Universitatea din Oradea

Facultatea de Drept
Specializarea: Administraie Public

REFERAT
Dezvoltarea internationala: intre
politici de dezvoltare si relatii
publice internationale si Romania

Lect.univ: Studenti:
Claudia Timofte Crisan Nicoleta
Rebeles Daniela
Stiube Nicoleta

ORADEA
2014

1
Cuprins:

Introducere ...3

Rolul tarilor in curs de dezvoltare pe scena internationala...3

Perspective teoretice asupra relatiei dintre comertul international si

dezvoltare.....4

Realismul dezvoltarii si interesele nationale....4

Este pregatita Romania sa isi assume un rol in dezvoltarea

internationala?......................................................................................5

Introducere: putem eradica1

saracia la nivel mondial?

1
ERADIC, eradc, vb. I. Tranz. A smulge din rdcini, a dezrdcina; p. ext. a strpi, a desfiin a. - Din lat., it.
Eradicare;

2
 Disparitiiile la nivel international nu reprezinta o noutate in conditiile in care
aproximativ 85% din populatia lumii traieste, inca, in conditii modeste si nu reuseste sa
genereze dacat o cincime din productia mondiala. Dezvoltarea internationala nu poate fi
astfel ignorata nici de teoriile relatiilor internationale, care o apreciaza, ca fiind necesara,
fie un cost asumat, fie chiar impiedicata de tarile dezvoltate.
Dezvoltarea devine o problema cu atat mai arzatoare pe agenda publica cu cat
actorii internationali inteleg, sub presiunea opiniei publice internationale, necesitatea
folosirii durable a resurselor naturale de care dispune planeta, desi realitatea intereselor
nationale revine mereu din urma pentru a reaminti importanta dezvoltarii pe tabla de sah
a politicii internationale.
Asistenta pentru dezvoltare, denumita si cooperare pentru dezvoltare, este
mecanismul de ajutorare a tarilor in curs de dezvoltare: state donatoare, dezvoltate
incearca sa contribuie la dezvoltarea celor dintai printr-un parteneriat pe termen mediu si
lung, destinat imbunatatirii conditiilor de trai ale populatiilor din zonele subdezvoltate.
Astfel, Romania, in calitate de membru al UE, dar si de actor pe scena internationala, are
un rol pe care trebuie sa si-l asume in dezvoltarea internationala, odata cu trecerea de la
statutul de stat asistat la cel de stat donator.2

Rolul tarilor in curs de dezvoltare pe scena internationala

Inaintea folosirii termenului de tari in curs de dezvoltare,

conceptual de Lumea a Treia era cel mai des folosit pentru a
face referinta la tarile cu deficiente de dezvoltare. Rolul jucat de
tarile in curs de dezvoltare pe scena internationala si raporturile
cu celelalte state nu pot fi astfel intelese decat prin raportarea la
contextul politic si istoric in care ne plasam.Daca ar fi sa luam
perioda Razboiului Rece, nu putem percepe aceasta relatie decat
in termeni ideologici.De asemenea, apartenenta la unul dintre
blocuri genera, de multe ori avantaje, atat economice cat si
militare. Crizele petroliere si sfarsitul Razboiului Rece au
generat o schimbare a modelului explicativ al raporturilor
internationale fata de tarile in curs de dezvoltare. In prezent,
interesele geostrategice si economice determina relatia dintre
tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare. Interesul fata de
anumit e resurse naturale sau pozitionarea politica a anumitor tari pe plan geopolitic
influenteaza raporturile dintre cele doua grupuri. Cu toate acestea, perspectivele
ideologice asupra relatiei dintre tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare sunt
multiple, atat in reletiile internationale, cat si inteoriile dezvoltarii. Interpretarile devin cu
atat mai complexe si mai interdependente in momentul in cere vorbim despre raportul
generat de asistenta pentru dezvoltare.

Perspective teoretice asupra relatiei dintre comertul international

si dezvoltare

2
Daniel Biro, Relatii internationale contemporane Teme centrale in politica mondiala, Ed.Polirom, 2013, Iasi,
pag.265;

3
 Cooperarea pentru dezvoltare in special
fondurile asistentei oficiale pentru dezvoltare (ODA)
presupune o liberelizare a economiilor statelor asistate in
conditiile in care acordarea acestor fonduri este
conditionata, de cele mai multe ori, de respectarea unor
principii tipice economiei de piata si liberului
schimb.Economistii au insa puncte de vedere impartite
atunci cand vine vorba despre efectele pe care le are
asupra dezvoltarii deschiderea economiilor tarilor in curs
de dezvoltare catre comertul international.
Pentru liberali, comertul international este unul
dintre motoarele cresterii iar schimburile sunt benefice
tuturor tarilor participante, independent de nivelul lor de
dezvoltare. Structuralistii considera insa ca acest motor
are un rol din ce in ce mai putin important si ca, in felul
acesta, comertul internationala devenit o frana pentru
crestere, din cauza inegalitatilor dintre tarile dezvoltate si
cele in curs de dezvoltare.
Vorbim, pe de o parte, de axistenta unor aparatori ai diferitelor forme de
protectionism pentru crearea unei piete interne si dezvoltarea industriei nationale, iar pe
de alta parte, de sustinatori ai reformei comertului international pentru a-l face mai
echitabil. Acestia din urma considera ca, chiar dupa o perioada de crestere protejata, o
tara saraca va putea sa se deschida catre exterior si sa participe la schimburi de pe o
pozitie de egalitate. Astfel schimburile divin rezultatul cresterii economice..Economistii
radicali considera comertul international drept originea subdezvoltarii tarilor aflate in
curs de dezvoltare,ei adopta viziunea polaritatii globale generate de comertul
international, intre Centrul dezvoltat si o Periferie subdezvoltata.Lipsa capitalului si a
fortei de munca calificate nu constituie un obstacol in evolutia tarilor in curs de
ddezvoltare daca se specializeaza in factorii de productie, cei mai prezenti: resursele
naturale sau cele care necesita multa forta de munca necalificata. O tara fara industrie si
fara capital etnic ar trebui astfel sa se specializeze in domeniul agricol. Comertul
exterior genereaza acea parte de surplus a produsului din sol si din munca pentru care nu
exista o piata interna.3

Realismul dezvoltarii si interesele nationale

3
Rainelli, 1997 in lucrarea lui Daniel Biro, 2013,pag. 269;

4
 Abordarea realista porneste de la premisa ca, la nivel international, exista o stare
anarhica, dezodonata, de tip hobbesian4, in care statele, ca actori centrali ai relatiilor
internationale, actioneaza in stil machiavelic5, dupa interesul lor egoist determinat de
frica unei amenintari la adresa integritatii teritoriale. Conform teoremei imposibilitatii
elaborate de Richard Ashley, umanitatea se afla in imposibilitatea de a-si satisface nevoile
din cauza resurselor limitate la nivel mondial.
Prin urmare, statele par dispuse la violenta , iar actiunile lor presupun un calcul
rational intre costuri si beneficii.Ordinea globala este astfel determinata de natiunile cele
mai puternice, care, prin forta de care dispun, impun regulile si legea la nivel
international. Din aceasta perspectiva, asistenta pentru dezvoltare este doar un mecanism
egoist pus in aplicare de tarile dezvoltate, pentru a demonstra ponderea si puterea la nivel
international.6

Este pregatita Romania sa isi asume un rol in dezvoltarea

internationala?7

Asumarea politicii europene de cooperare

pentru dezvoltare a insemnat pentru Romania
constientizarea noului statut de tara contributoare
la fondurile de asistenta internationala pentru
dezvoltare si realizarea unei strategii nationale
care tine cont de factorii externi dar si de intersele
nationale si comerciale ale statului roman. Chiar
daca Romania a alocat sume importante in
domeniul cooperarii pentru dezvoltare pentru o
prima etapa in dezvoltarea unor astfel de politici,
aceste fonduri au fost distribuite prin mecanisme
de cooperare multilaterala, ceea ce igreuneaza si
mai mult eforturile de a face opinia publica sa constientizeze necesitatea asistentei pentru
dezvoltare in conditiile in care tara se confrunta la randul ei cu mai multe probleme de
dezvoltare.
Integrarea Romaniei in comunitatea europeana si asumarea obiectivelor in
termeni de cooperare pentru dezvoltare a insemnat si participarea statului roman la
reuniunile si institutiile europene din domeniu, dar si participarea cu alte sume importante
la fondurile europene pentru dezvoltare.
Luxemburg, Suedia, Danemarca, Olanda, Marea Britanie, Malta, Finlanda, Belgia
si Irlanda sunt singurele tari din UE care si-au indeplinit angajamentele de a aloca cel
putin 0,7 din PNB pentru ajutoare de dezvoltare pana in 2015. Pe lista codasilor se
4

HOBBESIN HOB-SI-/ adj., s. m. f. (adept) al hobbesianismului. (< engl. hobbesian); HOBBESIANSM s.

n. filozofia lui Thomas Hobbes, care reduce bogia nsuirilor senzoriale ale materiei la proprieti
geometrice i mecanice
5
MACHIAVLIC, -, machiavelici, -ce adj. Care este abil i fr scrupule; perfid, viclean. [Pr.: -chi-a-] Din fr.
machiavlique, it. machiavellico.
6
Daniel Biro, pag.272;
7
Daniel Biro, pag.276;

5
regesesc insa tari precum: Germania, Franta, Romania, care a alocat in 2011 doar 0,09%
din PNB.
Campania de dezeuropenizare a Romaniei-opinie: Doar 51% dintre romani
declara ca se simt cetateni europeni , potrivit ultimului Eurobarometru realizat la cererea
Comisiei Europene. Este un procent care ne situeaza printre membrii UE cu cel mai
scazut nivel de identificare cu aceasta calitate. Am ajuns asadar printre cei mai
eurosceptici, dupa ce in anii de dupa aderare eram printre cei mai euroentuziasti.
Eurobarometrul pune aceasta evolutie pe seama politicilor de criza, care i-ar fi determinat
pe romani sa priveasca cu scepticism valorile europene.
8
Cozmin Gusa afirma ca Romania nu a fost pregatita pentru socul integrari
europene, care o transforma rapid si profound. In lipsa protectiei politicienilor, populatia
este cea care a preluat socul de dupa 2007: avem o populatie noua, cea care munceste in
strainatate, pe care partidele vechi o ignora; si in tara exista o populatie in pericol cea
din mediul rural, pe care nu o ajuta nici partidele de la putere, nici cele din opozitie. Cu
cei care au plecat in strainatate s-a produs o modificare . Chiar daca eroul nostru,
inginerul, a ajuns sa culeaga capsuni, schimbarile din viata lui au fost in majoritate
benefice. Faptul ca a reusit sa plece, ca la finalul fiecarei luni a avut cateva sute/ mii de
euro in plus, impreuna cu familia lui, faptul ca la nivelul primului an a vut cateva mii de
euro care deja i-au dat siguranta ca nu va mai ajunge niciodata in postura de a se caciuli
de bere sau pentru seminte si toate acestea i- au redat demnitatea. Din pacate, statul nu
prea e dispus sa ii ajute in acest process de reflectie asupra propriului viitor si aici nu e
vorba doar de cei care muncesc in strainantate ci si de cei afectati direct de integrarea
europeana.
In mediul rural nu au avut loc schimbari de ani de zile . dincolo de detaliile despre
asomarea porcului sau despre interdictia de a face tuica exista evolutii cu efecte socante.
In cativa ani vor disparea exploatatiile de teren faramitate, va fi interzis comertul
necontrolat cu legume, cereale sau animale, vor disparea multe surse de venit pentru o
populatie relativ imbatranita, needucata si rupta de realitatea urbana.
Intrebarea fundamentala e: care e rolul real al politicii? Rolul Guvernului nu e
acela de a subordona orice pretentie populara ideei integrarii, ci invers, sa asigure
prosperitatea si conditii de trai decent pentru proprii cetateni. Integrarea a fost si este un
mijloc pentru asigurarea acestui scop ? Daca nu, atunci trebuie sa se puna in discutie rolul
nostru in cadrul UE. Nu credem ca Romania poate sa isi asigure prosperitatea in afara UE
dar ar putea si ar trebui sa fie mult mai atenta,sa negocieze mai dur si, cel mai important,
sa puna in prim-plan interesele noastre, ale cetatenilor. Integrarea e unul din mijloacele
prin care se poate realize prosperitatea, dar nu e un scop in sine, afirma Cozmin Gusa in
lucrarea sa . Nu tot ce propun comisarii europeni se potriveste Romaniei,deoarece acestia
nu vor proteja interesele romanilor decat atunci cand ele vor coincide cu cele ale
europenilor.Ne-am integrat in UE pentru a creste nivelul de trai, nu pentru a satisface
dorintele unor sefi de stat si de guvern.
Thierry de Monthrial in lucrarea sa Memoria timpului prezent spunea : o
natiune este indepndenta acnd isi alege propriul destin. Este dependenta atunci cand
suporta o lege impusa de alte state, dar si cand se inchide singura intr-o viziune intoarsa
spre trecut sau, mai rau, spre o interpretare eronata a istoriei. Pentru a intra pe picior de
egalitate in lumea secolului XXI, nu trebuie san e inchidem in cochiliile noastre, ci
8
Cozmin Gusa, 10 pacate ale Romaniei dupa douazeci de ani de postcomunism, Ed. Nemira,2009, Bucuresti, pag.171 ;

6
trebuie sa indraznim sa existam cu ochii deschisi catre orizonturi largi .Acest comentariu
venea intr-un moment in care Franta , tara de origine a acestui specialist in relatii
internationale ,se confrunta cu aceleasi presiuni cu care se confrunta astazi Romania.
Uniunea Europeana se impune tot mai mult, iar optiunea cetatenilor nu era sa accepte
neconditionat tot ce li se spunea sau sa se retraga in proiecte fanteziste si izolationiste , ci
aceea de a privi pragmatic , echilibrat, moderat, mandru, spre viitor.

7
IBLIOGRAFIE :

Daniel Biro, Relatii internationale contemporane Teme centrale in politica

mondiala, Ed.Polirom, 2013, Iasi;

Cozmin Gusa, 10 pacate ale Romaniei dupa douazeci de ani de

postcomunism, Ed. Nemira,2009, Bucuresti;

Ambasador Prof.univ.dr. Traian Chebeleu, Drept diplomatic si consular , Ed.

Universitatea din Oradea, 2000;