovare

care se impart n dou categirii:
-mijloace de promovare care atrag turistul ctre firm. Rolul acestora este de a asigura o
informare ct mai exact i ct mai complet asupra produsului turistice, pentru a genera dorina
de cumprare.Dintre aceste mijloace amintim:reclama, publicitatea gratuit, organizarea de
ntlniri, concursuri, expoziii;
-mijloace de promovare care stimuleaz revenirea (fidelizarea) turitilor.Rolul acestora este de a
confirma n totalitate informaiile difuzate prin cataloage, brouri,reviste, anunuri, firme
publicitare, informaii care trebuie s se concertizeze n vnzri.n aceast categorie intr
promovarea la locul vnzrii, comportamentul personalului de vnzare, promovare prin
organizaiile de turism din nteprinderi i firme.

Bunurile materiale la care se face referire sunt concretizate n:

-patrimoniul de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arheologice, tehnologice, medicale
etc., care formeaz cadrul fizic de baz i care vor manifesta o atracie pentru turisti;

14
-anumite elemente de infrastructur sau echipamente care, dei nu genereaz motivaia sau cererea
de turism, contribuie n mod hotrtor la satisfacerea acesteia )hoteluri, restaurante, terenuri sau
sli de sport, de spectacol, de conferine etc.);
-unele faciliti de acces legate de mijloacele de transport )de vehicule i ci de comunicaii) alese
de turiti pentru a ajumge la obiectivele dorite.

SERVICIILE CUPRINSE N PRODUSUL TURISTIC

Campania de promovare i de publicitate sunt realizate la iniiativa a doi ageni economici
diferii, ale cror interese sunt complementare:
-ageniile de turism din ara de destinaie (care sunt n administrarea Ministerului Turismului sau
a colectivitilor locale),care se ocup de programele de informare i de promovare comercial
pentru rile sau locurile de destinaie, deci promovarea instituional;
-tour-operatorii i ageniile de turism distribuitoare, care realizeaz campanii de promovare i
publicitate numai pentru produsele pe care le vnd, deci promovarea comercial
Sinergiile ntre promovarea instituional i promovarea comercial pot fi considerabile pentru
care organizaiile publice de turism realizeaz aciuni de promovare.n acest caz, tour-operatorii i
ageniile de turism distribuitoare coopereaz cu acestea, pentru a-i asigura succesul pe destinaia
respectiv.Aceast cooperare este esenial pentru asigurarea unei creteri constante i susinute
de turiti.
Unele aciuni de promovare pot antrena confuzii i dificulti nte instituiile publice i
profesioniti.Aa se nmpl n cazul n care instituiile publice de turism finaneaz direct
brourile comerciale editate de tour-operatori i care nu prezint dect propriile lor produse.De
asemenea, anumite instituii finaneaz operatori i nu ansamblul destinaiiilor.

Oreta de servicii ine cont de categoriile comportamentale ale clientelei turistice, acestea aprnd
sub forma:
-servicii aferente unor preocupri semipasive, cum ar fi cele oferite n restaurante, baruri, sli de
tratamente etc;
-servicii aferente unor preocupri passive, manifestate, de regul, n staiile de
cazare:lectuta, urmrirea programelor RADIO-TV, somnul, igiena;

15
-servicii aferente unor preocupri active cum ar fi:sportul, excursiile i drumeiile,
vntoare sau pescuitul etc.;
-servicii aferente unor preocupare semiactive:vizionri de spectacole sau de manifestri
sportive, vizite la muzeu sau expoziii, promenade;

Cheltuielile campaniilor trebuie suportate cvasi-exclusiv de productorii respectivii de ageniile

de turism distribuitoare.

Pentru pachetele turistice complexe, mesajele publicitare conin trei argumente principale:
-imaginea de marc
-pre, care este n general cel de extrasezon;
-coninut pentru a-l diferenia de cel al concurenilor;campanii publicitar trebuie s insiste
pe serviciile suplimentare oferite (transport, cazare, animaie sau alte prestaii);

Publicitatea poate mbrca urmatoarele forme:

-anunuri, reportaje, communicate de pres;
-voiaje organizate i pltite pentru ziariti i reprezentani ai altor agenii de turism;
-spoturi publicitare;
-afie, piante expuse n ageniile de turism distribuitoare;
-organizarea de conferine de pres, coktailuri de pres, dezbateri n regiunea care se vrea a
fi prospescat, cu invitai profesioniti i reprezentani ai turismului social;
-participarea la targuri, saloane, burse de turism.

De altfel, ocaziile de a participa la asemenea manifestri sunt numeroase, dup cum se poate
vedea i din tabelul de mai jos, unde sunt prezentate cele mai importante saloane profesioniste de
turism, precum i cele destinate marelui public din Europa.

Saloanele europene de turism

ara- An Acionari Ora Vizitatori Nr.vizitatori Suprafaa Nr.de

denumirea de gazd Profesioni din marelui m2 expozani
salonului nfin -ti public stand
are
1.BELGIA I LUXEMBURG
BEF(Brus- 2003 Bruxelles 13.000 - 21.000 600s

16
sels Travel
Fair)
SIV(Salon 2000 Foire Bruxelles - 300.000 - 900s
Internationa Bruxelles
l des
Vacances)
VAKANTI 2003 Anvers 175.000 355s
E
SALON
2.DANEMARCA
FERIE 2003 9.400 65.000 870s
3.FRANA
MIACAR 2003 Bus et car Paris 10.000 - 41.000 1.200p
SALON 2004 Foire de Paris 100.000 -
DES Paris
VACANCE
S
SEVI 2004 Padco Paris 54.000 - 14.000 650p
CONGRES Blenheim
SITT(Salon 2001 CCI Tarbes Tarbes 8.000 - 8.000 6.200p
des
Innovatioes
et
Technologi
es du
Tourisme)
SMTV(Sal 2003 ASMTV(F Paris 70.000 90.000 30.000
on Mondial FTST,
Tourism et SNAV,
Voyages) ADONET,
ETI),Sepic

4.GERMANIA
CRB 2002 Munchen 195.000 300s
CMT 2002 Stuttgard 35.000 247.000 600s
ITM(Intern 2001 AMK Berlin 70.000 80.000 34.000s
ationale
Tourismus
Borse)
REISEN Hamburg 170.000 400s

17
 1978
5.GRECIA
PHILOXE 2005 Foire Thessalon 225s
NIA Internation iq
ale
Thessaloni
6.IRLANDA
HOLIDAY 2003 Dublin 1.600 44.000 140s
WORLD
FAIR
7.ITALIA
BIT(Borssa 2004 Expo CT Milano 17.000 104.000 87.000 7.500s
Italiana del
Tourismo)
EXPO 2000 Torino 420.000
VACANZE
8.MAREA BRITANIE
CONFEX 2005 ITF Londra 5300 - 145s
WTM 2004 ITF Londra 48000 - 42500 4200s
(World
Travel
Market)
9. OLANDA
VAKANT 2006 741700 720s
IE
BEURS
10. PORTUGALIA
BTL 2006 Fil Lisabona 43000 73000 24500 234s
(Bolsa
Turistica
de
Lisaboa)
11.SPANIA
FITUR 2004 IFEMA Madrid 30000 43000 22000 3300p
(Feria
Internacio
nal de
Turismo
MEDITE 2007 Ex- Barcelona - 40000 119s
RRANIA Rodatur

18
Strategii de comercializare a produselor turistice elabarorate de agentii de turism si
de catre tur-operatori

Agenia de turism reprezint adesea puncte de trecere obligatorii pentru vnzarea produselor
turistice ale tour-operatorilor sau ale altor productori.Ageniile de turism sunt n general simpli
distribuitoride produse turistice, dar de comportamentul lor depinde decizia de cumparare
aturistului.De aceea, productorii (in general, tour-operatori= i ofertanii de produse turistice pot
opta pentru una din urmatoarele stategii:
1.strategia de apecializare;
2.strategia de nedifereniere.

A.Strategia de specializare:aceast strategie presupune gndirea i comecializarea de produse

turistice tematice.

Exist trei posibiliti de specializare:

Destinaia.n funcie de caracteristicile pieei pe care acioneaz i ale sagmentului de turiti

cruia i se adreseaz, agenia de turism caut modalitii de a ctiga acceptul turitilor
poteniali:realizarea de produse turistice care au ca loc desfurare o anumit ar, zon, regiune,

19
staiune, care este la mod datorit caracteristicilor ntrunite (litoral nsorit, densitatea obiectivelor
turistice, originalitatea lor, fenomene naturale rar ntlnite)

Exemple:
-TRANSTOUR:se intereseaz n exclusivitate de rile de Est;
-AFRICATOUR:i-a construit imaginea de specialist n Africa, n colaborarea cu Paris-
Dakar.
-COSMOVEL:presupune numeroase programe in Turcia;

Clientela.Constituei principalul element al micromediului ageniei de turism, destinaterul

final al eforturilor economice ale acesteia:
-KUONI-vizeaz o clientel de lux;
-UCPA I OPTION VACANCES-se adreseaz tinerilor;
-ART ET VIE-se adreseaz corpului profesoral;
-VOZAGE CONSEIL-se adreseaz populaiei rurale.
Ali realizatori de produse turistice, neforturile lor de a se impune pe pia, au ales ca grupuri
int cele mai nstrunice categorii de turiti:
-handicapai (Handicaps sans frontiers);
-tineri cstorii (Le Chateau de Breteuil-se adreseaz tinerilor cstorii japnezi);
-homosexuali (International Gay Travel, din SUA, care grupeaz o companie aerian, 28 de tour-
operatori i 172 de ageni de turism);
-persoane n vrst (Club Rennaissance din Frana, Britanic Saga Holidaz din Marea Britanie, cu
o strategie agresiv, produsele lor defiinde accesibile clenilor avnd sub 60 ani);
-tineri aventurieri (Top Deck din Marea Brianie).

Tema.Reprezint laitmotivul respectivului produs turistice.Toate prestaiile (cazare, restaurant,

agreement)sunt adaptate respectivei tematici.n dorina lor de a vinde ct mai multe produse
turistice, productorii au ajuns la concluzia c acestea ar trebui s ctige n atractivitate i
originalitate.Ei s-au gndit c prestaiile componente nu trebuie alese la ntmplare, ci astfel
combinate nct produsul s se desfoare conform unei teme.

-UNOESL-organizeaz sejururi lingvistice.

-VISA TONIC-are n vedere sejururi de sntate;
-ART ET VIE i KORE-s-au specializat pe tematici culturale
-SIP-s-a afirmat in domeniul pelerinajelor;
-EXPLORATOR-organizeaz aventuri;
20
Aceste strategi este adesea considerat ca riscant.n fapt,dac piaa vizat este afecat de un
eveniment destabilizator, firma poate nregistra o reducere sensibil a cifrei de afaceri.Este
suficient o lovitur de stat, care dezvolt insecuritate, ca tour-operatorii specializai strict pe acea
destinaie geografic s fie afectai.De exemplu, Egiptul i Israel au fost considerate mult timp ri
riscante.

Avantajele acestei strategii nu sunt de neglijat:

-strategia de specializare este oportun la nceputul activitii, cnd tour.operatorul sau ali
realizarori de produse turistice urmresc s-i creasc cifra de afaceri;
-strategia de specializare presupune o clientel restrnsi solvabil, fa de strategia de
nedifereniere care presupune un public larg i deci cunoaterea perfect a totalitii costurilor,
pentru a presupune preul cel mai sczut;
-strategia de specializare constitue pentru numeroi productori o soluie logic pentru a face fa
concurenei i instabilitii comportamentale a turitilor.Pentru un tour-operator specializat,
prioritar este calitate produsului turistice i nu preul.Astfel el reuete s-i fidelizeze clienii,
care i aduc un volum sufficient de vacanieri noi, evoluia cifrei de afaceri permindu-I venituri
rezonabile.

B.Stategia de nedifereniere.Alturi de specializarea productorilor, specific turismului aste i

formarea unui sector nedifereniat.Factorii care determin abordarea unei astfel de strategii sunt:
-creterea concurenei pe piaa mondial a turismului;
-accentuarea comportamentului pe pia al cumprtorului.

Ca urmare, ofertanii i productorii s-au adapt i au trcut la:

-creterea atractivitii ofertei;
-influenarea calitii i dimensiunii cererii turistice, folosind politici agresive de marketing.
-creterea eforturilor de particularizare a ofertei;

Toate aceste adaptri cer eforturi financiare mari, ceea ce a impus creterea dimensiunilor firmelor
ofertante prin integrarea sau gruparea lor.

Comercializarea produselor turistice de ctre tour-operatori.

21
Stategii pentru vnzarea cltoriilor
n general, n aprecierea importanei unei firme de turism se iau n considerare cifra de afaceri,
valoarea adugat i numrul de clieni, n cazul tour-operatorilor, cifrele obinute trebuie
inerpretate diferit.De fapt, aceast activitate presupune cuprinznd un mijloc de transport la care
se adaug una sau mai multe prestaii (de hotelrie, de agreement).Unii tour-operatori vnd doar
zboruri.Ei se comport ca nite angrositi i au o avtivitate de ticketing.Vnzarea doar
dezboruri/cltorii cu avionul presupune adoptarea de ctre tour-operatori a unei din starategiile
urmtoare:

-se cumpr deliberat locurile de avion n numr mare de reduceri importante i a monta voiaje
forfetare la preuri attractive, n acest acz, activiatea de tickting constituie o ax de vnzare
structural;
-rezerv un anumit numr de locuri doar pentru circuitele care le programeaz.Dac ansamblul de
programe nu-i gsete clieni, el propune atunci doar locurile pentru zborurile respective, n acest
caz, ticktingul prezint dimensiuni pur conjuncturale.
n general, tour-operatorii pot opta pentru dou tipuri de strategii:cea de specializare i cea de
abordare generalist.
A.Strategia de specializare:exist tour-operatori specializai pe o destinaie geografic
anumit;este o stategie riscant pentru c poate intervene o lovitur de stat, un rzboi i circuitul
respectiv este scos de pe pia.Specializarea mai poate fi pe o tem, (pelerinajul, aventurile etc.),
sau pe un segment de clientel (tineri cstorii, persoane handicapate, persoane n vrst,
populaia homosexual i orice alt categorie de populaie).Stategia specializrii constituie pentru
numeroi tour-operatori o soluie pentru eliminarea concurenei, pentru a evita instabilitatea pieei
i a clientelei.
B.Strategia generala are doua orientari :
-Strategia de integrare se regaseste in toate sectoarele de activitate economica si constituie pentru
firma o chestiune de politica generala.Refuzul unor inteprinderi de a integra ansamblul de prestatii
se datoreaza urmatorilor factori :probleme de competenta (datorita multitudinii de cunostinte pe
care trebuie sa le aiba un prestator), pericolul pietelor captive ( pe acele piete captive prestatorii se
obisnuiesc cu lipsa concurentei, putand deveni mai putin competitivi), marimea capitalului
necesar (pentru a se diversifica in numeroase activitati, prestatorul trebiue sa mobilizeze mase
importante de capital), prezenta furnizorilor dominanti (un tour-operator poate fi fortat sa se
adreseze unui prestator aflat intr-o pozitie de monopol, care poate abuza de puterea sa), absenta
prestatiilor adaptate, performantele mediocre ale furnizorilor, competente limitate necesare pentru
negocieri.

22
-Strategia masei critice consta in alegerea acelei dimensiuni care sa permita confruntarea directa
cu concurenta.Aceasta poate sa imbrace mai multe forme:
-strategia apropierii de concurenta ;
-strategia de achizitie a concurentului ;
-strategia de protectie, poate fi mai putin vulnerabil si a castiga credibilitatea pietei.

IV.STUDIU DE CAZ- SEJUR FRANTA

A.Descrierea generala a Frantei

A.1 Pozitionarea geografica

Franta este cea mai mare tara din Europa Occidentala, cu doua fatade maritime (Oceanul
Atlantic si Marea Mediterana). Dei marea parte a teritoriului francez se afl n vestul Europei,
Frana este constituit i din teritorii aflate n America de Nord, Caraibe, America de Sud, vestul
i sudul Oceanului Indian, nordul i sudul Oceanului Pacific, i Antarctica, aici ns suveranitatea
este exercitat n cadrul Tratatului Antarcticii.

In Franta sunt 57 206 000 locuitori, natalitatea este de 13,3 %. Mortalitatea este de 9,2 %, iar
populatia urbana reprezinta 74 %,Frana fiind clasat astfel ca al 47-lea stat dup suprafa.

A.2 intemeierea istorica

23
 Teritoriul Frantei este populat in antichitate de triburile celtice (galii) si cucerit de Cezar (59-
51 IH) si transformat in provincie romana. Francii, popor germanic stabilit in sec. al V-lea in
Galia, se contopesc cu galo-romanii si dau nastere in secolele urmatoare poporului francez.
Bazele Regatului Franc sunt puse de Clovis (481-511) provenit din dinastia Merovingienilor.
Carol cel Mare (768-814), cel mai de seama reprezentant al dinastiei Carolingiene, poarta
razboaie victorioase impotriva saxonilor, avarilor, longobarzilor si este incoronat imparat al
Occidentului, la Roma, in anul 800. Tratatul de la Verdun (843) consacra dezmembrarea
Imperiului Carolingian, a carui parte occidentala va forma viitoarea Franta.
In sec XII-XIV, in timpul domniilor lui Filip al II-lea August si Filip al IV-lea cel Frumos,
sunt facuti primii pasi pe drumul autoritatii regale si al centralizarii statale. Dupa infrangerile
franceze din prima parte a Razboiului de 100 de ani purtat impotriva Angliei (1337-1453), avantul
national (Jeanne d'Arc) permite incheierea victorioasa a indelungatei confruntari. Ludovic al XI-
lea (1461-1483) opreste opozitia marilor seniori, iar domnia lui Francisc I (1515-1547)
inaugureaza epoca absolutismului.
Raspandirea calvinismului in prima jumatate a sec al XVI-lea declanseaza pustiitoarele
razboaie religioase (1562-1598) incheiate de Henric al IV-lea intemeietorul dinastiei de Bourbon
(1589-1830) prin edictul de toleranta de la Nantes (1598).
Domnia lui Ludovic al XIV-lea (1643-1715) marcheaza apogeul absolutismului francez ("statul
sunt eu"), Franta devenind acum prima putere europeana. Frecventele razboaie din timpul lui
Ludovic al XIV-lea si Ludovic al XV-lea (1715-1774) accentueaza tensiunile sociale, pierderea
prin tratatul de la Paris (10.02.1763) a posesiunilor din India si a Canadei adancind criza
economica si cea de credibilitate a absolutismului Bourbonilor.
Revolutia franceza (14.07.1789, caderea Bastiliei) culmineaza cu proclamarea la 22.09.1792
a Primei Republici, cu executia lui Ludovic al XVI-lea (21.01.1793) si cu dictatura iacobina
(1793-1794). Razboaiele de aparare ale Republicii Franceze sunt continuate de Napoleon
Bonaparte, devenit in 1804 imparat al francezilor si arbitru omnipotent al Europei continentale.
Restaurata in 1815, domnia Bourbonilor este inlaturata de revolutia din iulie 1830, care
impune monarhia constitutionala a lui Ludovic Filip (1830-1848). In urma revolutiei din februarie
1848 este proclamata a II-a Republica (1848-1852), apoi puterea este acaparata de Ludovic
Napoleon (nepotul lui Napoleon I), care se proclama sub numele de Napoleon al III-lea Imparat al
Frantei (1852-1870).
Infrangerea in razboiul cu Prusia (1870-1871) are ca urmare proclamarea de la 4.09.1870 a celei
de-a III-a Republici si scurtul intermezzo al insurectiei proletare a Comunei din Paris (martie-mai
1871). Pacea de la Frankfurt pe Main (10.05.1871) consacra pierderea Alsaciei si a Lorenei.
Cucerirea Algeriei (1830-1847) este urmata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea de
constituirea celui de-al doilea mare imperiu colonial al lumii (Africa septentrionala, ecuatoriala,
occidentala, Indochina, Oceania etc). Impreuna cu Rusia si Marea Britanie pune bazele Triplei
Aliante (1904) care, in primul razboi mondial (1914-1918) obtine victoria asupra Blocului
Puterilor Centrale. Prin pacea de la Versailles (1919) Alsacia si Lorena sunt retrocedate de catre
Germania Frantei.
La 3.09.1939 Germania incearca sa se revanseze si-i declara Frantei razboi, dupa care
invadeaza teritoriul francez, pentru ca la 22.06.1940 maresalul P. Ptain sa semneze actul de
capitulare. Generalul Charles de Gaulle lanseaza in iunie 1940, la Londra, celebrul apel la
continuarea luptei de catre francezi si constituie Comitetul National Francez care coordoneaza
rezistenta antinazista. Debarcarea din Normandia (6.06.1944) si insurectia victorioasa a Parisului
(19-25.08.1944) permit instalarea guvernului provizoriu prezidat de generalul de Gaulle.
Constitutia din octombrie 1946 proclama cea dea IV-a Republica si transforma Imperiul Colonial
in Uniunea Franceza. Politicianismul si razboaiele de emancipare nationala din Indochina (1945-
1954) si Algeria (1954-1962) adancesc criza celei de-a IV-a Republici si duc la instalarea unui
guvern in frunte cu generalul de Gaulle care proclama la 4.10.1958 cea de-a V-a Republica, cu
atributii sporite pentru seful statului.
In Pompidou (1969-1974) marea majoritate a coloniilor franceze (10,5 milioane km2, 48
milioane locuitori in 1939) isi dobandesc independenta, iar Franta initiaza o politica externa

24
independenta, de distantare fata de hegemonismul nord-american, retragandu-se din organismele
militare ale NATO si SEATO si intretinand relatii speciale cu URSS si China. Alegerile din 1981
sunt castigate de Franois Mitterrand, candidatul Partidului Socialist Francez, devenind cel de-al
XXI-lea presedinte al Frantei (reales pentru un nou mandat in 1988), iar cele legislative din
acelasi an au dat castig de cauza aceluiasi partid, care obtine majoritatea absoluta in Adunarea
Nationala. Dupa o "coabitare" a presedintelui Mitterrand cu un guvern de centru-dreapta (1986-
1988), alegerile parlamentare din 1988 readuc la putere Partidul Socialist, care sufera insa o
zdrobitoare infrangere in martie 1993, parasind scena politica.

B.Descrierea generala a Parisului

B.1 obiective turistice si naturale

Parisul si imprejurimile, Parisul fiind denumit si "Orasul lumina", este unul dintre cele mai
vizitate locuri din lume, gratie si atractiilor turistice cum sunt: Catedrala Notre Dame (sec. XII -
XIV), biserici ca Sacr Coeur, Domnul Invalizilor cu mormantul lui Napoleon, Turnul Effel cu o
inaltime de 320.75 m, inaugurat in 1889 cu ocazia "Expozitiei Universale" care a devenit simbol
al capitalei franceze, palate, piete, cartiere pitoresti La Dfense cu o arhitectura moderna, muzee
Luvru unul dintre cele mai mari si bogate din lume.

Orasele renumite pentru anumite monumente istorice si de arta sunt:

Avignon (Palatul Papilor construit in secolul XIV)

Nimes (monumente galo - romane)
Rouen (case vechi din lemn)
Amines (catedrale cu vitralii)

In Palatul Papilor, frumusetea are doua fete: una contemporana, cealalta legata de teologia
catolica de Evul Mediu. Ele sunt percepute ca intreg; doar rigoarea descrierii ne obliga la
succesiune.
Cea medievala, La Beaut in Fabula, centrata pe portretele Laurei si ale lui Petrarca, pe Eros e
conceputa sub forma istoriei, a povestii medievale amoroase, a calatoriei initiatice.
Cea contemporana are discursul vizual asociat cu cel psihanalitic, mistic, alegoric, teologic,
in dulcele stil postmodern. Citatele culturale ne poarta in cautarea drumului interior prin salile
intunecate, pasajele stramte, trecerile inguste si curtile interioare stralucind de lumina din Palatul
Papilor si ne reamintesc lipsa unui context zero din care sa putem privi frumusetea. Evul Mediu
Catolic si istoriile tantrice ale Extremului Orient coabiteaza perfect in acest spatiu expozitional, ca
citate culturale.
Proiectia lui Christian Lacroix, de pilda, pe treptele de marmura ale Palatului (proiectie din filmul
lui Richard Fleisher, Le voyage fantastique, 1966) trimite la scara frumosului (Augustin si
Platon).

speciale pentru acestea

C.Identificarea formelor de cazare/alimentatie din Paris

HOTELURI:

25
 RADISSON SAS CHAMPS ELYSEES
5 Stele

Hotelul RADISSON SAS CHAMPS ELYSEES este un hotel de 5 stele

ce va poate oferi :
- camera dubla Deluxe la pretul de 302 */noapte (2 persoane)
- camera single Standard (Mic dejun continental inclus ) la pretul 315
*/noapte (1 persoana)
- camera dubla Deluxe (Mic dejun) 367 */noapte (1 persoana)
Hotelul inclunde mai multe serii se servicii:sala de fitness,lift,bar,
conectare la internet,fax,centru de afaceri,apeluri locale,servicii
bancare,room service,restaurant,inchirieri de
masini,magazine,discoteca,echipament sportiv,club de sanatate,facilitati
pentru reuniuni,xerox.
Servicii gratuite: receptie 24 ore,trezire la cerere,transportul bagajelor
Puncte de atractie:

- muzeu
- opera
- galerie de arta
- centru comercial
- catedrala/biserica
Prin apropierea hotelului:
- Aeroport 26 km Charles de Gaulle CDG
- Aeroport 26 km La Defenese Helioport JPU
- Aeroport 17 km Orly ORY

Sejur 7 zile Franta- Paris(All Inclusive)Avion

Hotel RADISSON SAS CHAMPS ELYSEES 5 Stele

ZIUA 1 DUMINICA , ora 05:30 intalnire pe Aeroportul Otopeni ,birou informatii,cu ghidul
roman.Ora 09:00 decolare cu avionul companiei aeriene Lufthansa..Ora 11:05 sosire PARIS.
Transfer la hotel intre orele 11:30-12:30 RADISSON SAS CHAMPS ELYSEES 5 Stele .Ora
14:00-pranz. Tur cu autocarul PARIS,cu ghid local (3 ore) Catedrala Notre-Dame,Gradinile
Luxemburg,Universitatea Sorbona,Pantheonul,Cartierul Latin,Centrul Pampidou,Place
Vendome,Opera,Place de la Concorde,Arcul de Triumf,Biserica La Madeleine,Turnul
Eiffel,Domnul Invalizilor.Ora 17:00 snack..Ora 20:00-Cina.Timp liber ora 21:00.

ZIUA 2 LUNI Intre orele 09:00-09:30 -mic dejun.Intre orele 13:00-13:30-pranz.Ora 17:00-
snack.Intre orele 20:00-20:30-Cina..Timp liber 21:00.

ZIUA 3 MARTI Intre orele 09:00-09:30 -mic dejun.Ora 10:30 vizita la Muzeul
Louvre.Apoi,individual plimbare pietonala pe malul Senei pana la Turnul Eiffel (optional urcare
in turn).Intre orele 14:00-14:30 pranz.Ora 17:00-snack.Intre orele 20:00-20:30-cina.Timp liber
ora 21:00.

ZIUA 4 MIERCURI Intre orele 09:00-09:30 -mic dejun.. Intre orele 14:00-14:30 pranz..Ora
17:00-snack.Intre orele 20:00-20:30-cina.Timp liber ora 21:00

26
ZIUA 4 JOI Intre orele 09:00-09:30 -mic dejun. Ora 10:30 timp liber in care puteti explora
marile bulevarde pariziene, cu celebrele Galerii La Fayette sau Place Vendome. Intre orele 14:00
14:30 pranz..Ora 17:00-snack.Intre orele 20:00-20:30-cina.Timp liber ora 21:00.

ZIUA 5 VINERI Intre orele 09:00-09:30 -mic dejun.Ora 11:00 timp liber in Paris.Intre orele
14:00-14:30 pranz..Ora 17:00-snack.Intre orele 20:00-20:30-cina.Timp liber ora 21:00.

ZIUA 6 SAMBTA Intre orele 09:00-09:30 -mic dejun.Ora 11:00 timp liber in Paris pentru
shopping .Intre orele 14:00-14:30 pranz..Ora 17:00-snack.Intre orele 20:00-20:30-cina.Timp
liber ora 21:00.

ZIUA 7 DUMINICA Intre orele 09:00-09:30 -mic dejun.Ora 11:00 .Intre orele 14:00-14:30-
pranz.Ora 16:00 snack..Transfer la aeroport ora 18:00.Ora 19:00 decolare din Paris .Ora 21:55
sosire in Otopeni

D. Calculatia pretului
D.1 All-inclusive
HOTEL RADISSON SAS CHAMPS ELYSEES 5 Stele

Camera dubla (7 zile)/zi

Serviciu Tarif
Cazare + Mic dejun 298 ./persoana
Pranz 15 ./persoana
Cina 20 ./persoana
Snack 10 ./persoana

CONTRACT DE COLABORARE
Nr. ncheiat azi..

Art.1. Partile Contractante

1.1.Prestatorul
S.C. STAG S.R.L. cu sediul in Ploieti , str. Sg. Mateescu Gd, nr. 16
bl.9, sc.C, ap.59, tel: 093281510, tel/fax: 044134779.177.779, nregistrata la
R.C. cu C.I.1299761999,C.I. R-12501811. reprezentata prin Grinzeanu
Ioan Alexandru Director General

1.2.Beneficiarul

S.C. .. cu sediul in
..
27
..
tel . fax reprezentata prin .

Art. 2. Obictivul contractului

Intre pari a intervenit prezentul contract privind vanzarea de catre
Beneficiar a programelor turistice interne si externe produse de prestator .

Art.3. Obligaiile parilor

3.1. Obligaiile prestatorului

S.C.STAG S.R.L., se obliga sa pun la dispoziia beneficiarului toate materialele

necesare (programe tiprite, pliante cu hoteluri .etc.) de care dispune, referitoare la excursiile de
grup sau individuale care fac obiectul prezentului contract. Prestatorul va respecta ntocmai toate
datele prezentate in program (traseu, numr de zile, masa, obiective turistice cuprinse in program).

6.CONCLUZII SI PROPUNERI

Similar activitatii desfasurate in cadrul sectoarelor productiei materiale, produlul turistic se

deosebeste totusi semnifiacativ de produsele din celelalte ramuri ale productiei materiale.
Produsul turistic nu poate avea valoare rezidala, se produce in consum in acelas loc si
poate fi soliciatat direct sau prin contract, cu conditia ca turismul sa fie prezent, nefiind
posibila expedierea produsului.
Produsul turistic este eterogon si complex, iar elementele care il acmpun nu pot fi
stocate (de exemplu locurile din avion, zapada, noptile nedormite
Fiecare produs turistic isi are ciclul sau de viata, respectiv se naste, traverseaza cateva
etape de crestere si ajunge eventual in declin deoarece apar noi produse, cere satisfac mai bine
nevoile sau dorintele turistilor.
Conceperea produsului turistic presupune urmatoarele etape :
-organizarea preliminara ;
-conceperea serviciilor oferite ;

28
-stabilirea preturilor.
Pachetele turistice apar sub duoa variante :vacante all-inclusive si forma mixta.
Pachetele all-inclusive sun formate din :
-vacante cu pensiune completa ;
-tour-urile organizate ;
-croazierele .
Pachetele in forma mixta sunt formate din:
-fly & drives
-fly & hotel
Bunurile materiale ale produselor turistice :
-patrimoniul de resurse naturale ;
-anumite elemente de infrastructura ;
-unele facilitati de acces.
Publicitatea poate imbraca urmatoarele forme :
-afise, pliante ;
-anunturi, reportaje, comunicate de presa ;
-spoturi publicitare ;
-organizarea de conferinte de presa, cocktailuri de presa, dezbateri ;
-voiaje organizate si platite pentru ziaristi si reprezentanti ai altor agentii de turism ;
7.BIBLIOGRAFIE

GHERASIM T. Marketingul turistic, Bucuresti, Editura Economica, 1999.

GHERASIM D.
VELLAS F. International tourism, McMillan, Bisiness, 1995.
BECHREL L.

LANQUAR R. Le marketing touristique, Que sais-je ? Paris, P.U.F., 1993.

HOLLIER S.

LUPU N. Hotel, Economie si management, Editura All Beck, 1999.

EMILIAN R. Managementul serviciilor, Bucuresti, Editura Expert, 2000.

29
INTERNET www.infotravel Romania.ro.-turism 100%

30