Universitatea din Oradea

Facultatea de Drept
Specializarea: Administraie Public

REFERAT
Efectele minei de
uraniu din
Baita-Bihor asupra
mediului

Prof. Univ: Student

Patraus Mihaela
 Oradea

2014

Cuprins :
Localizare.................................................................................1
Mineritul uranifer in Romania. Istoric.................................1
De ce este important acest lucru?..........................................2
Exploatarea si prelucrarea minereurilor de
uraniu.......................................................................................3
Radioactivarea Apelor de Mina provenite din Minele de
Uraniu......................................................................................4
Solutii pentru remedierea radonului in locuinte din
locuintele din zona minei uranifere Baita.............................4
Bibliografie..............................................................................5
Localizare:
1
Bia (n maghiar Rzbnya, n trad. "Baia de Aram" / "Mina de Cupru") este o
localitate minier care aparine de oraul Nucet n judeul Bihor, Transilvania, Romnia,
localitate situat n apropiere de izvorul Criului Negru i Curcubta Mare (1849 m) in
Munii Apuseni. Numrul locuitorilor este circa 1500 - 2000, majoritatea romni. Datorit
faptului c rocile regiunii suntcalcaroase, n regiunea Biei se gsesc multe peteri i
cariere de marmur. La circa 30 km se afl orasul Beius si la circa 40 km de Bia se afl
Padiul.
Mineritul uranifer in Romania. Istoric
2
Mineritul uranifer in Romania a inceput in 1952, in Muntii Apuseni (Baita
Bihorului). Aici, fusese depistata, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, din avion, o
anomalie emanometrica. Germanii au conturat destul de bine zacamintul insa n-au mai
apucat sa-l cerceteze in detaliu pentru ca au fost nevoiti sa se retraga.
Cercetarea s-a facut, intr-adevar, extrem de rapid, zacamantul intrand in exploatare
dupa un an
S-a lucrat cu soldati si detinuti politici si cu taranii din Apuseni, uluiti de salariile
(pentru ei imense) oferite. In ce masura stiau ei cu ce substanta periculoasa lucreaza? E
greu de spus Dat fiind ca, dupa ani si ani, au fost gasite in fundatiile caselor lor pietre
cu un continut ridicat de uraniu, e de presupus ca nu li s-a spus nimic!
Detinutii oricum nu contau ei erau dusmanii poporului, iar soldatii oricum
trebuiau sa fie mandri ca erau patrioti si contribuiau la propasirea patriei.
Cu toate acestea, cel putin pentru angajatii civili, o parte dintre normele de
protectie a muncii erau respectate mult mai bine decat ani si ani mai tarziu, dupa ce rusii
se retrasesera de mult.
Au fost ani in care s-a lucrat cu 20.000 - 30.000 oameni! Minereul era extras din cariera,
sortat intai la Baita, transportat la Dr. Petru Groza (in prezent Stei) unde era macinat (au
existat mai multe mori de minereu), sortat pentru a doua oara si incarcat in trenuri.
Zilnic, plecau din Dr. Petru Groza cel putin trei trenuri cu concentrat de minereu uranifer
care treceau in URSS prin nordul tarii, la Halmeu (in apropiere de Sighetul Marmatiei).
Sterilul era depozitat in halde, in imediata apropiere a Baitei. Unele sunt vizibile si
acum, langa satul Baita Plai, altele se intind mult in sus, pe Valea Calului.
3
Cu toate ca mineritul uranifer era abia la inceput si nu prea existau norme de
protectie a mediului si/sau a populatiei, haldele erau destul de bine izolate; unele au avut
1
http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83i%C8%9Ba,_Bihor
2
http://www.fnme.ro/_files/Mineritul%20uranifer%20in%20Romania.doc
3
Din istoria mineritului din Romania. Cap1.sect. Bihor. Pg 120- Maghiar Nicolae-1970
pat de argila si toate au fost acoperite (acest lucru fiind necesar din doua motive: pentru
ca ploile sa nu antreneze substante poluante in paraul care trecea prin apropiere si pentru
ca gazul radioactiv emanat, radonul, sa nu ajunga in atmosfera).
In special in ultimii ani ai lui Ceausescu (anii 80), din ceea ce fusese steril pe
vremea rusilor s-a extras ani intregi un minereu bun, care folosea la imbogatirea celui
din mina, in tot acest timp haldele fiind descoperite si neprotejate. Ele sunt vizibile si in
prezent, la fel neprotejate, emanand in continuare radon (chiar daca nu in aceeasi
cantitate) in imediata apropiere a satului Baita Plai (si a locurilor de joaca ale copiilor).

Activitatile din cariera de la Baita s-au desfasurat aproape 10 ani. In 1964 Societatea
Sovrom Kvartit s-a retras din Romania, lasand locurile relativ poluate, multi lucratori
bolnavi, un orasel-colonie (Dr. Petru Groza, in prezent Stei) destul de dragut si civilizat
si toate activitatile, organizarea de santier si documentatia in grija Exploatarii Miniere
Bihor.

Inainte de retragere fusese inceput tunelul care a fost folosit de Exploatarea

Miniera Bihor ani intregi pentru a exploata uraniul in mina Avram Iancu.
Exploatarea minereului de uraniu a continuat in mina Avram Iancu, in acelasi timp
dezvoltandu-se intens lucrarile de explorare si prospectiune, atat in zona cat si in intreaga
tara.
In timp ce la Baita Plai uraniul era asociat formatiunii numite gresie vargata-
neagra, la Avram Iancu e asociat cu un nivel de lentile calcaroase intercalate intre sisturi
cristaline si intersectate uneori de fisuri, la randul lor mineralizate.

De ce este important acest lucru?

In afara de importanta strict stiintifica - pentru ca uraniul din lentilele calcaroase se

prezinta sub forma pulverulenta deci el era, de cele mai multe ori, spalat de apa cu care
se lucra (si era transportat de apele de mina spre raurile din apropiere) si deoarece
minerii, ca sa evite acest fenomen (si sa dea productie) trebuiau sa perforeze uscat ,
ceea ce ii supunea si mai mult imbolnavirilor.

Conditiile de protectie a muncii s-au degradat, insa, din ce in ce mai mult.Ar fi

trebuit sa aiba si evidenta evolutiei angajatilor din punct de vedere al sanatatii, chiar si
dupa parasirea locului de munca in mediu radioactiv.
A fost desfiintat, chiar si statia de tratare a apelor uzate de mina a fost lasata in
paragina incepand din anii 80 - ea incetand sa functioneze si lasand satele din aval sa fie
poluate.
La dozimetrele individuale se renuntase din anii '70!
Mina de uraniu de la Baita Bihorului a fost prima din tara. Cu toate acestea, mai
cunoscuta a fost cea de la Ciudanovita
In prezent, toate activitatile din mineritul uranifer tin de Compania Nationala a
Uraniului (cu sediul in Bucuresti).
Exploatarea si prelucrarea minereurilor de uraniu

n cele mai multe cazuri minereul de uraniu este exploatat la suprafa sau n mine
subterane. n esen, mina de uraniu nu difer semnificativ fa de alte mine pentru
minereuri metalifere. n timpul mineritului subteran sau la ndeprtarea stratului
superficial n cazul exploatrilor la suprafa, se produc cantiti mari de steril. Haldele de
steril conin adesea radionuclizi din seria uraniului n concentraii relativ mari n
comparaie cu rocile obinuite. n unele cazuri halda de steril const n minereu cu
concentraie prea mic de uraniu pentru a putea fi prelucrat n condiii economice
avantajoase.
O hald de steril neprotejat reprezint o surs important de radon.
De asemenea precipitaiile care spal halda reprezint o surs de contaminare a
apelor de suprafa i a pnzei freatice cu radioizotopi i alte substane toxice (arsen i
metale grele).
Astfel, haldele de steril situate n vecintatea zonelor locuite reprezint un risc pentru
populaie.
Datorit nevoii continue de a deseca i depresuriza tunelurile subterane sau
exploatrile la suprafa rezult o mare cantitate de ap contaminat.
Aceast ap este deversat n sistemele de ape de suprafa dup un tratament
corespunztor. Tratamentul nu poate elimina complet radionuclizii din ap i se ajunge la
contaminarea maselor de ap (care pot fi folosite ca surs de ap potabil) cu radionuclizi
sau ali poluani.
Sistemele de ventilaie ale minelor subterane, plasate n vecintatea zonelor locuite,
reprezint o surs de radon i descendenii radioactivi ai acestuia. De aici apare o iradiere
suplimentar a populaiei.
Minereul extras este mrunit i splat n instalaii speciale. Aceste instalaii sunt
amplasate de obicei n apropierea minelor pentru a se evita transportul la distane mari.
Pentru extragerea uraniului din minereu se folosesc soluii acide (acid sulfuric de obicei)
sau alcaline.
Acestea din urm sunt mai puin duntoare mediului nconjurtor, deeurile
rezultate fiind mai uor de neutralizat. Deeurile rezultate sunt depozitate sub form de
lam n bazine sau halde speciale izolate de restul mediului (n special de apa freatic)
prin bariere naturale sau artificiale.
Cu excepia uraniului extras, toi ceilali constitueni ai minereului se regsesc n
deeurile rezultate. Aproximativ 85% din radioactivitatea iniial este prezent n deeuri
ca uraniu sau descendeni din seria uraniului.
n plus, lamul conine toate metalele grele (molibden, plumb, cadmiu, vanadiu etc.)
i ali poluani cum ar fi arsenul i agenii chimici utilizai n procesul de prelucrare a
minereului.
 n urma procesului de mcinare minereul este transformat n pulbere fin, ceea ce
face mai uoar dispersia i migrarea substanelor periculoase n mediul nconjurtor.
Crescnd suprafaa liber a materialului crete i rata de eliberare a radonului. Mai mult,
constituenii din interiorul haldei de deeuri nu mai sunt n echilibru geochimic, aa cum
erau n minereu, de unde rezult o serie de reacii chimice care nlesnesc migrarea
contaminanilor n mediu.

Costul relativ ridicat al uraniului i cerinele stricte de gestionare a acestuia fac ca

deversrile de substane radioactive n mediu s fie relativ mici n cazul fabricilor de
combustibil. Exist ns posibilitatea deversrilor accidentale care trebuie s fie luat n
considerare .De exemplu, n caz de incendiu sau explozii, pot fi eliberate n mediu
cantiti mari de substane radioactive.
n cazul operaiilor de manipulare, depozitare i fabricare a combustibilului din
uraniu mbogit, pot fi eliberate n mediu cantiti semnificative de substane radioactive
ca rezultat al accidentelor de criticitate.
Laboratorul de Radioprotecie i Protecia Mediului din cadrul acestui institut
efectueaz monitorizarea mediului nconjurtor pe acest amplasament, inclusiv controlul
radioactivitii efluenilor

Contaminarea mediului datorit exploatrii reactorilor nu aduce dect o contribuie

relativ mic la doza colectiv angajat, n cadrul ciclului combustibilului nuclear. n
Romnia exist n exploatare reactorul de ncercri materiale TRIGA la Institutul de
Cercetri Nucleare Piteti i reactorul CANDU-6 de la CNE-PROD Cernavod.

Radioactivarea Apelor de Mina Provenite din Minele de Uraniu

4
In urma activitatii de exploatare a uraniului se formeaza ape de mina si slamuri. Con
tinutul de uraniu al slamurilor este mai mic de 0.05%Ug.Og.
Continutul de de uraniu a apelor reziduale este de asemenea mic, fapt pentru care
aceste ape nu sunt daunatoare mediului inconjurator daca sunt corect gospodarite.
Apele de mina contin cantitati variabile de suspensii si saruri solubile cum ar fii fler,
mangan, magneziu, uraniu, suflati, azotati si cloruri.
Pentru a se evita contaminarea uradioactiva, uraniul poate fi eliminat din apa prin
schimb ionic, coprecipitare sau bloabsorbtie.

Solutii pentru remedierea radonului in locuintele din zona mineiuranifere Baita

5
Universitatea "Babe-Bolyai" din Cluj-Napoca, cu sediul n Cluj-Napoca, Str. Mihail
Koglniceanu Nr. 1, a implementat in perioada 15.06.2010 14.06.2013, proiectul
"Implementarea tehnicilor de remediere a radonului n locuine din zona minei
uranifere Bia- IRART", cofinanat prin Fondul European de Dezvoltare Regional, n
baza contractului de finanare Nr. 160 din 15.06.2010, ncheiat cu Autoritatea Naional
pentru Cercetare tiinific, n calitate de Organism Intermediar, n numele i pentru
Ministerul Economiei Comerului i Mediului de Afaceri n calitate de Autoritate de
4
http://www.agir.ro/buletine/206.pdf
5
http://irart.ro/
Management pentru Programul Operaional "Creterea Competitivitii Economice"
(POSCCE).

Bibliografie
Din istoria mineritului din Romania. - Maghiar Nicolae-1970

http://ro.wikipedia.org/

http://www.fnme.ro

http://www.agir.ro/

http://irart.ro/