Ministerul Educatiei Nationale

Colegiul Tehnic "Dimitrie Gusti"

Bucuresti

MONTAREA, DEMONTAREA SI REPARAREA

LAGARELOR

Elev:
Clasa:
Clasificare:
An absolvire:
Indrumator:

1
 CUPRINS

ARGUMENT....................................................................................................................3

Cap.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE...............................................................................5

1.1. CLASIFICAREA ORGANELOR DE MASINI CARE TRANSMIT
MISCAREA DE ROTATIE......................................................................................5
1.2. CLASIFICAREA LAGARELOR.....................................................................6
1.3. FORMELE CONSTRUCTIVE ALE LAGARELOR DE ALUNECARE........7
1.4. LAGARELE CU ROSTOGOLIRE...................................................................9

Cap.2 TEHNOLOGIA ASAMBLARII LAGARELOR..............................................13

2.1. ASAMBLAREA LAGARELOR CU ALUNECARE.....................................13
2.2. ETAPELE MONTARII LAGARELOR..........................................................21
2.3. REPARAREA LAGARELOR CU ALUNECARE.........................................22

Cap.3 UNGEREA LAGARELOR................................................................................23

3.1. TIPURI DE FRECARE...................................................................................23
3.2. UNGEREA LAGARELOR CU ALUNECARE.............................................24
3.3. SISTEME DE UNGERE.................................................................................29

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................30

2
 ARGUMENT

Organele de maini sunt piese componente ale unei masini sau ale unui mecanism
care au rol bine determinat, corespunzator scopului pentru care au fost create.
Lagrele sunt organe de maini care au rol de susinere i ghidare a arborilor sau
osiilor n micarea lor de rotaie, sub aciunea sarcinilor n timpul exploatrii.
Lucrarea este structurata in 3 capitole:
Cap.1 Notiuni introductive
Cap.2 Tehnologia asamblarii lagarelor
Cap.3 Ungerea lagrelor
In capitolul 1 se clasifica organele de masini care transmit miscarea de rotatie, de
asemenea se clasifica dupa mai multe criterii lagarele. Organele de masini care transmit
miscarea de rotatie se clasifica astfel:
- organele de transmitere a miscarii de rotatie simpla propriu-zisa;
- organele de sustinere;
- organele de transmitere a miscarii de rotatie;
Lagarele sunt prezentate sub doua forme:
- lagarele cu alunecare care prezinta la suprafata de contact frecarea cu
alunecare;
- lagarele cu rostogolire care evidentiaza in timpul functionarii frecarea cu
rostogolire.
In capitolul 2 se prezinta asamblarea lagarelor, de asemenea si montarea acestora.
Asamblarea lagarelor se imparte in doua categorii:
- asamblarea lagarelor cu alunecare pentru arbori orizontali
- asamblarea lagarelor cu alunecare pentru arbori verticali.
In capitolul 3 se prezinta ungerea organelor de masini, respectiv conditiile
necesare asigurarii frecarii fluide si sistemele de ungere.

3
 La cele mai multe lagre micarea de rotaie este asigurat de fusurile arborilor.
Frecarea se produce ntre suprafaa fusului i a cuzinetului, aflate n contact sub
presiunea exercitat prin forele de ncarcare a arborilor.
Pentru ca micarea s fie posibil, diametrul fusului d este mai mic dect
diametrul lagrului D. Astfel, ntre fus i cuzinet se creeaz un joc radial. Spaiul dintre
fus i cuzinet (interstiiu) se umple cu un material de ungere, numit lubrifiant. Astfel, n
timpul funcionrii, contactul nu se mai produce direct ntre suprafeele metalice fus-
cuzinet, ci prin intermediul lubrifiantului. Ca urmare, coeficientul de frecare poate
scadea considerabil, pn la 100 de ori.
Ungerea organelor de maini prezint i avantajul proteciei lor mpotriva
ncalzirii excesive, mpotriva oxidrii i a coroziunii suprafeelor respective i conduce
la reduce intensitii zgomotului.

4
 Cap.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1.CLASIFICAREA ORGANELOR DE MASINI CARE TRANSMIT

MISCAREA DE ROTATIE

Organele de maini sunt piese componente ale unei maini sau ale unui
mecanism, care au rol bine determinat, corespunztor scopului pentru care au fost create.
Organele de transmitere a micarii de rotaie sunt n acelai timp i organe de maini
care servesc la transmiterea de energie , de fore i de cupluri de la un element la altul.

Organele de maini care transmit miscarea de rotatie se clasific n urmtoarele

categorii:
1. Organe de transmitere a micrii de rotaie simpl propriu-zisa: osii, arbori, fusuri,
pivoti, cuplaje;

2. Organe de susinere, care contribuie indirect la transmiterea miscarii de rotatie si

au un rol static lagarele, rulmentii;

3. Organe de transmitere a miscarii de rotatie curelele de transmisie, lanturile,

rotile pentru curele, futile de frictiune, rotile dintate.

5
 1.2.CLASIFICAREA LAGARELOR

Lagrele sunt organe de maini care au rol de susinere i ghidare a arborilor sau
osiilor n micarea lor de rotaie, sub aciunea sarcinilor n timpul exploatrii.
Lagarele se pot clasifica dupa criterii prezentate in tabelul:

Nr.crt Criteriul de clasificare Tipul de lagr Caracterizare

.
1. Tipul fortelor de frecare ce Cu alunecare Fortele de frecare sunt de alunecare
apar in timpul functionarii
Cu rostogolire Fortele de frecare sunt de rostogolire

2. Directia fortelor principale Radiale Rezultanta fortelor este perpendiculara pe

care actioneaza in cuplele axa geometrica a lagarului
cinematice
Axiale Rezultanta fortelor are aceeasi directie cu
axa geometrica a lagarului

Radial-axiale Rezultanta fortelor actioneaza pe o

directie inclinata fata de axa lagarului

Pentru a se asigura o buna functionare, lagarele trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii:
- frecare cat mai mica;
- precizie cat mai are in momentul deplasarii elementului mobil;
- capacitatea buna de preluare a sarcinilor;
- funcionarea buna in regimuri vibratorii si de soc;
- uzura mica si posibilitatea compensarii ei;
- executie usoara, montare si demontare usoara;
- constructie simpla si necostisitoare

6
 1.3. FORMELE CONSTRUCTIVE ALE LAGARELOR DE ALUNECARE

Lagarele cu alunecare prezinta la suprafata de contact frecarea cu alunecare.

Fusul se sprijina pe o suprafata cilindrica interioara, direct sau prin intermediul unui
lubrifiant.
Partile componente ale lagarului cu alunecare sunt prezentate in figura 1.

Fig. 1. Lagare cu alunecare

1 corp;
2 capac;
3 urub de fixare;
4 contrapiuli;
5 rezervor;
6 orificiu de ungere;
7 cuzinet.

7
Materialele utilizate la confectionarea bucselor si a cuzinetilor trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
coeficientul de frecare redus;
rezistenta la uzura ridicata;
capacitatea de aderenta a lubrifiantului buna;
conductivitate termica ridicat;
prelucrabilitate buna prin aschiere;
dilatarea termica redusa.

8
 1.4. LAGARELE CU ROSTOGOLIRE

Lagarele cu rostogolire evidentiaza in timpul functionarii frecarea cu rostogolire.

Rezulta ca, randamentul transmisiei este superior.
Un rulment este constituit din urmatoarele parti componente:
inelul exterior;
inelul interior;
cale de rulare;
corpurile de rostogolire;
colivia;
capace de etansare.

Dimensiunile de baza ale rulmentului sunt:

- diametrul exterior al inelului exterior;
- diametrul interior al inelului interior;
- latimea rulmentului;

9
 Fig.2. Rulmeni

Avantajele utilizarii lagarelor cu rostogolire sunt:

- pierderi mai mici de putere;
- consum redus de lubrifiant;
- asigura conditia de interschimbabilitate;
- turatii mari.
Materialele utilizate la confectionarea rulmentilor sunt:
- RUL 1, RUL 2 pentru inele si corpurile de rostogolire
- Bronz, alama pentru colivie.

10
 Clasificarea rulmentilor:
1. dupa forma corpurilor de rostogolire:
a. cu bile ;
b. cu role ;
c. cu ace ;

Fig. 3. Tipuri de rulmeni

2. dupa directia solicitarii:

a. radiali ;
b. axiali ;
c. radial-axiali ;

11
3. dupa mobilitate:
a. fici ;
b. oscilanti ;

Fig. 4. Lagre cu rostogolire

12
 Cap. 2. TEHNOLOGIA ASAMBLARII LAGARELOR

Lagarele sunt organe de masini pe care se sprijina fusurile arborilor sau osiilor.
Rotatia arborelui in jurul axei aduce dupa sine o miscare relativa intre fus si arbore, care
poate fi realizata direct, prin alunecare, sau indirect, prin rostogolirea unor corpuri.

2.1. ASAMBLAREA LAGARELOR CU ALUNECARE

Lagarele cu alunecare sunt utilizate in cazul existentei conditiilor grele de lucru,

ca socuri, lovituri, vibratii etc. In functie de pozitia arborelui care se sprijina pe ele
lagarele se inpart in doua categorii: lagare pentru arbori orizontali si pentru arbori
verticali, numite si crapodine.

ASAMBLAREA LAGARELOR CU ALUNECARE PENTRU ARBORI

ORIZONTALI

Din punct de vedere constructiv, cel mai simplu tip de lagar se prezinta sub forma
unei gauri cu diametrul egal cu cel al fusului, executat n corpul lagarului.

Fig.5. Lagr simplu

13
 Pentru a micsora frecarea, in lagar se introduce o bucsa numita cuzinet, din bronz,
fonta sau din alt material antifrictiune.
La aceste lagre, fusul se sprijin pe o suprafa cilindric interioar, fie direct, fie
prin intermediul unui lubrifiant.
Principalele elemente componente ale unui lagr obinuit pot fi urmrite pe figura
6.

Fig. 6. Asamblarea lagrului de alunecare

Corpul lagrului are suprafaa cilindric n interior i poate fi executat dintr-o

bucat ca o buc sau dou buci, avnd un plan de separaie diametral, pentru a
se putea monta pe fusurile intermediare. In mod obinuit, partea interioar a corpului
reprezint o cptueal cuzinet fixat de corpul lagrului printr-un anumit sistem
sau direct prin turnare Dac suportul este executat prin turnare, cuzinetul se introduce
sub form de flan, fixat nedemontabil sau demontabil pe support.

14
 Materialul cuzineilor trebuie s aib proprieti superioare de antifriciune i
tehnologice de prelucrare mecanic, sudare, turnare etc., fiind mai scump dect restul
materialului corpului.

Lagrele tip suport, cu sau far cuzinet, au dezavantajul c dup un timp se

ovalizeaz ceea ce poate introduce erori n funcionarea mainii, deoarece jocul dintre
fus i lagr devine prea mare i lagrul sau cuzinetul lagrului trebuie nlocuii. De aceea
este de preferat utilizarea lagrelor secionate, formate din corpul lagarului, capac
asamblat demontabil de corp, prin uruburi i cuzinetul confecionat din cel puin dou
buci, care strng fusul. Intre cele doua jumatati ale cuzinetului, uneori, se introduc
adaosuri de reglare formate din foi subtiri de alama sau de otel. Cnd cuzinetul se
ovalizeaz, la acest lagr este posibil reglarea jocurilor prin strngerea capacelor.

Cuzinetul este reperul care realizeaz contactul fizic ntre arbore / osie i lagr.

Fig. 7. Lagr cu alunecare complex

15
 Din punct de vedere constructiv, lagrele cu alunecare pot fi:
simple (tip buc sau realizate prin practicarea unui alezaj direct n
corpul mainii) ;
complexe (alcatuite din corp i cuzinet) ;

Fig.8. Cuzinei

Condiiile de baz pe care trebuie s le ndeplineasc materialele din care se

execut cuzineii:
coeficient de frecare redus ;
bun rezisten la uzare (antifriciune) ;
conductivitate termic mare pentru a nlesni transferul de caldur ;
temperatura de topire superioar temperaturii de funcionare a lagarului ;
coeficient de dilatare termic redus ;

Materiale pentru cuzinei:

aliaje metalice pe baz de plumb cu cupru sau de zinc ;
fonte i oeluri ;
materiale metalice sinterizate (obinute din pulberi metalice la presiuni i
temperaturi mari ) ;

16
 materiale bimetalice (se aliaz benzi din materiale diferite) ;
materiale metalice combinate cu materiale nemetalice ;
materiale nemetalice (materiale plastice, materiale ceramice, cauciuc, grafit) ;

Avantajele i dezavantajele utilizarii lagrelor cu alunecare fata de lagrele cu

rostogolire

Avantaje:
Nu sunt zgomotoase, aa cum sunt rulmenii ;
Au gabarit diametral mai mic la acelai diametru de fus ;
Sunt mai puin rigide dect rulmenii ;
Defectarea poate fi observat i remediat, nu se produce brusc ca la rulmeni ;
Se monteaz mai uor decat inelele rulmenilor deoarece sunt executate n general
din dou bucai ;

Dezavantaje:
Fusul arborelui se uzeaz mai repede ;
Consum mai mare de lubrifiant ;
Pierderi mai mari prin frecare ;

Tehnologia de montaj a lagarelor cu alunecare pentru arborii orizontali este

determinata de constructia cuzinetilor. Astfel, la lagarele tip bucsa, asamblarea consta
din presarea bucsei in corp, folosindu-se un dorn de ghidare si centrare.

17
 Fig.9. Lagre cu alunecare

Asamblarea lagarelor cu capac necesita o atentie deosebita, pentru a se asigura

jocul necesar intre cuzinet si fus. Un joc prea mic poate duce la frecari asa de mari incat
caldura produsa poate provoca topirea materialului cuzinetului.
Cuzinetii se monteaza in locasurile lor cu deosebita atentie, pentru a evita asezarea
lor deplasata, care duce, in timpul exploatarii, la deformarea lor si la ovalizarea gaurii
pentru arbore.
Capacul lagarului se monteaza in corp cu stifturi, prin canale sau cepuri i se
fixeaza in doua sau mai multe prezoane. Stifturile de impiedicare a rotirii se introduc
prin presare cu ajutorul unui dorn, asupra caruia se aplica lovituri usoare de ciocan.
Capacul se aseaza pe prezoane cu mana sau cu lovituri usoare, aplicate cu un
ciocan de lemn pe mijloc sau, pentru a se evita introducerea lui deplasata.
Cea mai simpla metoda de realizare a jocului necesar intre fus si cuzinet consta in
folosirea adaosurilor introduse intre capac si corp.
Marimea jocului se verifica cu calibru de interstitii sau, cand muncitorul are
experienta suficienta, prin rotirea arborelui cu mana.

18
 Daca jocul nu este corespunzator, el se modifica prin schimbarea adaosurilor. La
lagarele de dimensiuni mari jocul se regleaza prin strangerea unor suruburi prevazute in
acest scop in corpul lagarului, cu ajutorul carora cuzinetul este apasat asupra fusului.
Dupa terminarea asamblarii lagarului, se verifica ungerea, urmarindu-se daca in
timpul functionarii uleiul patrunde intre suprafetele in frecare.

Demontarea lagarelor se face in ordine inversa fata de montare lor. Cuzinetii se

demonteaza prin desurubarea suruburilor de asigurare sau prin scoaterea stifturilor de
fixare.
Cuzinetii dintr-o bucata se scot din corpul lagarului cu dispozitive speciale de
demontare sau prin incalzirea corpului. Nu este permisa scoaterea prin ciocanire cu un
dorn.
O problem specifica asamblarii lagarelor cu alunecare, care apare mai ales la
lucrarile de reparatii si, uneori si la montarea lagarelor noi (cand prelucrarea cuzinetilor
s-a facut neingrijit) consta in ajustarea cuzinetilor. Aceasta se face printr-o operatie de
razuire, utilizandu-se razuitoare triunghiulare cu unghiul de taiere de 600 - 700. Se unge
suprafata fusului cu un strat subtire de vopsea si se aseaza cei doi cuzineti pe fus. Se
roteste usor fusul intr-o parte si in cealalta. Dupa scoaterea cuzinetilor se cerceteaza
marimea si forma petelor, apoi sprijinandu-se cuzinetii pe un suport potrivit sau in
menghina, se razuiesc petele, miscandu-se razuitorul perpendicular pe axul cuzinetului,
intr-un sens si in celalalt. Dupa ce primele pete s-au razuit, operatiile se repeta, pana
cand se obtine o suprafata complet acoperita de vopsea.
O problem deosebita apare la alinierea lagarelor separate care sprijina acelasi
arbore. Daca lagarele nu sunt coaxiale, fusurile se aseaza inclinat pe cuzineti, aparand
forte mari de frecare, uzura neuniforma a cuzinetilor si posibilitatea ruperii arborelui.

19
 Jocul minim. Pentru producerea frecarii fluide este necesar ca intre suprafata
fusului si cea a cuzinetului sa se mentina permanent un strat continua de lubrifiant,
numit pelicula sau film de lubrifiant. Acest lucru este posibil numai daca distanta cea
mai mica dintre fus si cuzinet - denumita joc minim - depaseste suma inaltimilor
asperitatilor fusului si cuzinetului.
Ungerea lagarelor. Reducerea pierderilor prin frecare este influentata in mare
masura de forma geometrica si de locul amplasarii canalelor de ungere.
Pentru ungerea lagarelor cu alunecare se folosesc in special uleiuri minerale si
unsori consistente. Pe scara mai redusa, la temperaturi ridicate, se intrebuinteaza
lubrifianti solizi in stre pulverulenta, ca: talcul, bisulfura de molibden etc.

ASAMBLAREA LAGARELOR CU ALUNECARE PENTRU ARBORI

VERTICALI

Aceste lagare sunt folosite la masini cu turatii si sarcini mici, arborele vertical
fiind sustinut de doua lagare: unul inferior si altul superior.
Crapodina este formata dintr-o bucsa care are rolul de cuzinet, in care se roteste
arborele. Bucsa se sprijina pe o placa de alunecare prin intermediul careia se transmit
fortele axiale la corpul masinii. La montajul crapodinei trebuie asigurata coaxialitatea
arborelui cu bucsa si pozitia vericala a arborelui

20
 2.2. ETAPELE MONTARII LAGRELOR

Montarea lagrelor comporta trei faze distincte : pregatirea elementelor

asamblrii, montarea propriu-zisa si verificarea montarii.
Pregatirea montarii consta in verificarea tipului si a seriei conform documentatiei
tehnice.
La arbori se verifica coaxialitatea fusurilor cu axa arborelui, ovalitatea si
conicitatea acestora.
Carcasele, bucsele de distantiere, inelele de fixare, flansele etc.se verifica in ceea
ce priveste calitatea si precizia dimensiunilor. Montarea propriu-zisa consta in presarea,
fixarea si etansarea acestora.

21
 2.3. REPARAREA LAGRELOR CU ALUNECARE

Lagrele cu alunecare sunt executate de obicei dintr-o bucat sau din dou buci
cu sau fr cuzinei. Necesitatea reparrii lagrelor apare n cazurile cnd:
- suprafeele de frecare sunt uzate i jocul dintre fus i lagr depete abaterea
admis sau lagrul s-a ovalizat ;
- pe suprafeele n frecare apar urme de gripaj sau rizuri produse de lipsa de ulei sau
ptrunderii murdriei (praf, nisip, achii metalice etc) ;
- stratul de aliaj antifriciune din lagr este exfoliat sau topit ;
- n lagre au aprut fisuri ;
- lagrele s-audistrus etc .
La repararea sau nlocuirea cuzineilor din lagre trebuie avut n vedere aezarea
corect a cuzineilor att n corpul lagrului ct i pe arbore. Din aceast cauz, se
execut operaii de rzuire, la exterior i la interior. Cuzinetul se aaz n locaul lui prin
ajustarea (rzuirea) suprafeei exterioare a i a suprafeelor inelare de sprijin.

22
 Cap 3. UNGEREA LAGRELOR

3.1. TIPURI DE FRECARE

Suprafata de frecare se defineste prin zona de contact dintre dou elemente

apasate si cu miscare relativa intre ele.
Ungerea asigura aducerea si mentinerea unui lubrifiant cu scopul crearii unei
pelicule continue, necesara separarii celor doua suprafete care definesc suprafata de
frecare. Astfel, ungerea serveste la reducerea frecarii dintre suprafetele mentionate, la
inlocuirea frecarii uscate dintre ele prin frecare semifluida sau fluida.
Frecarea semifluida sau fluida se caracterizeaza printr-un coeficient de frecare mai
redus decat frecarea uscata, deci prin micsorarea consumului de energie datori frecarii.
Frecarea fluida asigura separarea completa a celor doua suprafete ce definesc
suprafata de frecare. Ca urmare, piesele componente nu se mai ating direct si deci nu se
mai uzeaza
Ungerea organelor de masini prezinta si avantajul protectiei lor mpotriva
ncalzirii excesive, mpotriva oxidarii si a coroziunii suprafetelor respective i conduce
la reduce intensitii zgomotului.

23
 3. 2. UNGEREA LAGRELOR CU ALUNECARE

Frecarea n lagr. La cele mai multe lagre micarea de rotaie este asigurat de
fusurile arborilor. Frecarea se produce ntre suprafaa fusului i a cuzinetului, aflate n
contact sub presiunea exercitat prin forele de ncrcare a arborilor.
Pentru ca micarea s fie posibil, diametrul fusului d este mai mic dect
diametrul lagrului D. Astfel, ntre fus i cuzinet se creeaz un joc radial. Spaiul dintre
fus i cuzinet (interstiiu) se umple cu un material de ungere, numit lubrifiant. Astfel, n
timpul funcionrii, contactul nu se mai produce direct ntre suprafeele metalice fus-
cuzinet, ci prin intermediul lubrifiantului. Ca urmare, coeficientul de frecare pt scade
considerabil, pn la 100 de ori.
n cazul lagrelor obinuite se disting urmtoarele trei stadii ale frecrii:
frecare uscat: cnd contactul este direct ntre suprafeele metalice, deci absen
total a lubrifiantului;

frecare semilichid: cnd contactul este parial ntre suprafeele metalice fus-
cuzinet, parial ntre suprafeele metalice i lubrifiant;

frecare lichid (fluid): cnd contactul nu are loc direct ntre suprafeele
metalice, iar frecarea se produce numai ntre straturile de lubrifiant.

24
 Fig. 10. Tipuri de frecare

Funcionarea cea mai avantajoas are loc n ultimul caz. n aceste condiii pot
funciona numai lagrele speciale, hidrostatice, la care desprinderea fusului de cuzinet se
produce cu lubrifiant sub presiune cnd turaia fusului este n == 0. Pornirea are loc
numai dup ce s-a produs desprinderea menionat, deci n condiiile frecrii lichide,
cnd temperatura se menine i n regim de funcionare.
Majoritatea lagrelor funcioneaz cu ungere fr presiune exterioar i se numesc
lagre hidrodinamice. Din momentul pornirii (n 0) pn la turaia de regim (n = n),
aceste lagre trec prin toate regimurile de frecare: uscat, (n 0), semilichid (turaie
redus), lichid (micare de regim).
Natura frecrii lichide difer complet de natura frecrii uscate. La nceputul
micrii fusului, contactul asperitilor se menine parial, producndu-se frecarea
semiuscat sau semifluid. Valoarea coeficientului de frecare ncepe s scad n anumite
limite ( = 0,1...0,005) pe msura creterii turaiei. Lubrifiantul introdus prin zona
jocului minim este antrenat, cu efect de pan, ntre cele dou suprafee producnd
desprinderea fusului de pe cuzinet.

25
 Fig. 11. Frecarea in lagar poziia fusului n lagr

Jocul minim. Pentru producerea frecrii fluide este necesar ca ntre cele dou
suprafee s se menin permanent cel puin cteva straturi de lubrifiant, numite pelicule
sau film. In acest scop, lagrul se execut cu un joc iniial minim (jmin) de valoare:
jmin = 2...28 m.

In acest caz, forele din lagr snt preluate de presiunea din filmul de lubrifiant.
Variaia presiunilor n filmul de lubrifiant are forma din figura de mai sus (poziia a
treia).
Parametrii geometrici. Presiunea din lubrifiant i buna funcionare nu depind
numai de ncrcarea Fr a lagrului, ci i de raportul dintre lungimea l a lagrului i
diametrul d corespunztor, numit parametru geometric. Valorile sale optime variaz
ntre limitele:
l/d = 0,4 ... 1,5 Valorile mici corespund lagrelor cu turaie ridicat i solicitri reduse,
iar cele maxime corespund lagrelor greu solicitate, dar cu turaii reduse.

26
 Reducerea pierderilor prin frecare este influenat n mare msur de forma
geometric i de locul amplasrii canalelor de ungere.
Lubrifiantul din lagr, pe lng faptul c reduce pierderile prin frecare, deci
prelungete durata de funcionare datorit ungerii, mai are i proprietatea de: protector
mpotriva coroziunii, amortizor al ocurilor, transportor al cldurii din interiorul
lagrului n mediul exterior. Aceste avantaje fac absolut necesar ungerea lagrelor.
Pentru ungerea lagrelor cu alunecare se folosesc n special uleiuri minerale i
unsori consistente. Pe scar mai redus, la temperaturi ridicate, se ntrebuineaz
lubrifiani solizi n stare pulverulent, ca: talcul, bisulfura de molibden etc.
Principalele criterii care stau la baza alegerii lubrifiantului necesar ungerii unui
mecanism sunt:

tipul mecanismului i presiunea din lagr; pentru evitarea frecrilor pronunate la

presiuni mici i turaii mari se aleg unsori cu viscozitate redus, iar la presiuni
mari i turaii mici se folosesc lubrifiani cu viscozitate mare;
punctul de inflamabilitate, temperatura de picurare, temperatura de congelare,
care se iau n consideraie n special pentru lubrifianii necesari lagrelor cu regim
special de funcionare, la temperaturi diferite de cea normal (20C).

27
 Fig. 12. Canale pentru ungere: a lagre radiale; b lagre axiale.

Conditiile necesare asigurarii frecarii fluide sunt:

viteza relativa dintre cele doua suprafete sa fie mai mare decat viteza minima
necesara antrenarii lubrifiantului pentru formarea peliculei continue;
alimentarea continua cu lubrifiant;
cele doua suprafete sa nu fie paralele, dar suficient de netede;
jocul dintre suprafete sa fie foarte mic, dar suficient pentru formarea peliculei
continue cu o grosime de cel putin cateva straturi moleculare;
in cazul lagarelor, materialele fusului si cuzinetului sa fie suficient de rigide
pentru a nu se deforma indmisibil. suficient de netede;

Lubrifianti folositi in constructii de masini sunt: uleiuri minerale sau vegetale,

unsori consistente - unsori minerale, sapunuri de sodiu i de potasiu, lubrifian solid -
grafit, bisulfura de molibden etc.
Indicatiile referitoare la alegera lubrifiantilor pentru lagarele cu alunecare care
sunt valabile si pentru ungerea rulmentilor sau a altor organe de masini.

28
 3.3. SISTEME DE UNGERE

Sistemul de ungere poate fi individual (propriu fiecarui lagr) sau centralizat. Sunt
indicate cateva sisteme uzuale
inel de antrenare a uleiului din baie (aplicat lagrelor cu alunecare cu turatii
joase) ;
ungatoare cu fitil de antrenare a uleiului la locul de ungere ;
ungator cilindric cu palnie pentru unsoare consistenta ;
cu cana pentru completarea lubrifiantului in baie in buzunarul ungatorului ;
sistem centralizat cu pompa de presiune pentru antrenarea uleiului prin cinducte
etc.
Etansarea lagarelor este necesara pentru a nu permite scurgerea lubrifiantului in
afara lagarului si pentru a inpiedica patrunderea inpuritatilor din afara in zona de frcare.
Sisteme de etansare se folosesc atat pentru etansarea lagarelor cu rulmenti cat si
pentru cele cu alunecare.

29
 BIBLIOGRAFIE

1. DROBOTA. V. .a. - Manual pentru licee industriale si agricole, clasele a X a,

a XI a SI a XII a SI SCOLI PROFESIONALE, EDITURA DIDACTICA SI
PEDAGOGICA, R. A., BUCURESTI, 1993;

2. LICHIARDOPOL, G., .a. Mecanic aplicat, Manual pentru liceu

tehnologic, profil tehnic, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, R. A.-
BUCURESTI, 2005.

30