CURS 3 CIVIL (15 octombrie)

2) Principiul egalitatii in legea civila: este regula de drept potrivit careia

persoanele fizice de aceeasi varsta si persoanele juridice din aceeasi categorie au
aceeasi capacitate civila.

Capacitatea civila are doua componente: capacitatea civila de folosinta si

capacitate civila de exercitiu. Capacitatea civilia de folosinta consta in
posibilitatea unei persoane de a dobandi drepturi si obligatii civile. Capacitatea
civila de exercitiuconsta in posibilitatea unei persoane de a exercita drepturile
civile si de a executa obligatiile civile.

Acest principiu este consacrat de articolul 30 din Codul Civil.

Din punctul de vedere al capacitatii de exercitiu, persoanele fizice se impart in 3

categorii: persoane fizice lipsite de capacitatea de exercitiu (minorii pana la 14
ani si persoanele puse sub interdictie), persoane fizice cu capacitate de exercitiu
restransa (minorii care au implinit varsta de 14 ani) si persoane cu capacitate de
exercitiu deplina (persoane majore).

3) Principiul imbinarii intereselor individuale cu cele generale: este regula

de drept potrivit careia interesele private (individuale) sunt ocrotite numai in
masura in care nu incalca un interes public.

Se urmareste realizarea unei armonii intre indivizi si societate.

4) Principiul garantarii si ocrotirii drepturilor subiective civile: este regula

de drept potrivit careia, din momentul recunoasterii prin lege a unui drept
subiectiv civil, titularul acestuia se bucura de protectie juridica daca exercita
dreptul in limitele determinate de lege.

5) Principiul ocrotirii buneicredinte. Este prevazut de articolul 14 din Codul

Civil. Este regula de drept potrivit careia exercitarea drepturilor subiective civile
si executarea obligatiilor civile trebuie facuta fara intentia de a prejudicia alta
persoana.

Normele de drept civil

-izvoarele dreptului civil.

Notiunea de izvor drept civil are doua sensuri: unul material si un sens formal.
Prin primul sens intelegem conditiile materiale de existenta din momentul
aparitiei unei norme de drept civil. In sens formal, prin izvor de drept civil
intelegem formele de exprimare a normelor de drept civil.

Potrivit art.1, izvoarele dreptului civil sunt: legea, uzantele si principiile

generale ale dreptului.

Articolul 1 stabileste o ordine a acestor izvoare in sensul ca daca nu exista o

dispozitie legala aplicabila intr-un domeniu se vor aplica uzantele; daca nu exista
o uzanta aplicabila se vor aplica dispozitiile legale din domeniile asemanatoare;
daca nu exista asemenea dispoziti se vor aplica principiile generale ale dreptului.

Legea. Aceasta notiune are doua sensuri: unul restrans, in care legea este actul
Parlamentului si un sens larg in care legea este sinonima cu actul normativ(=un
act normativ emis de o autoritate publica ce contine o reglementare generala si
abstracta intr-un anumit domeniu). In acest sens folosim notiunea de izvor de
drept.

Actele normative care constituie izvoare de drept civil sunt: legile constitutionale,
legile organice, legile ordinare, ordonantele de guvern, actele normative emise in
aplicarea dispozitiilor din legi sau ordonante de guvern (ex: hotarari de guvern,
ordine ale ministrilor, regulamente adoptate de autoritati publice centrale si
hotarari ale unor organe administrative locale (de ex consiliul local, Consiliul
General al municipiului Bucuresti).

In aceasta categorie a actelor normative intra tratatele si conventiile

internationale ratificate de Romania, care din momentul ratificarii fac parte din
dreptul intern: Conventia internationala a drepturilor oamenilor, Pactul
international cu privire la drepturile civile si politice.

Daca exista neconcordante intre un tratat international (sau conventie) si o lege

interna, vor avea prioritate dispozitiile tratatului cu exceptia cazului in care legea
interna contine dispozitii mai favorabile.

Daca exista neconcordante intre dreptul comunitar si o lege interna, se vor aplica
cu prioritate dispozitiile dreptului comunitar (dreptul UE = ansamblul
reglementarilor date de Consiliul UE).

Ordonantele de guvern sunt acte normative emise de guvern care cuprind o

reglementare primara a raporturilor juridice, fiind date in baza unei legi de
abilitare a guvernului de a emite ordonante intr-un anumit domeniu.

Hotararea de guvern este un act administrativ in aplicarea dispozitiilor dintr-o

lege sau ordonanta de guvern.

UZANTELE. in art. 1 se mentioneaza ca uzantele se impart in obiceiuri si uzuri

profesionale.

Obiceiul reprezinta o regula de conduita repetata si aplicata intre persoane, fiind

considerata obligatorie.

Uzurile profesionale sunt regulile de conduita aplicabile intre membrii unei

profesii precum si intre membrii unei profesii si clientii lor.

Uzantele sunt izvoare de drept civil numai in doua cazuri: daca legea nu contine
reglementari in acel domeniu si daca legea contine reglementari ce trimit la
uzantele existente. Numai uzantele conforme cu ordinea pubica si bunele
moravuri sunt izvoare de drept civil.
Sarcina probei unei uzante revine celui care afirma existenta ei, cu exceptia
cazului in care uzantele sunt publicate in culegeri editate de organisme
specializate in domeniul respectiv.

PRINCIPIILE GENERALE ALE DREPTULUI. Aceste principii sunt reguli de drept

aplicabile in toate ramurile de drept.

PROBLEMA ALTOR IZVOARE DE DREPT CIVIL

Art 1 face referire doar la cele 3 izvoare de drept civil mentionate.

Sunt posibile izvoare ale dreptului civil doctrina (stiinta dreptului), morala si
jurisprudenta.

Doctrina nu este izvor de drept civil, indiferent de pregatirea profesionala a celui

care o mentine, in sensul ca o conceptie (teorie) despre interpretarea unei norme
juridice nu este obligatorie pentru ceilalti.

Normele morale sunt norme de conduita cu caracter genral si abstract,

considerate obligatorii de majoritatea membrilor unei societati. Prin exceptie,
morala este izvor indirect de drept civil atunci cand o norma juridica face
trimitere la bunele moravuri. De exemplu, art 11 mentioneaza ca persoanele nu
pot incheia acte juridice unilaterale/bilaterale cu bunele moravuri.

Jurisprudenta (practica judiciara totalitatea hotararilor judecatoresti). In

principiu, jurisprudenta nu este izvor de drept civil, nefiind mentionata in art. 1
printre izvoarele de drept civil. Numai prin exceptie, jurisprudenta este izvor de
drept civil in urmatoarele cazuri:

1) Deciziile Curtii Constitutionale prin care este declarata

neconstitutionalitatea unei dispozitii dintr-o lege sau ordonanta de guvern
sunt obligatorii din momentul publicarii lor in Monitorul Oficial. Deciziile
Curtii Constitutionale prin care dispozitiile dintr-o lege sau o ordonanta din
guvern sunt declarate constitutionale, nu sunt izvoare de drept civil,
nefiind obligatorii. Curtea Constitutionala este sesizata (investita) de o
instanta de judecata cu solutionarea unei exceptii de neconstitutionalitate
invocata de o parte sau din oficiu(proprie initiativa) de instanta, exceptie
de care depinde solutionarea unui proces civil.
2) Hotararile judecatoresti prin care se anuleaza un act administrativ cu
caracter normativ sunt obligatorii din momentul publicarilor in Monitorul
Oficial.
Actul administrativ este un act emis de o autoritate publica in vederea
executarii legii sau ordonantelor de guvern, act ce da nastere, modifica sau
stinge raportul juridic.
3) Hotararile pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitite in recursurile in
interesul legii.
Recursul in interesul legii poate fin promovat de procurorul general al
Romaniei, colegiul de conducere al Inaltei Curti, colegiul de conducere al
unei Curti de Apel sau Avocatul Poporului, atunci cand exista hotarari
judecatoresti care au solutionat diferit aceeasi problema de drept.
Aceste hotarrai devin obligatorii din momentul publicarii lor in Monitorul
Oficial.