Spete

SPETA 1:
A vinde lui B un apartament, iar B se obliga prin contract sa nu instraineze apartamentul altei
persoane timp de 2 ani. Obligatiei lui B de a nu instraina apartamentul ii corespunde vreun drept
patrimonial ? Daca da, ce natura are acest drept patrimonial ?

SPETA 2:
Prin cererea de chemare in judecata, depusa la Tribunalul Bucuresti, A a chemat in judecata
pe parat B si primarul sectorului 2 solicitand instantei sa dispuna anularea autorizatiei de constructie
emisa de primarul sectorului 2 in favoarea lui B. In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca aceasta
autorizatie ii incalca dreptul de proprietate asupra terenului pentru ca ii permite paratului B sa ridice
o constructie inclusiv pe o suprafata de 30 de metrii patrati ce apartine reclamantului. Paratul, a
invocat exceptia lipsei procedurii prealabile solicitand respingerea actiunii ca inadmisibila.
Reclamantul a invocat exceptia de neconstitutionalitate a articolului 7 din Legea 554/2004 privind
contenciosul admnistrativ, in raport cu art. 21 din C Romaniei.
Reclamantul a motivat aceasta exceptie aratand ca procedura prealabila constituie o forma
de jurisdictie admnistrativa care potrivit art. 21 este facultativa.
Paratul a solicitat respingerea cererii de sesizare a Curtii Constitutionala ca inadmisibila, pe
moriv ca printr-o decizie anterioara, Curtea Constitutionala a respins exceptia de
neconstitutionalitate a aceluias text de lege.
Art. 7 din Legea 554/2004: inainte de a solicita instantei anularea unui act admnistrativ
individual, persoana vatamata trebuie sa solicite autoritatii publice emitente revocarea acelui act in
tot sau in part, in termen de 30 de zile de la comunicare.
Ce va hotara instanta in privire cererii de sesizare a CC?

Solutie:
Art.7: inainte de a cere instantei anularea unui act administrativ,persoana vtmat trebuie sa
solicite autoritatii publice emitente revocarea acelui act
Tribunalul Bucuresti va admite cererea de sesizare a curtii constitutionalitate, cu exceptia de
neconstitutionalitate a articolului 7 din legea 544/2004, fata de dispozitiile art. 21 din Constitutia
Romniei. Instanta va constata ca sunt ndeplinite conditiile de Admisibilitate a cererii de sesizare:
exceptia sa vizeze o dispozitie dintr-o lege/ord de guvern, CCR sa nu fi declart
neconstitutionalitatea aceleasi dispozitii printr-o decizie anterioara, de solutia ce va fi data exceptiei
de neconstitutionalitate sa depind solutia ce va fi data de instanta cererii reclamantului
Sunt obligatorii doar deciziile curtii in care este admisa exceptia de neconstitutionalitate.
(acestea reprezinta izvoare de drept civil) .
1) nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate a fi neconstitutionale prin decizii
anterioare
2 )Textul de lege atacat sa contribuie la solutionarea cauzei.
3) exceptia de neconstitutionalitate sa vizeze o dispozitie dintre lege sau o ordonanta de
guvern.

SPETA 3:
 Prin cererea de chemare in judecata (5 mai 2013) A a solicitat instantei sa-l oblige pe paratul
B sa-i predea un apartament. In motivarea cererii, reclamantul a arata ca a devenit proprietarul
acelui apartament un cursul anului 2011 si paratul il foloseste fara drept. Prin probele admnistrate se
retine ca la 10 octombrie 2011, A a cumparat apartamentul de la C printr-un contract autentic cu
pretul de 55 000. La 10 februarie 2011, acelasi apartament fusese vandut de C lui B printr-un
contract sub semnatura privata cu pretul de 55 000. B si-a inscris dreptul de proprietate in cartea
funciara.
In februarie 2011, vanzarea apartamentelor era valabila chiar daca nu era incheiata in forma
autentica. NCC impune forma autentica pentru validitatea actelor constitutive sau translative de
drepturi reale imobiliare ce urmeaza a fi inscrise in cartea funciara.

Solutie:
Instanta va respinge cererea ca neintemeiata.
In temeiul art. 6 alin (2) si (3) din NCC, actele juridice civile sunt guvernate de legea in
vigoare la data incheierii lor; de aceea primului contract i se va aplica Codul Civil anterior, astfel
incat acesta este valabil, respectand forma ceruta de lege, ba mai mult, prin inscrierea dreptului de
proprietate in cartea funciara de catre parat, acest drept a devenit opozabiltertilor (inclusiv
reclamantului);
Pe de alta parte contractul incheiat de reclamant este reglementat de NCC, ca urmare a
incheierii acestuia dupa intrarea in vigoare NCC
Dupa momentul incheierii contractului, vanzatorul nu mai era proprietarul apartamenului
vanzarea bunului altuia reglementat de art.1683
Reclamantul nu a devenit proprietar deoarece vanzatorul nu si-a indeplinit obligatia.
Primul contract ramane valabil dupa intrarea in vigoare a NCC
Raporturile de proprietate sunt cele stabilite intre persoana care a dobandit in mod valabil
dreptul de proprietate si toate celelalte subiecte de drept;
Aspectul referitor la valabilitatea actului de dobandire a proprietatii este un aspect diferit de
cel referitor la dreptul de proprietate.

SPETA 4:
La 15.09.2011, A i-a facut lui B o oferta de vanzare sub semnatura privata cu privire la un
apartament propriu cu un pret de 55 000 de euro. Aceasta oferta scrisa a ajuns in posesia lui B la
20.09.2011. La 7.10.2011, B a dat o declaratie autentica prin care a acceptat fara rezerve oferta lui
A. Aceasta declaratie a ajuns in posesia lui A la 10.10.2011. La 20.10.2011 B a consemnat suma de
55 000 de euro la banca pe numele lui A, iar dupa o saptamana i-a trimis o notificare lui A cerandu-i
sa ii predea acel apartament. Prin actiunea intentata la 05.11.2011, B l-a chemat in judecata pe A
solicitand instantei sa il oblige pe parat sa ii predea apartamentul. In motivare reclamantul arata ca
prin acceptarea ofertei de vanzare ce i-a fost facuta, se considera incheiat contractul de vanzare-
cumparare astfel incat, s-a nascut obligatia lui A de a-i preda apartamentul. Potrivit art. 1244 din
NCC, vanzarea apartamentelor trebuie incheiata in forma autentica. De asemenea, art. 1186 alin (1)
din NCC prevede ca momentul incheierii contractului este momentul la care acceptarea ofertei
ajunge in posesia ofertantului. Art. 1187 cere ca oferta si acceptarea ofertei sa imbrace forma ceruta
de lege pentru acel contract. Ce va hotari instanta de judecata?
notiunea de oferta se refera doar la ofertele de a contracta facute dupa intrarea in vigoare a
legii noi
 oferta de vanzare este valabila, contractul este valabil

Solutie:
Instanta va admite cererea
In temeiul art. 6 alin (3) din NCC daca un act juridic este valabil, potrivit legii in vigoare la
data intocmirii lui, ramane valabil si dupa abrogarea acestei legi;
Daca s-ar considera ca oferta de vanzare este reglementata de legea noua, s-ar ajunge la
concluzia incalcarii principiului neretroactivitatii legii noi, pentru ca legea noua s-ar aplica unui act
anterior intrarii in vigoare.
Art. 1187 nu este incalcat fiindca din interpretarea sistematica a acestuia in corelatie cu art. 6
reiese ca art. 1187 are in vedere doar situatia in care atat oferta de a contracta, cat si actul de
acceptare a ofertei sunt incheiate sub imperiul aceleasi legi;
Din aceste motive oferta de vanzare este guvernata de legea veche, iar actul de acceptare al
ofertei si contractul de vanzare sunt guvernate de legea noua.
In aceste conditii, contractul este valabil incheiat si da nastere obligatiei ce a devenit
scadenta din ziua incheierii contractului.

SPETA 5:
La 15 mai 2011, A a intocmit un testament olograf prin care a dispus ca intreaga sa avere sa-
i revina dupa moartea sa lui B.
La 19 octombrie 2011, A a murit lasand un singur mostenitor legal pe fiul sau C.
Prin actiunea intentata la 25 noiembrie 2011, B l-a chemat in judecata pe C solicitand instantei sa-l
oblige sa-i predea un apartament care a apartinut lui A.
Reclamantul a mai solicitat ca instanta sa constate nedemnitatea succesorala a paratului. In
motivare, reclamantul a aratat ca paratul a devenit nedemn succesoral ca urmare a distrugerii
testamentului intocmit de A, fapt care s-a produs la 7 noiembrie 2011.
Martorii audiati de instanta au confirmat cele sustinute de reclamant.
Potrivit art. 959 din NCC distrugerea testamentului atrage nedemnitatea mostenitorului.
Acest caz de nedemnitate nu exista in codul civil anterior. Nedemnitatea succesorala este o
sanctiune civila ce consta in inlaturarea de la mostenire a mostenitorului care a savarsit faptele
limitativ prevazure de lege.
Testamentul olograf este testamentul scris, data si semnat de testator.
Ce va hotari instanta?

Solutie:
Instanta va admite cererea, va constata nedemnitatea succesorala a paratului si va obliga pe
acesta sa predea apartamentul in litigiu.
Potrivit art. 6 (5) - NCC si art. 91+93 din L 71/2011, avand in vederea ca moartea s-a produs
dupa intrarea in vig a NCC, iar fapta de nedemnitate a fost savarsita in aceleasi conditii acestea vor
fi reg de NCC. Ori, il temeiul art.962 falta savarsita de parat atrage nedemnitatea lui succesorala.
Dar daca A ar fi decedat la 19 sept 2011, ce ar fi hotarat instanta?
Instanta va admite in oarte actiunea in sensul ca va respinge primul capat de cerere ca
nefondat si va obliga pe parat sa predea reclamantului apartamenul in litigiu. Nedemnitatea
succesorala produce efecte retroactive pana la data deschiderii mostenirii, in sensul ca mostenitorul
nedemn este inlaturat de la mostenire nu numai din momentul in care a savarsit fapta, ci si
retroactiv, astfel incat, el va pierde retroactiv orice drept succesoral. In acest caz se considera ca el
nu a dobandit niciodata vreun dr succesoral.
In speta, ca urmare a mortii lui A sub imperiul L vechi, mostenirea va fi reglementata de
codul civil anterior potrivit art.6 (5)-NCC si art. 91 din L 71/2011. Daca s-ar fi aplicat art. 6 (5)-
NCC, ar insemna ca nedemnitatea succesorala sa fie reg de L noua. Dar, in acest fel s-ar incalca pp
netroactivitatii L noi fiindca NCC care sanctioneaza cu nedemnitate succesorala fapta lui C de
distrugere a testamentului, ar produce efecte retroactive pana la 11 sept 2011, cand a murit A. De
aceea, dand expresie art. 6 (6)-NCC, interpretat per a contrario, vom ajunge la concluzia ca efectele
viitoare ale unor situatii juridice anterioare, sunt reg de L veche, daca aceste situatii juridice ny fac
parte din cele limitativ enumerate in alin. (6). Cum nedemnitatea succesorala nu face parte din
aceste situatii jur, va fi reg de L veche.
In plus, nedemnitatea succesorala si transmiterea mostenirii sunt strans legate (pt ca
nedemnul nu dob niciun bun din masa succesorala), a i, cele 2 sunt componente ale aceleasi situatioi
juridice, urmand a fi reg de aceasi L.
Din aceasta perspectiva, din interpretarea sistematica a art. 93+91 din L 71-2011, precum si
a art. 6 (2), (3), (5), (6) - NCC, rezulta ca L noua nu se aplica tuturor faptelor de nedemnitate
succesorala savarsite dupa intrarea ei in vigoare, ci doar acelor fapte care priv mostenirile deschise
dupa intrarea ei in vigoare.

SPETA 6:
La 05.04.2012, A i-a imprumutat lui B printr-un contract incheiat sub semnatura privata
suma de 10 000 de lei pe durata de 3 luni. Partile au stabilit o dobanda lunara de 5% de la data
acordarii bunului pana la data restituirii efective a sumei imprumutate. Prin actiunea intentata la
12.02.2014, A a solicitat obligarea lui B la restituirea sumei imprumutate si la plata dobanzii lunare
aferente. Daca la 09.10.2012 ar fi intrat in vigoare o lege care ar fi interzis stipularea dobanzilor in
contractele de imprumut, ce ar fi hotarat instanta ?

SPETA 7:
La 14 martie 2012, A s-a casatorit cu B. La data incheirii casatoriei A avea varsta de 16 ani
si jumatate. Ulterior, la 19 septembrie 2012, A vinde lui C un autoturism propriu cu pretul de 5
000. Contractul s-a incheiat sub semnatura privata.
Prin actiunea intentata la 20 ianuarie 2013, A cu incuviintarea prealabila alui D (mama sa), l-
a chemat in judecata pe C, solicitand instantei sa dispuna anularea contractului de vanzare
cumparare, pe motiv ca nu se obtinuse in prealabil incuviintarea ocrotitorului legal a lui A (adica D).
Potrivit NCC prin incheierea casatoriei, minorul dobandeste capacitate deplina de exercitiu
(art. 39). Deasemenea, persoanele care au capacitate restransa de exercitiu (minori intre 14-18 ani),
trebuie sa obtina incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal pentru incheierea unui act de
dispozitii (exceptie facnd actele de dispozitie de valoare mica care se executa imediat dupa
momentul incheierii lor si au caracter curent -art. 41 + 42 NCC).

Solutie:
A. Daca la 10 septembrie 2012 ar fi intrat in vigoare o lege prin care s-ar fi abrogat art. 39-
NCC ce ar fi hotarat instanta?
Instanta va admite cererea si va anula contractul de vanzare cumparare incheiat intre A si C. Potrivit
art. 39 din NCC, aplicabil la data incheierii casatoriei dintre A si B minorul A a dobandit capacitate
deplina de exercitiu. Incheierea acestei casatorii produce insa efecte nu numai sub imperiul legii
vechi, ci si dupa iesirea acesteia din vigoare. Aceste efecte viitoare vor fi supuse art.6 (6) - NCC,
fiind efecte ale unei situatii juridice derivate din casatorie. Nu este incalcat art. 29 - NCC, fiindca
restrangerea capacitatii de exercitiu a minorului dupa intrarea in vigoare a legii noi se face in
temeiul legii noi si nu prin incalcarea acestuia.

B. Dar daca legea noua ar fi intrat in vigoare la 10 decembrie 2012?

Instanta va respinge cererea ca neintemeiatad. Din interpretarea per a contrario a art. 6 (3) -
NCC, rezulta ca daaca un act juridic este valabil potrivit legii in vigoare la data incheierii lui, el va
ramane valabil si dupa iesirea acesteia din vigoare. Este cazul contractului de vanzare cumparare
incheiat intre A si C, cipontract valabil potrivit legii vechi ca urmare a faptului ca A dobandise
capacitate deplina de exercitiu si nu avea nevoie de incuviintarea prealabila a ocrotitorului sau legal
pentru incheierea contractului.

SPETA 8:
Prin contractul de imprumut, incheiat sub semnatura privata la 20.03.2012, A si B le-au
imprumutat lui C si D suma de 100 000 lei pe durata de 3 luni.
In contract nu se prevede cat a dat cu imprumut fiecare din cei doi imprumutatori si nici cat
a luat cu imprumut fiecare din cei doi imprumutati.
Prin actiunea intentata la 19.09.2012, A l-a chemat in judecata pe C, solicitand instantei sa-l
oblige la restituirea sumei de 100 000 lei.

Solutie:
a) Ce va hotara instanta?
Instanta va admite in parte cererea si va obliga pe paratul C sa plateasca reclamantului decat
25 000 lei.
In contract nu exista nicio clauza care sa prevada solidaritatea sau indivizibilitatea creantei
sau obligatiei. Pe de alta parte, creanta respectiv obligatia avand ca pbiect suma de 100 000 lei, este
o creanta, respectiv obligatie divizibila prin natura ei.
In aceste conditii devine aplicabil art. 1424 - NCC, in temeiul caruia se prezuma
divizibilitatea unei creante sau obligatii. Cu privire la partea fiecarui creditor sau a fiecarui debitor
din creanta, respectiv obligatie, va fi aplicabil art. 1423 care prezuma egalitatea.
Din aceste motiv, A va putea obtine de la C si D foar partea lui de creanta de 50 000 lei.
Aceasta obligatie, este divizibila astfel incat C va trebui sa-i plateasca lui A suma de 25 000.

b) Dar daca in contract s-ar fi stipulat solidaritatea creditorilor, ce ar fi hotarat instanta?

Instanta va admite cererea si va obliga pe parat la plata sumei de 50 000 lei.
Ca urmare a solidaritatii intre creditori, in temeiul art.1434-NCC A poate solicita plata
intregii sumei de 100 000 lei de la cei doi debitori. Insa, in continuare obligatia lui C si D este
divizibila pentru ca partile nu au stipulat solidaritatea debitorilor, din acest motiv C va trebui sa-i
plateasca lui A doar partea lui din intreaga datorie de 50 000 lei.

c) Dar daca partile ar fi stipulat solidaritatea debitorilor si cu 2 luni inainte introducerea

actiunii, C ar fi murit, mostenirea sa fiind acceptata de cei doi fii ai sai E si F, iar actiunea
introdusa de A l-ar fi avut ca parat pe E, ce ar fi hotarat instanta?
Instanta va admite cererea pt suma de 37 500 lei. Partea din datoria totala a defunctului este de 50
000 lei din care 25 000 trebuie sa-i plateasca lui A, iar 25 000 lei lui B. Datoria fata de A de 25 000
lei se transmite prin mostenire lui E si F, divizata de drept in parti egale, potrivit art. 1460-NCC, in
continuare insa se va mentine solidaritatea dintre fiecare mostenitor si celalalt debitor. Potrivit art.
1469 se va stinge solidaritatea dintre mostenitori. In aceste conditii E va trebui sa-i plateasca lui A
partea lui de 12 500 lei la care se adauga partea lui D din datoria fata de A de 25 000 lei.

SPETA 9
Prin actiunea intentata la 20.02.2014 A a solicitat instantei sa-l oblige pe B la plata sumei de
100.000 lei. Se retine ca la 20.07.2013 A, B si C au cumparat de la D un apartament cu pretul de
300.000 lei din care 150.000 lei s-au platit in ziua incheierii contractului, urmand ca diferenta sa se
plateasca in termen de 5 luni. In contract partile au prevazut solidaritatea cumparatorilor in privinta
obligatiei de plata a pretului.
La 20.01.2014 A a platit lui D intreaga diferenta de 150.000 lei in temeiul unei hotarari
judecatoresti definitive.

Solutie:
Instanta va admite in parte cererea, obligandu-l pe parat la plata sumei de 50.000 lei
Conform art 1456 alin (1), daca un codebitor solidar a platit intreaga datorie, el are dreptul
de a se regresa impotriva celorlalti pentru parte acestora din datorie, insa nu beneficiaza de
solidaritatea lor, desi se subroga in drepturile creditorului (art. 1593- 1598 subrogatia)

SPETA 10:
Prin cererea depusa la 25.01.2014, reclamantul A ia chemat in judecata pe paratii B si C,
solicitand instantei sa dispuna anularea contractului de vanzare-cumparare ca urmare a lipsei
consimtamantului sau, la incheierea acestuia. Contractul s-a incheiat sub semnatura privata.
Se retine ca la 25.11.2013, B ia vandut lui C materialele de constructie ce vor rezulta din demolarea
unei case cu pretul de 10 000 se de lei.
Casa respectiva apartine lui A si B fiind dobandita de acestia in timpul casatoriei lor.
Din declaratiile martorilor audiati, rezulta ca A si B aveau de gand sa demoleze aceea casa si
in locul ei sa ridice alta casa cu folosirea unor materiale din vechea casa si altor materiale noi.
Dreptul de proprietate asupra casei si terenul aferent acestuia a fost inscris in cartea funciara
pe numele lui A si B.

Solutie:
Instanta va admite in parte cererea dispunand anularea partiala a contractului de v-c, in
privinta materialelor de constructii care nu urmau sa fie folosite potrivit vointei sotilor pt ridicarea
casei noi.
In privinta materialelor care vor rezulta din demolarea casei si care nu mai sunt folosite pr ridicarea
casei noi, se retine ca sunt bunuri mobile prin anticipatie, deoarece prin vointa partilor actului, au
fost considerate astfel. De aceea, legea nu cere in privinta lor forma autentica si nici
consimtamantul express a lui A functionand prezumtia de mandat tacit reciproc. In privinta acestora
contractul de v-c este valabil.
Insa, materialele de constructie care urmau potrivit vointei sotilor sa fie folosite pt ridicarea
noi constructii, sunt bunuri imobile prin destinatie, astfel ca in privinta acestora trebuia obtinut
consimtamantul expres a lui A si contractul trebuia incheiat in forma autentica. T aceste doua
motive, contractul de v-c este lovit de nulitate absoluta partiala in privinta acestor materiale.
(art.b540)

SPETA 11:
Prin actiunea intenta la 19.11.2013, A a solicitat obligarea lui B la plata sumei de 4500 lei. In
motivare, reclamantul a aratat ca suma solicitata a fost cheltuita de el pt a transporta porumbul pe
care i l-a vandut paratului la domiciliul reclamantului, unde porumbul a fost predat paratului. Se
retine ca, la 20.10.2013, printr-un contract incheiat sub semnatura privata, A i-a vandut lui B
cantitatea de 13 tone de porumb. In contract se mentioneaza ca porumbul se afla intr-un depozit ale
carui date de identificare sunt precizate.
La dosar s-a depus o factura cu privire la suma de 4500 lei platita pentru a asigura
transportul porumbului de la depozit la domiciliul reclamantului.

Solutie: Instanta va respinge cererea ca neintemeiata. Potrvit art. 1494-NCC, daca in contract nu
este stabilit locul predarii unui bun, atunci predarea trebuie facuta:
b) la locul situarii bunului individual determinaf
c) la domiciliul debitorului daca bunul ce trb predat este un bun de gen.
Criteriul ppl dupa care un bun este individual determinat sau de gen este criteriul vointei partilor. In
speta desi porumbul vandut este prin natura lui un bun de gen, totusi prin vointa partilor este
considerat un bun individual determinat fiindca prin implicarea criteriului locului situarii bunului,
bunul poate fi identificat. Din aceste motive, porumbul trb predat cumparatorului la locul
depozitarii lui, astfel incat transportul lui de la acel loc la domiciliul reclamantului s-a facut pe
cheltuiala acestuia fara a putea fi recuperata.

SPETA 12
La 15.02.2014 A a solicitat instantei la restituirea sumei de 10.000 lei imprumutata lui B. In
motivare reclamantul a aratat ca paratul nu a restituit suma imprumutata, desi termenul stabilit s-a
implinit. Se retine ca la 09.05.2013 A i-a imprumutat lui B suma de 10.000 lei pe durata de 6 luni.
Reclamantul a depus la dosar exemplarul aflat in posesia lui care constata contractul de imprumut.
Acest contract s-a incheiat sub semnatura privata intr-un singur exemplar.Continutul acestui inscris
a fost completat de reclamant si a fost semnat de ambele parti. Paratul a solicitat respingerea cererii
aratand ca inscrisul depus de reclamant la dosar nu este suficient pentru a proba contractul de
imprumut, ci trebuie completat cu alte mijloace de proba, deoarece nu respecta conditia impusa de
lege de a fi intocmit in mai multe exemplare (formalitatea multiplului exemplar).

Conform codului de procedura civila actual, contractele sinalagmatice pot fi constatate prin
inscrisuri sub semnatura privata ce trebuie incheiate intr-un numar de exemplare egal cu numarul
partilor cu interese contrarii. Sanctiunea nerespectarii acestei formalitati este nulitatea absoluta a
inscrisului, care va fi doar un inceput de dovada scrisa ce trebuie completat cu alte mijloace de
proba. In schimb legea nu cere pentru contractele unilaterale aceasta formalitate.Reclamantul nu a
solicitat alte mijloace de proba.

Instanta va admite cererea reclamantului si il va obliga pe B sa-i restituie suma de 10.000 lei
imprumutata. Contractul de imprumut este un contract real deoarece NCC cpmdituioneaza
validitatea acestuia nu numai de acordul partilor, ci si de remiterea materiala a bunului imprumutat.
Din aceste motive contractul de imprumut nu da nastere la obligatii in sarcina imprumutatorului, ci
numai in sarcina imprumutatului. De aceea contractul de imprumut este un contract unilateral, fiind
sufiecienta incheierea lui intr-un singur exemplar pentru a face proba contractului in caz de litigiu.

Legea impune pentru inscrisurile care constata contracte unilaterale pentru ca acestea sa pot
fie valabile ca inscrisuri sub semnatura privata, conditia ca debitorul, fie sa completeze continutul
inscrisului, fie inainte de a semna sa mentioneze cantitatea de bunuri de gen care a fost predata.

SPETA 13:
Prin actiunea intentata la 20 noiembrie 2013, A a solicitat instantei in contradictoriu cu
paratul B sa dispuna anularea contractului de vanzare incheiat intre parti pentru eroare. In
motivatie, reclamantul a aratat ca a cumparat de la parat un teren cu intentia de a ridica o casa pe
acesta.
Ulterior, cu ocazia depunerii cererii de obtinere a autorizatiei de construire, a aflat ca pe
terenul in cauza nu se poate ridica nicio contructie potrivit planului urbanistic zonal.
Prin probele admnistrate, instanta a retinut ca la 15 martie 2013, B i-a vandut lui A un teren
de 1 500 m2 situat in intravilanul sectorului 1, cu pretul de 45 000. Contractul s-a incheiat sub
forma autentica.In contract, nu se mentioneaza nimic cu privire la intentia cumparatorului de a
ridica o casa pe terenul cumparat. Din depozitele martorilor audiati reise intr-adevar ca reclamantul
s-a hotarat sa cumpere acel teren pt a ridica o casa compusa din parter si etaj pe el. Pretul s-a platit
in ziua incheirii contractului, tenul s-a predat in aceasi zi.
Ce va hotara instanta?

Solutie:
Instanta va respinge cerea ca neintemeiata. Pentru existenta erorii esentiale, potrivit art.
1207-NCC, se cere ca cealalalta parte sa cunoasca faptul ca imprejurarea gresit reprezentata a fost
considerata esentiala de catre cumparator. In speta, martorii nu au dovedit ca in momentul incheierii
contractului, cumparatorul i-a comunicat vanzatorului ca ridicarea unei case pe teren consituie
pentru el o imprejurare esentiala ce l-a determinat sa cumpere acel teren.
In al doilea rand, eroarea in care s-a aflat reclamantuk este nescuzabila fiindca, ar fi putut
afla adevarul daca ar fi depus diligente rezonabile, respectiv ar fi formulat o cerere adrata
consiliului local al sectorului 1 avand ca obiect comunicarea informatiei publice constand in
posibilitatea ridicarii unei case in terenul in discutie.

SPETA 14:
Printr-un contract incheiat la 4 aprilie 2013, A i-a vandut lui B un automobil cu pretul de
7500din care 5000 au platit in ziua incheierii contractului, urmand ca diferenta sa se plateasca in
termen de o luna. Contractul s-a incheiat in forma autentica, desi L nu impunea o asemenea forma
pentru validitatea sa.
Ulterior, la 10 aprilie 2013, A si B au mai incheiat o conventie sub semnatura privata prin
care au adaugat contractului intial o clauza potrivit careia in cazul neplati diferentei de pret pana la
implinirea termenului stabilit, contractul va fi rezolvit de drept.
Prin actiunea intenta la 19 mai 2013, A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa
constate rezolutionea de drept a contractului si sa-l oblige pe parat sa-i restituie autoturismul.
Reclamantul a aratat ca nu s-a platit diferenta de pret.
 Paratul a formulat cerere reconventionala solicitand instantei sa constate nulitatea absoluta a
conventiei incheiate intre parti la 10 aprilie 2013, pe motiv ca aceasta nu a fost incheiata in forma
autentica. Ce va hotara instanta?

Solutie:
Instanta va admite cererea principala si va respinge cererea reconventionala ca neintemeiata.
Conform art. 1243 - NCC, modificarea unui act pentru care legea impune o anumita forma ad
validitatem trb facuta in aceasi forma. Din interpretarea per a contrario din textul interpretat, reise
ca daca legea nu impune o anumita forma pentru validitatea contractului initial, nici contractul care
il modifica nu trebuie sa imbrace o anumita forma.

SPETA 15:
La 22 septembrie 2012, A si B au incheiat un contract sub semnatura privata prin care A s-a
obligat sa-i dea lui B 10 000 lei, daca o va determina pe fica sa (a lui A) C, sa nu se casatoreasca cu
D.
Prin actiunea intentata la 12 februarie 2013, A l-a chemat in judecata pe B solicitand
instantei sa dispuna rezolutiunea contractului incheiat intre ei. In motivare reclamantul a aratat ca
paratul nu si-a indeplinit obligatia de vreme ce fica s-a casatorit cu D.
Paratul a solicitat respingerea cererii aratamd ca a facut ce ii statea in putina pentru a-si
indeplini obligatia asumata. In plus a mentionat ca este lovit de nulitate contractul pt ca a promis
fapta lui C si nu propria fapta. Ce va hotara instanta?

Solutie:
Instanta va respinge cererea ca neintemeiata. Contractul incheiat intre A si B este lovit de nulitate
absoluta pentru cauza imorala fiindca scopul urmarit de parti, mai ales de A, este acela de a
impiedica pe C sa-si exercite libertatea de a alege sotul. Din acest motiv, instanta nu se poate
pronunta asupra rezolutiunii de vreme ce rezolutiunea contractului presupune un contract valabil
incheiat.

SPETA 16:
Prin actiunea intenta la 20.10.13, A asistat de ocrotitorul lui legal B l-a chemat in judecata pe
C, solicitand instantei sa dispuna anularea contractului incheiat intre parti pentru leziune.
Im motivare, reclamantul a aratat ca suma de bani pe care a platit-o paratului este mult mai
mare decat valoare prestatiei paratului. Din probele admnistrate, se retine ca la 06.05.2013 A si C au
incheiat un contract sub semnatura privata prin care A s-a obligat sa-i plateasca lui C suma de
14.000, iar C s-a obligat sa repare acoperisul casei lui A. La data incheierii contractului A avea
varsta de 17 ani si nu a obtinut incuvintarea prealabila pt incheierea contractului ocrotitorului legal.
Potrivit expertizei dispusa de instanta valoare prestatiei lui C, atat la momentul incheierii
contractului, cat si la momentul introducerii actiunii, era de 6 000.

Solutie:
A. Ce va hotara instanta?
Instanta va admite cerera si va dispune anularea contractului de antepriza incheiat intre parti
pentru leziune.
 In motivare: contractul incheiat intre A si C este un act de admnistrate fiindca asigura o
folosire normala a casei. Daca reparatiile ar fi avur caracter urgent, atunci ele ar fi fost impuse
pentru a preveni distrugerea casei si contractul ar fi devenit un act de conservare.
In al doilea rand, obligatia minorului este exesiva in raport cu avantejele obtinute de minor
prin incheierea actului, datorita diferentei mari intre valoarea prestatiei minorului de 14.000si
valoarea prestatiei paratului de 6.000.
In al treilea rand contractul incheiat este un contract sinalagmatic cu titlu oneros, comutativ,
incheiat de minor fara incuviintarea prealabila a ocrotirorului sau legal.
Ca urmare a indeplinirii conditiilor comulative anterior mentionate, se impune admiterea cererea.

B. Dar daca, la momentul incheierii contractului, A ar fi fost major, ce ar hotara instanta?

Instanta va respinge cererea ca neintemeiata

Rezulta ca in cazul majorilor leziunea are doua elemente: unul obiectiv, unul subiectiv.
Elementul obiectiv exista atunci cand leziunea depaseste jumatate din valoarea prestatiei partii
lezate. In speta, exista elementul obiectiv fiindca, leziunea este de 8000(14000-6000) este mai
mare decat jumatate din valoarea prestatiei partii lezate, respectic 7000.In ceea ce priveste
elementul subiectiv, acesta consta in intentia unei parti de a profita de starea de nevoie, lipsa de
pregatire sau de cunostinte a celeilalte parti. Existenta elemenului subiectiv nu poate fi prezumata
din existenta elementului obiectiv, concluzie rezultata din interpretarea gramaticala si teleologica a
art. 1221. In speta, nu s-a dovedit ca in momentul incheierii contractului, A se afla intr-o stare de
nevoie, era lipsit de cunostiinte sau de experienta, motiv pentru care nu exista elementul subiectiv al
leziunii.

SPETA 17:
Prin actiunea intentata la 20.01.2014, A a solicitat in contradictoriu cu B anularea contractului
incheiat intre parti pentru violenta. In motivare, reclamantul a aratat ca a fost constrans prin
amenintarile exercitate asupra lui de C saii vanda apartamentul lui B.
Din probele admnistrate, reiese ca la 25 noiembrie 2013 A i-a vandut lui B un apartament
printr-un contract autentic cu pretul de 70 000. La inceputul lunii noiembrie, C l-a amenintat pe A
ca daca nu-i va vinde acel apartament lui B, ii va darama casa in care locuieste. Vazand ca actele de
amenintare nu au avut efect la 20 noiembrie 2013, C a daramat o magazie situata in aproprierea
casei in care A locuia. C este fratele lui B, iar relatiile dintre acestia sunt stranse. A locuia in casa in
discutie de 2 ani impreuna cu D proprietarul exclusiv al casei, fiind concubini.
Ce va hotara instanta?

Solutie:
Instanta va admite cererea si va anula contractul incheiat intre parti pt violenta.
Din interpretarea sistematica a art 1216 alin. (2) si (3) si din interpretarea teleologica al art.
1216, reise ca violenta are ca obiect aceleasi valori (persoana, onoarea si bunurile) indiferent daca
aceste valori apartin unei oarti contractantesau unei pers apropriate acesteia.
In al doilea rand in notiunea de persoana apropriata, prevazuta de alin. (3) al articolului
mentionat, intra orice persoana aflta intr-o relatie afectiva cu una dintre partile contractante
(inclusiv concubini).
In al treilea rand, violenta exercitata este nelegitima fiind interzisa de lege.
 In al patrulea rand, datorita legaturilor stranse dintre B si C (calitatea de fapt si comunicarea
destul de buna dintre ei), rezulta ca B ar fi trebuit sa stie de exercitarea violentei de fratele sau
asupra lui A.

SPETA 18:

Prin actiunea intenta la 9 august 2013, A i-a chemat in judecata pe B si C solicitand instantei
sa anuleze contractul de donatie incheiat intre parati.
In motivare, reclamantul a aratat ca paratul B ii datoareaza suma de 150 000 lei si ca prin
donatia incheiata cu C au fost fraudate interesele lui A, fiindca B a deveni insolvabil.
Din probele admnistrate, se retine ca la 15 aprilie 2013, A i-a imprumutat lui B pintr-un
contract incheiat sub semnatura privata suma de 150 000 lei pe durata de 2 luni. La 7 mai 2013, B i-
a donat lui C printr-un contract autentif un apartament. In urma donatiei, valoarea bunurilor aflate in
patrimoniul lui B a ajuns la suma de 100 000 lei.
Ce va hotara instanta?

Solutie:
Instanta va admite cererea si va declara inopozabilitatea contractului de donatie incheiat intre parati
fata de reclamant. In prealabil, instanta va constata fata de motivarea adusa de reclamant ca actiunea
intentata este o actiune revocatorie a carei admitere duce la inopozabilitatea contractului si nu la
nulitatea lui relativa. Constatand ca reclamantul a calificat gresit obiectul de chemare in judecata,
instanta va pune in discutia partilor calificarea corecta si se va pronunta asupra acesteia. In speta,
reclamantul este titularul unui drept de creanta avand ca obiect suba de 50 000 lei, drept afectat de
un termen suspensiv. La momentul intentarii actiunii, termenul suspensiv nu se implinise. Problema
de drept este daca actiunea revocatorie poate fi intentata inainte de implinirea termenului suspensiv.
Potrivit art. 1563, singura conditie ceruta pr creanta este ca aceasta sa fie certa. Legea nu imoune
exigibilitatea creantei, de aceea, actiunea revocatorie poate fi intentata inainte de implinirea
termenului suspensiv.

SPETA 1:

A vinde lui B un apartament, iar B se obliga prin contract sa nu instraineze apartamentul altei
persoane timp de 2 ani. Obligatiei lui B de a nu instraina apartamentul ii corespunde vreun drept
patrimonial ? Daca da, ce natura are acest drept patrimonial ?

SPETA 2:

Prin cererea de chemare in judecata, depusa la Tribunalul Bucuresti, A a chemat in judecata pe parat
B si primarul sectorului 2 solicitand instantei sa dispuna anularea autorizatiei de constructie emisa
de primarul sectorului 2 in favoarea lui B. In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca aceasta
autorizatie ii incalca dreptul de proprietate asupra terenului pentru ca ii permite paratului B sa ridice
o constructie inclusiv pe o suprafata de 30 de metrii patrati ce apartine reclamantului. Paratul, a
invocat exceptia lipsei procedurii prealabile solicitand respingerea actiunii ca inadmisibila.
Reclamantul a invocat exceptia de neconstitutionalitate a articolului 7 din Legea 554/2004 privind
contenciosul admnistrativ, in raport cu art. 21 din C Romaniei.
Reclamantul a motivat aceasta exceptie aratand ca procedura prealabila constituie o forma de
jurisdictie admnistrativa care potrivit art. 21 este facultativa.
Paratul a solicitat respingerea cererii de sesizare a Curtii Constitutionala ca inadmisibila, pe moriv
ca printr-o decizie anterioara, Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate a
aceluias text de lege.
Art. 7 din Legea 554/2004: inainte de a solicita instantei anularea unui act admnistrativ individual,
persoana vatamata trebuie sa solicite autoritatii publice emitente revocarea acelui act in tot sau in
part, in termen de 30 de zile de la comunicare.
Ce va hotara instanta in privire cererii de sesizare a CC?

Solutie:
Art.7: inainte de a cere instantei anularea unui act administrativ,persoana vtmat trebuie sa
solicite autoritatii publice emitente revocarea acelui act

Tribunalul Bucuresti va admite cererea de sesizare a curtii constitutionalitate, cu exceptia de

neconstitutionalitate a articolului 7 din legea 544/2004, fata de dispozitiile art. 21 din Constitutia
Romniei. Instanta va constata ca sunt ndeplinite conditiile de Admisibilitate a cererii de sesizare
:exceptia sa vizeze o dispozitie dintr-o lege/ord de guvern, CCR sa nu fi declart
neconstitutionalitatea aceleasi dispozitii printr-o decizie anterioara,de solutia ce va fi data exceptiei
de neconstitutionalitate sa depind solutia ce va fi data de instanta cererii reclamantului

Sunt obligatorii doar deciziile curtii in care este admisa exceptia de neconstitutionalitate.( acestea
reprezinta izvoare de drept civil) .
1) nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate a fi neconstitutionale prin decizii anterioare
2 )Textul de lege atacat sa contribuie la solutionarea cauzei.
3) exceptia de neconstitutionalitate sa vizeze o dispozitie dintre lege sau o ordonanta de guvern.

SPETA 3:

Prin cererea de chemare in judecata (5 mai 2013) A a solicitat instantei sa-l oblige pe paratul B sa-i
predea un apartament. In motivarea cererii, reclamantul a arata ca a devenit proprietarul acelui
apartament un cursul anului 2011 si paratul il foloseste fara drept. Prin probele admnistrate se retine
ca la 10 octombrie 2011, A a cumparat apartamentul de la C printr-un contract autentic cu pretul de
55 000. La 10 februarie 2011, acelasi apartament fusese vandut de C lui B printr-un contract sub
semnatura privata cu pretul de 55 000. B si-a inscris dreptul de proprietate in cartea funciara.
In februarie 2011, vanzarea apartamentelor era valabila chiar daca nu era incheiata in forma
autentica. NCC impune forma autentica pentru validitatea actelor constitutive sau translative de
drepturi reale imobiliare ce urmeaza a fi inscrise in cartea funciara.

Solutie:
Instanta va respinge cererea ca neintemeiata.
In temeiul art. 6 alin (2) si (3) din NCC, actele juridice civile sunt guvernate de legea in vigoare la
data incheierii lor; de aceea primului contract i se va aplica Codul Civil anterior, astfel incat acesta
este valabil, respectand forma ceruta de lege, ba mai mult, prin inscrierea dreptului de proprietate in
cartea funciara de catre parat, acest drept a devenit opozabil tertilor (inclusiv reclamantului);
Pe de alta parte contractul incheiat de reclamant este reglementat de NCC, ca urmare a incheierii
acestuia dupa intrarea in vigoare NCC
Dupa momentul incheierii contractului, vanzatorul nu mai era proprietarul apartamenului
vanzarea bunului altuia reglementat de art.1683
Reclamantul nu a devenit proprietar deoarece vanzatorul nu si-a indeplinit obligatia
Primul contract ramane valabil dupa intrarea in vigoare a NCC
Raporturile de proprietate sunt cele stabilite intre persoana care a dobandit in mod valabil dreptul de
proprietate si toate celelalte subiecte de drept;
Aspectul referitor la valabilitatea actului de dobandire a proprietatii este un aspect diferit de cel
referitor la dreptul de proprietate.

SPETA 4:

La 15.09.2011, A i-a facut lui B o oferta de vanzare sub semnatura privata cu privire la un
apartament propriu cu un pret de 55 000 de euro. Aceasta oferta scrisa a ajuns in posesia lui B la
20.09.2011. La 7.10.2011, B a dat o declaratie autentica prin care a acceptat fara rezerve oferta lui
A. Aceasta declaratie a ajuns in posesia lui A la 10.10.2011. La 20.10.2011 B a consemnat suma de
55 000 de euro la banca pe numele lui A, iar dupa o saptamana i-a trimis o notificare lui A cerandu-i
sa ii predea acel apartament. Prin actiunea intentata la 05.11.2011, B l-a chemat in judecata pe A
solicitand instantei sa il oblige pe parat sa ii predea apartamentul. In motivare reclamantul arata ca
prin acceptarea ofertei de vanzare ce i-a fost facuta, se considera incheiat contractul de vanzare-
cumparare astfel incat, s-a nascut obligatia lui A de a-i preda apartamentul. Potrivit art. 1244 din
NCC, vanzarea apartamentelor trebuie incheiata in forma autentica. De asemenea, art. 1186 alin (1)
din NCC prevede ca momentul incheierii contractului este momentul la care acceptarea ofertei
ajunge in posesia ofertantului. Art. 1187 cere ca oferta si acceptarea ofertei sa imbrace forma ceruta
de lege pentru acel contract. Ce va hotari instanta de judecata?
-notiunea de oferta se refera doar la ofertele de a contracta facute dupa intrarea in vigoare a legii noi
-oferta de vanzare este valabila, contractul este valabil

Solutie:
Instanta va admite cererea
In temeiul art. 6 alin (3) din NCC daca un act juridic este valabil, potrivit legii in vigoare la data
intocmirii lui, ramane valabil si dupa abrogarea acestei legi;
Daca s-ar considera ca oferta de vanzare este reglementata de legea noua, s-ar ajunge la concluzia
incalcarii principiului neretroactivitatii legii noi, pentru ca legea noua s-ar aplica unui act anterior
intrarii in vigoare.
Art. 1187 nu este incalcat fiindca din interpretarea sistematica a acestuia in corelatie cu art. 6 reiese
ca art. 1187 are in vedere doar situatia in care atat oferta de a contracta, cat si actul de acceptare a
ofertei sunt incheiate sub imperiul aceleasi legi;
Din aceste motive oferta de vanzare este guvernata de legea veche, iar actul de acceptare al ofertei
si contractul de vanzare sunt guvernate de legea noua.
In aceste conditii, contractul este valabil incheiat si da nastere obligatiei ce a devenit scadenta din
ziua incheierii contractului.

SPETA 5:

La 15 mai 2011, A a intocmit un testament olograf prin care a dispus ca intreaga sa avere sa-i revina
dupa moartea sa lui B.
La 19 octombrie 2011, A a murit lasand un singur mostenitor legal pe fiul sau C.
Prin actiunea intentata la 25 noiembrie 2011, B l-a chemat in judecata pe C solicitand instantei sa-l
oblige sa-i predea un apartament care a apartinut lui A.
Reclamantul a mai solicitat ca instanta sa constate nedemnitatea succesorala a paratului. In
motivare, reclamantul a aratat ca paratul a devenit nedemn succesoral ca urmare a distrugerii
testamentului intocmit de A, fapt care s-a produs la 7 noiembrie 2011.
Martorii audiati de instanta au confirmat cele sustinute de reclamant.
Potricit art. 959 din NCC distrugerea testamentului atrage nedemnitatea mostenitorului. Acest caz
de nedemnitate nu exista in codul civil anterior.
Nedemnitatea succesorala este o sanctiune civila ce consta in inlaturarea de la mostenire a
mostenitorului care a savarsit faptele limitativ prevazure de lege.
Testamentul olograf este testamentul scris, data si semnat de testator.
Ce va hotari instanta?

Solutie:
Instanta va admite cererea, va constata nedemnitatea succesorala a paratului si va obliga pe acesta
sa predea apartamentul in litigiu.
Potrivit art. 6 (5) - NCC si art. 91+93 din L 71/2011, avand in vederea ca moartea s-a produs dupa
intrarea in vig a NCC, iar fapta de nedemnitate a fost savarsita in aceleasi conditii acestea vor fi reg
de NCC. Ori, il temeiul art.962 falta savarsita de parat atrage nedemnitatea lui succesorala.

Dar daca A ar fi decedat la 19 sept 2011, ce ar fi hotarat instanta?

Instanta va admite in oarte actiunea in sensul ca va respinge primul capat de cerere ca nefondat si va
obliga pe parat sa predea reclamantului apartamenul in litigiu. Nedemnitatea succesorala produce
efecte retroactive pana la data deschiderii mostenirii, in sensul ca mostenitorul nedemn este inlaturat
de la mostenire nu numai din momentul in care a savarsit fapta, ci si retroactiv, astfel incat, el va
pierde retroactiv orice drept succesoral. In acest caz se considera ca el nu a dobandit niciodata vreun
dr succesoral.
In speta, ca urmare a mortii lui A sub imperiul L vechi, mostenirea va fi reglementata de codul civil
anterior potrivit art.6 (5)-NCC si art. 91 din L 71/2011. Daca s-ar fi aplicat art. 6 (5)-NCC, ar
insemna ca nedemnitatea succesorala sa fie reg de L noua. Dar, in acest fel s-ar incalca pp
netroactivitatii L noi fiindca NCC care sanctioneaza cu nedemnitate succesorala fapta lui C de
distrugere a testamentului, ar produce efecte retroactive pana la 11 sept 2011, cand a murit A. De
aceea, dand expresie art. 6 (6)-NCC, interpretat per a contrario, vom ajunge la concluzia ca efectele
viitoare ale unor situatii juridice anterioare, sunt reg de L veche, daca aceste situatii juridice ny fac
parte din cele limitativ enumerate in alin. (6). Cum nedemnitatea succesorala nu face parte din
aceste situatii jur, va fi reg de L veche.
In plus, nedemnitatea succesorala si transmiterea mostenirii sunt strans legate (pt ca nedemnul nu
dob niciun bun din masa succesorala), a i, cele 2 sunt componente ale aceleasi situatioi juridice,
urmand a fi reg de aceasi L.
Din aceasta perspectiva, din interpretarea sistematica a art. 93+91 din L 71-2011, precum si a art. 6
(2), (3), (5), (6) - NCC, rezulta ca L noua nu se aplica tuturor faptelor de nedemnitate succesorala
savarsite dupa intrarea ei in vigoare, ci doar acelor fapte care priv mostenirile deschise dupa intrarea
ei in vigoare.

SPETA 6:

La 05.04.2012, A i-a imprumutat lui B printr-un contract incheiat sub semnatura privata suma de 10
000 de lei pe durata de 3 luni. Partile au stabilit o dobanda lunara de 5% de la data acordarii bunului
pana la data restituirii efective a sumei imprumutate. Prin actiunea intentata la 12.02.2014, A a
solicitat obligarea lui B la restituirea sumei imprumutate si la plata dobanzii lunare aferente. Daca la
09.10.2012 ar fi intrat in vigoare o lege care ar fi interzis stipularea dobanzilor in contractele de
imprumut, ce ar fi hotarat instanta ?

SPETA 7:

La 14 martie 2012, A s-a casatorit cu B. La data incheirii casatoriei A avea varsta de 16 ani si
jumatate. Ulterior, la 19 septembrie 2012, A vinde lui C un autoturism propriu cu pretul de 5 000.
Contractul s-a incheiat sub semnatura privata.
Prin actiunea intentata la 20 ianuarie 2013, A cu incuviintarea prealabila alui D (mama sa), l-a
chemat in judecata pe C, solicitand instantei sa dispuna anularea contractului de vanzare cumparare,
pe motiv ca nu se obtinuse in prealabil incuviintarea ocrotitorului legal a lui A (adica D).
Potrivit NCC prin incheierea casatoriei, minorul dobandeste capacitate deplina de exercitiu (art. 39).
Deasemenea, persoanele care au capacitate restransa de exercitiu (minori intre 14-18 ani), trebuie sa
obtina incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal pentru incheierea unui act de dispozitii (exceptie
facnd actele de dispozitie de valoare mica care se executa imediat dupa momentul incheierii lor si
au caracter curent -art. 41 + 42 NCC).
Solutie:
A. Daca la 10 septembrie 2012 ar fi intrat in vigoare o lege prin care s-ar fi abrogat art. 39-NCC ce
ar fi hotarat instanta?

Instanta va admite cererea si va anula contractul de vanzare cumparare incheiat intre A si C. Potrivit
art. 39 din NCC, aplicabil la data incheierii casatoriei dintre A si B minorul A a dobandit capacitate
deplina de exercitiu. Incheierea acestei casatorii produce insa efecte nu numai sub imperiul legii
vechi, ci si dupa iesirea acesteia din vigoare. Aceste efecte viitoare vor fi supuse art. 6 (6) - NCC,
fiind efecte ale unei situatii juridice derivate din casatorie. Nu este incalcat art. 29 - NCC, fiindca
restrangerea capacitatii de exercitiu a minorului dupa intrarea in vigoare a legii noi se face in
temeiul legii noi si nu prin incalcarea acestuia.

B. Dar daca legea noua ar fi intrat in vigoare la 10 decembrie 2012?

Instanta va respinge cererea ca neintemeiatad. Din interpretarea per a contrario a art. 6 (3) - NCC,
rezulta ca daaca un act juridic este valabil potrivit legii in vigoare la data incheierii lui, el va ramane
valabil si dupa iesirea acesteia din vigoare. Este cazul contractului de vanzare cumparare incheiat
intre A si C, cipontract valabil potrivit legii vechi ca urmare a faptului ca A dobandise capacitate
deplina de exercitiu si nu avea nevoie de incuviintarea prealabila a ocrotitorului sau legal pentru
incheierea contractului.

SPETA 8:

Prin contractul de imprumut, incheiat sub semnatura privata la 20.03.2012, A si B le-au imprumutat
lui C si D suma de 100 000 lei pe durata de 3 luni.
In contractn u se prevede cat a dat cu imprumut fiecare din cei doi imprumutatori si nici cat a luat
cu imprumut fiecare din cei doi imprumutati.
Prin actiunea intentata la 19.09.2012, A l-a chemat in judecata pe C, solicitand instantei sa-l oblige
la restituirea sumei de 100 000 lei.
Solutie:
A Ce va hotara instanta?

Instanta va admite in parte cererea si va obliga pe paratul C sa plateasca reclamantului decat 25 000
lei.
In contract nu exista nicio clauza care sa prevada solidaritatea sau indivizibilitatea creantei sau
obligatiei. Pe de alta parte, creanta respectiv obligatia avand ca pbiect suma de 100 000 lei, este o
creanta, respectiv obligatie divizibila prin natura ei.
In aceste conditii devine aplicabil art. 1424 - NCC, in temeiul caruia se prezuma divizibilitatea unei
creante sau obligatii. Cu privire la partea fiecarui creditor sau a fiecarui debitor din creanta,
respectiv obligatie, va fi aplicabil art. 1423 care prezuma egalitatea.
Din aceste motive, A va putea obtine de la C si D foar partea lui de creanta de 50 000 lei.
Aceasta obligatie, este divizibila astfel incat C va trebui sa-i plateasca lui A suma de 25 000 lei.

B. Dar daca in contract s-ar fi stipulat solidaritatea creditorilor, ce ar fi hotarat instanta?

Instanta va admite cererea si va obliga pe parat la plata sumei de 50 000 lei.
Ca urmare a solidaritatii intre creditori, in temeiul art. 1434-NCC A poate solicita playa intregii
sumei de 100 000 lei de la cei doi debitori. Insa, in continuare obligatia lui C si D este divizibila
pentru ca partile nu au stipulat solidaritatea debitorilor, din acest motiv C va trebui sa-i plateasca lui
A doar partea lui din intreaga datorie de 50 000 lei.

C. Dar daca partile ar fi stipulat solidaritatea debitorilor si cu 2 luni inainte introducerea actiunii, C
ar fi murit, mostenirea sa fiind acceptata de cei doi fii ai sai E si F, iar actiunea introdusa de A l-ar fi
avut ca parat pe E, ce ar fi hotarat instanta?

Instanta va admite cererea pt suma de 37 500 lei. Partea din datoria totala a defunctului este de 50
000 lei din care 25 000 trebuie sa-i plateasca lui A, iar 25 000 lei lui B. Datoria fata de A de 25 000
lei se transmite prin mostenire lui E si F, divizata de drept in parti egale, potrivit art. 1460-NCC, in
continuare insa se va mentine solidaritatea dintre fiecare mostenitor si celalalt debitor. Potrivit art.
1469 se va stinge solidaritatea dintre mostenitori. In aceste conditii E va trebui sa-i plateasca lui A
partea lui de 12 500 lei la care se adauga partea lui D din datoria fata de A de 25 000 lei.

SPETA 9
Prin actiunea intentata la 20.02.2014 A a solicitat instantei sa-l oblige pe B la plata sumei de
100.000 lei. Se retine ca la 20.07.2013 A, B si C au cumparat de la D un apartament cu pretul de
300.000 lei din care 150.000 lei s-au platit in ziua incheierii contractului, urmand ca diferenta sa se
plateasca in termen de 5 luni. In contract partile au prevazut solidaritatea cumparatorilor in privinta
obligatiei de plata a pretului.
La 20.01.2014 A a platit lui D intreaga diferenta de 150.000 lei in temeiul unei hotarari judecatoresti
definitive.

Solutie:
Instanta va admite in parte cererea, obligandu-l pe parat la plata sumei de 50.000 lei.
Conform art 1456 alin (1), daca un codebitor solidar a platit intreaga datorie, el are dreptul de a se
regresa impotriva celorlalti pentru parte acestora din datorie, insa nu beneficiaza de solidaritatea lor,
desi se subroga in drepturile creditorului (art. 1593- 1598 subrogatia)

SPETA 10:

Prin cererea depusa la 25.01.2014, reclamantul A ia chemat in judecata pe paratii B si C, solicitand

instantei sa dispuna anularea contractului de vanzare-cumparare ca urmare a lipsei
consimtamantului sau, la incheierea acestuia. Contractul s-a incheiat sub semnatura privata.
Se retine ca la 25.11.2013, B ia vandut lui C materialele de constructie ce vor rezulta din demolarea
unei case cu pretul de 10 000 se de lei.
Casa respectiva apartine lui A si B fiind dobandita de acestia in timpul casatoriei lor.
Din declaratiile martorilor audiati, rezulta ca A si B aveau de gand sa demoleze aceea casa si in
locul ei sa ridice alta casa cu folosirea unor materiale din vechea casa si altor materiale noi.
Dreptul de proprietate asupra casei si terenul aferent acestuia a fost inscris in cartea funciara pe
numele lui A si B.

Solutie:
Instanta va admite in parte cererea dispunand anularea partiala a contractului de v-c, in privinta
materialelor de constructii care nu urmau sa fie folosite potrivit vointei sotilor pt ridicarea casei noi.
In privinta materialelor care vor rezulta din demolarea casei si care nu mai sunt folosite pr ridicarea
casei noi, se retine ca sunt bunuri mobile prin anticipatie, deoarece prin vointa partilor actului, au
fost considerate astfel. De aceea, legea nu cere in privinta lor forma autentica si nici
consimtamantul express a lui A functionand prezumtia de mandat tacit reciproc. In privinta acestora
contractul de v-c este valabil.
Insa, materialele de constructie care urmau potrivit vointei sotilor sa fie folosite pt ridicarea noi
constructii, sunt bunuri imobile prin destinatie, astfel ca in privinta acestora trebuia obtinut
consimtamantul expres a lui A si contractul trebuia incheiat in forma autentica. T aceste doua
motive, contractul de v-c este lovit de nulitate absoluta partiala in privinta acestor materiale.
(art.b540)

4. Prin actiunea intenta la 19.11.2013, A a solicitat obligarea lui B la plata sumei de 4500 lei. In
motivare, reclamantul a aratat ca suma solicitata a fost cheltuita de el pt a transporta porumbul pe
care i l-a vandut paratului la domiciliul reclamantului, unde porumbul a fost predat paratului. Se
retine ca, la 20.10.2013, printr-un contract incheiat sub semnatura privata, A i-a vandut lui B
cantitatea de 13 tone de porumb. In contract se mentioneaza ca porumbul se afla intr-un depozit ale
carui date de identificare sunt precizate.
La dosar s-a depus o factura cu privire la suma de 4500 lei platita pentru a asigura transportul
porumbului de la depozit la domiciliul reclamantului.

Solutie: Instanta va respinge cererea ca neintemeiata. Potrvit art. 1494-NCC, daca in contract nu
este stabilit locul predarii unui bun, atunci predarea trebuie facuta:
b la locul situarii bunului individual determinaf
c la domiciliul debitorului daca bunul ce trb predat este un bun de gen.
Criteriul ppl dupa care un bun este individual determinat sau de gen este criteriul vointei partilor. In
speta desi porumbul vandut este prin natura lui un bun de gen, totusi prin vointa partilor este
considerat un bun individual determinat fiindca prin implicarea criteriului locului situarii bunului,
bunul poate fi identificat. Din aceste motive, porumbul trb predat cumparatorului la locul
depozitarii lui, astfel incat transportul lui de la acel loc la domiciliul reclamantului s-a facut pe
cheltuiala acestuia fara a putea fi recuperata.

SPETA 11
La 15.02.2014 A a solicitat instantei la restituirea sumei de 10.000 lei imprumutata lui B. In
motivare reclamantul a aratat ca paratul nu a restituit suma imprumutata, desi termenul stabilit s-a
implinit. Se retine ca la 09.05.2013 A i-a imprumutat lui B suma de 10.000 lei pe durata de 6 luni.
Reclamantul a depus la dosar exemplarul aflat in posesia lui care constata contractul de imprumut.
Acest contract s-a incheiat sub semnatura privata intr-un singur exemplar. Continutul acestui inscris
a fost completat de reclamant si a fost semnat de ambele parti. Paratul a solicitat respingerea cererii
aratand ca inscrisul depus de reclamant la dosar nu este suficient pentru a proba contractul de
imprumut, ci trebuie completat cu alte mijloace de proba, deoarece nu respecta conditia impusa de
lege de a fi intocmit in mai multe exemplare (formalitatea multiplului exemplar). Conform codului
de procedura civila actual, contractele sinalagmatice pot fi constatate prin inscrisuri sub semnatura
privata ce trebuie incheiate intr-un numar de exemplare egal cu numarul partilor cu interese
contrarii. Sanctiunea nerespectarii acestei formalitati este nulitatea absoluta a inscrisului, care va fi
doar un inceput de dovada scrisa ce trebuie completat cu alte mijloace de proba. In schimb legea nu
cere pentru contractele unilaterale aceasta formalitate.Reclamantul nu a solicitat alte mijloace de
proba.

Instanta va admite cererea reclamantului si il va obliga pe B sa-i restituie suma de 10.000 lei
imprumutata. Contractul de imprumut este un contract real deoarece NCC cpmdituioneaza
validitatea acestuia nu numai de acordul partilor, ci si de remiterea materiala a bunului imprumutat.
Din aceste motive contractul de imprumut nu da nastere la obligatii in sarcina imprumutatorului, ci
numai in sarcina imprumutatului. De aceea contractul de imprumut este un contract unilateral, fiind
sufiecienta incheierea lui intr-un singur exemplar pentru a face proba contractului in caz de litigiu.
Legea impune pentru inscrisurile care constata contracte unilaterale pentru ca acestea sa pot fie
valabile ca inscrisuri sub semnatura privata, conditia ca debitorul, fie sa completeze continutul
inscrisului, fie inainte de a semna sa mentioneze cantitatea de bunuri de gen care a fost predata.

SPETA 12:

Prin actiunea intentata la 20 noiembrie 2013, A a solicitat instantei in contradictoriu cu paratul B sa

dispuna anularea contractului de vanzare incheiat intre parti pentru eroare. In motivatie,
reclamantul a aratat ca a cumparat de la parat un teren cu intentia de a ridica o casa pe acesta.
Ulterior, cu ocazia depunerii cererii de obtinere a autorizatiei de construire, a aflat ca pe terenul in
cauza nu se poate ridica nicio contructie potrivit planului urbanistic zonal.
Prin probele admnistrate, instanta a retinut ca la 15 martie 2013, B i-a vandut lui A un teren de 1
500 m2 situat in intravilanul sectorului 1, cu pretul de 45 000. Contractul s-a incheiat sub forma
autentica. In contract, nu se mentioneaza nimic cu privire la intentia cumparatorului de a ridica o
casa pe terenul cumparat. Din depozitele martorilor audiati reise intr-adevar ca reclamantul s-a
hotarat sa cumpere acel teren pt a ridica o casa compusa din parter si etaj pe el. Pretul s-a platit in
ziua incheirii contractului, tenul s-a predat in aceasi zi.
Ce va hotara instanta?

Solutie:
Instanta va respinge cerea ca neintemeiata. Pentru existenta erorii esentiale, potrivit art. 1207-NCC,
se cere ca cealalalta parte sa cunoasca faptul ca imprejurarea gresit reprezentata a fost considerata
esentiala de catre cumparator. In speta, martorii nu au dovedit ca in momentul incheierii
contractului, cumparatorul i-a comunicat vanzatorului ca ridicarea unei case pe teren consituie
pentru el o imprejurare esentiala ce l-a determinat sa cumpere acel teren.
In al doilea rand, eroarea in care s-a aflat reclamantuk este nescuzabila fiindca, ar fi putut afla
adevarul daca ar fi depus diligente rezonabile, respectiv ar fi formulat o cerere adrata consiliului
local al sectorului 1 avand ca obiect comunicarea informatiei publice constand in posibilitatea
ridicarii unei case in terenul in discutie.

SPETA 13:

Printr-un contract incheiat la 4 aprilie 2013, A i-a vandut lui B un automobil cu pretul de 7500 din
care 5000 au platit in ziua incheierii contractului, urmand ca diferenta sa se plateasca in termen de
o luna. Contractul s-a incheiat in forma autentica, desi L nu impunea o asemenea forma pentru
validitatea sa.
Ulterior, la 10 aprilie 2013, A si B au mai incheiat o conventie sub semnatura privata prin care au
adaugat contractului intial o clauza potrivit careia in cazul neplati diferentei de pret pana la
implinirea termenului stabilit, contractul va fi rezolvit de drept.
Prin actiunea intenta la 19 mai 2013, A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa constate
rezolutionea de drept a contractului si sa-l oblige pe parat sa-i restituie autoturismul. Reclamantul a
aratat ca nu s-a platit diferenta de pret.
Paratul a formulat cerere reconventionala solicitand instantei sa constate nulitatea absoluta a
conventiei incheiate intre parti la 10 aprilie 2013, pe motiv ca aceasta nu a fost incheiata in forma
autentica.
Ce va hotara instanta?

Solutie:
Instanta va admite cererea principala si va respinge cererea reconventionala ca neintemeiata.
Conform art. 1243 - NCC, modificarea unui act pentru care legea impune o anumita forma ad
validitatem trb facuta in aceasi forma. Din interpretarea per a contrario din textul interpretat, reise
ca daca legea nu impune o anumita forma pentru validitatea contractului initial, nici contractul care
il modifica nu trebuie sa imbrace o anumita forma.

SPETA 14:

La 22 septembrie 2012, A si B au incheiat un contract sub semnatura privata prin care A s-a obligat
sa-i dea lui B 10 000 lei, daca o va determina pe fica sa (a lui A) C, sa nu se casatoreasca cu D.
Prin actiunea intentata la 12 februarie 2013, A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa
dispuna rezolutiunea contractului incheiat intre ei. In motivare reclamantul a aratat ca paratul nu si-
a indeplinit obligatia de vreme ce fica s-a casatorit cu D.
Paratul a solicitat respingerea cererii aratamd ca a facut ce ii statea in putina pentru a-si indeplini
obligatia asumata. In plus a mentionat ca este lovit de nulitate contractul pt ca a promis fapta lui C
si nu propria fapta.
Ce va hotara instanta?

Solutie:
Instanta va respinge cererea ca neintemeiata. Contractul incheiat intre A si B este lovit de nulitate
absoluta pentru cauza imorala fiindca scopul urmarit de parti, mai ales de A, este acela de a
impiedica pe C sa-si exercite libertatea de a alege sotul. Din acest motiv, instanta nu se poate
pronunta asupra rezolutiunii de vreme ce rezolutiunea contractului presupune un contract valabil
incheiat.

SPETA 15:

Prin actiunea intenta la 20.10.13, A asistat de ocrotitorul lui legal B l-a chemat in judecata pe C,
solicitand instantei sa dispuna anularea contractului incheiat intre parti pentru leziune.
Im motivare, reclamantul a aratat ca suma de bani pe care a platit-o paratului este mult mai mare
decat valoare prestatiei paratului. Din probele admnistrate, se retine ca la 06.05.2013 A si C au
incheiat un contract sub semnatura privata prin care A s-a obligat sa-i plateasca lui C suma de
14.000, iar C s-a obligat sa repare acoperisul casei lui A. La data incheierii contractului A avea
varsta de 17 ani si nu a obtinut incuvintarea prealabila pt incheierea contractului ocrotitorului legal.
Potrivit expertizei dispusa de instanta valoare prestatiei lui C, atat la momentul incheierii
contractului, cat si la momentul introducerii actiunii, era de 6 000.

Solutie:
D Ce va hotara instanta?
Instanta va admite cerera si va dispune anularea contractului de antepriza incheiat intre parti pentru
leziune.
In motivare: contractul incheiat intre A si C este un act de admnistrate fiindca asigura o folosire
normala a casei. Daca reparatiile ar fi avur caracter urgent, atunci ele ar fi fost impuse pentru a
preveni distrugerea casei si contractul ar fi devenit un act de conservare.
In al doilea rand, obligatia minorului este exesiva in raport cu avantejele obtinute de minor prin
incheierea actului, datorita diferentei mari intre valoarea prestatiei minorului de 14.000 si valoarea
prestatiei paratului de 6.000.
In al treilea rand contractul incheiat este un contract sinalagmatic cu titlu oneros, comutativ, incheiat
de minor fara incuviintarea prealabila a ocrotirorului sau legal.
Ca urmare a indeplinirii conditiilor comulative anterior mentionate, se impune admiterea cererea.
B. Dar daca, la momentul incheierii contractului, A ar fi fost major, ce ar hotara instanta?

Instanta va respinge cererea ca neintemeiata

rezukta ca in cazul majorilor leziunea are doua elemente: unul obiectiv, unul subiectiv. In temeiul
art. elementul obiectiv exista atunci cand leziunea depaseste jumatate din valoarea prestatiei partii
lezate. In speta, exista elementul obiectiv fiindca, leziunea este de 8000 (14000-6000) este mai
mare decat jumatate din valoarea prestatiei partii lezate, respectic 7000.In ceea ce priveste
elementul subiectiv, acesta consta in intentia unei parti de a profita de starea de nevoie, lipsa de
pregatire sau de cunostinte a celeilalte parti. Existenta elemenului subiectiv nu poate fi prezumata
din existenta elementului obiectiv, concluzie rezultata din interpretarea gramaticala si teleologica a
art. 1221. In speta, nu s-a dovedit ca in momentul incheierii contractului, A se afla intr-o stare de
nevoie, era lipsit de cunostiinte sau de experienta, motiv pentru care nu exista elementul subiectiv al
leziunii.

SPETA 16:

Prin actiunea intentata la 20.01.2014, A a solicitat in contradictoriu cu B anularea contractului

incheiat intre parti pentru violenta. In motivare, reclamantul a aratat ca a fost constrans prin
amenintarile exercitate asupra lui de C saii vanda apartamentul lui B.
Din probele admnistrate, reiese ca la 25 noiembrie 2013 A i-a vandut lui B un apartament printr-un
contract autentic cu pretul de 70 000. La inceputul lunii noiembrie, C l-a amenintat pe A ca daca
nu-i va vinde acel apartament lui B, ii va darama casa in care locuieste. Vazand ca actele de
amenintare nu au avut efect la 20 noiembrie 2013, C a daramat o magazie situata in aproprierea
casei in care A locuia. C este fratele lui B, iar relatiile dintre acestia sunt stranse. A locuia in casa in
discutie de 2 ani impreuna cu D proprietarul exclusiv al casei, fiind concubini.
Ce va hotara instanta?

Solutie:
Instanta va admite cererea si va anula contractul incheiat intre parti pt violenta.
Din interpretarea sistematica a art 1216 alin. (2) si (3) si din interpretarea teleologica al art. 1216,
reise ca violenta are ca obiect aceleasi valori (persoana, onoarea si bunurile) indiferent daca aceste
valori apartin unei oarti contractantesau unei pers apropriate acesteia.
In al doilea rand in notiunea de persoana apropriata, prevazuta de alin. (3) al articolului mentionat,
intra orice persoana aflta intr-o relatie afectiva cu una dintre partile contractante (inclusiv
concubini).
In al treilea rand, violenta exercitata este nelegitima fiind interzisa de lege.
In al patrulea rand, datorita legaturilor stranse dintre B si C (calitatea de fapt si comunicarea destul
de buna dintre ei), rezulta ca B ar fi trebuit sa stie de exercitarea violentei de fratele sau asupra lui
A.

SPETA 17:

Prin actiunea intenta la 9 august 2013, A i-a chemat in judecata pe B si C solicitand instantei sa
anuleze contractul de donatie incheiat intre parati.
In motivare, reclamantul a aratat ca paratul B ii datoareaza suma de 150 000 lei si ca prin donatia
incheiata cu C au fost fraudate interesele lui A, fiindca B a deveni insolvabil.
Din probele admnistrate, se retine ca la 15 aprilie 2013, A i-a imprumutat lui B pintr-un contract
incheiat sub semnatura privata suma de 150 000 lei pe durata de 2 luni. La 7 mai 2013, B i-a donat
lui C printr-un contract autentif un apartament. In urma donatiei, valoarea bunurilor aflate in
patrimoniul lui B a ajuns la suma de 100 000 lei.
Ce va hotara instanta?

Solutie:
Instanta va admite cererea si va declara inopozabilitatea contractului de donatie incheiat intre parati
fata de reclamant. In prealabil, instanta va constata fata de motivarea adusa de reclamant ca actiunea
intentata este o actiune revocatorie a carei admitere duce la inopozabilitatea contractului si nu la
nulitatea lui relativa. Constatand ca reclamantul a calificat gresit obiectul de chemare in judecata,
instanta va pune in discutia partilor calificarea corecta si se va pronunta asupra acesteia. In speta,
reclamantul este titularul unui drept de creanta avand ca obiect suba de 50 000 lei, drept afectat de
un termen suspensiv. La momentul intentarii actiunii, termenul suspensiv nu se implinise. Problema
de drept este daca actiunea revocatorie poate fi intentata inainte de implinirea termenului suspensiv.
Potrivit art. 1563, singura conditie ceruta pr creanta este ca aceasta sa fie certa. Legea nu imoune
exigibilitatea creantei, de aceea, actiunea revocatorie poate fi intentata inainte de implinirea
termenului suspensiv.

Seminar civil 29.05.2014

Speta nr. 1

La 4 februarie 2014, A l-a chemat in judecata pe B, solicitand instantei sa dispuna

anularea contractului incheiat intre parti pentru leziune. In motivare reclamantul a aratat ca prin
contractul incheiat cu paratul s-a obligat sa-i plateasca acestuia o suma de bani mult mai mare in
raport cu valoarea prestatiei paratului.
Din probele administrate se retine ca la 9 august 2013, A si B au incheiat un contract
sub semnatura privata prin care A s-a obligat sa-i plateasca lui B suma de 14 000 euro iar B s-a
obligat sa repare acoperisul casei lui A.
Din expertiza dispusa de instanta reiese ca valoarea prestatiei paratului atat la data
incheierii contractului cat si la data introducerii actiunii a fost de 6 000 euro.
Vom mai retine ca la data incheierii contractului, A avea varsta de 16 ani si jumatate
si a incheiat contractul fara incuviintarea prealabila a ocrotitorului sau legal C.

A ce va hotari instanta?

Instanta va admite cererea si va dispune anularea contractului incheiat intre parti

pentru leziune.
In cazul minorilor, leziunea are un singur element, elementul obiectiv ce exista
conform art. 1221 (3) atunci cand obligatia asumata de minor este excesiva fie in raport cu starea sa
patrimoniala, fie in raport cu avantajele pe care le obtine minorul prin incheierea actului, fie in
raport cu ansamblul circumstantelor.
In speta exista elementul obiectiv al leziunii fiindca obligatia minorului de plata a
sumei de 14 000 euro este excesiva in raport cu avantajele obtinute de minor prin incheierea actului,
avantaje constand in valoarea prestatiei paratului ( 6 000 euro).
In cazul minorilor nu se cere existenta elementului subiectiv.
Sunt indeplinite celelalate conditii ale leziunii: contractul incheiat de minor este un
act de administrare fiindca asigura o folosire normala a casei ; daca reparatiile ar fi avut caracter
urgent astfel incat neefectuarea lor determina distrugerea casei atunci contractul ar fi devenit un act
de conservare; contractul incheiat de minor este un contract sinalagmatic; este un act cu titlu oneros;
este un act comutativ; a fost incheiat de minor fara incuviintarea in prealabil a ocrotitorului sau
legal.

B Dar daca A ar fi fost major la data incheierii contractului, care ar fi fost solutia?

Instanta va respinge cererea ca neintemeiata.

In conceptia NCC leziunea poate fi invocata in cazul majorilor numai daca se
dovedeste existenta elementului subiectiv constand in intentia unei parti de a profita de starea de
nevoie, lipsa de experienta sau de cunostinte a celeilalte parti.
Cel care invoca leziunea trebuie sa dovedeasca pe langa faptul ca se afla intr-o stare
de nevoie sau era lipsit de experienta ori nu avea cunostinte in momentul incheierii contractului si
faptul ca cealalta parte cunostea o asemenea imprejurare si a profitat de ea. Reclamantul nu a
dovedit elementul subiectiv.
Chiar daca in speta elementul obiectiv exista (fiindca leziunea fiind de 8 000 euro
este mai mare de jumatate din prestatia partii lezate) lipsa elemtnului subiectiv duce la respingerea
actiunii.
Nu se poate prezuma existenta elementului subiectiv din existenta elementului
obiectiv ci ea trebuie dovedita de reclamant.

Speta nr. 2

Prin actiunea intentata la 10 octombrie 2013, A in numele lui B l-a chemat in

judecata pe C solicitand instantei sa-l oblige pe parat la plata sumei de 15 000 lei fata de B.
In motivare reclamantul a aratat ca B ii datoreaza 10 000 lei iar la randul sau paratul
ii datoreaza lui B 15 000 lei, suma pe care B nu i-a solicitat paratului sa o plateasca, desi acesta
obligatie este scadenta.
Din probele administrate se retine ca la 9 iulie 2013, A i-a imprumutat lui B 10 000
lei pe durata de 6 luni. De asemenea, la 5 februarie 2013, B ii vanduse lui C un autoturism cu 60
000 lei din care 45 000 lei se platisera in ziua incheierii contractului urmand ca diferenta sa se
plateasca in termen de 3 luni.
Ce va hotari instanta?

Instanta va respinge cererea ca prematura formulata. Actiunea intentata de A este o

actiune oblica fiindca: reclamantul o intenteaza in numele debitorului sau si nu in nume propriu;
prin intentarea actiunii A urmareste exercitarea unui drept de creanta al debitorului sau.
Potrivit art 1560 NCC pt admiterea actiunii oblice se cere ca dr de creanta sa fie
elibil.
In speta, dr de creanta invocat de A avand ca obiect 10 000 lei nu este exigibil la
momentul introducerii actiunii fiindca nu se implinise termenul suspensiv de 6 luni stabilit de parti
pt restituirea imprumutului.

Seminar 22.05.2014

Speta 1

Prin actiunea intentata la 7 septembrie 2013, A l-a chemat in judecata pe B,

solicitand instantei sa dispuna anularea contractului de vanzare incheiat intre ei pentru eroare.
In motivare, reclamantul a aratat ca a cumparat de la parat un teren de 1 500 m2
situat in intravilanul sectorului 1, cu scopul de a ridica o casa pe acesta. Ulterior a descoperit ca nu
poate fi ridicata nicio constructie pe teren cu ocazia depunerii cererii de autorizare a constructiei la
Consiliul Local al Sectorului 1.
 Se retine ca reclamantul a avut intentia de a ridica o casa compusa din parter si etaj
pe terenul in discutie. Aceasta intentie a reiesit din declaratiile martorilor audiati. In planul
urbanistic zonal adoptat printr-o hotarare de consiliu local reiese ca pe acest teren nu se pot ridica
constructii deoarece subsolul este strabatut de retele edilitare.
Contractul autentic a fost incheiat la 10 martie 2013 iar pretul platit a fost de 55 000
numerar.

Instanta va respinge cererea ca neintemeiata.

Conform art 1208 NCC, daca partea aflata in eroare putea pana in momentul
incheierii actului cu diligente rezonabile sa cunoasca imprejurarea gresit reprezentata, eroarea este
nescuzabila si nu da dreptul partii aflate in eroare sa ceara anularea contractului.
In plus, potrivit art. 1207 al. 1, o alta conditie a erorii este ca cealalta parte sa
cunoasca sau sa fi trebuit sa cunoasca faptul ca imprejurarea gresit reprezentata era esentiala. In
speta, nu s-a facut dovada ca paratul a cunoscut la momentul incheierii contractului faptul ca
reclamantul a considerat esentiala pentru incheierea contractului, posibilitatea ridicarii unei
constructii pe terenul cumparat. De asemenea, din imprejurarile cauzei nu se poate spune ca
vanzatorul trebuia sa cunoasca acest aspect chiar daca terenul in discutie este situat in intravilan
cata vreme nu este obligatorie ridicarea unei constructii pe terenurile din intravilan.

Speta 2

Prin contractul autentic incheiat la 7 octombrie 2012, A i-a vandut lui B cota sa parte
de jumatate din dreptul de proprietate asupra unui apartament si s-a obligat sa-l determine pe
celalalt coproprietar sa ii vanda cealalta cota. Pretul stabilit in contract a fost de 35 000 e ce s-au
platit in ziua incheierii contractului.
La 14 martie 2013, B solicita instantei in contradictoriu cu A : in principal,
constatarea nulitatii absolute a contractului pe motiv ca A a promis fapta lui C, lucru pe care legea il
interzice, in subsidiar, rezolutiunea contractului pe motiv ca A nu si-a indeplinit obligatia de a-l
determina pe C sa-i vanda lui B cota lui parte.

Instanta va respinge ca neintemeiata capatul de cerere principal, va admite capatul de

cerere subsidiar si va dispune rezolutiunea contractului.
Obligatia asumata de A de a-l determina pe C sa-i vanda lui B cota lui parte prsupune
fapta proprie a lui A si nu fapta lui C, care nu dobandeste nicio obligatie din acest contract. Din
acest pdv contractul este valabil incheiat. Aceasta obligatie este una de rezultat fiindca din modul in
care a fost stabilita obligatia de parti rezulta ca ambele parti au fost interesate de rezultat si nu de
ceea ce putea sa faca A pentru a atinge rezultatul.
Fiind o obligatie de rezultat, ca urmare a nerealizarii rezultatului se va prezuma culpa
lui A. Din aceste motive, A va trebui sa suporte sanctiunea rezolutiunii contractului.

Speta 3
 La 4 februarie 2012, A i-a vandut lui B printr-un contract sub semnatura privata un
autoturism cu 7 500 e. La 17 mai 2012, A a fost pus sub interdictie ca urmare a unei cereri formulate
de C la 5 decembrie 2011. Dupa punerea lui A sub interdictie, C a fost numit tutorele lui A.
Prin actiunea intentata la 10 octombrie 2013, C l-a chemat in judecata pe B
solicitand anularea contractului pentru lipsa discernamantului lui A la momentul incheierii lui.
Reclamantul a depus la dosar hotararea de punere sub interdictie din care rezulta ca
punerea sub interdictie s-a facut in baza unor acte medicale emise in august 2011 din care rezulta ca
A sufera de o boala ce atrage lipsa discernamantului si in baza raportului de expertiza efectuat in
dosar.

Instanta va admite cererea si va dispune anularea contractului pt lipsa

discernamantului lui A.
Desi din interpretarea gramaticala a art. 1205 al. 2 NCC, rezulta ca o conditie de
anulare a unui act atunci cand o parte este ulterior pusa sub interdictie este cauzele punerii sub
interdictie sa fie indeobste cunoscute.
Totusi, din interpretarea teleologica a textului (scopul urmarit de legiuitor a fost
acela de a-l proteja pe cel pus sub interdictie suplimentar fata de o terta persoana) rezulta ca aceasta
conditie trebuie eliminata fiindca inrautateste situatia celui pus sub interdictie.
Vor fi cerute doua conditii: o parte sa fie pusa sub interdictie ulterior incheierii
actului si cauzele punerii sub interdictie sa existe in momentul incheierii actului. Ambele conditii
sunt indeplinite in speta si de aceea actul e lovit de nulitate relativa.