ACADENOA DE STUNTE MEDICALE INSHITUTUL DE NEUROLOGHE §1 PSIMATRIE r.ton Votneeou = Bucarest ~ METODOLOGIA RECUPERAR VORB LA APAzicl Dr.pih Natalia Cheong ‘Bucur‘covper mapsrs Acoust uorare este concopald pentru nevele pratctatlor ‘are se coup do rooupernres atziel. De aceea am Lfat deoparte sproape toate datele toretice # experimeniale loyste de qunoasteres, ‘alot, prooam gf cerctiele asupra relate dintre afazie gf dferi- te aspocte ale pihiculat aman, disre ats gt lingvstict, clberne ~ Lok sau alte gle. Nil ampectale cinice ale afazie nu sat deer te tafounit, of numa lature terapeutos esto dezvltatt. lind © lurare ow sop prectle, amy Sntrat near! ta deal, ‘hier ol Ia prim vedere ele ar plea de laine fnjsleae. Dar ee pevlesja naateh 08 afasoll not Beat ce mare Important au too- ‘mal tall, op tatonr sat obliga cet co theep mance ca af elk afd, focmal din neoanoageren detaliior Leta. Metodele ¢teaiileexpuae aint fandamentateteoretie (no- arotsologie, paltologie, Magee ete). Nu am insta aauprs sea for base teoretce pentru 4 mi di expunerea. Acede metodo sit ov uel Indelungnte exparenie practice gf tea i limite a un mare sume de tov, O part int cunoscu- ein Uterstard gl adaptate conor Litt roman, altele au fost towosformate de sol, lar alate originale, in afr de aapectal uaher- fal valall, Secare metodt are gl caractre apecifce limit th eae 0 face recuperases, Putem af afrmim ef i toate metodale a tre- bul of totrofacem clomente nol, af simamaizin, of completim lar 6 lnovim, In oooh oo pevegle detail lam ptt conaata, ele ipsose estat foarte sumare, 1 Iurirtle pe careDastea oo cvaitonre s porlcrmanjlor grezlttele poate plres mal arid, dnortdcaractorlul matematie, Trebule 9 oul — om Tae nocetiates el. use poate cocope © gat chiar pleas tivk fei o atu casttatvg, care vine ef completeze 1 ef cortilce Ampretle caltatve eubecive, Color co vor lees la reouporatea afazellor, ou lo putom re= comands deol ek Imblne cunogsele lor tehaice uo Init rita, ‘asatd pe compastunen jo aco! ataxic, Lesa toomal tn ees ce eosstogte orl do Minjle nacavnstoare. ‘Mulgtin,asieatat mediate principale Antoanets Nissim ‘ent afstoral tele i protiemele de tetare gl recuperare a aft clon. Muli yorsoaiual servilioreliice I gt i newrolaie i Sptalul 9 "Oh Marines" dla Ducuregl, care Bee ajutat tn tngriires bolaetlor eptliat. ABAZIA Sub namele Go afaste rosnin tulburSele de mba, survent- e turnin unor Jriun eatebrale ale oestrlatUntapual. Aooadtt etniie elimink din eadest afanettlburttle de comunicare lngts- ‘eda alt Up: 1) de naturl pales, thophns ea eele din nevrone (esle ma cunoseste Wind Logenevrosa gu Mala crue serom ruled paiogend) gf terminin! es cele a phone fe paolata cal olenillor aa tlburiile de mtaj ale oligotrenton). 2) Produse pe olla de recone aaa expresteineroore ca a) cburiri de re cepa ale hipo- gl antousillor (widomutate gf altel); tuturSet do expresieperierid )algmatim eto.); ) tulburk prexee (pra = le baco-leguili; )flburSstarleulatort prin lexan dize (a= areil fe pavudo-bulbariam aaa PO); e) tuburdrt de artcaare prin ‘alte Lestat corebeale (de exompla corebelonse); 0) tuburdrt de ex ‘primare prin saltrmat ale aperatalu fontor (le exemplu gurl de lap sau lair ale Ltt eau maxlarelor. 3) Tubuedet do tire prin tealunt ale aparatlul vie perllerio eas costal. @) Tuburiet de erate prin lestunt motorit eau apresit alo mill drepte, ‘Une dia caraclerititle imbajlat const existonla a tra unease: 1) Recepia aus verbal (ecodar vert) = telegeren vorbiel eterleouorlor. 2) Expres vestalK Gacolire yerbald) ~ exprimarea prin co 13) Reoopis lesiod (Secodare loxict) = ete, 4) Bxpreea grales aoodare grit) = serie© sre de ltee Snel ca mimice, ule geen, inonaia ‘ tntogal sist al prorodtelocupt un Too epcctal y cade ma sat. “Limbapa oo mal caracteraceo pein exten enor able, 4 clvor present © deosebim Hocare din faneile principe, 1) Niralal nem eas 1 am avania gt th recuporare, Est desigur gl except ce trila procunjare 4 Wezel © te Yona, "oer¥” ama Tobe” of altale, Ia us, succesiuses Ionemelor sohimb deseo! mul de exprt mare al lor, de pid sn "ane" eat dterit de ool din "bane", 2) Miele cuvitlu cuprinde gf Sectirile la! tn earl la- aruda, plural, conjudetor gt decintiir. 1) Niele altagmelor, ado al Inllnfulit easter te for~ ‘mo din co co mai complicate. 9 Sela prozae, al atoatilor gt aocontlor din Lmbigl orb, ee se expeimd gf serie prin semae apetale hale et ur (aoente pentru cuvnte ma rare eau ateine, seme de exelana- re 1 sav interogare ?, vingul, pane ot.)- 5) Nivel comantie (al sensu) cepind de Is send cave alu (lat pn Ls sehimbirle do cone pode do Ilse eur telor, de imagint vertale metaorice, do sspectele proslice. Tecuperstoraalaiellor, avind ca soop rostuliaron flo- Hrd Uibajul delice atzil va treba lureze aft po tonte co le 4 fui le Limbajull, oof ta toate atta Is, Decl, un din ‘condi ete os ol of cunoase bine etrcturh Likil care Tueret2h, utd de co esto recomundatl ox recuperstona ai we documesteze din unt ais cle de gramati struterall, care va completa canogtin- {ele do granutict clasied agit gooalt (2), sunk fe cent Limba. Aces oral @ emiatorlut domisat ost sing a drepact, el dre la incl), fs lobe temporal, is mare const nt Localisag. & seonei scapive soto gt tele) Gin porters, Dar cele daut zone te Sntrepirun, nefind perfect delist, Se ne probes dak onl vorbests at age wort sam sMntom do pirere of ele conte numa onc obigatortl de trecere omparsile o& padurle porte un davis, a elzor ditragere Smpedled sircalaia, dot recep nau exprosia wertalt at ceri, Limbojal te terior continu of mtiaene gf dpi lestret Lor, ind ma mult sau sai ati tulburt, fs fief de ttindovee leu (cousle losiolt pot variate, dele olny a boawy. Prete pale sts 1} Agokdentele vasoulare corebrale (hemorarsssifwae, hematoa- roe, cole Liniaie de sng), trombone (aap! de arare carebeae, ‘mal rar gl do vone), emboli! (olaguri de sine ssa rareort ate cor punt aduse de cirulaie gf care astapd un va ole mal rocvente ap ‘rdlael valvular), apaame vaceulare cereale Wsuleenfeeireula~ 1) Tumort_corebrle state sont linajuat anu care prow um edem cerebral de veointate (amazes fesutlut cerebral) scene soa. 9) Traumatiome erasio-ceebrale ou loss loblut temporal { cont limbajulutaau comprimares ef prin formares unl bematom 4) Kncfalie (atamaps cerebral) ex stingerea toneor Uinta fatal be mal rare.1) Bol dogenerative carebrle cu allngerea onelor Limba: ~ lulu privese pe recupertor, ele ind progresve 5 trecuperabe, xed nameroate clasts forme ale atsilor, Dap pireres soars, sceste clastic mt fae de cele mal multe ort de- of of Intros mat mult sau mal puta orat eazurle trun ca enuze: a) Lexile sat foarte Lndare ch gi loelizare gf det qt simptonsle ders, 1) Carao- teristic ifldunle sobs racya afsiula Ia © lelun, ©) Atte tretule privit tm evlule, Ho epontnd, Se prin trata- rent. Atel, uncle ia rmele de alle care apar Ia ceput, ot sinia transcortiol4, t eare blnaval rpett fink « tlege uneort mal rime almie dept cReva alle sau spin, alates) te ‘ind reclaifoat rats tego, ie de In cuz Ia ca, tt 02 tne Pentru uguroja gf suefee ot, am adopt clasioarea cea taal sini care poste otricterna co apeorimafic wm aisle iim sourit moment al evolettlbrset sale (2). 1) fate prodominent expres’ (ip Broce). 2) Afaate prodominent recov. ip Werneke). 8) Afste cist amnosics (itelate de 8 gt cava 4) Forme mist de ati, 1 feeare din ele ee pot adiaga tulburdet mal mart sau mat tilt le eta (lente) cau seriaual agra). Precizim of termenlt do attic, alesie au agrate aint in- ‘oreo doonrece Inseam inostilitates de 4 vorbl, ot! anu serie Mal coret ar M dishte, dislexe, dgrase, care ‘adie talurares orbit, ltl stu cera. Peatru delete 6 dlsgrse ae flo- ego tormenul dar pentru afte acest tormen 8 prune pueraie tn ‘evprimare sou mai poste Ml corecst, Termeni de alae, sau dee lale, fost de unit Lgopest teebule a exprine sums tulburares te Una a copula care © m cure de Mavifare & vorDiil. La 9 DU mal mast, proferim tot termenil de afsle, Mal innportanth deo clasfcares ni wo pare siniativien — “rea, Fleare afte cote un eas aparte 9 tcbule etm pentru o- ‘are nivel Sear funeie de oe perforninnté Ge Umi) mai ete ‘cagabl goo fulbarr presité Ia un nioment det, Cipitn asta 0 serie de diagrame ale yosbiitapor sale de Ute}, care ne permit ‘comparatl, ne arats co treble af reoiperiin gi pe ce ne pute spr, oe semltate am obtout, fe ap 0 ltur gf nied 6 net repli eforarile, Vom reventasupra accel pct la eaptlul ext tulluritlorafasee recomandin cartes at Kreiner gt Prue (2) sau enpstlul despre afaie din tratatele de neurologic (810,11), Soopul aoostul dreptar au este. desorierea ala- ‘Trebule af aril ef laa poate, stint din a mate perspective: 1) medical cauzole afztel); 2) caste atuaotogic (simp ‘me, forme, examinare); 5) pailople(albursnes de Lite) ts relate cou calelltefunfit pethioe; 4) Mngvietle albararea de Una) legi- le lingvimtell; 9) eibersetice (eorlacomsnici); 6) tarapetie (me {ode pettelogopedice gl evotual medioamentane). Nol am cestrat Iie ‘eraron asupra aoestul aspect prac terapeatic,‘Beaminres alasleal ene fonese (portant att penta ale- oten meiodclor de recuperare ql mikurilor yehoterapeutice,o® gf pentru evaluroa mzulatelor recuperiril wort, De asemenen este Important ei ae ie died exith contend, pentru 4 a6 Ian ‘rptamentafaslot Ia care au se poate obine an rez sles 1ia ninares treble a te mltateals aminanes medicals 1) Bola de bazh, Afais find conscing une boll seouard, ‘tumors, trumatim ele.) este nespirat necosar oa alaseul of fe tine examina ain est punt de vedere. Daed boala este evluivé su dick exist grave acuze cardiac, este evident ef ge poate B= 2) Stadrome asctate. 4) ia ms hemlgarena trate bine evaluate deourece yor constitu o pledod pentru reeugerarealin~ jul, datovith deltiilor de depiasare gf de serie. ») Hemisnoge lily trebule cuneate deoarece Impun prezentaren materiale: tn cine ‘ul vival plitrat, 6) Tulbuirile de seas late pot 1 foante pentru eri, ) Aprasile gf agozile we examineast Ia afte prin metoie everbale. Se vt Snalata hy efaares a rol talburl:aprasis membre lad auperlor deep, oa oare bonaval treble of sore. I se oore si Amite 0 serie do migpt le degeelor mill, 8 floeenset 0 so- He do oblocte ca clcin, foarieet, ac ete. Duct ovte posihil va exe- ta ondine ou ele, deel mu va imita migetrile examimtordul. ta apranie, dept oe pletronss for i vitesa migetelor, se plerde fochema de realiare a migetilor Gate in vederee wnat soap. dou falhurare apracieanupra ore ae inlet eateaprania foi, mbit 1 tuzslor, form loalzath de aprasie, aaoota descort ou asia fexprosivd grav, Se examineusS punta bolmaal simi sau eorin ~ rt a cxacue diferte migetet ale of, Limil, buzlor. Prez vest forme de aprae impane combinares mataelor de recupert~ 72 4 afziel cu allele apciale do gimaastios buco-linguotclals, Homiagutile vale constau i nerecuncepteres obictlor fat ex telor care se prozintd tm etmpul view opus leziull (de oblect tk Arena). Bolnaval Yodo covn die nu recwagte ce poate 8, deoge ~ ‘bladinae de Remanopte care su vedo simle i acel efmp visa Ib sie de cazurl, presentares materialalal ee face aumat te ainga, lar ition este foarte ells.) Examenal pale, Present anor rave tlhurirt do memerte atu de ata nu permite recuperarea tarot, Asccerea woor sindrome pethie grave de tp parasol eat apron secon um testament medioamenon prealat, Eannaren patholo CCuoalorea tresturtlor de caracter ale fest este m= portant pentru lature paltoterspestch a recuperit afi Informatile vor fl eulese ts special de la familie, wneort do In atte, tar priviya comportamentlut puter obise date Go In porsonalel de tyre. ‘Teniine ptolagica, i afar do trieiturile de earseter cum sr congintontatea, ata tendigs de 8 ne dovourafe ugar, 2 va Insist gf atupra teninelorpatologle, depresive, parasode,de agi= ‘afi eau hitorode, ‘Date personal, Se vor nota profes gl ania i profeste, ‘goslarlearea, domenlil do ove wp Snteremast, aituia fsa,-2- ‘laitoril,ellitort te, Acosta date vor puto fl folosite ty endl capers adaparen Le bola. ‘Tete psologge severtale pentru memorle, ateayle stu tnm tetigentt pot ff aplicate gf la afall, dar i pracict e sulctost wn ‘examen pathologic sublectiv. ‘Bsaminaren saci, ‘Am ajune In punta pristgal al seat capitol. Motode do, ‘aminary © sialel stot multiple fe Mleraurk, Ele so pot impr tn rel grape: 8) melode eare cosets exietenia enol talburiel to Iaturé a Uinbajll, Eventual © earactorteeant sublectiv Od gra ‘vy milace atu agonrd. 0) Metode care att wl estimene ganar iy Gecaro tlburare, He pe baa mor seale sublective, fe po bara net ennatviedet lective.) Metode care mitra oblacty par~ formaniele aisioua, ale tcomal aspect poulv al ntfsd po- tat, in garalel so a gf Latart wat mal atinge. Nol profersin acest al roles tip de metal gf mal jos vom deserle metode floss ‘Seoputile examin. tm primul rd vom gil ce a rimas din limba, cum ete talburat, ce atu, Ia ce nivale 1 oR dln fe= care, Datcletrebule ok fle aueieite petra a ne orlnta th alogoret rmetoelor, der atniem Snpotiva examiaistlor care dureast ile ti- ‘og gt plein ataxic. al doll rind, datelo rezultato din oxaminare trebule wf fhe compacabile,astel thoR la effrltl wae! perloade de recuperare eX pom consis ot # fgg atziol gf I co nee, al trellee rd, metods de emminare tebule sf fe comm ‘rat pe aspectal prnclpal, cyuctates de comunicare ema pe 32 octal resttat dn texte Lanlate, De acces ponderendtfortelor pir ale scolagl. De exempla, denamires sor Imagint t2o- late are mat puta valoare dec rfspuncurile dia cadral unt tnlar~ vis mndard, Unul in scopurile examindel ete de x cunonste capa 13 lunt, Beamintllo prea treevote au advo dec pres pute date nol, In cazarile grave, ou progrese foarte lente, examiairle se foe mal rar, th cele ca progeese rape ae fo Ia Intervale al soar. Nu eete bine ai eo tact examinarea de Ia eft uaet poo foade de reoupersce eblar fe lta 2, deoarvoe Dolaval este emo- nat, asttat, au se mat concentreasd gf det performana luk este ‘mat flab dock ar 8 de epepat. METODA DE EXAMINARE CANTITATIVA ‘Yom expune 0 metods preset, flosMld th precios, mat simpld deo con publentt de not gi). = Magetofn ou bensle respective gt mlcrofon, Este prefe- rail oa mlcrofonl of le camufat tro lampl de maa, iar ang netofonal trun erlar. Se poate lacra iad gf fa condi oblqmite uch asics fot fallin Opel ex magnetonal, ‘Obecte: soa, ebele, sasture, fereuatrd, chibit, = Amakla#) plertene, cove, ourfect, fei, soldat. Se fxeast po un ction mal mare, spre marglal.-u 1) Un om care funeas4, allt care danteazi bors, an om care sere, copll care adese ets ud wn pom, o biel care tree, 1 Clact cartnage colorate fa: verde, alb,galben, negra, rom. = reel caiee cube de clmensuntdorte, avid ust ala Iatartdosehive. “Pont dasafars matrige ge wn carton mat mares lipese tm devordine # cartonage micl, decupate gl colorate; cere mare gal- en, cere mare rope, cere mic gabe, cere mic rope, pat mare nen, pltrat mare sogs, pirat mie gabon, pitrat = Teel bitiuje (are, ifoete gf mich) pentru prota Plerre= = va ereon gto carte pentru orine comslexe. = cartnage serine ou tare: a, Jy uy oy x AL ses oat AW Bs he Os et ‘cura ou ttre mi. = cartnage serine as ouvite: taba, carte, sechn, tirepriae ere, tlevior. AltK erie cu: eteoa, chibi eee, mastre, exis, ‘ALK serle cu; pleptae, cand, Murali clocan, Ygsre, AIL serie ot: fared, mil, tale, Logume, peptone. Flcare eaviht este sore pe cartonny saparat = Carlmage serite cu propontant: "la mano eae 44r cura”. ‘aol ve vrewe frumotal, vom patos merge In plimbare”. Incide coh", "Deschide gure". "Pane mina pe ume", "Afar eate tmp fix ft (lecare literk pe un tie carton sori ‘moe var, Fleoare proposine fe serle po un carionay seratt, Tait blgouim bolsavel eu laborstoral, ou examinatorl, ou ‘magnetofoul, Testaren poate Mouth i de personal media. 2) tere staan; ae Scwpitroasl pe band de magneton nsolloafateuul. Ete vor & Inet stat 2) YC ant ave 5) "Unde Loca? a aevote ae foals "al prec 4 "te camere ave?" Iuerur ave tn dormitor?" (eau tm camera tn care dor igh. "Ce ave buctsrte 7) "Ce tte avet?® ia nevole Se Insets "Ave atte, opt?" Pentru cel tne "Avot print, tet" 1) "Ce uoreea sol (oot)? (petra cet needaitoris "mama, "Ce \sovesak (nde tna) cop?" (pentru cot needeitor, a= i, euros Ce profealeaveji? a avul). Peatra eamlce 46 fnloculegts ct; ou facet eo2onae?” 16) "Ce treabs foot po aes 15) "Cine taee cumplriturle >” 16) "De unde eunparay7"1 "Ce se poate cumple din pli? 10) "Ce ee pote cumpira de Is allmeniaen? (penta toaavit ale medi rura "ae Is agnta?) ay 20) "Ce at meat fori? sminotrart vi pac?" [Paust 10 aecunde 21) "Cu ce sfatettmbreat acum?" Prost 10 secunde 22) Pra oe oonge anu Loar ft fot 23) "Poveetit 0 elltorte 24) Ce eesti ead veoontt tm Bucaregt?™ (patra ct din Capital am vi petrecestl pal ber tn Boourey") 25) "Povesti am vt boast" Daci tolnaval au rane delve ta o ttrtare, so poate ropeta acelagt ntrebare Sack lah et fo eimelesst cu "apa", ‘dar sural edath, Pers ultima Inreiare, sit permise 2 simi supimentare tm general, tlnuvl Ia eure trbule 6 aplicim mumal od col 26 do etimal-ftrebare, sat solatiy marl, do bicel La mal mal~ te Intros, fe rope, Se stimuli suplimeniar. Totus, ou © ine of se depigenecd 25-40 tinal, ‘Trebule of avem grije tn fxaminrile lerioare of flosim aoelagt umf do stinalirt patra 1 agease Se cere Bolnaalat a repetedupt na = 10 fonome ey be fs wm 10 substantive : cant, ehbrt, foerleot, plne, ap, cam fravete, nag, mi, plclore gf site, = Svenbe.: bons, este, ade, mt oll, ce ghndote, = 6 preponi dup, fro, oub, Tiga, peste = S advorte + wu, acolo, bine, repede, da, = 5 propoutunt: bolnval mu va repeta ect dant ce = ferminat examioatoral de Tost ton proponunen. "ress a. het I etal”, "Serumera esto pe mast", “Am loa travail ds seafa", "Coplul merge Ia plimtare cu mama’ epetile pot Taregletrste po tod gt apol copie ex ee noonsd direct rezlttl: + = repetare corectl; = ~ repetare ct eformares cavialu care rimine tal etl; ~ exvinl esto Inistellgl, me ne pet dloc, co epune alt cuvtht, Pentru prope- en, ropettco partite de pesto 6% wo notast eu 2, cele mb 10 oe ~. ©) Donamises, Se oore boiavalu al spun: "Ce este ncons- 2", "Ce face aeesta? (pontra verb) atu tu prepil), ante ectul, imapina eau execu! 0 aefine eu extarte, = 6 obecta: conan ehete,auatarefreustr, chibi. = 5 smagin:plortene, coco, our, eos, feu. = 6 Amaginl ponte verbes moaat, sori, dansoasS Jot), dog (ait, saphntaree, = S gurls verde, ab, gabon, negra, Fog. = Spline ale conga, pe care lo aratim pe corp atsiow- ul, mas, mint, aroche, pelor, prtneee. = 5 prapostt manovrin cele 8 cutie cabloe, afl ox ris pune a fo cel dost In ttrobaren "Cum am pus asta: pe, By Th fail, ene (ul), ete, Uneor,alsteul poate spunde ou ad um am pus asta?” (peverte (lesupes, Intute, ete), est0 Has ak Coe: oat att So Insrle po band, stu se to direct resultatele ou =; dap acleagtereit a In ropetae ) Jenrea cin axtomstise = Nameze. Se ara toinavulu us sume de degets sh 90 ‘aurea "Che degete sht?", Ordos este 3, 6, 8, 25 4, 10, 6 1, 9, 7, Mand peuze sullcteate, ~ ele siptimball. Se pun 6 ttre: "Ce at eae ast?” 'Co na fost tort?" "Go ai ewe polmitine?. "Ce at eae taste le visors?" "Ce af ome dup mfereurt ‘Se ootea eu + dact fapunma onto corect, adeovat gt Mine roca gic toouval nu a mamdrat fninta; = rlopune direct, corect, dar pronupt deforma; ~~ lpae rispanala, stepune ne- decrat, rlopuns inntcligbl eau rigpun Indirect prin sorte suomi U6 Ge cremate, penta ¢, apne "1,2,9,4" an pentru mie court apune "ud, mary, mlerourt 9 Decals exvintslor ‘Se pun th fa tomvall sort de eRe § obec, magia ox calor gt se apune pe stat exvltalcorespunaitor ula dln clement, ‘Bolnaval va tre it arate ou degetl imagines, cblectul a exloa- ren rewpectv, = S gtleste; seaus, chlo, nasture, fvenstr, ehibrtt (Yara~ 1 sonal!” eto) = S.Amaglat + pleptene, coco, foureot, soldat, fet. ~ 5 taint pentru verbe: fumcaaf, sore, dansenst, edegt (ua, coaree (eare tment? te.) = 8 gulor, verde, lb, gabon, negra, ropu (are verde!” = 6 pln te corgulal; mus, min, areohe,plloe, spet ‘cone (Yara nan!" to.) = preposily {se df statclat ty mt wn din euburte testaal {ae epune aritidet paren de Jos a altl cub "Pane sen dup asta”; "Pune asta pe asta"; "Pane ana ttre asten"; "pune ata fe tea"; "Pane ant fast”. Avom get ca rom nose a nut augereze poz dort. Se neous ou + anttaren conect (penta obfets, teagint to, a glares coreett« postiot caburilor cu ~ neensoutarea ‘ erorla, Dao gropepte il, dar apot so corectnzt soontan,, 8. rdine complete vertale Se opune ordinal clar gf etsiultrebulo ot exeite. Patra orsinele cu blest, 1 50 pan In clapociie aves = 8 pring ea obletes "De-mt erotnul!"; "Pani carte ‘pe soaun!"; "Puna! erelosul cartel"; "indepriatereloml do ceavte; proba Plerre Marte ("Ave! trol Mrt, una mre, una mie looie gluon mick. Pe oon mare mi-o daft mle, con milote ola umaoavoastet, cca mic imine pe mast"). = 5 price ek obletes "Riou! mina! "Unclde oh” "pase mia pe amie!” "Batoyl do trot ori picloral tm pea!”"pase ia po genase gf apol pe mst” Dupl exseutacea Seer Ccovarso bo oe ca pens exeeuare cores @ Introgut niin gt ov ~ penire exaoutaren Sacorecti, pari ex neexecutare, hy Dooases une tio rideensonale (© matricetndisensonsl cate un tlzeg ca fret oaractrts- et varabile, In matrices nous vorbis, caracterisetle sht forma (core atu pray), caloures (rogu sa galben) sf marimen (rmare atu mio), in combinares oe, reeled & pow de = ‘gut Vout la material}. Se spuae olnevalut Ia eteval de 6 sean ‘te un grup matricial (YexL ma fos ar el arati eu deta gers reopectivs, Nu are lniportant ce tpune, decane repett bine dir rath cori greg, Arttazes corecté se noteazd ou Pen trie lle ineorete tngesinise ex F (orma grit), © (elotre gregle) FCM omtsime resi pre morn Wu Mee 4) Gere snare glten 1) Hoge cere mare 1) Mie rose oore ‘mare 2) Bare rope erat 2) Rogu cere mie 9) Mle guben pleat 4) iret mare gallon 4) Raga Patrat sare 4) Mle glnen cere 19) Core mle Togs 2) Pltrat mle roga 3 Callen 9) Gates ptrat mle 5) Mate galten ooze 6) Pitst mare rogs 6) Galen cere mic ale rogu pita, 1) Pleat mie galten 7) Galben core mare 7) Mare roys cere 1) Core mie galben 8) ogu pitrat mic) Mare gabon tet 1 Landa expreiea rin lente expreaivd lajclogo clea ou vous tate. Se ds ‘winialu a elton pe carton toi » touess 4, v aha, 2) Scewvita: taba, carte, rechn trerini 3) 2 propostguns; a munte este wer ci a1 "Dae va {8 yreme frumodst, vom patos mor 1 (00 ew. ‘Se motel ou + ciliren ooreetd a ere, a oust sau fleodad cove din proporitane. Cu 6? oieori cine dor mat pronunjath, dar fateligtt. Co ~ ge eats snd 68 vee tare, etn ilseliglf, sau lire altel or ab wt) env Karla recon ria lente recoptvd telegem inci ssegers) calor eitite, Se de bolnaeluenrtonye serie pens ty 1) Cavit eeriscobiact (9: orton, eibel, hole, aia scaun, Se yun gt obiectele po tines, cu excep soaursal. Bolnarl sa ol tn ghd of va ara obestl corerpuzitor cartonagal ei. 2 uv sorig-mninaresfelositt (9) peptone, cand, fure- Hs clooan, gtd, Bolmavulat | se cere af citeatch te gd ext gf arate prin geaturl oe #6 ‘aoe cu obec respect 2) Oring serise (: "chide ook", "Doseide gure!" pwe mtu po ame", elnaval a ett ib, poi tae cure al exzoue. Peatru tonto tel pure de laste recep, notaren se 4ce ox + pent rougit gpa noexeoutare atu pregeli,1) rata attatt 1 aotensd olar rfopeat urmitoarcie 2 Stare: a, Je 8 66, 2) Seavnie; ores, mines, bale, logue, peptne. 1) Bropontume de 6 cuvine "Alarh exte timp frumce vara ‘Se notenek ou + Mle mis eavatl corect scr, ou + cele Ineorete ar ollie, eu ~ pen corloulul, serleres lel tere anu alta ‘cave, seroves unt peouo-cuvntInstelgih, Ns se joe seama de alitateacaligralel,deourece mali! aftall seria cu atta, nportan- 1 este caltatea connote i sora 1) Grate copes ‘Se di atalcalut ot coploze do po cartonge secicas ttere, caviate | propoittne oa pentru grafa deta. $0 notes: ts tl (Cu aceasta se termi testares, a6 t5908 a 0 (de magneton, ae controleans dick o-a neat ou + atu ~ clomenisle amor pir! ale toatl, Ia apoio trce In evalunres cent, ‘in ierviol standard oe extrag 0 serie de dt, 2) Cova, Din tnt ntervile (ranteria (mal partes ost de atizioy 60 exireg yo 0 coal de Mirtle cuvatle on pentru um dlvootr dopt tere eu care tncep. Dupt ee a-a sors euvitulce rage 0 Unis verouldpeatra Secure folosire # aceluag cuvht (0, lr dick scedt cov cate deformat Gar inteligill se adnugh gt un coreulet donsupr lniet (P). Iaintea euvatlor nite, se pane um comm de tzetare. Formele fete ale aoslaiagcxsbt, formate rin flexise aaa artical enelRie, ae resnese prin acca. eampiu: Fao {cst ot IP e aps ots to fate | feajlor 9 (4 epue “Yoreaior") 2 fuuan 1 (cura inte 1) Ge marek tata, namral de cuvits foodie scHerent aod oo ropa, asl mlte forme, sit corete eau Fostete. De ‘Beempla: i exemplal de mal aus, punta tora F eh urine, ‘etna ca namra de civite de In eleaite tere avert) ‘puecrlor alasialt 2) e nami Jesoul; nuke de conte dle ‘clus formele Mactate sas articalate le acelagteuvnt, neu lexdou cate 3 ("4 8", "fate" gh "fuss, Se ast es 1s voste me, 2) Lesosl comprehen! se objne send nunirat fe mmo toctmprebenelbie din total, Is exemple de ra: shat © for~ sme comprehenstile. 4 Lalo + forme festee: 9 ay ls loxc namdral de forme Sectae, aielas oto. In exemplal do mai sus, Ia un Tee de 8 avem un loc + Mectae (L1¥) do 6. 5) Cuvinte paraintice comprebenalile: se numsrt beige le verticale ou cereale} (#), 12 exemplal de mal sur ora © vine de acest up. © Covnte paratasoe insomprebenstile, Se mune beivos = rele vortcae ale tuuror cuviatelor tuemmate ou 1 fost. Ih exon plu de mal aus ern an alagur curt do acett tp.1) Teal covisteparsfasee, Se adunt rezalatle de Ia 5 6 oti pentru to! acogtt parame em dat exempla 0 ai (ur tee de towput, resulta pentru Heoare bolaay obfatiinse ein adres purametrulut rospoctly dela cuvstle teepind ox tte Meroe, ou era 9 de etapa. 2. Agalan valor de comunioare ‘Se rein intervil standard gt Necare cuvst al rhapanurior atacalul se trece pristr-o nut verted Ia una dln categorie tabelaat armitor wee 1a categoria I Inet toate cointale Hlapuneurlor al elror seas general ao ror Ia ntebare, vidd ot bonaval a tafeles-o. (Ciar deck acoste cuviste sat foarte dformate spain semnies ~ tive stu biar initligiil, unele ais ele apunealu ‘coatenrt sensu general ‘Le ontegoria I Sot eavntele stapuneuilor care au wo relo= i la tntrebare (olmval na nates tntrebare). De exemplu: Ia etrebarea "Unde looui!?" ee vor clan Ia 1 lspunsurl ca: Ym Buoureg, stadea, acolo, namArs 9,22"; "Stan seolo, yn. Ine gl ol epun”? "Ba... Ms. eens colo", Dept uncle rippunsrt au adue date precise gt flotees cari= te doformate, unor! tncomprehensile, antimtlel lor dovedegte ol tinal 4 eles tntrotarea. ‘Le HE vom elastin cuvintele wnor rtepungur, Ie Btrebe ea "Une loci?" ea: "Gheorghe mi ebeamd"; "Cum?" "Ce apie ne?!; "De mantl, de mat, de tant” Gargoneasi). 'm clattionrea pentru valoarea de comunicare ou se ne foams do deformaren unsl cuit, dict aoesta rime iteligil. De ‘xempla: "Stade" are valonren lai "atrada", deoatece est tise Youre rar, o parte ln riapuns te treco la eatogoria alta ta categoria I, De exempls "Unde Loe?" "Eu eit Gheorghe, 1 Plolagt, In Ploeg". Numa "la Poles" inet ln eatogoria 1, sew! ls Dect oiatt otkrhd categoria rHepunoull ca tatrg nu Ih, te tr00e Scere cuvst ou o Unica vertical In una din cele 4 gro- A: Cuvite care au o puernit valoare de comantoare ‘prin. le fnole att folosite adeovat, Act intek toate eubetantivele, cu exceria wor foloaite oa aubetitst (de exerpls "eral Sets, "aaa sosea” et.). Important este ou fe floite adeoat-De exampla m euzal tntrebiet "Ce aveyt Bt buoieie?" un alae rir ne "Aragezs, laps, pat, pats, mat". Pata nu ite la A, ooareoe & fost foal grepit tro serlepriviad motiele de bucl- ie, pe clad Araganal gf celelalte se tree la A. Tot fa accasti ctgorte Intrd majortatea verbelor, ou excepia celor ausdlare st vertu "a M, Minne, treble sae respects con dita alo Het adeornte, Adjectivele, nd nu sit foloate ca subeitte,la fat ‘muperaiele sau adverbele Intel th celagtcatogorte. Nut propost ~ ne ca "Mu am plocat leer” intel fe aoelagt grup. 1B St aceasth categorie Int euvatefolote ndecrat,= Cuvlate oars sshlnbt sensu stor cuts, neavind se Islet. ‘Prepoltl at conjuncil, prone relive, verbo audare,verbul & 11, pronume, adverte floete petra compuraty gl auperatiy (amt, eal mat, foarte) = Curiae subsist, aod cuiste ox woos foarte Genel, ete lox culone am ouvint cu send mat precie. Aol Inet tate pronunele, ade verbe eubeutit (ag, acolo, sleet.) atu adlecive, mumerale, exe stantive care nloatese un cuvht mal precs. De exemple, Is fe luetares "Ce af meat Jer?" un alae Papinde "bin sts ne oes forme find eubeitate pent im fl de minare sas tr f= uel de micsre. De asemenss, "de i ole aaa," Inloculegte im itrog riapan, slat subeitte 1G: La acessti entegorie Ine euvate cu veloare de comin are rodaat, "= Beolamail (vat do mine, tlou eo.), tnerfeopt (1 O! te.) f= rule de polite (tovardge", “omntle! ete). = Cuvine care se reerd Ie tnreture, He ef repel, eof ae r0- ford In 00 (do exomplu "Co ati spus?". = cuviste care comentenst propriat rhapane au exprind Imposthit- {atea do's rfopunde, sutomatone care att rSepunsl. Dam chev fexomple: La intrebaree "Cit ant ae?" cele 4 cavate ale rian sk Ma pot ep ola Le C. Din rapa "eu ass 28, Bi--40, 41, de ant, covstle py care comentensh o gregald gt 0, care au eorvt la gern mumersllat 42 itr Ia categoria C. ‘De Act intel cuviate tes valoare de comsntcare, = Ropetict: "Ce ave buokerie "Am dap, dalap, ma, dulap, saagar, dulap, mani". Nomat o singard dsth lap gl mash oo tree categoria A, toate collate find roettet inutile, Atsilt petit {2 anomeses, descort, do mal multe orl, pe i” gi pe "it date ‘care numat unul este clauicat Ia categorie reopectv, tate cole ~ Cavin veadeovate, Ce ave buck =, pat, aragaz, mead” Pat ¢ foot floetnoadoovat gt Inte la D. cwvote deformate ncomprehesiile, pe care eel care asclt = tervial nu Le poate nelege. Dect a afepta acestet clasts vom cbyine un tabel ot un mami do cuvite din Wecere categorie. Calelaren va fl expat ‘xpunem acum oe wo extrage in eclealte probe. spree verbs 1) Repouare; pentru Aeeare din cele 1 categori, sums 2) Donamire; Wom, pentra feare din cole 6 eategrt 5) Automatisme; idem, postr feesre di osle 8 cegort. ” me lems: In fl peatru cele 2 eateoril ‘Becenia verbal 9) Decodare cuvate Islet: sumés de *, 4 atu pent fle care din ele 6 catego, ©) Mateo tridimenslonal mamkr de matriog decodste com ‘et gf sumira clementalor de matrioe deoadate corect. “1 Ondine complexe: 08 Ia 5, petra cele dout catego. Les, | Laxia expresivis idem, pentru cole categort. 9%) Lexie raceyivis dom, pentru ele 8 eategort. 10) Grafa dita: idem, pentru eele 3 catego, 1) Gratin opiate em, peatra cole 3 catgort (tat sdunate noone date, ae (rece la caleuares Lor.soul gontru evantifien {clout performastes ae foe fe fa proce, wich In mi ‘nd consderat aorclsl, fe cnaiderTad 1 ca normal gt Icteins- 1s oentetimale ox perormanle euinormale. Prefer aceus s Jous forms de exprimare a calouill 2) Inleh nga nesta om sntervil pander, 1) eal ante total do caine (lose te ehapanurt), ora toxat treble vaste ttre 200-500 cunt, ack wfaal= cul pronunlat ate S00-S00 outs, perfrmani Iul ae notes fe L Duck a psonunat sumal 254 ouvite, de exemple, ae ealeula pia regal de 9 eins BL 0,70, Deed sasieul, ind togorele, a pronunpat mat mult de 500 ovate, de evomots 6, ne cloinss 32 0,7, 2) Lande compreensh, Se cael pind esc conor Is lexical. Noro ete 1, at tot forme ‘1 comprabenail, Dee we ae, ek din 182 de forme ln cal aoe, mal 106 er comers, lei competes - sist one BE 0, 2) Tana Anes, Nore, som propre varies be tre 9,90» 230 ptr nari nowt, Tost lie eases Lea cmaderse performs , tld normal ‘Dar chats! afoot 317 cori (wx rapt 82 Sore Leal Ge) 817 Impirikn192 = 2,40, Sande fre 2,909 200, perform a ete normal glo cnet tI. ‘Dee feel aren feat de $06 caine 4 mama 0 frie Lee, ie 326 took Ie 0 se te ste ll sugeroars normal, care este doptgits de acon remu= fat 68 sont, 2,09 5 3,62 = 0,80, cane este deel o performangs sub 1 facie « float petra un text de S20 exvinte, un Tee si 196 cove diene, 220 : 158 = 2,08, Se Smparte access eltré 1 lls iafetone 4 normal, ab onre cate atta, deol tnvers fa fs canal precedent. 2,02 : 2,90 ~ 0,81, cape este performan scestul stante diminuatt pra exces relay al lextolul © Inlesle Lif/L, Se fiparte sumdrsl Je forme letcale + cole Sects sumed de forme lexicale, Petr ilervial nostra, orm Uevbule 6f depgeaset 1,20, deol tat co doptgoate aceastt Dood alas aro 139 forme L+F gf 96 forme L, remltau, a 1,24 dock porformanta esto aormalt, aed 1 Dod afesoul are sural 108 forme LiP gb forme Ly 108 ; 9¢ = 4,32, Seofad 1g riminlad dect 0,12 ; 0,20, ae obfine 0,60, care ete performanfa alsiulut peat acest lade. Se reduce 1 de la Meco elfen of aumal fractunen de dup el repre - nth este, Aces tndlos ne servegte patra aprecerea floats ‘wor forme gramatial varate ale cuvitelor Perlormacja medie pentru fdllt Ingvistiet a interval standard oe caleleash fet media artimeti a acemor 4 performan fe. De exemple, dhe entra text era 0,78, peat Leste comprenenie "ML 0,90, pest tea/lede 0,80 x peatre LiF/L 6,60, vor aves an total de 2,69 de mpeg In 4 = 0,74, care ese performana made otra iniltngvatie! al Sntervalal a acest afte,2 Paraalefcovle st saa Se clones propor de svn 8 gartl (it ae test, dec de taal evntaton 1) Cate ct small compreenthe (9), Dock a ux texte 86 cyvne, 59 8 aa prt compredeaie, fk ome ‘atl comprehenatto a rts 282, Se pete 209 In 286 Gent) fm obi 0,71, caro ene perforant. 2 Curie fick carat! tcomoreenale. Ateneo a costae fore Lees noma. ack tht 26 vine, au st de paral icomorebenaie, int 254 de cov 4 prac eeompeetentte care, peste ie 266 Gene) de 0,85, care ene prtarmanh toa 3) Cui fr pera, Se sad intext tale ernae cx para compreesalite (hexane $2) Ieper tee exempu seta 4, Dn etl de 286 cut, rte 16h ovate i paral, Prtroasi sas we elsens tpdetind 1 296 pana = 6,56. nls pea comprebnae/erfa tale 6x of intel ever ou paral propera odor parattconpetuatile v2 al mare, ot ah comeicron a fl bank. n exe d a uf 95 de cove i part compresses us tal de 125 de cot cu peas Galstad ect gp cle imcomprebensi).Inele 6 bia #9: 125 = 0,85 Clan soup asa clo 4 tek precoder, aoe may. de perormanprivind cei re paral (SH dex) in exemlel 6 mai wae, chnom 08 + 6,85 «0,50 + 0,00 = 2, care inl In 4 (4 In) 66, inene sma (eve Sk ere, ©) Yaloares de comsniesre, Se aeordt pentru Secure civil elasat ae-o categorie, Pca) $20. mulfogte ou numirul de cuviste oare au fost casi cate h weot categorie, Dim ux excmpus Intervie a euprine 31 do Introd Inti gf rhopaneurie au avut un coat total de 230 1. A (6 puncte) TT curate x 4 = 908 puncte BG put) 0 euvita x 2 = 140 puncte © 1 pen Sewite x1= § puncte D(@ punct) 99 cuvinte O= 0 puncte Had puny 10 caviate x 1 = 10 pnete 1B (0,50 puncte) curt 0,80 = 0,8 puncte © (0,25 puncte) 18 cavine x 0,25 = 4 puncte D0 pune) 8 cuvite x0 = 0 puncte ‘ta 220 exvite (C) 70 puncte (2) 81 metap (Dm ineluly cole suptimentare, So enlulenet 2 tadiet pe acasts bss 2) Pactefatnte B= AL Surmal Ace inden ot do 2,502.80, Se parte dec 2,04, etal obo fa afte a 2,80, Unita ce al aproplath soma Tall ose obi reat a 0,5, care est cas ete ese = mis de comsniare ge ess. : 2 Pleat pnceor/coite x sooth (ET), te onl‘Normal scoot ines foarte Important trebule Wh deplensct 100 pent interval notra standard Dect, aiaseal la exemplal nostra are acest Ince 31; 100 = 0,31, Aceast ete peormania de comunleare penis Sota tandar 2) agate, Foneme ota eu + mau =, Dac toate dlte-an grup sft +, reat trobule ek fle 3, alot perormuata normall. De aces: 1) Foneme 10): += 0,1; 4 006; ~ © 0. So adunl renl- fatele, Maximum powtil ete 10 x 0,1 1p Substantive (10) aclagt call. co) Verbs (9: © = 02) 5» 0.1; == 0, So adund. Macinum onl ome § x 0,2 = 1 orm). Bragoztul (5) + nclagt eat 19 Aaverbe (0): aelag call. 4) Prooume (6): acelagtcaleu. {© Proposisal (9): acelagt call. De exempls, dak un alas w avut In sibstantive de 4 ort + (4x 043, 8 ork # ( x 0,08) gh3 ont = (3x 0) ol vu aven un Indie le 0,85 pentru ubetative. ‘Deed pena verte sfaioel & art de 2 ort + (2x 0,20), ‘eh 4 0,20 « 2) gf do doat ort ~ (x 0), el va avon om indloe do 0,50 pontra vote. (cet 7 nd peril obgnat! ante we adn gl apol se tm= parte rental In 7 (modie artmetit) petra s ofine inocle = ls petra repetare. tm exemplal de mat sus, dtc inilosle petra fo- ‘neme era 0,78 mublanive 0,55, veTbe 0,80, prepoail 0,60 adverbe (eormal, 0,70, presume 0,60 proposal 0,80, obinem prin adumare 4,00, ‘are tmp a 7 ne dl 0,57, care ert Sodlosle mediu penta re- ‘eta al aclu atic, 2) Deoumies, Torte cavintle au fost eotte ou +, san = Indlose normal treble ek fle 1 gi de soess I tate cle 6 catego Ad de deuiire (6 cavite leoare) + = 0, oA thd rezuiateleinlelor paral a ceor 6 eategortt gf Smplcind 1 6, 0 obtinefndlele mata pentru deumire. De exempt obo 9 0,40, tmagin 0,60, verbe 0,60, propostt ,40, pirile corp lal 0,70, clort 0,50 fae th total 9,10 6 = 0,81, ale satiate smodia peatra denumire, 2) Atomstionsle, Prieipal rine acelag. 2) Mambeare. 0): + = 0085 3 = 04028 enltatele, oa de pldh 12 x 0,08 + 6x 0,025 + 2 x 0 = 0, Angele pentru nummer. 1y Allele spt + + = 0,14; i gl completenst mice diferent, duct este cama, ptt Ia 1. ) lanile anual. 02): + = 0,00; + = 0,04; = 0, Se dunt ‘10 completest pint In 1, deck toate stat normale, Abdicale modu pestru auiomatine ae eleuesst pri adiaa- rea color 8 oil! precedent gf lmplrret rerltatall Ia 3.De exe lu: narare 0,95, allele fptimtall 0,70, lune anal 0,56, ade 4) Iagrwa dp sutomatiome, Acelagtprictpa, 1) Numere (1): © ~ 0,10; += 6,08; ~ = 0 Se adunt remlte~ by Allele epics (§ tntroi) Se aduntresstatae. = 0.205 += 0.35Indieele meu pont loize din automatism se calculous lun inet procose 9 tmprind Is 2, de exemplu: mamere 0,15, alee epi 0,70, deck Indie meat 0,72. entra Jossle ds vorbine exrenivd ee ealeuetss ql on {noe media general, und cel 4 Safle mat de mat aa gl a sind la 4. De exomplus repetare 0,57 + denumire 0,8. + stoma tina 0,74 + opine dla atom 0,72 = 2,64, etre Inpdstit Ia 4, d6 0,69 ado indole meds general pntra este de vorbire ex pa 2) orformants petra tate de reser, 1) Docodare cuvntoinlete, Find 6 grape s ote 5 euvints, 0 procedeasf Ia caloul ect ot Ia denamire (+ = 0,2; += 0,25 == 0. Cel 6 Indl paral wo ada gl oe calouencd prin nedte fsrlimetict un fndice media pentru decodare curate (slat, 2%) nding complese. Aoelag princi, 5) Ondine os ablete () + = 0,20; Se adund renutatele ) Ondine iran (6): sect clo in adunsrea acestor 2 idl st tmine Ia 2 se ote {odlce meds postr ording comptes, 5) Matrices trichmensionals 8) Docadarea unor maticefatogl (nsemsate ca -). Se oie Intel sonmele + f se tnparte Ia manrul meteclor presetate bol- ravull spre decodre (ae 20). De exemla, dics fst decodate corect I6 matrice Intrwgl, tmp 1a 24 = 0,86, care repress Indlcele de decodare mation tntresh, by Ducolare pie matrie. Decerece, chiar fh matreele ne- ecodae corect, exist mate elemeate corete, ae enleslensd pro- Doria lor. De exemplus pentru un cere mare galien, boll a ritat pleat mare sop, sa 2 efor, dtr ua elemont bun. So namt ‘crore, go sond dla 72 (oare este samira total al piflor ma trloclor), lar relate 1 Sop a 72, De pl: duet 12 prt rnatroe an fost eronate, 60 au fot corete, 60 : 12 = so sonora ru torts de rece oe ealoulon- 1 efectuad mela srttiek « tnellor medi pentru decode cu ‘rote folate gordine complexe, ot gf # celor pen matrce the reat gals! matsioe, De exemplu: decodare oxvinte tnaate 0,99 + ocotare ore complexe 0,10 + decadare matics ttregi 0,66 + decodare pet matrice 0,89 = 2,99, care imply la 4 3 0,18,aal- 4 intone madla general pentru resent: » Lede 1) Landa expres, 1) Luar tzaate C0}: + = 0,2 ovate telate (): +» 035 5 Popo, Petra osu 8 cv, 0 reoieal ab, Pentru con de 10 ouvate, In a, Se adunl ambele rezl- tate gle tngart fa 2. Media aritmelll « acemtor 3 iollt pagal! ne fadlste sedi general penta Jee expreivd. De exemple: tere 0,09. + cuvate 0,55 + propsian! 0,40 = 1,80, care imply ln 3 at 0,60, sdlekinteale medlu. 2 Lesa secon 1) avi sorte - olect (9 += 0.25 £= OL = 1 Cnn sera = mimares Glos (dem ©) Ordine serise Ie + = 0,88; = O41T:- =Stack calculi din scopt 3 indole mile aritmetci care este Jadoo, nea genes lla reegtivl. ‘Auniad indole rnd pent Leda exprenv cu cel pentru lexla receiv gf mpieind li 2 (media artimetiod) bier a san sooral media ptr one © rate 1) rata diet 9) Latase (9: += 0,858 = O44 = 1) Coviate (8) Adem ©) Proposiune (in 6 cuit). Idem estes taeare ov. Si soi oo eelouleact un iilce media postr grata death pin meiie artnetot, 12) Grate coplat Se procedesot In fl xsi petra gratia iia, nd scons elemeate Indico media general petra grfig ote sneia artmetied 1 color 2 tnlot medi pentru grate sett 1 cola. le general de periormans ‘Am ioorost of ealcalia un indloe general petra fac, care al int same de valoaresalvertelor perfrimaste, celo do Comunale iat desir onle al vloroiae, entra aceasta, tre~ bale aletult ua me label dup modelul care urmensts eempla Ladle generat de performantt modi no Lngvatiet Ccovinte dirt pratt: Valoare de comanicare/cuvn: ‘Tea penta exprode ‘este penta recerie: Modis aritmeteh «lor 7 Sedet 0,69 (4,88) Vadoeres de comunicare/sstervius 0,3 Performan slat gd clr al presnante 0,50 (00 90,3 = 1,051.00 2 = 0,5, Ieee evo tnole aor Ge comers & te tert santas Biy ave sels ponders ot to eatin Ato aan toc, Am clot atl, ie etaten do coms ~ ‘care este nopctalesenial al afaiet gf en pane protlemele de ba- HE recuperaioruli. Pentru a nu Bgeeuna smal mult testaren performanel atesoult am renunat ln multe aapecte, pe oare Lear uta ‘munca de eereetaro, dar care pot pat dite testare fous ai mal ts scop do dagnotle gl recuperare. Atel ar ealelaren entropllor fonematice g1 cuvistelor, freeveniaerorllr 1s 1000 for nome, completes fntactos gt altel, La alte aapecte am r= ‘anal, nde testes lor groosie, cum a fl de il sume de cavite po mut gl namral de erort de Quen} pe mini, oare neces Lueru cu eronometeul, Ih cee ce pri vest cored ramalical, doosrece majortates bolnivilor ni a4 vorit_corest[ramatioal let Sainte do aaa, ou puter gt ce se dtoresto ale el c0 se datoreste modula lor do a YorHt normal, De altel ine onectitadinen gramailet Joeasd mat pia comunloaros verbal do- taburaren ator agpcte ale Ltapall. [Recomspdien Uneilor reuperator af au se Lake Sanda de aspect ungort roberta al calclelor pe etre vor tobil a le aot fs cndral tecie. Dupt pun exacts aust munch se 206 foarte rapid aproape automat. Cea mal mare pare din ot este ‘focus In not de un eadru medin congtilsloe, care 8 fost intewe~ ‘Trebule a terminim aoeat capil tsitind anapra necest~ {4 nt este! canttatve of ina obectv. pall basal pe por formanya poiild afacual. La eoptolal “Rezaltte” se va putea observa co valore au acest tostirt pentru dingostion, propumtlcl ovletares metodelor de recuperace 4 aprecierea reztatslor mane ASPECTE MEDICAMENTOASE ALE RECUPERARIL 1 AFAZIE ‘Atazia tind consecta amet boll (aseulaes, carne tunord to.), ne Inflege 6 In sine of sfzilt vor urna diverse trtamente patra bolle eepectve. Pe neouperstor fl intereseasl dtl un anuinittratament pot te sustine metodle psto-logpedice, éeotrece pnt acum na we 1) Galmante, somrlfere a neurlegtic, Hsets situate ntact gl clad un tranbillzant agor poste ameliora posiit- tutes tolnavalat do a ap ooocestra aaupre lacie! de reauperare.Se rwcomandi fasts de oazsri doze mick de diazepam (5-10 mg) sau bromoval 1-2 talete,ultimul ml ales Ia porsoane tn vest, Dozle ‘or Mf uste dupt mast sea soar, poatra a ns proce aomnslagt ‘Uma loool de eminent. Somallerele burituree (ellobarital) sau moprobamatl pro ue deobice somnolet fa curauldimine gl au ent favorsbi Im anole cara rare, cu tuburiet peice, mat ales de tp paren, am fost obigat st dim gi nocrolotice majore, dar ele ‘a rod capnotaten do consentrare & afziula 2) Baltate, Incerc eu cofeinh, bensodrind max albazol doute de Krigova gf colaboratoril 4) nu srau pirat prea ncurt~ Jaane, Se produce o sare de nervontate, care, dup exportega odes, esta urmatt de o daprectne secunder.5) Raconsutyente eerebale. Acid glutamio au a dat rem ‘ate, Cova mat recommndaile par a. prodosele ot lectin, care Far a emallors cauctaten do reine & afeietior. 9 Caracizatle, ost m soopal reducer wor mastic = 14, alt dill de mint gl efets dacitabte fa alate 9) Inipramine fnticeprin) are un ofct posi asupra n¥ei- porte epontane « Mibjulal att pen aepinen of asideprsivioh 1 print-o ujaael siune exctans, Nol sm flott-ofa doze do 2-4 Uublete ye a, pe perloude de 3 epi, ea pause. A fooatno gf tm ater ator tratamento (20), oft gf aoolat recaperi —patho- logopedice. Desigur ck co respect eontra-odiapile mediesmetuls. ezlttele si mat slab deck ale reoupenilpalbo-logopedioe, po fresul ind mde de 65 fap de 248. ta pus, o parte din pro resale obynute prin mipramink aa tat stable, (© problem specif 9 pan aoe! aise, el mal mul de a= Hel, care cor medicamente aaa trtameste finloterapice, Recupernto= ‘ul, dict ou © medic, trobule ai dscute ou un modle cunosetor al fel et aoeta of nu don blag rad medical exttante mu exlmante pron volete. De asemenes, tre bo ot in contact eu recaperares matorie gf ou Halters, Dana 0-68 sastalat 0 modo, dessert acotta e denourajeaat. Conus scsatr date ante of tn ltsle, medicaie poste tt ol mult ws afdovat al metodlor po-loopedic, REZULTATELE RECUPERARI IN APAZIE esulttelo reouperdeil alate formoast obiecal anor te i aprise. Dap eu se tncope recuperaren alte de 3 lal, se pune problema duct aa 1 recuperat sponta, In plus, oll stort decal duct renul~ late ue meotn gf dup terminaren recupere sm aritat mal sue, petra esate a care A, Date din Warauek, Deyn gl Stotnor~Trojala @) pan probleme metodolor cu rezltate stale gta color eu rerulate tn- ‘em of te onarile care lenunen este fonrte mare, anu exh lelunt multiple, recaperaren vorbri na se pote fhe deo Intro (22), una dla ce mal experimental recuperstort, Marita Taylor-Sarto leapt recupereree do 2 elmeate: a) no sweaml tmopertt recaperll:. 4-8 sipeimtn dup lotus = 673 amelio- rt marate; 12 eiptfita dap etue = 20% amelionst mareate; (4p 12 spins = 22% ameliriet marcate, t Pasctl de plogare, (eraviteton afte), Valorie niyale repreistporformanta la thee pores tratamestull, exprimate dupa metods personslt ¢ eutoarel. 0-20 = 8 propre epre 100% gormaly few aig Oe ea ae ee maken ag Ld game Ee UEDect tosis Lat din primele 2 algeinnt ar dun prom ‘cnt mal mare de amelirért, dar la acest grup se pune gL pro- lems amelioririt apontane, Bolnavs ma grav fac progrese re- lave mal mari, cum ora gi de aglerat, dept de bien rma i La aft Ua un vel mat fos dec cet ou o atte mat ugar. ‘Sande, TaylorSara0 gl Shaniwller (1 Ia 30 Go airtel ‘eavi tena 2 apt ~ 2 ant (edie 7,5 spin) gh urmi- i ulterior, constatt un progres media de 10% 639%). Progee ~ seat calclat tn procente de aproplere fat de nor ‘at 100. So soteues ef 108 dia elnavt au Hae nemedifet.n- toressot este ef ulterior, th fail, progressle a contnast ex {Ae modle (maximum 6). Astor ang ie conclu ok la seopl bolnay gran tenement de recupea orate a oot ou pe formant tlt cova mat nitent (38% prom rvs medi dect Ie oo oa performantt inal foarte redae (17% progres medi). De anemeses, 2, Rezaliste prope rnjortate va art (4 trombone iu ettoll cerebral) ar 4h 5 hematoame operate, 2 teaumatll glum tumorsl, © stagurl bol- avd ert eingace, Dept virsta vale tre 29-70 ani, treble et ‘meson. cl grupele principle se tue ub 60 de anf gr 61-70 ent A yurind beta ‘ale Decl, esto un grup de afazit go care I-em conslorat mal ult 984 sal putin apt de 8 roosperat! moar paral (ves! sh capltlul "Inlay Conrad Toft cat 0 de alle depgert faze de sooaporare epea- fant, ect minimam 3 tnt a asl 96 tut tn trauma Durata tratamanulel do reouporare a varat Inte 3 wigete ming 3 anl, ca pau Ia lau cu dart lng de tratament. ezllatele recwperSel sat aprocinto tn proente do pro= ‘eres faft de postbitaten de comunleare normali 1, Dest, dict un olny aves 0 performant! de 0,27 taiate de trtament gf de 0, opt tratment, conden of progroat os 21% gpre sore 1. Reputate lot esultatele au fost foarte dette, alo de la OF progres in In 50% progres, th made 245. Unloul alate cu emellora le 04% ropresintd un oa special de tamord eniagst operst, care 1 5 lust dup operate nu comuniesdeloc, dar care tn 3 aptimiat 4 Gat progreee extrordinre. La aceet eas, consider of s fort ‘orb mural de un impale det Limtajulu gf mu de © reoonstitalre lal, De soven soos az sorte flout i statatiot. Ete evident grup de attic eate acomogen si ct dferenele de onultato do 1s oh ons Ia alta doped de avers! Motor. Uni dia acogt fatort ct ool pathologic a oe! medal, fat anallsat La cpitlul "Inton Wl at Contentdionu. 2, Renate to fnote de vires, ‘ub 40 ant 12 cazurh: 140%, modie 25% progres “2-80 ant (17 camer + 0-40$, medle 21% progres ‘51-80 ant Q5 eazuet) + 5-428, medio 17% progres 1-10 ant (6 camel + 6-548, medio 25% progres a medio, ar exita poet cova mal mart ls olnue ‘mal tet, Proporta mare la grupl color treet de 61 ant ce ox Filed peiste-o aclectie mal riguroaad a acestor eanurl, ind deol tidal.Se rematch tolgh of ln onle virtt exist cazurt cu reul= tata mnt tae gl sltle cu restate mediore, Dect virsta deste ua fctor determinant, cf un adjvant, apreteres poatlitilor Pentru o mal tant claldoare, am Spey bal uv ou til elomentare ta 2 catgorls E, erau cel care at a rat float ulterior dec foarte pun ewogtnjle dente tm geoalt Ey erat col cd sdf clementare, pe care profesta sa tntereod ‘rau flout sf ulizeze mal lang exmogtinale geolare. Stall clementare (E,) (12 carer) + 0-308, medie 11% propre Stal clementare (Ey) (4 cazur) + 10-41%, modie 26% progres Stat meat (02 eazur) = 10-368, mete 245 progres Sad eaperioare (11 azar) 454%, mecte 29% progres. Un oar ou etait supertoare romue fm attra statist Deel, sata a grupal Ey, care gas float putin ounog~ Linjale yeolare apnre un oreotre handicap tt wedle, degl gl pea tre of at ull eu restate excelente, Dec nll neeet factor me botteRor. ‘Treble al menjionton thet of bolnatt eu stu supertoare 4 modi manileatsdeobicel mal mult intores pontra recupersree tet gf seriall, 1) Momestal tcepert reeupertett Gupte sit foarte Ingule decarece mafortatan aasitlor recuperate pol ort lua fa 3-6 lant de ln debut bol, 5-6 lua (8 cazurh) ~ 0-54%, medle 20% propre "a To12 lanl ( eazusi) = 16-99%, modle 24% progres dup Lan (@ carr = 231%, mode 168 progres S-ar putes trage conlusis of Ia cazuile vente mal trae de un an, recuperate este mat dillS, Dar gi i aceet grup 8 al 9 68 anit 0 necuperare astntoitoare, Decl, gf aceet factor ete sjuant, 9) Staree Iola momenta foapertttatamestal ‘Aragem dln nou sens of aceste dato au valoare numal ‘pont cazurilo care au dept periouda de recuperare epentant. 5) Posformants wits sub 208 @2 camry) = S84, motte 21-44 (9 cnaur = 10-26%, medio AiG (9 enzar) + 90-09%, medto Gi. (7 exmart) = 022%, medio ese 81% @ camel) = 2-12%, mole ‘Atgalile mat ajoare ae aprople de normal ea msl pin de cele grave stu miloct decarece as avole do mal pitino page= Se petra apropia de alvelul comaniotet foarte bane. Grupal ol mal omogen este col format de fall de atenattate mad, ox performsof Ina t de 41-60%, 1) Mal important ne pare tbelel armitor fa care artim raivelal de comunicave ats la stirtul tratamentulul, pe meme de eau; categorie tntale rien acleag, dar estegaritle toa ioe ormtoarele sb 35% = comunlcare forte slab, cel mult in famile 6-807, = comunlare sla, bolnavel ee desourel totus gt afar famillet pentru proteme staple am 51-79% = comunteare med oft sonatas ra famille, dar ou deteste TOR ~ comuslosie bunt i orice media char duct face root de pronknjare aaa are eitdrl in glares ex ola. Desigar of aceste rozaltate a tn soama de factor patolo~ le Individual, nit botnet dtt-on grup isd mal puja hat dogt 4 0 performanit ceva mal lab Postal de comunteare up tratamest SEL ums mtoote tant 3H 36-50% TOR poate 15% Performan inl ab 206 (23 care woos 8 Ky 21-47% (0 camur = 6 3 arr @ came) - oe Ga «camry - ete poste 81% (2 cart) - eek Aces al doles tabel ne rath cl perapetivele de comunior re ale asia dup tratament, varank gf finctle de stares inl - sia Manel forte greet performante inifile rub 20% pot tinge uml rereorLo posta de comunicare mijocle gl allodstt unt und (eazal dndiet cu? tte blnaval ox tumor aaupra fra evan exprimatIndlala). Deseort, treble ale salut si fe ‘com of comusice t fale pentru lucrari elemestare fn afar. Ne Intrebon duc ool care au rings gl dup tratament eu comunlare foarte slabt na ar © progretat mat mult duct erau lft fh trutament precooe. ‘Atatlt grav (performani Snel 21-408) alg totcauma 0 posbltate de comunleare sabi, uncort millote, sloldats bat. ‘Atslll milla Gerortants Ina 41-80%) ating col mat ‘mulfi nivel! de comanicare tant, dlc @ din 9 cazur. ‘Aceat tip bolnavt roprerinth grup cal mal icurajator pene ‘tu reeupertor. ‘Afaulell_ugort (performantt 61-80%) allng cf acciagh po- stitae bank de comuniare, Siagura excepie consitle un eat fonre a renanat pres repede le teutamest din motive taiiate, Aazicll furto orl (porformanft peste 81%) tac progrese ural i pein module de exprimare, deoargce posible de ‘comunloare ern bane hick din omental cd aa Incept tratamen- ‘a. Dect, performanja dela care pleted un alate clad toepe recuperarea, exprsia locaisisl gf fntindetsLelunt cereale, =~ te hotictoae pentru tral ll. De asemenos, oblectival recupesi ‘i este th mare parte Lilt de aceant perfrman{t inal, ©) Ameliotet dupt torminrea trolamentual. Niet anu in. afasiettobecrvai de nol au 8 prozenat la torminarestratanen- {ull de recuperase Ute) abiolit normal. Tog revixind © porte fof am constatat ei ameloraren 4 const 4 aoues, mal ales ls cei cu 6 postilitate de comuneare mijlote mat bun, care v0 tous, cu autora mie, fet enero gf a4 carajal eh vorboasel mal mult eu persoasele din Jur. Ny avem date tatintce uloleste, ar cunoagtam G cami din eole 50, Us chre m4 ae ma poste diatage of aa fost afzil, i afar de momentele de mare emolle. La alte 4 curl, testirt owe La un an dup recuperarea rita un progeee de 4-118, degl ta alte 6 oazurl ma eon prods AmellorSst up eMtrgltat secupersnitastematic ‘Cradom of am demonstrat poululitijle. tratamentelor de re- cuperare in afere, dar gt uncle limite ale lor. Pentru o mat bani Injelogere datelor de mal aus, tecbule a subiniem 2 coreatve. Primal: probabil of tof! aoegtalaztl ar benelett mal mult do‘testament Gack s-ar 11 putt luera de la noepatal afte Ior. At alten coretty este of orice evlanze de porformanyt este relatv 1h dect xian grad de aprosimatio a Uimitle mat lt ax ‘nal pin arbirare, impute de nol att categoriior do gravitate alate, oft eslor ale poltittvlor de comanleere. actor f= Aividual fonck un rol portant gt desoorl m atsle cu 0 perfor ‘mao de 40% cowanick fe puile mal bine ot unl ou o performan de 40%, finde cate mal pain timid, mat descurotre, mal 60~ ‘lall, Der, fo Uni genarle, limitele expuse de nol sit varia ~ ile, find rod use observa! amdouayte « comportie! afaxiclor. INDICATH St CONTRAINDICATIE PENTRU PRELUAREA BOLNAVILOR LA TRATAMENTUL DE RECUPERARE 1a ortee alte poate reouperit din pnet de vere al ne angi In o mane de lungs dures, foarte oboatoare gl om blexd, exte bine ef eepem pein evalu guns tolnaulal dea recupera moar partial Lmbajul, th acca evlunre inte clomento foarie variate, cosh oo impune decor! ¢ colaborare cx un medlc neurolog esnossiter proton 1) Aspecte medio A, Rvollis tl do task. ¢) Dac afasa eo datoregte aoe tumort cersbrale maligne au evolutive na ete Indist ek se la Iona bolnaal. An) egerfmestat Ia 3 bass eu gllome cerebmle operate, cx tons de nechivd gam obo rezltate prtale de lansellorare « lind, care Mek aa dlaprt upd citeva ote mii cobra evolu repdivante © tumor. bt tmortle cere bale benkgne (merngiome ete), dup eatirparen total a vumoril recuperateo Yorblré ene tndiott, Meationin Inst apart wor cerlz comitiale exe deavorabild reouperdril. o) In triunatismele ceranlo-cersbrale secperaroa este Inca on unele excep exe top wel costictprogreaie, 6 encefalopate posttraumatic evo- tative au erie de eplepee temporal, care limtene posible de recaperare, ) In file dup aceldente vasculare cerebrale rezultatele dep st do oolefia bolt vasoalare. eto null sk to corolon recuperarca unut bol Ia etre eoluensto arterfotelerons ravi ou tlburs pice aay un aindeom pecadbulbarcdente varoaare malts, «) Attic. din cadral demenfelor presente ae tnt secuperile 8) O-tumori tenigat opratt, dar ou 0 extrnare fonrte rare de oubetaft cererall din tonele Ustad, Usiteasd mult oatlitile de recuperare, Wy Acedentle vaseulare cerebeae et sare distrugere Ge substan cerebral th zoo limbajlul ana ocle ropetato to recapreast foarte grew aumal paral, La bematos ~ mele spntane, sm put verliea roles dntee tlnderes emato ~ mula gt poatbiittile de recuperare, Lextutle multiple, chiar Il, si devetoraile, ©) Traumatismele craio-ccrebrale ex alt- ale abt i majorltes caruilor recuperuile, dar gf ack exatl ou ‘arta lelunt multiple la care recuperaren este forte dil 2) boa cardial, care a sat la taza unet emboli corebrale sau ite paralelh ou o rombond cerebral poste contend neoupers = rea, deol gravitate ol na pormitealaicalat aS ‘ack fort de ro= cupecase, o) Wipertentones arterial foarte rdlctt imple mn rise pentru atsio, deoarece aoesta ta cura recuperit treble al ack onrwcart efor. . Slmptome sscotate sf complies =) Momiplepile grave, redscnd foarte mult pontlitates de leplasare tolnealul, consitue an impediment gf petra resupers= ea baju. Tota, am pitt bye resulta bude lett Bp ralel ou moiperarea motorle, Peat serie tebule at ne het uct of foviyim tolosval a sorfe cu tiga abs elt ges eh post sore of ou dren. 6 bemioare ox pout de Sepasre me conatite ‘contratndieatie. a me 1 Agworlile, apeanle, hemianoplie, dept ingreunca ‘munca recuperstorull, aa represial 0 cootrandinye, Preran pranel tuco-agaile pune ne problema anor metode epecale de ) Crzsle comin, La bolnalt cars de recuperare & vortirll, o eri comilat, mat ales temporalt, produce 0 diminat~ re # performanilor de vorbre #10 fgzeunare « muncll de rectpe- rare pentra un tmp oarecare. lcarte rar defini, Crfzsle foarte froovente constitale Snel 0 cotraniestic. ( Tulburslle pales reprzist 0 conrandeaie tnd shit Intense persatente, Tabara pahloe uoare, degt feast re cuperares, su att Incompattle cu ot. care bolnay i prte, mode tebule i ctnttrenscd ganwele de ecuperare 4 limbajulal gf wlitates melt de ecuporare, ald sean de vltoral bolnavale. 2) Vin ef coxa ) Vina, i general, cu eR om boi © mal Kr cu att posltultiiie de rvcaperace ait mat buse, dar bisebolew tnd sea ra de evoua tli de bank. Aceasta a fnsonmad of bolt de 6 10 de ani na pot {reouperatl, Md necosar #i se Julece de Ia one lu ons, ty fancle de vitral olnavala, tna de baxd, grad de dex redare fle considerente petologee. 1 Seml, Mu exit deo ttre poole de recupe= rare 4 vorbis! a Bisbal gf ta fmol. Total am constatat of multe fomel penslonare e0 mulumese dossort ea o capctiate de oomuntea- re modes, care le permite of so site th treburle goepadset ‘int mal co oforturtafegtperfectonete voriren, Lexa gt ge tt le expune mal eu, ne poate tego conclu ok ta9) vel educational Ace nivel Intervie mal les i probleme extinderlt cate trebule Gad recaperrli alate, Cu oh svelaleducalonal cate mat lca, ou at olnarul site nevole snot recuperdet al complete, cupeinatad © vorbire eit mal granaticull, ca gf potiitates de a ltl gt worte, La stl! cu on nivel advea\onal mat redue am rena cent denerk od 0 potiitate de oomunenre verbal negramiticald cleat, Lexa ol gratis find aecortate oa inal ot metodo care austin vortlre, 1 co pare un rezulat 4 Korma, ltenstatee el vechimes afatet 0 Forme afte, Aaalle arnestice eit eve mal efor de recuperat, urmeszA aapecele receptive cl ni sin pron zrae, sh spot alalile predominent expreaive. Cel mat grou se recugereazh stale predominant expreaive avociate cu spre baco-ingal, m= rile alent mist gt afailo grave receptive ot. jargontazie, ‘Dar, mu a form alle este Motrtonze, it intense (ulhurtclor presentate de tolnty. De exsipla, o aisle recetivd ravi ou jangnatene esto mal grou de reeuperst deck. 9 alate ‘redomisent expres, de itenaltate medio, degh to gers! tabu tle anpeesive st ttl grou de recuperat det oxle resentve. Dect, tnd eau contrainlcaia tne de intenaitates tulburSrilor, ) Inensitentlbsrisior Ia tosputel recupert ade 0 atrctt proporyonitate ttre poste de recuperare 1 pmetl de plocare (intention tuburdrlor de Lia} i» momen ful late ta recugerare. Desigur, of score date ae neler Ia ot- sulle lante dup treceren perlouel de reouporare apntant smal sos pentru aceldanele vaculare cerebrale, decerece ty trauma ~ tiame ol tamort pot apdren surpeize, Datele au fost expute Ia ca- Mlolal Rez (Col mal indleat pests ocuperare sat bolntlt oa tlbaset atanon de Snottate medic, apo oat eu tlburki ujoare, pe cla! 1 cel ot tubs grave, olactiva recapertri este deseort tnl= tat 1a comunionres tm fomulle gf via caenlot, Peatra a ou dt sd © fimagins fala, treble ot atti of gf acest obec Limiat re~ presi oorte sult pont afte deoarece nu se mat imoblizeast un meri al file care of see permanent tng el. In cassie soognt, ub 3 lnk 6 La debut alate, poefor- ‘manjetnjald x mal cones at de malt, dooarese ox repre ~ int aivlat real al posltilorbolnaall, deonrece amellornren onan va continue af acYoneze pi Le trl lun ‘9 Mochimes taltrdstlor alaziee ome un Stor furte Ime portant, Deotrece mi as Iuorat dec ot eazurt Ia care perloade de recuperate eponand ers terminal, eae evidet cf am avuteszutt vechl, In priacpls one pil si se amelioree aftia char dus five an, dar deule recuperstorala cress i propurle ou ve~ © eonteindieato w recuperrit o repeesntk cazarle do a= te predominent expresivi sau tls, nist veo ettews lanl, la ‘are wa feat 0 steretnieputerich de tip aimpla (8, day da", eau "ou, ma, mu eau Uy t,t ete, ca une manifestre ver~ bl La scent conurt mal amalioreaxttlburirile de recep, leala rocotiv gf eSlar grala, dar renee privid vores ex presvd, chiar ck we obfn, ssi fragile gt bolmvel reende storeotpia Lu, De ces faim co asta do enzurt mil vechl, ca ‘ereotipityorbale ae Loate tratament ff mat devreme po‘abi, penta of oat tablite gf fate, sereeiplle ral pot 8 Intturte deo temporar. De ascmenea, o mare irgoaslazte (ca tulurisle recep ve roapective, care ene ltt tn recuperare dup eftewe lant ma vt heneflln det puia de acest textame Tats deck 2 tpt de fone te care vechimes sfasiel cate totttionre, represented 0 contralsestle, deoardoe macs rope ~ raforulal tte component ou restate malfunitoare. 9) Aspect pathologies 1 alan ao observ o tendo de aocentuare 8 mor tee start ale porsonlitieale dannte de instelaren atizil. Trista rile acosten pot favorite sau detivoratile recupertll, De aso~ ments, 2 fan alzioalut ap eabilese anumite attain de ot care pot ajeta saa stjen rocaperarea, 2) Peraonllate boll, Cele mat tune rezliate se pot tine, desgur im Uma impuet de performanle inal, la bolamdl perseverent, multe, alstematll, nu furte emotivt. Bolavi eu oprosian pethict mareat, ex gt cel agial,fa0 mal grea progre= te deck Intnl ak Uniti aceste etfs, Bolatvl Ineligeatl ino propeese mal rapide gl se adatenst ne eet cot ou Intaigen- imal redust, rozenia wor tlburirl de memorle mtreate,eviden- tail Is probe neverbale sas fm comportament, represin 0 eoatra- Inatotie, bolmaval neti fa mare cra. Temporamenale amor fo, Upette de volnf, te progrese mul leno; Is fal we comport gt taztlt ou un eoilitru pale lai, eure tree prea wor de Ia 0 stare auflecegod ln alta, le ofsor performanie tnt variaile,pro- ireoul general Mind let, decarece dup us salt faints, urmeasd dere. Desigar of gt aspostele patbolgice pot paral aa total corectate, scenon Mind una dia aacelale Intuit peboterapedtoes acugerfctl, Dar ele vor Inert destigurare rocaperieti at vor core eft aupimenare din partes recperstorsl, 1p Ait Dott rare ropresistt wn factor ceetat de paces mtu de ineuoes. De acoen un dezinteres (aph de recuporare, fe la tneopt, le ea urmare a une rect 8 tastrtion, repeesintt o costrasiicntiedact na xe pote seeba pireres toleavulal, indore do atadinen fait. Unli ln ‘aogt baal po Mk mobartl prin persustune §1 Hui th con- linuare hy cadeul recupertsl, Chiar posta us reouporator expe len aceasth susinere patbterapeutte, ropresiat un mare fort fs cslor mal pia experimenat lam recomanda seve olan are nu vor 6 oolaboreze ©) Alggollmul, Un alate care a foetcoasumator mare de soot gt continual tea seprenatf 0 eontrinleale apr ao at, Atusoslaloolle ou 0 fre Min Is oare alcool mip ice resell de volengt, vx puten progres, dar fourteen 1 sehinb, affsiol logole violent, chiar dic am obynat us oarecare remllat fn poriada termi, ctnd mi are connie ot na, recade tn veil abu oat aja acust gt plere tot ceea_ ce cfgtgnse, eneortprtbuginda-ae aub nivel nil. Aoegt olnavt ltt produc descort grout. Din cole 8 reac catasraice re= tus de « coutinan recupernres), § sau produs Ia acest tip de bol= vl. a deol costrafoate absolut, deoarece « ne coupe de lazleal loools wolet reprint o simpli plerdere de timp.Fame Familia poste conte on Beto posi sau uegativ Ih rex ‘eperare, Uneort, este un epi poate reeuprstor, dascort palo © famille 68 ative ‘ajo ponte fncoperen dar mal sles petra contours recuperte ‘im cftevs exemple samaicaive, Unet bala singurs of rat propia, mal face bine, ett eet intl gf of au are wus sf fe ma chininech. Dia eel moment, bolniva au ¢ mal Gout proweae gt {h catind 4 tevbut at oprim munca eo ea. Un bolney 6 oct peta sock, i reeta t carious oi nage va se si, eare a plooat copa, protein! © doscaraje es clot elas aeupen recep, bolnivd care Seea progrese frunoose 4 fost lath de sot pink perlondl de recaperare fourths ear eat ned, Sofl mativa aceasta afirmind ef fa ore cts 80 va face bine, Clad & readua-o daph eave luni, plerduse 0 bani parte vortale gf treblt a plein de Ia 0 28 mat Jou cu 6 sterctipte complend, greu de elimina, Acest din urmi fos a put recuperat dest de bine, dar ou prefil anor efor tari milt mal ma deo diet ar fl continuat recuperares inl. Der gl ollie de nial, fe dn paren plrinlor, 6 | solu au soe cate contralndeatd, deoarece tmplediel afar foul aevoneze sigur. Uan din blnavee noustre a pleréat tn a-ana din yacage aproape tot ce ctignee, in causa mensjamen- telor exceaive ale famille care “su yola #8 0 oboseasc. Inter ‘venla plboterapestich aaspeaSemiel a avat un elect bisetiastor ‘dup urmitoaren vacant sam mal observatacelagl regre, el imperil chiar un oareoure progres. Duck famlile na vor ai Abjeeugh, ou este Bin a rol bolnara fe tatamen. in colo expuae mal a, relese ef nninto dou tor eye un alae Ia ecaperare, aaa le alt atanol innte de 2 con tina rocaperarea, treble a ehittsim bine decd forturile notstre sor f compensate de un progres autseitor. Nu este ugor sf ne ote ai roan un blniy, dar ungort 0 aatet de botictre neva teutt de plenieri de tmp gt de dential. Rocaperatoral eat, ‘onal hirungul, oblgatanoort of refuse tatervegia tn cazrile comDATE GENERALE ASUPRA RECUPERARI IN AFAZIE ‘ep cum am arSiat mat us, alain ete consecinja wnat oll (sculara, traumatios, tumoral ee.). Es poate Gf uncle azar oaectell. Pent astel de sechola o flosese metodole de ecuperare, th stale poderoa prinetalt avinto metadele paho- Iogopedt ‘Termenul de reouperare a fot profernt tm fara oastrt pt Sonlunen Academie de Sine Madoale dia fapuarle 1274. In alte fist ae flosese gf taml on reablilare, relvijare stu re- AL Ga orloe recuperate, cot « alate eupede 2 latur: 1, Latura paterapetiog, t parte spect, dar ere ‘el avid tn vedere ule carttaratio pac ale tolnsvlor do atie, Roll este foarte {portant Ia afalot gf metodo ol tr- ale aplcate eu discrntist. 2, Latura tbnicd_petnolgopetieh, _euprinde mete sreclice, caro trebule adaplte fleotral oar de aslo tm parte. Cole 2 tatu ale seoupertst wot atrne legate of folostren lor eoncomitestt conte 0 nocestate. De sel, novela de a ote noagta metodsle ambalor Ita 2B. Neoesiaten reciperirl sistematoe, Duph cam am mal sous, oxeth o secipersre epontaod ty prima periadt dup prot cores stale, Sa pus protiema cha se termini scons recupert~ 1 sponta dovine secoatrl cou slotematiok, Pireile afer snvora acest put, nol vor expe coon oe am obeereat Ia slt~ Hell studi do nol, corborind dtele noastre cu cele din Weratur urate recapertel spntane depide do etclogia taxel, La bonsy vaseulart oa daretsh 1-2 lun, oa gf Ia tamorlle cerebrale operate, Deseort cate mat seurti. Dupl§ anf, mu mal ptem work de fees perare spontan, La traumatiamele crasiocerebrale, recopertren yontand poate dara pb ta 6 unl. “olugl, se obuervd unoor! ameliortt gt dup aeestIatorval chiar la bolntel care ou a roosra la us reeuperator. Aaland net fot de cazass, am constatat of famille Lor gf ela botaaval faust foes exerell de vorbire, sorta eau ltt, au otginut astfel anunite erultate prin neon reeuperare nesietmatict,care Iasi lu 12 azar po care Lear atadat precintt © medio de 8 progres {att de 24% progres prin recupertre siatomatit. ecoperaren sistmatiod reullzat de un recuperstor spo- lait, va gr rocupernren epontanit dict ae Tee ty 488 at- ial (pnt La 2 any, s0u duct ge Tcepe mal thala, va genera co- eal tune sesutate poate, tisnd seams de Umiiele tmguse le gravitaen sion, virata, fotereel tolavall ete, Unelo atl tad aceplce, ‘ia partea unor cadre mediele, shit dex scoot generate toomal de acate imitrl, dar uncort gt do thai rneadecvate, ale chror resltte medioere as generat aetnoredere. Not eredem farm cf recuperaros slatematied este 0 neco- state gf obligate morula society, deourece eaztedlliptt de rijiout prioeoal de comwolenreInterumand, UbeJu treble aja tat gnu poate faut altel, De aoeen discal ta Jura necost~ ‘apt reouprdrit alte prin wetade pbologopedice nto par int le, Nu ae alacath dit bolnait de easeer se oporeazd, ol ae ee- lecooesat cel operat gl care vor bonefela te arma oper up cum na ae poate reproge ehirargulu of nu ttt operatlo cancer ae vor vndess to ale ar H abound of 9 reprogeze r= coperstorulul ef ou toll aalelt vor vork perfect dip ce & ucrat evel, Char otiectival fnaart foarte grave, permite eliberarea sna! membra st amilal do srcina neprodicivt Je 8 se scupe tn colina de alate. Acoxt mem= ‘bru al fail poste relun antl o ativitate mat product (Qbeguvee seoupertnl ti sfasie Deourece exit fectort Umiativt f priviags rental re- uperdot fanetlor, totortexpupl Ia oapltatle "nda gf contra Jndlont” #1 "Restate", seopal recuperntorulu pote th fertt_ do 1) Cosuniouse foarte twat gl form corectl, peste 19% performaatt # afstcuul. Dealgur eX aoest eeop mo posto realin ec ao parte din aislel, oblar la aseqta apt forse sscoree- te sb taluene unor emo 2) Comunioure foarte bunk aaa bunk ca forme tncorete, Ut sceste canii, performanta acto vartad intro 60 gl 78%, Muli asi ee mlumese ou acest relat gf renant a exereile de Dextotonare, care ‘ar lace of progreseze gi din punta de vedere a corecteaalt Umtajla 3) Comunioare contest sola Umitat, frmt incorets, ‘cea ip de comuneare, emisamente pragmatic, const te taeadra- 0s llmbajula t famille gt pectra neces practice ca: mt cam plcitart, seurte expllcatlale nevollor personal, eventual lectart lotenetivé te, La cazrile foarte grave sntem neva a ne fm oust blac "9 Comunlcsre (ure Unitas, Unele staal vee, foarte leave ou condi de recapersre total nefavorabile, trebuie Umitate te cect obeosy col minimal, Agog alee ta fond alt vas st oe daseuree le abut lemectare i eadral vet do faite 5) Meskoeses uaa nivel min, Im eazurl exceptions, eth sala oe combnd ou talburict grave pulce get lealunt mati, i ev Snfmplat of treblase ol imitim acop recupers Ia men tHoeren nud vel minimal, Ack nu este vortm att de a realza pro- ern, oft de a plata ooon oe « rims, Bxpertonja noastr pe 2 ct- rast de soest tip ne-a dovedt of atrorsperes exeralilor pe Um do © luni tm erloude do vacant produces © pribugire ni oimal » p= ol eapaolit! de comunoare, of gf a aici pthio, apirind somo- loot, recuncagere Aief « persoanlor, iiforentt. © parte ala ‘munca ou safe de euaurt so poste transfor, peremanclor care tox esjoso aalcl, mah ales enor maembri af famiiel. ‘ms orice eas reeuperatorul vu treba si co stride al-gl ‘Seexe us obleciy eft mal wdleat, pentru a rion afasoul Ia trensee oa mai Snaltd « posltijr ale gi ak renune lan oblectiy erlor, mumal olnd a qonving of au se poate obfine a malt. Atte inne sevesvl destort surprina a soul din cazurile Is care 0 ‘Seater un obiectlv de tp 5, am obfint a un moment dat un brane progres nessaLATURA PSMOTERAPEUTICA A RECUPERARIL AFAZIEL tate-o lucrare presedest# (a) am anltzat uspectale pao- ternpatice ale recoperieit ssl, faaletiod aaupen indvidualintit inisarlor plteterapeutice, Toll recperstrlt canoes neceliates de ‘8 acfjona ni numal prin metode tehnlee, of gf prin misurile tera - pestce adapate carta 1) Carue — |) Personlinten premorbidt @ afasoslel variant de la ear te cass cum era gh de apleptat, Din anamness lutd de le tai, este bine si fim Umut amis ettarva aapect care ao pot elim feinge anupra musell do reouperare. 1) Tester caraceriation, Treble a gl doc arial ‘era un om munitor at Gettor, dood era an om sistamatic ea de orion, dao sven varia de comportament sau era echlibrat, ed ora perseversnt saa mi, optimist nu pesimiat, Apo, trebale ‘ally dao avea tndinje de deprestune anu de violet gf ipet to spare de sine, duct era © pesoualitate binltoare cu aapee~ te paranolde, dao a presonat manifestil pitti. y Doprndedt gf obloslal, Ia mod socal trebule a aftian cd pmcietal abuza de aloo! gt duet reuctions blind eau violet ind bea. De asemence, dod avon 0 aga sist “pastene” le posit (lectart, sport, snot te.), le negalvl doe de clr de nil), eonrece acestes pot f folio te recuperate, chiar exle negative ‘ot aint corset dinate. 1 Modificares persnslitiit sub inuenia atic, Dol a mult afasot apar surte perloade de deprimare le- te de Infrmitates lor, ole devin suptritonre 1 sccentate numa a ool are te prezentan 9 flat do boas Ccoracterimichsasiolat pare a fh accentanees telaituriloe ‘mromrhde, Unsortacoasts socestuare capt earictore excesive, sjungnducse char la aspecte pehoptalgice. Atl, on bolnay satematic 9f ordeal false do boa de ine excerly de peda, alta e4r0 er ninist dezordoaat, devsecom= plot Gexorgnizat. Tendlnjale deprsive s2u de violets 14, De exampla um boinay care se manifest malate de taxi cu vio je vertale Ia adress famille eeu char « portoanalor etriine, sjange Is votenfe alee. © persoant binultrare i gelousl, dezvatl ‘m tlndrom paranld tile Accent deslahiivle « unoftrtesturt presente ot dinate alae o atin apreape la tft afztlt, dosigur mu cu acing io fenelste nal, descort, obvervien cf fap de recuperstor, afazial tre un comportimentdiferit, mal putin destahibet. Majortates afa- Hellor #0 comport politicos, ons wf te aprople de recuperator, 5 devia simp, otonalafeetiv-emotinst ce deavoll la afane tm dauna oo Iai Sntelectial, a ekral folosire este Linltaté do tntemitat, tntare ~ elo sfsicalut ad af ae restrng Ia propia lu porsoan gt In to ‘iroilaten at, char sfectunes sa pena famille sd ta parte combi ath cu acest element agsentre. Reactile emotional ale sfaztealu, ‘it mnt accentuate dact ale subeeilor normal. Dar aeons emage— rare 4 sootlulrepreuati pentru recuperator gi © posillitate de con- aot extelingletlc, Tost roseilebolnavalat fs Hmpal recaperitheats stat depondente de exagerares factoralu afc emotent care va seyona post aaa segatlv dupl cum gin af dirt, ‘Un ale aopect euliiat do unl tort exte tendo Is gom- ‘portamente copisreyt (eriiam) sau regretlne. Nol eredem eS act ta unit aaziet apace aceust tendo, ou ow este caracterteti- (ok alnidl, cf reacielIndividla la boalf. AIH aftset mu o preaio~ 1 detec. Orie de cldat ar prea wor pervomn aeinformate cf © Imetodlogiepatboterapeulel, basal tn primul rnd pe comnicare Intro pleat gf pehoterapet poate plieaté aaaelor, fap rie imine real. Explleatia este of taza palbteraleteateafectl at, ‘up cum am aritat sal wun, Is efante acoast Latard « peleuat ‘unctoneand chine exagort. ‘5) Gum se poate actions paibterageute agape ul ale. 1) Aetivitates ene prisoipalul mod do acflune anupen efa- sHetior. Nunat fo anunite cart mal ugare ne taziim tn special pe un contact ation. 'y Seailcca relaticl paclet-recuperaar. Acosta este o relale pelhoterapeutick, de axturafeetiva gi bazatl pe Increceres Tnlnavul tn roouperstor. Ea incepe Taek dn pestonda tur do contact, oe ftiregts sl se meafine In perloads de reeuperare $f ‘robule deatiowt tn pertoade do dosprindert. Chiar dic mal multe persoane vor Iuera os aft cal relaja do ba2k se va tabill ou tna din ole, cleat svind rol de afotor mat malt tele (Cet mat mall dtr afasot we atagenst do recaperator, Dinettes deck na eens cut grogolt I stabiiren Leitull, Xu tre~ tle negli fatal eX gf ecuperstoral coatstule eu un element fects, mat inene sna nat sodas, dap pureonlttea Tal, ) Parsopalisten recugerstorual, Pereosaliaten rocoper rutul, cu af alae, Janet on rol Ssportat fn ceil gf = credorea care ae sablees fate ol. Uni reeuperatori au tendo 4 oming, fvoenbls i unale eazue, dar caro pe aftxlell fonrte leit Ht fab, suprininaile ones fniativs, far la cel eu persona late piterick pot pruduee loser. De act, neceltstca cx recupe~ ratrit reepectivief-gateueze tedinale de dominre. IW reeupe= ator! stat mat afectil, reugad bine ou ase la eure ett noses re manifestietalective intense, Dar, le eazurle ts cure este nece- ark o atltuine ma 1008, of treble sf casio si me stiphiesses.PI- ‘le roel st severe vor trobal ad glixased sobela de etldurk uma nit necossrd reeupert. 1 conclute, onlenre ar f persaultatenafaicalul,dar mat tee « reeuporstorule, soesta a trebul of veo #2 so modelezeye ft naupl, Atle, va pies mal relaiapelioterapetio nt nomad a alaatell care ae potrivese peranalitiit ele, ef gl cv cella, 1) Trl de conportamont ale recwerstorusl. Comporta ~ mental rocupernorull eet an mod de aclu asupra afaicale Sind 1 finctle gf de forma afazie, Am despise « purl de comprare fala: Mperatetia U6% din cans, aletvd OG dln exzur), ale aetck (2% din eanusiy gf eevord. (22% dln cami). In cares evalu We ae troce progres de Is comportamontele extreme apre cele ‘medi, De Ia Rperateted, se ange Ia afectvd, de a severt, ict. ‘Comportamental hiperafecti const Inr-o cursare Ferma est, nafetndunse un enasiaam exagerat petra cele tal lol pesformange le atslolal, ex tanifestictexterloare afetive pater~ce din partes recuperntorual. Incas priscpat © epresiné ca- ‘url foarte grave de aingere a receyielYorble, In care contactl ‘pe baze ratlole ert tmposthl aa foarle redus, Tot, f cazue lo do logoree, comportamantul hiperafeetivalternenst cu cel sever, tims find flout penbu stoparen Logoreet. ‘Comportameital afeotiy cone fm manifoetst sleeve deta (de maroata. 91 mereu retate, Indias uoettal comportanent 0 for rmeust majortten cazullr de gravilate mare sau milo Indiferet 4 form, cu excepts Logoreillor gf 8 mariior tlbueket receptive. Anum alate ou o fre mat clam, ma rece, tenefloaad fd mal ograb do o atulin aidctes. Comportamental ida, Degl wt exclude san clement eo= lav, te baxenei mat ales pe o rela do tip profsoe-staeat, yaad ‘al seam of sfasisl ome an adult, undort chiar mal fo viel dct reouperatorl. Eatelnoat orl de che oot e poate abili o rela = We pe beze ralnsle, det mat alos Ia cazarile milott aa ugoure, ‘Colo mat multe afaat amneatie intel Ia accuse categorie, ob ue le afanitexpresive sau afsiett cu personatiate ma Dogmstio. Comportamental saver coast tio ating cova ma dar, care mu exclue contactel afotv Bt unele perio dar pris care se Impune stanioulal o mal mare alaielng de Iaers. Inilatile pine ple slat efizit order sau co ou personal a peogtice de tip gat cau patie, mu Ia aleolilt eu tendinge de violent, up cam am mal emus, pe misurl ce se faseyle legit pboterapeutot gt apar progress de Limba}, formele de eomportare ‘extrem tod spre cele mij. De aromenea, incdeste care wo ‘veee tn curs rectportelt pot foe necesare solsbcile do compor- tament ain parten recuperstoral, ) Disouta peoterapewies. Ea constitute una din azole pe care ae sablegte roayia datre recuerstor gl wine, Base. face ‘conform prasipilorpaibtereplel general, capetnztad deus elemen~ ‘te: dosctreares afecivi, i tmpul crea recaperaorul are @ ati ludine patel, autnd sumal afateal sf se exprime ck mal ur. (Char dock ceen ce spune afssloal ate greu de tales sa eh ta- Intligiil, ecaperatoral va manifests Intros prin insets, exela= mai elo, De pli, va apne "Sl pe arm? sun "Poarte tncre= sent” eau "Da" ole. Important ete oa aasloat eins deeoarce fetal, Puc excepie manilstrile paranalde ataiet care #0 rod pereccusi), care trbule apalate, dar combitee media. Chine { carsal perloadet de reowperare, fone simt din cl tn ctbd ve~ vein st oo doscarce sfeitlv, o6e8 oe are o Man infueott usypra mane lor, Dict tnt Haft, et ate vor mal puten concetrs ‘supra exorefilor. Aapeotl petagorte onstttn efituiren sfiziou- ful, reeuperatoral avid deci an rol atv, Satie se dau i lox= furl eu problemele rica de el, cu recuperares, ot sinitates et, Desigar of fituren toebule adapt ali perooaliil gl educalel, falc, ett gt poslbitiil ele de « nelege fm caz de tburare rcestivi, La pevolo, ae eourye la gosurl, mimic, exemple de coorelisare, exprimiet bazate pe afet, repetir ot, mal ales la tail care Seog gros, Na teebule exagerat eu aapectal paiago- le ol find sll numa of afaicul are o neimurire sa nemalts= ralro gf i nlcien caz ns treule luge decuin. aL fttdesuna ‘ermialin sublinind ch cel mal important luore tte recuperares st cf deck trebule af tive af vorbenset, pentr ct asf celelal~ ta problema se vor rezlra. 1) Atasing activi s saciid, Treble realize tot 4 ta teeputal rcaperiei gia sevole relnthits meres, mal sles1M le panne, to expliok afasosil of recuperarea depinde mt ‘ama de ao, ot gf deel asi, de tonaciaen Ll. Hl apnem of (art colsborarea dino aol nu puto realiza ninic. Principal de beck onto transfor une pls}! « riepunderttanupea blnnva (0 serio do unr, o4 un oalet pe care taxi va serte singur dap amiant, materiale care I s0 pun Ia depozte, pot aven ‘vem grit iaterealim din thd tn otnd pesfocmange Flav ugoare patra afaneat rospoctiv, care vor to- cura Mal lea este reomandabll a termini gadafa de recupe- sare ou o performanti posi, 1 Contraren manele nveugerany pe afar Col mat mult tre afesiol at foarte sent goo supkrt cd au Impresia ei recapertorul su se oowpt alent de al, De acces vos suinia| ect posiil of ne ooapkn de ol all dett de allie na-am aday~ lat metadele Ia perroans 2, la forma gt gravitaton Doll slo gt Ia Iniorosle sue, cots ce de lfc ete perfect rel. Char clad frien tatr-ah grup vom subline aapectele diferentile slo ttre = lor pute flcsrala, Vor aves gofi oS au punom alot un atte te ‘0 poste de Inferortate {8 de celal st ne ocupim do tft {a me oat 1) Atlin Indirect asupra fami sau amp allor pesos conte pervonne, « flllara. attain gregte dn para lor eto. 4) Cooperazen ou allt afziet ele o arm patboterapeatiot pox {ered In fae fn, am tony oo la agor cooving dean alt fade mat avandst ot bine tl pote aduce recuperares. Vom vee rf of culinom iacotdeauna of dat eclilalt aaate a feu progre- se sccasta oo datorogte mull Jal aslo. Ati de dscuit pe fare le anal afsical mal grav, oare ae plaogte In oeptl rea- MUL t arose Hotdires de 4 mel, Patem de asemenen si ‘crgor Ia embia lal, demonstrat of ceen oe au put ali! afi- Hol ca care se ntlinegte In prolecie, va pits si el. 1) CUimatal care treble menyout In tmp recwperdeil tre~ ble Ak te plitiooe gl afeouv. Me vom adresn Inotdeauns afaieuud vena a "dumoata", ear dec spe pe oumele mic, eu ae famplt ca austell mal tnerl, ma a ‘upd otra Up gf Im oudral comportsitafectv ojo Keeble reapecate rigures, att de not oft gl de alate we ze H yor stimula fp acest sens, O pres mare flare ox aft ‘eu! char Gack dk unele reste imedite, devine oociv ou tm pal, Paik de atasosle de sex femenin saa de cel fuste vests ‘0 tnnyk law de elite este favoratll. Inte afaniel vom cle ef orlem o atmostert pricteneatel, stimalnd ye el mist, dar frnid pe cel care cxf aicgl sate ‘prea mult eopestocitaen, De altel, cel mat malt nee ufztl at fonrte politcal gt este remarcsbil cum In godine de protctit se att ull pe ali, In orale ere, sneleJocurt de sovetate eat = ‘eajlrare le loclle date pontrs dup amiast a an efost pouty Ia state stern. Foaste important este ca eaniul int permanent oa rmosierd de Iuere, char i proocil, ceca ce 86 bine pei intrauc ‘eres In ante Intervale oor exorlil de gramalleS eae de de- amine te. ‘om stimnla sfaiou af erste ace descurcesingur th s0~ tHvitle sate, al-gt la slagur eonsnl, sf vn aagur Ia lot, ‘irk ak a workin e pila, pleptoat, mtoare eo, Tonte sceston ‘yor aven un elect poste asap pelos ala.tm aceste probleme ar maf multe de spun, dar decare ro- cageettr i va aoe o explant propriety problems by Bazele pehcterapeuton 1) Laurus do contact sf proluoraresfamilot to foarte Important x familia el sus afaioul 2 mn en ea, La lustes de contact ni vom Ml exagerat de optmigt,adevd = ral ld ons mal bank arm. De all, Ie tcepat este grou de fhe cut im promote coreet, In orice a vor Insets anupra duratl lungs a recuper Arupra jurul det do fmf, pstom arta ef ta 22% da ie, fin oa ptt de Sloe ear f exeraiile de rea ane, Lt S68 dip aie, fails a conti un apeijin moral con stant peatra afanle, thoraftil ofIerere. Ie chim, 1s 24% din azar, tala a manifesta govlii ga tbat reprelucrath fh tan pul recuperdrila 16% din cuzartfemilin maniosta titoreai, tar, sreorl, 6, lar atin negative, care descurajay bolnava. Tot do In amie trobulo ef obyoem datele anamnostice, oa aml degpre baal, of gt despre sltuija profesionlS, familial to- teroee past gt ol, t general despre personales pretort prtnte pentru blast, edresl, aumir de telelon ele. Toate acest ‘ate Yor ft floste tn recupertre 'm prolucrares familie, vom inset asupra comportamesti~ lal adcovat, care ov att desourajaron bolmvulu, dor gt rata 1 Laarea de contact balsa ‘Acsaetdpertoudt ete descr! otistoare peat evolutia Uteronel a recupertitt gl eu durenst de le eiteva alle la 2 aipta- rut, I genoral, tindem so seurtio eft mat mult. Vor fcepe prin explcares scogurllor recuperrli, vind ‘i/o ne mentnem fale adeveulal, punted tolsealat ol f= pate amelirs, der of se amelioroass esto tn fincie gf de (0 examinare amount din toute puctole Ge vedere, va coavige Golmaal au numa de Ilerecl, of gf de competea mans fd, In tard de examenul attic, ee va face gt examonu! medion! tsourece lnavel poste presenta conrsnda ‘You tGmurt pot blaevulasupea neces Gt metolelor de rwcuperene, artnet of madesmestele na au det efocts aduan= te tm afsale, Duel reoaperstoral sa este mole, ene bine sk re- ung lt un medic pene sceste expe Yom iniata asupen dural recuperel, asindu-ne pe com paraiaclasiod ou pevtadele folare sau ou rata oer wet limb striae. 1s aa, vom fla al exliisaficuat noentatn ola oil al, atin! of alc ct as poate realan progrese Gira, ar of net nl na pute face mie det el au muncegte la exere H, te aplioeree priaclpllaltragaferalu une pe din rhspunde- re, forte fecund peru reslearea pel attain active Sat de in- firmitate ‘entra a olga toroderea tlaavulul, este bine ef obinom char de la tccpat clove performade poutive, rolativ ugeare, care osigar vor 1 clferite dood gravitates tlasvual. De exempu, th ca-ort grave, pulem wil facem alee spund name, clr aan ceva foveme sa cuvine ugoare, In oazrile meat sun ugonre, facil= ‘hm denamirie eat 1 demons of poate au sorte eto eer tltinon alaillor la luares de contact cate foate varar 4 50% ln sot Sneromat de Ia cepa, 5% fndtorenl, 32% ate tat, emotioatt saa necooperail. Jn otal, 76% dorese at te eet pert, 19% aie indore gh mnt OG releictast. Caszele refuse lat late met anogognontt, Dolmel selind content de inl tata 0 vee root une recupert, deprestatpetee foarte acoate aaa atin grotte dia paren familie. este 90% din afasiot la care exist sto parce asooatt fatale no-au cerut fe trata gl pent Inftmataen motorle, tn rivint Uintajiel, de regi aot convigem relativ ager de ne- esltaten recuperist wort, 52% din olny, G2 manifostat tn tot timpel recuperilt un onreeare deistoros penta aapacele de leule qi gle, Soest desiteres rte legate alvelal educational tines recuperstortu ta portoad Iwill de contact @ fon foarte activ i 38% dln cazur, colo eu rexstent eeu tafe ~ ofl. La eel cooperativt sau munai emotion atitufinena set este gala (0). Namal la marl apts! (28), reourgom Ia 0 a= tune pales Sa fal Atludile petopatologice le pacestulat rebue combate sau controate de Ia teeput, Astel, th stile depresive mat aocer- ‘ante claim a realizim un impuet afeetiy, redid speranj tolna~ fal, t soopil erelerlt une attain active, La tlasvil saepoigs, ou tein garanoide (10% ain eazurd), rebate le cipigm tre leren prist-un impact lectiv emofinsl. Citi an tony foarte be raitor la care attudine pres aiductied« generat probleme tel din perlouda lull de contact, Lt bolnail aye este neceatrs. © dna ‘inane prin restate Iniale fa donenal mbes 1 compartment ipersfaci. La agit gi Ia plttil © ating eertosat, ddactics, rebate mublnion of su) mal mult de 40 in aeatel prem Hott probleme fm pertouda Laie Je conti, Lt celal, tot peteen 1m tanga perlonda de recuperare se gt it probleme care Urebule rezolvate, Unele eau pus tnd din axa de unre de contact 0 continu ou tebnion inal, allele sit nt Probleme de udapare, te Ia model aptlicese, els cel ‘aii tebate dlscuate att ca pacteatul eit gf eu percoalal saz familia. Hate necesar si ou se codeze prea mult bolmavlal, care a ai Indep de a Incudraren fate-an grup de sane! ene glo problem pelo lerapeulod. i prinelpa, ou ecare asic ae Iueresf individual oes ‘mal mare parte dia timp, Dar, pontra anole exercigt constitutes umut rap omogen si mle +8 afar) este tivorailt, Grupe neome- vue of mumesotge nu fat floalidle ect ta eudral proectilor de apostive unde Tatuneriesl, ou semi-anonimatal iu, forest sial- cal do gocur pales. Asspra comportrll fa astel de cazur vom re- ven Menyaerea aus active nocestatelortrt Le 48% ain canurl, alate care mum! la 26% constitla © preccapare aproape per rmaneatd. Diverse maul ne atl th acest sens, ca ~ reenpllcarea necestiit recuperiel aluaal, care ee face erode la benavll ete tind ak se descurajen,= reonganeares thal! prin Introtucere de aspect aot gh varie metalelor, material gl a recuperatorior. Altenares co ‘pimantot, pimbict, mancl de rocaperare tn grat, este tox atts = aisupt petiterapeutice gl, dtc este neceste,medioate cealmasth, seurolepiod sau anidepreeivd se fae tn enzarle ou ma~ Keir paopatloge mareste, vortm outat de difelite pe eare le vom aves dack Bolnivu ce © complieatie #{tntrerupe un uinp recaperuren, cl mal ales de ne- ‘exitlen ca alasice al aint ol ne interestn de tonto protiomele pace de stares modicald ¢ blnavual. Na cate entra aceasta, ruenamintile perioice motile sit no costre aneori scfiosnd pony mumat fatal de a {0 lat enstunoe, ‘Treble ane faterostn: de nemiparezole oventunle,cs gL te enoe tlbaristtreeteare on cate, amefell,tuburset digest ve ote. ‘Tretule Inset of fino ef primeasod 0 modlesie, oourece GU din of bu pot concepe ci pot H trata fist Inject se lar daot adessortefeta cote sumal pth, pat mediate va dosouraje acegtt tain. Eltanes ereriior Denigur of e ml bine sf prevonim greyslile 9 do sceea vom enumers erorile posiile, nolo find wjor remedial, altele ‘nok mult mal gree. 1) Eton tbnlee. Cos mat frooventf este mosotoni pe Moja mtoel eau 8 material. Corectim menclnia prin variate ‘ tonte privinjele, Mal alee h zee fnotce alo rocapertrt bol- ravilor ou aprasie boo-tngual ascot ase, treble a elt. 1 ttroducem routrea unor euviate simple gf automstieme, probe receptive, lesle, grate ee. Material prea gue au un ol, oa ale intelectual, Trobuletnateaana a fe exllctin ef stiirdm acest material umat ex pretext petra yorkie. Totugl, th loo de abecedare prefertin el decup extle 9 posele in elo pore, Liptte go carton 1H negative din partes anor aft, ‘ocagerarea darts! gdinjelor poste duce Ia otoscald gf oscuraare Ia fant mat tigi De asemenes, pea anor vacane de cRevs eiponlter~ ind ou perioade 6 INoru Intans de clave ani pate dice la obo sald, inerent of plafonaron performanelor alasou 2) Bort provenid din media ‘Amtek foarte seosiil Ia cece ce se tating altor balnuvi; do exemple, 0 erlet de pllpsie alta bolnay viautd de aslo, va emotions, fmploiiendil momentan ef cress, Va tre- ul it explitin of cola Holy ae va remit gf of ol fuel me isos Intempestive ale fale sta chiar ale personas tm tata statoall treble oteriee cu destviesee. [Etoile familie te comortameatel StS de afasle trbale Asoutate sinor gi ou competent pentru 8 corectate pe elt posi Jn general, tonal vole! {de familie a cate efloace 9h ee va pre~ fru convingeren lor. ‘Ezotle reeupertorual i comportamentst ou ft de ate Mat Geoebit de grave, Niet nu punem problems unor comportamenteromlan gregite, ca litudit en inferenyt, deoarece costes et ‘compat oa musce de seouperaze. Dar, uneorl, recsperstorul toe eroct de comportamest apareat more, ot de pill meaineres ‘pron mult timp a une stiidial peraective sau pres severe, cfd enise momestl teecert [a aides afectva eau dace Aleort, Tcuperstoral poste soft un cavnt seudecrat sit a oospat mat ‘mult do un alt olan mst grav. Ete abeolt necestr ext toute ovste caurl st ne corectin aitdinen, unoor af avem 0 dose cu tolnavel. Deeeori, cfd alm f bolnaval eae surat pe nol, facet 0 mick plimbare prin gridiot cu 0 ecole anodtessipnd ‘suptrares afeatoul Numiin resiiecatastroflod refurul afloat de mal co- avora in reeuperare, deoaroce stat tal 1 86 pare Incurni Ineo. Recta eatatroBick pate 1 coasecina une erort, ma sles duck exit gt an fond peoptalogic care © favorozeax ul Linil 20ce an am vizut @ rent oalastroice La divers! recupera ~ torl, date caro tren o-au mal putut redress, dar a 5 a8 putt lun Lural (nedtat au Op 0 vacuayt de cftevn spi). Efor~ tal pthoterspestie, constind th lang dnc ou bolnava petra sl reapropla de recuperator, exte deotelit de mare, ‘ara de darpistere Intre recwerstor gl alate se sabilogte 0 puternck tegiturt peboterapetis, care dupt cum am putatobwerva inde 8f ve pre- Iungeaset gi dupk ce ee terminal lubrul de recuperare, De aces fnte bine ca logitra patboterapetick ok Me deafostd progrosiy wore teil tazet fasle de recuperar Treoeren spre attain aidstce acl exatl ma mal recuperstori eau mfear un personal media cliticnt, se recomandt ca, progreetv, munca de recupertre (8 oe fac alieruatv de dlferte personne, atarieul st lucreze ain oe fhe mal malt tmp alngur, numa dri “Lepitra pris alot trebuletnocsltl pati conextune pe ext de rie, recuperatora resting ox fete 9 serie de ba- fore, fd toupt = devant formalit. Pe ott ao pont, fopim din cabinetl de recuperare ca bol- ‘val, word fy alt medi, scopa find, tn afar de oel ttn, postiitaes bolnsvulul de & ne vedea tn alt medi dost el seal Toluy, trebule ef artim ot o bunt pate din alate au o ‘endintd de a rine fonrteatagat de ool cu care a lucrat Ie recae perare, Dacl el so tcadresz4 tn via fale gf soot, acest Iueru au este perloule. Car dict vin ne coulte ou foetal lor reouporstor pentru cele mal verse proben to tegate de toll, Sncluni oole fn8 legiturh ex aaa, de tn probleme famliale sa focino, aoest Iueru ne aati numai of as aevole de eineve 3 care eae alituaset, Cu timpul, vin mumal te problemele émpor ~ taste, rezsvindie! singurt po exle simple. Sport off aeest capltl am reugt 4 demons luoportang« lauritpathoerapeuice « recupertrit stale gf a schi- im hema de luera gt mod do lucra tn acest tens. Tinem a eab- nom thed dtd ef ore de pregit tebsle ar {1 recuperstorslgua- sacle de amelirare a alate soad mult ack el ma aplich principle puthotorapationan [PRINCIPH MBTODOLOGICE PENTRU LATURA TEHNICA tn acest capitol vom expine prizepile generate aunt care rotule tf te conduch recuperatorul put tb fap woul eax de siaie, arblaet () # realizat o ail de slstxt, mal generlf, ca care totem i maze purte de acon ‘A. Tigo do motede ss flostt tre tipurt de mete: hak ite ‘ecte aplica- 7 bate ete legnetlg,sbemsaone ot te ln sordo-muti, Ele oe beazd pe Tavipren tle foem porte oa event protecare lal, Apicnren exageratt st unlatara- Tia scestor metode fa afasot «due la remlate mediocre 21 ¥ bir “atacono" gf mitre « vortsitspootne. Not eonsiderée. ne ‘eaare acoste entode sumal bf Inala recupertt sora tre alaile exoresve grave. Sere lor do aplicnre tn atuie to ook Uta. ‘corectisile de tip fonetic ae reaiizeat mai bine 1 exdra cwiatelor, care au an sens, apee deoeebire de foneme, Se objine 0 tie de prosunare global, rapid, contoat. 2) Metole scmapico-sntagmalic, Se tazeeah ze folostres ce mala unor elemente eu sane, cuvnte aad sintagme acurte, c& sf pe Tormarea logiturtior datre cunt te slate dia ce fe mal angi, 2 parael cu lngires aeagall, Acose douk anecte, ormares ft tnolgeroa woul yobalar gl formarea i njlegeres wl sistem te logitart repeats dips pireren oust bzw reupersoit Mmbajic Wd, Aceeasl Line general spare gl Ia cunosctt recuperstort ot Boin 2) $f Schult 1 claborstortt (). 9) Metote insect, Wepmems (22), uoul din cel mal expe- erimentat! recuperation! « constatat of unele cazur reactioncazt lab ls metodo directo fonetice mi setantico-sintagmatice) i ‘are apare © sistemitizare didactcd a exeritilor de reeuperare ‘tujhe, mat es dap perionda Ins, La anil de bolnavt et Dreconiteusd etodele indirect, Mnlocund Lefile setematics prise {0 convermie Baza po profeta benavill gt po diverse abtec- te care fl atere seazt mod deodeBt. Dar autora tsigt ater ‘of metods intrectt oo pmateaples unut nam Himitat de ated (al sles intelectual) numst tnd metodele directo n mal at Poot pireres noustrt apicares metadelor inrecte este foarte Unitas, ele represented mat degra un adjuvant al maton olor semantlconsinagmatice, mal alee i liza de perfecionare mats, Dy Rrioolile de tae ale matotetor 4e mowerare Wp tase, 1) Brlociplal stimu, Atsoal treble at primessct 0 ft mal mare canta de at imult vest gt neverball, care ei gee nerexe pe de o parte Inolgores color © 1 86 spun, pentru tub ‘irlo recepiv, Inv pe de alt guste al necesito un Téspune ver= al, cum sultinast Falk (1) Aclagtprinclpia we apliet gf thlexte sau grate, SKimlittrbule sf fe: ) tn aumr mare; puteralt(t enereze 0 resete ef mal vi); c)adoovat (capa la structura Paliek atusoules reepecti),2) Principia fates, © aerie de mfeurt pot ujura fe Injelogeres, tle exprimares. De pil sprisiul conret pe un obect su 0 lnagine, pe un gost adeova, Inadrarea tnz-o eLotagmly celitarea debutelut represintsnamal wele din metodele de teiltare pentru expresta verbsls, Folosiren mal multorcanale (ea aux gi La Doteno, sue gt elie ete), exprimares redunantt gf allele tell tank Inolegerss In slastollrocoptii. Malte din metodele expose mat jot se baroass pe falltare, 45) Pripeiglul wotiaieh. Orie exetantpemit do un aulect serene aliturt de rotela rationals go reactic emofloali.ts aa- el roatia emotional poste const un imple poatiys1u unl se- tly, cilitnd eeu tohibind rece eau exprosia, Alpi extant! ‘or fpf eu inferenft. Deol fm alegeroa exctanjlor treba 8 Incepel et predomine cel aectv pout, pontru ea mal tra a 90 react gt cel sodilerent sau ngatvt, Acelagt Iueru ese vant pentru coniile de Iuoru cu aaa. ‘dion efteva exemple, Un timplar afarle denumen mal aor wncllele muncit ase, un oontall Gaanclar spunea "tanta o- Imercalf, tate de « pita expein alte eofunt mult ma lense ‘ot "pae, cea oop te spre deoseire de alte mime, 0 faitonre de animale # apn sumele slut 1 Yoel taine de lta caiste mult mat freceente gl ‘mat necestre, In chim o persoant care euler th via coun 1 6 blocs total La euvintele amintind elsnila. “Principle ads aaliate gh conglontizare). Uall roe peratrt oa Bagh 9 Shkbor-Trotalaya () a8 tras atentla supra tulad of nu forte metaele due la sealtat gable, adi deny Sua te. e exzmpla exeriile Ge lexe sescate cu palparen enor lars (0 mam (sen24 agor manele coptilor relief represotd o metoiX fnmailt, a coneast ex exoreile one~ Lice de antes gh ifereniene slo olror rezllsto st staile.tn ge~ erat metodele fale at cole tm oar afaseul devine content de diferent, de forme atu de stristrl, det fn enre partiip activ. ‘ua aceasta ae poste aioga of o metodt poate fi In foeput tlk ot stabil (de exempla repetares euvatelon, dar eX flosté pres mult timp poate devent nocivs, tmpleicia expeimaren spontanl. Afar = cul agleap a reps, ofortal Gat mat redus det: eel neoesar do= ‘aint prin glares cuvfatlu adeovat, ‘Prin lorie Ink afatealfea2S mat grou gf ect “bea” mal lent, find necesare recaptults! feecvente, aplictit ale wor forme Invite Gar aefixate ek sate meu. Decl neotim ace8- te exoroiit ou explleapit care wf stimueze efortal gongient al at ould Haren ue amelioreaxt, Anunite dtferenje pe are vorbitorul normal le face toma, os de pl plural ena gen, cer dn par ten afasiulu un efrt congtent col putin tn fazle nial, pote es remltatale of deviok stati ©) Brincipllsplcalive tn reouperares afasielor 1) Adapares metadeor 9) Xa slvelal performantslor Este evident of nu are sens fe ln on fasion amen font Me pletrat sf we Tnceapl a oe vijaren fonemelor sau ee Maat anspra tlburrllor recesive,ctad cost slat numa! pain maroate. 'y ta evolute, Sub infuens exeritilor do recuperate stax cul va fice progrese, cect co necottt o permanent readapare « me~ Nu treble of co persiote cu o moto chiar foarte eflace, duck alaleal & dept feza ede aplieae. arm tre~ blse aie esta tape, recupernren Hmbafelul Mod em proves grt~ fadlor a soa stunual ot progreain. De anemenee este necesar i ve recapituleze din at to cd unele peformanfe mal weet pestra le xa mal bine. ) La personaltaten lacus, Acces adapare onte une- ont deliatS, dooarese Interv tactort mali. Vom ieee mal bi- to ot sjsion eovve exemple, Motadelegramuticale ct explicarea Aiterenfelor sLoguiar~slaral de pla, urmatt de apliait practice fot wal etleace la alaicli ou wn alvel de geolarizare mat tlt gh lu oot onre se complae ia situa relusrl ewnogtinaor din gould. 1a celal we incepe cu exemple practice st i se atrage atenfa a pra ferejelor, Iuorid deck itativ, Met serlert cuvinaor di tere taste, care ugureant analiza fonetict, cate mat etcace la iil care cra oblgoulti ot analizeze cee fare roueloaeasi ma ine la cepecole globe, sinttice ale cuvis= 2) 1a stink de moment, Orle om are momente de indipo- site leh anu patos, ou varia le stent ete. Lt afulot acer ‘te varia capitt woortintonsitifi exagerate, le el este vorba de 0 nrare atu de 0 ogee Indigeatie, Durate gf alGculaten exerci ~ stor vor pine seam de aceut tito. 2) Sisteme de spriin tm oadral Sooirel metode este important of se eplfaim pe oe poste fasta! pers # falta ce mu poate tot. fe, deo la eat Sorin pe Sunol mal pain deeriormte, Ua wn afaste ate loxla est relat bunt ne putom sprint pe ex pent a fali- 1 Qoenfa.exprimst verble ata refceres grael. O receple re- lat tant ote condita de bd a amellriritexpresel, Sar an serie ‘am taettteat expresia gf lexis, by Niele sab bine conservte, Un nivel fete ma bun aor vette forms evinelor, depd cum eu ator euvntlor 86 pot tne relist Sn domienialfoematte eau fonologe, Decl aceat wp sin pote funtion de sus Mp Jos sta invers ©) Fue elemestare, + alate sit rolaty pistate tele emotionale (exclameil,Snterjectt ete) gl aortic automate (oamtrare, sleleeiptiminll ee.) Pe scons inci 8° pot contrat ls afatel grav not cavine, a6 dferetjask ferme save roalzet2i {eires aia auonatieme, De oxempla dia "patra" se estengo "rl Ain ae pot" oe folosgte n pontra alte coin 4) lntroducones etimelior pe cane multile, entra un alate ent mal wor of falagt sua oi oxprime un isp ack stimula fst dat na namst audiiy vert ef gt La= Hotere (tire pe buze), dick fort murinat cu un get eau eu tiet eonoret, Dull mulplttates caslelor este un factor pouty is Ioepst, desigur of pe mfsurk co afuicul we amelloretnh ee vor re- ico emals qaplimestat, pon a mir! eeatate gi 8 ne apr de conde norms, ©) Conoeetabstrac De 1a KGoldetein (@) ao gle of ef mat mul laze sai sit novos unl eprijin coneret sof exprimk sau Ineleg ss ugor cuvitele conerete dct pe cele caro se refer In opin abstrite ‘Toast nol am chuecvat excep, mal ales Ia persoanele care thn= te do afasie minulerd mal alos ax tags} de cuvito abtracte, In or cc cas fa afte grave sau mill oo va ncepe cu nfialle com forete, care pot fl ruriute cu cblecte, marin, geatrl, mimil do atitudlad te., dae 09 trece progres In desprinderes de coneret. Devompla a thopat afzieal va treba ot spunt po baw une! nove ‘imple "oop" ata Vline, apol pe basa unl poze complexe oa un cont care fuge dup un eine, cop! age dup line". fase literftre cerem a daguat, ol abetractizeze, "de ce fugo cont~ tal dap line", sends pos. Mal trsia lot nat mat artim Amaginea of tntzebim do oo ar putes figt un coptl dont un eine, ‘Un ban exereia petra ouvntele sbatracte st conatitle la Icopat cuvstele 4 sntagmele logate do profeaia gf do datractite Sarieuul, Un afte melomin exprima ou relat ugurinl cave eco "scout" au "almfnie", Sar un inginer deveatt alate a re cuperst cu ugrinfteuviste ca planicare” sau "rentabl”. 9) ttare-tahtie ‘Am expan mal aus cf una din priscpiie de baz ale re- cupertril asi! cate faclltares nelogertt sau exprimel. Vom ex pune acum ceva dete din precion tallies 2) faouitaren prin sonore ; >) tactaren prin geat gf miles 9) Hollitares prin cane multiple 4) footers prin replare, ou stu He fslegeres oslor epeates ) elltarea Stregulul grin parte, Dind sasiealat mumat prima slabs « una cavint reuim st doclangim deoumirea Mal gre eupim Indu aftrytal sau forma govoralt & curt. La fel p= smal cavntpoite ser! la flnuiren anol slatagine. Exemple; ee art 1 afasioull o pocd ca o magi gl so faclitonrt span ‘Suu se do Imagine ou 0 fa care so ep pe mnt gl ae toepe ‘fata ge..." pentru 8 el ef compunl o propoaiune "ata ee ee acilitare prin cept anu "starting-point (punct de pleoare) ete una dn cole mat scxia, Vom seven! ou details reouperaren vorbol. 1) Maolliaree pri pr tray. ta tari ow aint a pronajares unui foesn fie \itm fogemal seepestiy fe cadrul wl cuvit care cuprinde, De exemplafonemal | oe pate felita pea ‘a state, Inept ge ponte da gt in anu "a Dar gf cuvintele ae acted pein neadrares lor intro sistagnd, scutes find gl metala de loots i sadile mal avanea- te ale recopertit. Blase prin pafalisare, Vortron oote un fenomen care oe dervlil to timp, Namal fe aerial ltt mpl ae combs ‘ou spatial, e poste falta formares latagmelor Indich! pea Unt scbolotal spatial a uae sintgme. De exempla peat imagiba fete care ae opal pe mill, ue previa atasiolato sere de Unit, fon "tata so spats re represmahd un cwht 1) Faclitares pia stmare i timp, Pentru ftellitares covistelor mal lane Inonres evocetvt 8 ilablor pe degete este favors Ie afsnioiloxre nalifeast. ftrat= po dogo, disjares os In un cor ma tnlicuren pe 0 posh complex 4 clomentelor care vor treba spuse succeiv 24 aclagl op. 1) Paclliares prin sons oe realizes prin: eeoclalt de een suet de pds Ytinee gl..." rpunaat ind "plea". Opoxit Be sensurt, care pot fl antonine (le il la o post cu un birbat fre frei; "e lab?" rlapunnl Sind aa, gras), sau adeardo (Ge exempta la pone nut por fntrbim: “eelive?", rlepunsul Bind ma. pore.‘Mal exits gf alte part de laclitet al puta wtsate, tn curaul recaperdrit ae fnepe ou felitille interior reetare, toe opal cova) gi a0 contin ou oale are oer un efortsupecor. Tuba foloeegte tm Sze ml avancste. De exemple, se ofa primole axe materiale trebule atest Us Satervale solv rmurt, mumel ce © pock ade te ctcnerd fied rgom ¢l menaind femojlle afislolut, In faze mal avanaate we reourge Ia precede ere, chiar diet se produce temporar 0 Inhibie, tocmal pentex ‘tdgal saziel sf florea Uitajel fn ortee cond, Uterior reste porlormanta posits ‘ol ca ua exerlta de suprabeseeare ihititorte se pot fo- ‘m geapld i Up ce afazial vorbgte, an radio care ofall iatrun colt stu 0 atuine sestentt 4 recuperstoruu. Afziel trbale aver- ‘orbl M copii ef msi grele. © Matuistersates el progremares exeretilor Depll cum am mal sritat fain poate allage tate cele pate lata le Umtajla 9ftonte sau nama pele di siete Hectrets fin ele, Decl gl exerctile vor foarte varsie, adrestdi-se Decl ral fun enu altel ane. in plus tat doscort necesnre exaritit a pllmentare peste leafs Limbefalet, apranie. bico-Unguldcossoml = tentt ete, Duet so negljueé de lds denamirea vortolor sau @ pre= Posilor, acon omiatune se vu rfleta terior neg tn lesajul ‘Im afar do multateritao co puse problems unel progra~ ‘mina exoretilor, Dar afalel prezintt varia ta performantle gf ‘apsctaton do laor allie. Deol plantcare rigid ete irealsabt= 1, Pe de alt parte rit reaper variack de la oat la onz,coot oe face impos o programare do tip gelar. Cel malt se pot fi succoaun! de cape pentru Meoare caz, der gl detele La care m= cope care aap, Inerotrile de reeuparsre pe bist wor programe ‘tee eu ariiat i ersltatele et mal pula bane decit o¥ lett dapat a bola 06) 1 Toggunen a troptale saperioare ‘Usa dia erorle cele mal grave i recupornrensfasel este prolungires pest noceat4 exerepilor Ia nivel une trepte inte = Hlare, Se prodae afl plctiealt 4 mal alee teudiga de © rione ‘heat Ln aces treat ‘To reeupersior ax obeervat of uerind 1s ss snamit nivel a cate necesito exeraoze toate elemontle Tui, Ol lt a alanle expresiv grav nh este seoesar of se lurero cv tons foseme- le gf ee rece repede Ia nivlal owineor, deoarece mute (ene care nu 4 putt fh extras da cute, 60 pot relus metoele freer pare. De aomonen ac va geibt po elt psiil treceren es ess Iola Ia inte. Aceasth trvonse rapa eblar parva spre = velole euperiosre aeration, are gt un efet poalty pathoterspmtic, Aarieu fad fcurajet de exeraures unor forme de lita) feloeil- Devigur gf tracvonte recapltalet sot neconare, iar staple prioigale ale recone Unsafe fenci lvee rim ole (mtorll, Dar ae v4 trece mécar partial, ett de repide post, Ia o ite gl ehiarstntagme seurte 1 Paraonalitates cecupratoralat gf slogoren de recuperate ‘Yom atnge acum an punct sas delicat, pe cure am puta observa i curaal mult de recuperare. Dupi cum Th cadral ature puioteragetioe nll resuperaton se putrivese temperamentalrat bine eu uit tase, tot satel ull reeuperatort slat mat bine ott pentru wale meted tahnce, pe eure sjng al le prefere. De pil an recuperator a © promnjare four coneett va tinge sf fo- loveasod multe metade fnetlce, un sltal dtst oa imaginstle st t= leat de ator va {eiperlor t motodle de grup. Exeraiile poatra anomie sau cle do aullnt, desortplieticoase se piriveso bine re- cuperstorlior dota oa mull rildure. Trelale combitts tendala oa siecare reoupersor af ulizze ou precdere metodele profrate gt pe care le cunoaste mal bine, Trobuleaplicat elt mal oblectiv po- Tal ceet ce este inlet fleet tolaay fm parte, Im oazal cid recuperatorul ou poate aplice una dtu metote 1 oate alc © rugine eh recugi In un colag care 0 cenoegte, Dy Moments tnoegerlt sscuperSet Ia asic 1s oft timp dup Intaares une afelt treble 6 toeapt re= caperaren? Acoust fnirebure a generat Mapunourtdilerte, decarece a punotle de vedere din care a fost privé aa fost aiterte, 1) Eacloral medica. Reeuperstorul mu poste ncepe att imp of starea medical a bolavall fle ot fost accident vascular oore~ ral, teaumatiem eau tumort) na permite anamite efortart (1). thf tele lalate ale acest aecidete sta dap oper exlatt dem core~ ra, tulburdeteleeulatrltete., care ni permit ea exorefite of lit reun elect. Deel se va agteptatrecerot perlondl aot. 2) Momplegin. Cet mat multi dntre etasiot presint la heopt 0 homipogle sau bomiporoxt grav. tnooretrle do exeriit do re ‘aperare @ limbajulat th slooul de bolnavt sau th rezerve dau reaute- ‘te ml pain favorable, De acoes este bine a ae agtpte os fast! st oo pool doplasa i eabinwtul do recuperere. 2) Seopal, Diet soo recuperntrulal este de & dvedt gle Injite of metals sale de rocuperare sat etleuce este necosar ot racuporarea al Ines dup trecanen paride! de recuperare opot~ lank (isioum 9 lun), Aoest gepat tarde, ar aves dup Sewell ‘9 eolaboratort (7) gt Wopeann 22) gf alt avanta. In simul pert= cndet de reouporare sponiank progeesele ast ina rapide dec dip sovon, xii raoul ot Bolnavl, semulfumit do thetineala cu care rogrenoas4 dupt treceres celor 5 lua, sf pla Tocrederea th recuperator gi eh renune In recwerare. Momental acest! tranai ‘ote deliet, dar dee ge respect prislpiloexpuse In capitol des- re pathoternpe, aint mart ganee os tzeceres alse fack Set pro Dect scopl recuperatorulu este i amelioreze ct mat sratnic bolnavul sinlom de aeord eu Bein (2,5), care recomand de= ‘atl precooe al teetamentlut de rocuperare, Recuperarea spostant ‘ve @ grill, der mat ales so va evita formaren unor obleturt de xprimare petolgice, unelo mal pain nocive, ca agramatismal, al~ {ele deedort defiative oa stereotipile verbale simple sl unioe ain salle expresive foarte grave. Dar ot soest teeeputprecoce reouperatoral mu este alclode- 1 algur doo oe « roast fs primele lant ou se reali gf spotan. ‘Aeifl de cazuri treble excuse din orlee publloare de rezaltte. Nol sm selection pentru rezultato mamal cazuri ou eare am thoepat re- cuperaren dup treceres smllorttt pontine CObeotunea al Wepmann do mal sus are valoaro mat alos aot nu ea objout 0 bund Logiturk paboterapeutiod eu ataroul. Decl t practiot splnizn pentru un debut eft mal precoce al roowe~ ‘Hel, rimbihd af seleojionkm pent aapectale gtnitloeaoel bal= svt re se presnth gf aga fourte aly la recuperare.©) Modal de tees locate roouperator are ccndiile ale spcitce de Tucrs, polllinte, pital, pita de cronol ete. la care treble at 0 adagteze. Nol vor expune aot madul nostra de tucra. 1) Duss necuperiih Duras recaperiit stale ote extrem de varia. pe smal thd th funetie de gravitatestalturiellor, dar st de conde (4 Iuoru ale rocupersioralul. Ne gli oe e-artnimpla ea 0 alan He gravt ov care, pris abou 1 putes Iuera $ ore pe H-Dac far rests anu astel de trtameat esto probabil of recuperaren ar {@riblL, Io Limite rezone, am pat obeerva of afaicih care fot laces leva oF8 de i, 64 paste dup Secure oF, fae progrese mal rapide, Cu fotervale pont vane, tm Iuerat cu aaziel de 1a 2 adptdmink pnd Ia 2-3 snd. Wepmann (2) condor et aazio hotdgte ofa trebale af renunje la recuperare. Ar fl fast, di Ina se fine seaina de wale crize de deprimare din causa eiror al afasich repunfd prea devreme, crise care pot 1 neutraliate rin mount terapetioe madicareatouse #1 pelhterapetice. Orlow sr 1 dura tratamental de recujerare al unul adele grav dureazt lu gl ohiar ant, ceea ee treble ante clar att recupratorait, ct ot bolnavalat gf familie eae, De 20003 na one indent ano ame gniim fe luoru cu eamurtpresentnd coatrainioahi, plerderes de 2) Frsovanja gf. durara gedijelor de recupernre ) Sedinge slnice se tmpun i porionda do Incepa, tar smal ‘Hralu a tate cazurile grave eau mill 1 Soline ls 2-9 alle put fl adniee tm fza tare de por - feconare, dapi oe bolnaul & fost oblenlt ou reouperarea else Hol, mal ales duct mat poate uera gl slagur deus. In uncle easurt de for majord am recurs de asemenen Is acastt mete esl mal alabe, Sede rare, dat pe siptiin, sb tna ‘ile gf mcompatile eu 9 recuperare sletemstied. Numal fnrte rar 1s tenavi cu miet tulburésepectale, de pl wole aspect gramati- fle mat tne, core putea oxerse acest, am recurs la ole ) Darata uel gaint, moto crebao Iuorat cu afaztout ‘col pia © orf. Sedinelo de grso durcaxt eam dou ore, far exerol- lene care le Mee sngur dup amlaah tot unardut ore, Der secs cif sat relative, dootroce wail Boing ma se ‘sti suf ull dec 20 de minute, ta care caz mat rolaim 0 lee sy o paual de 1-2 ore, Cx ap boloav am putt Ira pin Ia Sau chiar (ore, ou pause de 5-10 minute ts Seeare orf. Unit afaict Uuetale convngt of au are sent of Iuerecsfncontnas, ot oboaese of su mal Meas aime dup 1-2 ore, 4) Darata unl govt de recuporare. Arm observat of dot se Inoreass tneontinas ceva lun ea un alte apar peroade do agna- ro, ath In bolnavt Internat eft gle cel amtalatort. De soees am recurs ta acurte "vacajo" do clroa 1-2 lua la Intervale de tot 1-2 Jualyeereort iat ings, Chlar ta boli eare vin abalator,de 2-9, ‘vt pe sStptimint recurgom Ia astol de vacae. Am remareat ob 18 (0 bout serle progresele we fac deobles! mal rend. 9) Condi de apa 1) Bolaailintraat vor benefits msl salt de recuperare tual ales to fazaleIngale. Exceple fac cuzarle agonre, care pot ‘veal alate ambulator. 1b) Beloit ambulatort stat doobicet cazurt care au fost Internate 2-3 veri gt care conti asf. Treble gf ln punat de ‘vedere al posibilitiplor de deplaaare of fle selection.©) Cabinet de recuperate amonajat special esto proferabtl aomalat de 8 Iuern My aaloane ma rezerve ou Bola. I fae mal ‘evanate aller lneral fa caloet ou cal geidinn opt, unde dacom asd, cu plimbitl po lot, legrt In an magnsin ete, Sco- pul este do 6 obgnatafesiol ef vorbeas gf Malt medise 9 Intvidoal af clestiy Ne tacriom bolic pestra poderes pring = manclt de recuperareJodivdual, Mecare reouperstor lucrind ou ote wn alc lath, Acoat este modal de Iuors pent cel pin 80% cn gedqe~ le do reoaperare. Gogo mlcl gl omopene de 2-3 bole! a tahuristaimila~ 0 pot fl admise cam 2 din 8 gudaf, « trol find idvdual Boo- ‘omla de timp este aprociabld, dar ma totéeaua avom telnet ox falhurtetssomdoitonre 4 cam do acolagl nivel, Grupo spec, Pootra ume exert de tipal mimi mat aint (ln restaurant, vil eo,) foloim grape do 3-4 aie, ootlct de acolag sex, care treble si se comport gt sk vorbene- ‘of on gf cum situa ar {1 normal real Dar stil de exercl~ {Ht facom cel malt oii pe aptimint gf acceag! al lorim gt {natvdual ou facare ain el. CGrupe mart eas acomogene su po f folosti doott aml proctor cu comeatri, care vor fi deseriae i alt dapltol. Exer- lille obigouite de denamine a felitare aaa de formare de sstag~ re nu ae pot reali ta antl de grup, deotroce cel avaneati se lctioes, lar col mal grav ae desourajeast. Ine f oadral probe flor, sab protects Sntupericla, gripnren afaiilor, chiar foarte ‘iri produce reat de comptiio gf de Interaatorare, seul individual dies recuportor ‘oY bolnail treble ot pleased un celet, i serle tome agus, a citnscd ou vooe tare lagurt ete. th ABP orelar dea fru ou reeaperstoral, Se stimsleaxd doris de roosperaze gl 8e re at anele din cele luerne dimisesta eu reouperatorl Gs seouperstort fncearol a punk tolnael a munevreze ngur un prolector de imagial i uh mignetolon pasta dnumie,ro~ petri, elopunsurt. Pe hand este fnreglatrat rispanea corect sau faetltarce, rosie de etre reeuperstor. Am ieereat aceast motor i la itv eazarl, dar numat Ct advan, dooarece ne-am conrins repede cl eficuttates of cate rodue, Dupl plreres aouutré aime mt pate focal ontatul direct dire recuperstor gf fas, care se fdapteend a orice alte gt cate eflece prin tat comuntcares storumind pe care 0 imliel Hatdeld (9) oloegte televizora ou elrult fable pentru a Iucra suplimentar cu mat mull toner! oat, cook ce reprezitl sl ur on progres. Dar intl auoarea englen allem of aceasta be looulest luorl inateduat gf direct. Jn manos ot afaneltvarstates ente 0 conde mportnts, ranifostinda-ee Mh tote domeoile, Montana duce Ie dexieteree, 1a Ampostbitaten de s cominies oa mst malt de © pereouns gl reoupe- ‘atorul gl oumal tm cabinet Varieties so ve Lmpune deel th toate 2) Exorolgl. Trobule af avem gril flosim sal multe tennlot ta curt fleedret Lett, treo de Ia denumire la formares Motagmelor, anaes, lente eto, Chiar gl conioutal de euvinte al So- cefrul exerts, tobule of vaieze dela o af In alts, wtliinde-aele oblate, Imagnt sau cuvint, Oda pe sip se pot tntro- ce protect sau converetie eu mimare de eltaie conerett. © consecofS 4 deena necentst de valette eae of recwperstora ttle afegt procure an sums ef mat mare de oblecte, Imagini, ‘eta ete. pentru a pute varie gf cuvntle care 60 epijnipe ace 1) Medial, Am oxpue mal aus necettaten unor exereiit tm tara eabioetalat de reouperare, dups ce oa lucrat un tp tn abt~ gj Bersosns, in fnrn recuperstorala prscipal este reo. smandabll ca anumite exeroi sf le sfortuate din clad fh nd de Altcineva, de pdt uo eadru midis, evestual un membra al familie, ‘ine Instat. m plus se v2 Hosea afaloul a vorbeased ox al Dolnav, 08 persostal, eu fama. ta eursal prolecilor fntmeriul losin azioll ma tnt, prectindt petra comunicares Be tran eru, ) Pouis meouperstoruul, Bate neooaar ot recuperatoral ‘na etea permanent pe sonun fA sts agi Holm, ef etree unc foot gf Me apatale Ia, ef msrp cu el, a ae depaseze dupt novel. Recupertres ni ae ponte realsa corde deot afaziel gt reeaporatord ‘au floare do 0 parte 2 una trou, 1) Colabortst necenase, Manoa recaperatorulal seoestl 0 serfe do eolaboratort.pe ex re trobulo al gl igure cla mp. 1) Madlel. Duod recuperatorl au este modo, eum © dooce! cama, te noceane of-stasigue colaboraren anal medic, care 8e va ovapn de problemele medicele ale bolnavlul, Medicultrebale ales is- ‘tre cat convingl de efloatistes metotclor de recuprare, Trebule 8h mirturiain ef dept woul din aol este medte, nu tft medi att pee- fit of teleagh preblemele puse de recuperare, De accen aege 04 unui medio adgewet colaborSrl eu rocuperatoriie uneortdeli- 2) aresoall mediu, Dupprerea ooustrl recuperatoral rebule ajtat de o asians medical, pe care o va forma pontra recupernre. Ea va fice o parte din munca de recuperate, testirle de peformantl, pregtiren matertlu 1) Kami, proton Ci ataical cope of comunice eo- te tndoat oa familia gf prietenll sft forfse al se exprime gl sculle ceca ce se vorbegte, Aceusta i aara roluul familiel Iatara pehoterapeutit gf char th wele exerefl. Am observat o ‘nu mumat adil, ar chiar unt coplt Ig pot jut piritele ataxic fof vorbeaces. In uncle cazurt thie gt prietontt mobiliza afazal ft lant In inte sau ah sort acrinort soar, a vorbeased In to- lofon sta of meses le compettrt, 1) Bola neaaslel, ioterait & aoelag salon x afastul ot sjta afazieal st vorbeasct sauysingt fac loot”, dact! sht fnatrotati t prealabil. Uneort char alarict! mal avaneagl 1 aj 6) Sotto observa Atatares metodlor la bolmay rime ana din regulle prin ‘clple ale reeweriell. Uneort tnougtafareal, prin modul cum re lv 9 problema ne augeress4 nol adaptint de metade, De acces ata- Ha recuperatorull tebule sf fle pormaneat contraté aeupra bana Ini, St rewcja saalelut In diertale variate ale amet matode poste ‘smpune un apumit mod de Indvidalizare 8 ot. ‘Temele date afesloula petra dup amlasS, uneort_aimle, alteortadovirato exerci difclle, nt foarte important, Hle au un rol gf t latare teinict de exemplu exeretile do grafe sau reconti-lutte de propociiun din cine serine separat sau completiile de cuvnte cau proponitunl, Dar gt eerloitten cu care Te exteuth Indich partilparen altaloulat Ia exerelpile do rocuperare ne n= a aflryial acest cata situlm pe oel care vor solos, cost tndrepar a rooeaset "pencplle metodcloglee” dup ee vor {termina de cit tt Tndreptarel, tunel vor puten inloge exemption mal Hine prneiplile metoologce ale laturl tebaioe 8 recujerst aisel, lar dso aa lurat ltva timp ou afaxell gl ‘yor da seam of unele probleme ale recuperiril sit extrem de MBETODE PENTRU RECUPERAREA [RECEPTIE! (DECODARIN VERBALE tm ta sna boiay ou alba de receple vorbaldjenre ma Infolege sa tfsege partial cten co {60 opine, Tecuperstorl va ‘rob ol oe Limureaach pe bit exsinolat alist: 3) of de gra fvte tal ururen receiv gl) ou oe talburrt expreive, de don samire cau lente gf grafico onto combina. Sohomitic tlbartle de eoopie pot aptren tn urmitoarele strats ‘A. Tulburare recep foarte gravl, comblnaté ea Jeryona- frie, t care predomink curate inconprebonsile anomie marea- HL, Flueja vorbis este platat4, dar afaloal, a mumal of au Be Iplege aproape nile, dar nlot nirgl poate da seams cf gl coon co ene el tae esto do netielos, Alexie constant asoclat, dossort aingrate, B, Talbarare recep foarte grav, cu rigpuneari fuente, comprebenatile, dar Sirk lepiturt eu ttrebarea, Dosoortlogree. Anoole eoblcel marcatf, cu inoouires ouvitalor ot wens precie prin eabeile peraraze ete, lovin gl degraia w aaoclazi 8 falhureren receiv grav, c. Tuberare recep foarte grav combina ox tlburtst cexpresive grave Ia toate nlvlele(aasle mle ttt) , Talbarare recep miicla acta deobcel ex 0~ tale, eventual gf a alte tlburketexpresve, Dislexte I digrade presente ty diverse grtde,1B, Tulbucietreooptve wgoare, i eadrul a dicrte cazurt ste do la sine Sycles of reeuperatoral va tuera th paralet entra rocuperares tutror fefilor. Numa din motive cidnetice ex sem scpurat metoiole postu recaperarea recepiel. Tot, dick tathurSsle receplive sin karte mareete, trobule heap ou el 1 eazal wor culbariet receptive, dar gi i eae expresive, recuperstoral v4 tet so exprime oR mal clar, separba Mae sabele 4 eva mil lost dott Ss vorhres caren. Vocea va fh so orl, fd thsi a co striga, deourece sale se enerveusi duck 1 fe pare of ae exagereast, Miiee gf geturle Yor M eft mal ex rosie, Deuces 1) atsodaceres do iaformaiie vetalt t context redundant Iles: tulburirle recerie grave, Me ff inal a recupe ll, Deol ennui notte la A,B,C din alunite de mal sus, Mat bia eub forme mat elaborate # sD, esorlere, Tehalca ce aplict im dente situ i variant, 125, Brent ya mima 0 situate (omits cau “qonget mite, Se pun ts aja afaicuat $5 obiecte eau imaglal simple, mal Grala phat La 10, Peatru verbe se pot folost_tmagint reprezentind 0 aoiane, So secetas4 sumele obestlat aaa imagini wpun de nol eu srltares el, feutl tot de ool. Dupi ce mau arita satel tate 3,5, sau 10 imaglnl aus oblete, Hf spinem afslelut che waa din dna ‘air ceriniut of arte poxa saa cbectl respect. ass ctiecte deounite do reowers- ‘Le cept al ‘Ho, mal irs amestectm tmagint ous oblecte oure deri, port obits sas magi dn acct ay grap seman 4 everas treceres dela un clmp semnatio ln altul, ade moisten, by Exsoutares nor ondne, Un alt mod de 4 eiula recep ~ fis verall cote a oerem aftnloslu sl execute oréine, te ca pro pel luk orp, of "idle iinet", "behide ook” apo dln ce ce ‘al complete, fe eu obeate, ox "imi hatita", "acoate bain" sy "bate os clcanal!", Unele 26 folosese penta prepoail: "Bagh frelon sub carte!" spol atu dupd carte, ‘Aleit recopivi grav na pot Injolage ce Use spane, dic ‘viata este Izalat exe fn cootest soul. Ef araté sau exceuti a tae Uimplare sau chiar dloe, Rostra fclitare we recurge la un conte foarte abundent {redundant (ou ropetie). De exemplu pentru Velo ~ 0” a6 apune saziulal: “art elocanl, cloanul ca care se bate, clocanal ca care batt cule". Pentru verbal "e se pia: Yanai care co apd ol alan", Ordinele au acelag carecter rao hain, seaate hana eu care sit! fmbricat, socal hai ‘entra decotaren propontilor de loc: "pine erelonul gab, cae, odoeabt, Joe, sub cae, erelonul sub eaet. In tonto acest sme ‘Mt conestl Ungvietie te exagerat gn plas prominin astfel ‘ach curt care trbule decoda (a exemplele date mal sus:clor an, 22 spall, eu) le oh mal accent. I alaré de comtestal Mngvitle oe mat tetas gl prin conten mimlco-gestual, care itiregte cavntele spuse. De exempld fort de a tale ou cloeanl, oot de a se epila, col de Introtuce ae sgl pe mill, se spl Mindet esto mardar, oe spalt scoste bana, do odorbt, potru exemple de mai sus. Iinportant este i context peltolgle gt etuationt. Ata cul recep grav trebule pus i stuaia do a alge ual dtrunis Unitat de nofunttaraite. De exemplu: ~ clocan, clete, far fect, tertstri, cut ~~ sini, ft, anton, ema clorapte; se als, oe serge, we exch, w: would: aub, pe, Ung, tre, ie. Cid ae tree de Ia 0 sere I alta 66 va foo o pus pentru In eomiite sceetor tel tart de contest exgorst, afazieal receiv (DW ft Holiat fs Ineleeree color spuse do nol, Pe mic sari ce recopia vertals te amelloreatl, go rooun progeosiy In = ‘Allure, Contest lngyistic ce eiriceste pnt ae ajuge Is un sigur fvnt, ge car6 ng mal sepeton gf alot noel ma Saran Bs satag- oe, De ssemenea, renunfin progres la gesturi gf mimfol. entra ingrown decodaree renupim la grupsrea serantil, trectad de la 2 nouns (a alta fonrte ort, In faze gf mat avansite introducer ruse uo cuvint cu tou aeasteplat, Do exempia dc sfuzteat are ye mae 5 pve representing Zraste t punem 0 introbare neato de ¢ Satna” sau "aratt covral". taiji asta troac cs lsum contest patotagle st sitmafioal Ie alta, exeraingd deck moti~ Un alt mod de face eteeliul mal diet este de ari cere arte of dout eau ear tel lect stu imaginl, eventual de a te exacts ordine complexe. De exemglu: “aratitmasa gt sorumiers" mg elocaul fs sert” a "pe enna pe urechon dros ‘ue afaolelt cu tlburiel receptive mal ugoare nu este aeces~ io lelitare 4 elogeritvortale gf 96 loereusd de Ia nceput 8 sccete metodo do exorenre a mobil de a tgreunare a exeret~ lor de docodare, 1 timpal scostor exerci poaderea principal cade pe de- otare, dock pe 08 Inslege alanoul. ‘Totupl unit afte oearet rapeto ce te spunem atu of denumeasot possle care It e-un put ta {ajh. W Udekm a fa Tacorcite de exprimare, der insietim asus arieiitcoreote Imagilt sau oblotlal gf ¢ excetirl ordinal dt, ) Metoia contextual redundant se folosogte In fase et gave tlturiet reoeptive gf pontrs Mollitarea converse. De ee bu aren: "Ce ab mnt ant dimibeat, astcl, oe amines, c© ‘mincaro, ce al mihert?", ca gesturle gl mimtca adeerate, Sav dare capul, cap, da, capul i doare, sve dareri de cup?" aie tind opre cap 9 Slctot minion de sulin, Sin aceasts static se reaungs progresty Ia contetul redandat de toate tpl, In dma fazh, nu Bo tlburtet eooptve do In inept dow tal de upare, se rocuage It lemente iehibtorl, ox mgomote, gee tur inadeevate, presen sbor perdoune cure vorbese, radio ete 0 exeroeund ante deomlaren Laut vorbit fb conti de "bru care eontnod ou cele din vate de toto sille ‘Aanlaele-metodei constau fo powbiitataa de adapsre la a2, flo fect decolares aftseilor recepit grav, eu posttli= fatea do x reduce fucltares pe mmurd ce apar pro grese, fe to rowed exerelile peat cazarile mal agoare sau ajense fy aco 1 xk, Adalat corect Ja stain boiavalel metads 8 prezinth 2) Mefods anaes peotratlburiel de eon “Anca, Tulburtr receptive moll ea agoare, Melk he cope, fle ajunce Ia acest stata fm ourou rcuperirl, Ne poste ft diiatt tlburtle grave Desorlere, Principal omte de scoate tn rllefsehimbe- rea do sone prodush de islouires una cavintdnte-o satay aaa {soul fonom dlakran cova, Se Inereazt pe baz de Imaal omexe pont sintagie $f de tmagint simple sau oblcte petra cuvine 1 Se ponte era gi pe bat de ordine. 2. Sulagme, Ge pm pe mae Goud pose, ant cue cop te re fage gi alta tn eare merge. Ise apune: "Copal merge", aol (Cpl age", serghndant stents ef cele dou formuliet ders mun ‘sat prin verb, cuvitl copllal nd sclasl. Apot se adauyd gt alte Inagint tm eare coplul se Joue4,se egal saa sorte. fexompla “cop pol macaroane, care, ghelt stu cosons. Aout aed, Ondine aocesive ca; "Menge a ugi!", apol ta lap, La fm HME oto. a4 aclag soup de dlerenplere analiicd 4 unui curt iro proposine, Fourte aflouce ete aceat sistem postr de0o= area prepoufilor @conjncfilor. Se cere bolnavaal ef un artes ub raed, Ung mass, et. scclasl loo 9f 8 ald acceagt tne t tote sintagmate suse. ur fonem, de exemplu car geal au cap, sun, pun tan et. entra coseretiare ae flosese deobloel Inagin. St de soeaaté 1 congtentiim attic fapal cH aitorenfa este de un sigur fo ‘nem (oloind terment!ltert pe care tnjslogo). Cid este post combi analiza gt diferentierea verbald cu cea sonst, cea mal fteace find sereul tn litere Lzolate (ez! capitol "Recuperarea cexpronil verbo” sutoaptolul "analiza", Avanaje, Metoda permite afaicaul sf tel dleren pert ‘congtentizte tre forma ouviatelor sau sutagmelor pe care leause, ‘Ea om pote A aplica t formel 5) Asacleren cuv-slement coeret Indica, Cazatile cele mal grave, clad nel context re~ andast nu permite decodare Descetere, So ara aftscula un cost eau o liagtne de cite ort cate neces, puntnd gt umole (curt Lzalat) respect. ‘Atmel efnd aazial va arta oblectul sau tmagines In slgla roeti- re « covilalseapectiv se consort tat provizort ‘Se va lucra cu batative, verbo mimioo-gestua) calor, adjective (ot mimico-getal). Important ste ei efulim af restate lo fogitura dntre grup de aaneteeare formes ewtnalst obbo- ‘ul, fmaginen sou geal rempecti. Principia ar {deo ce al pet ot condi Aantal, Metadn este simpli gt poste oplieats én canurl- 1 cote mal grave. Dar este foarte Laborionsi de St ce aeat= cal tacept a fflengl ceva cunt incerciim sh teecent It tebe lon contexts redundant. 4 Asocleve aur-labloléle are 0 aetune fiat tvora lL pentru. decosare. India, Tubuciet rsepive grave aa milo ‘Desorlere. In ondrel exertilor din metodcie presedeute ne ayeziin fh fs eeu st promi fouete cla, eager ‘clas migdrilebuzelor gf Uimbil,astfel Tach, Th art de coon ce le, alaicu poate cl pe busle nousre scceagi cunt, Dose fort afazeal na 6e hese af citensel pe buse gf trebuie it trae gem mores stoi a tle tent In gure soastet, Primires stimaldat fe dou canal, aus! gi vedoren, are an efst fattest tn fase ulterloare reduoom progrosty labloloxa, pronsntd ‘at pula aceatuat, spot scoperiaducne gurt, on of rmbt nama@scodaren pe taal do aus, Uneor! exereim 4 laloleni, lager vor= ind din co mee mal gopit, pit elimintmn aproape total voooa, dar socetexerotis ome mal alos Ie sSnllleare presto ipo soso. 9) Recodares enor matrice 1 ordinele complexe repreinl tn tp He mutrioe, d'¢ me puja sletomatiate, Meta oe urmeazt provine tran 8 de ag mesic "Tokon-tes al gooll alien, De Rensl gt Vignio (@ Baie: a Vignolo (). 0 varastd am foslumo gf nol fa totares ise Ili, Tuburlet de recepie uyoare, tn tark de porteen tna. Descrere, Po o BM de carton se Sasuzt mal multe forme uoupate, are varias pia formf, mictme gf cuoare. De exemple corourt gt trate, mart eau ml, rogl sau galbene; au ous gL ‘oare, mire sau mle, alias mau verde, Prcontal va trbul of tndlo eu degetl acen form care foot denumit: pirat mare rosa sau mic oore gulben ete. Chiar met talburistreoeptve pun Si dealtate afzil od trebale ‘20 0 aaccestune (matrice) de 3 calli gs Loutitce igure pe cae © detnegte matrioes vertald, Atle are tndina a decodeze 18= tia, forma find mat grou de dcodat, gal arute grogl, xeramea scontel probe 1 va mint eapactiaton do a iplege grupart complexe de curate, Avanaje, Meloda este eflesce Ia sfaielt ou talburiet recep live milo, dar mu se poste aplics enzurle grave, 6) Metoda constionsirt!erortlor gf trance logoret natcai tm efile recoyive grave uit alasict au ht _constlengt de propre lor erorl de exprnare, deoarece a pot do- dn nll cosa co apun of tag. "au oo aud vorting, mal pro ola ns a contrlul «eee ce spun, chiar deck se expr aprospe evelualy intr-un yergon incomprebensthil, EI a vor efuta let 4 autocoretere, cam Mheearch cella! aftict. De act nev ot recaperstoral ele atragi stoniaasupra erorlor pe care le te. ‘Tot acost tip de bolnav, cu fue bunk, cin attaile A gt B, an 1 tendins de logoree, vortind exagerat de mult gl oarecum Ineohe- Desorere. 0) Congtientiarea erorlor fe face explicit ‘otmalat of a rogtt te exprinare, of trebule wl ascalte co epane Mosul 1 tem deck atent aeupra etitalul alu de recep pet~ Vind cuvinele pe care le spane char el. tl opetm deet din vorbre 11 igh 6h co ssclte, pol t arf care este caval co- eet, ndu-texplcait eu eartcter redunast. Dar au trebule st cexagorimn eu corectirile, mat alos In thoopet, deoerece pestra ‘mult afanct contientiznren imposthiiiit lor de & se autooontrola ‘eprezia un goo pale. Ne vost mim deol mt corectin snele erort, cam una din s0ce, fel ef reafiontin Ia eolelalte, Vom evt= 4 aatil o resolecutaatroto$. Mal trzis, oft ca apart une roporit mat mart do cavintocorecte tm exprimare, vom corecta ia ce toe mal multe erort. 1) Frisares loporell, # excosulal de verbalize, fe of este comprebenslllt, le of flonase un Jargon, se foe th part~ Jel cu tehalca precedent, Prin gesturl 0 attutine severoprim ‘ruse tetra de exprimare looreled incoerentt. Crem afi~ Hellor do acest Up aoe exprime sour, printr-un cuviat pe are HL IAL oul gf eel corecteze pink devine corect. Chiar dao 1a ‘cept nu pot tl promunfe corect, mt faulatim, importaat fied= 108 = Aepoctl recep al problemel, aot al-pt dea seams ef as promun- ‘Bt gro, ef se autocontroteze Aanale, Ataiou devine content de un aspect al stziet sale gf anume de cel recepty, se sutccontroleesd, remus eae ‘exprime ta tttmplare gf Incoherent, Ineeroid élayotevs atte - eagle spun slagur. Renunares Ia lagoree mires ganscle de precio a expeimdrll. Deck ned we exagereunS cu corecticile gf Afaleal grav fe dt seams brane of nit moar el Deus ak Io loge coos ce spun, poste apirea o reatle eatsstroies ed sai evoarajare gl renanare In recuperare “eon ae atueneh Ia Limits dlntre recepe sk expsesie, Innuentind poatiy ambele fet 1) Spriiniren decode vortale prin Lxte gl gras 1 pele cazurtalaieul recepiv are returt de Laie pie tem eusine cunt pe eare I spunem in eadral exeretiloe pre ‘endonte print-an carton pe care I-am seri. Acest canal sui rmentar va falta docadarea cuvstla asst, eneort char dict ta ‘Aceag reuultat se poste cine Ia wail afalt decd tse cuvintul al coplese i sees gt ge spuno tn aoolag timp. Der sfora de apicatie acestor tehaet combinate este Jeo fal do rossi, deoaroce atziclt eu talburiel reoopive grave au 9 alee total 9 alegre rolua tiburiilor seoeiiy exh intuena rvouper ‘Tulburtile reoeptive evolucazi de cole mal malt ort Levo- abil eub iatuenfa rooupertel, dealgur of cu mele excep, Ele 36 amellorss4 foarte mult auu chiar dispar, de olcel mult mat re- ode deci marile talbuririexpresive. Vor prezenta remtaele noastre privind surat lature recep a Limtajlat vorBt, pe 50 do Performan intial Progeoe ‘Porformants Gnas edd ub 30% 38-50% SI-78T peste TR above wom Eke 2iwh (camry 98 LD si-6oR (eeu) 9h = a Giw% Goce we = poe I US cwury 6% 1m medic emelloracea a fost de 22% penta toate 90 de eazarl, Progresul media este mult mal mare pentru grupele eu mat futurist receptive (perforant nald ab 40%) deck peatrs acelag rad do tulborirt expresive, Duet jeem seams gl de fptal oS major ‘tatoa tonavilor deptgese dupt recuperare performania Gna de 50% ‘are le permite si ojleatl cota ce Ise spine, cu mick erort de etaliy au ou defltt namal Sean de Yorulas” sau de emote dies seama of mumat 108 ain aftsot mat pun probleme de recepie apt recuperare, © performanfi Mls de peste 73% au pane afaieu- Iai niet problem, avind i vadere earacerul redundant al vorbis curente 1 posible mural de compensare ale receptiet vertale. Defiital apare numal la wele teste complicate sau fe sian exaep- tone, Dect recuporttoral trebulo sf gto ef gunssle de 2 recupera fo tulburare receiv char gravd stutmart gt ingle of este ne ‘coma anspra aoeete fuet, chiar dae, dln pune de vedere af rll facile, remltstaleprivind expresa att mal aprecate, Dar un alazle cu grave tultarit receptive ene un iol fn via socal, tn desndapat grav, mult mal grav deck col oare njeloge dar mu a6 ate expria,= 108 - MBTODE PENTRU RECUPERAREA TULBURARILOR EXPRESIVE VERBALE olnavt nasil, ot tamile Lor, acordt 0 deotbitltm= portanys exprimisit venta, deg! tubule receptive et ool pin tot att de importante, Dar, pe ela eu o rocepie de peste 50% (Gaol aistemut nostra de testare) asi! injlege desta do tine Jar cu uma de peste TW, apronye eK mi are probleme, tlburirt expre= sive relat reuse sl ult wal fente, find gt mult mal eiden~ te ath pontrs afsiculfongl, of gf petra cel din Jaru ul. Pe de Ath pete, la majortates afantllor, tlbustile receptive pot feo- ‘rectate mat rapid dee oole oxpreive sau deck dlulates gist cuvltalor din facia sled amestioh, Desigur of exist gt excep. 1 consecini, reouperstoral ose oblat si acorde 0 dewe- ‘MUL important exprestl verble gi glalrl cuvntlatadeevat, x~ trema varletate a tulburillor expresive pe obtg a recurgom 1a hgirze de metade, deg i practict Ie float eoncomient, iar nee din le oe gf fnterpitrand, 1 caaul of exett conomitent muri tlburist receptive, ae va thepe ou necuperarea tlbariiior de reepte, cele expresive ‘mfnod la heepu pe plana! al dle, dooaece, dict bolnava na Injelece aproape simile, lol au oe pot aplicn thnllle peat vorbe rea expres, Deck tslburarea reeoptva este moderas, se ya lie fra concomest pe ambele fact. 1 alegorea matodlor, recupertoral se va orienta dupt performanjle de care este capabil ataziel respect, tntnd deck earn de oses 08 1 lpeegte gt de graviiaten Sooke tlburtet ob- = 109 = servate,Frecvenja uel tuburdel tetule of Me bine eumplist pe ‘ra ca sf ng Insti aoupea unutfenomen relay rar, dtr foarte pregnant. De exemple, paratetile vorbale (tlocurea unal cave ‘ovat prin altel neadoorst, do obleet din acolagt chimp semnitic), afaleal spanind "Scot hain din mani” fo Joe de "ain dala’, at foarte rides gf frapeasi pe oricine, Dar, cle sat rare th vorbi- ret cure afasLolul, Sind ia deo flit to alta de ost e donumize, eare mu este 0 stunt natural. 1 eohimb, parataile onemtioe (eformares ouvintls cum ar fl "lap! pentru "dulay” stat malt mal foevente, des eae seal putin Dh coh. De acemenes, exoeaul de substitute al eubetane tivelor pein pronamele "asta" seu Vala” cau al vorbolor prin "esto repreninté fenomen major Ja ani alazit, degt mal pin apara Anes na so theo 9 atistled, Reeaporatoral ve ct ai so contre- 20 pe tulberinile oole ma freovete care spar Mn terotrile aft Tulturdee expresive se pot fniign sub forme foarte at- feria dup cum am mat opus. Vom Iheerce sf expunem priselpale- Je stunt de tulbartstexpresiv, pentru 2 juts Ia indeagle fe= lie tele, Totugl na exedem of ae pot eptlan tale siti ose, Is plus, trebule of finem senna e6 th oxdral recupentet staioul va evolua, treelad de Ie tte la alt 9 det este ool nacesar st renin} Sen Ia thule care erau favorable ‘tee tak scum dept, dar cure acum pot produce serine a ful. Ne refer ao oumal Ia ature expresivl & Lalu, tulturiet receptive, de lee eau grafle, puttn-se combina th pro- orl vaplate de 1a eae la eas.A. Iepontitaten de romans chiar foneme toltajehir fete mat ugoare, asocith cu apeusie bco-lngual. Bolasral ex Deng niet an exvint cu excepts pote & anor lnterfi exclams Hh. Impoaibitaten des pronana foneme, tr apne buco Lingual. Persie Soterjeet gf etclamapl, rar automatisme, Unt, te etfel de carer, apr strostpl simple (manana, tt do, do, do), etre nloulose tat lmtajl expresty (c. Foarte pune cuvinte po ft exprimate, ext postin ten parila & exprimisil unor seri tomate, exlematlt cto. Majo- ritsten foemelor att delettare 1. Se exprimk nunat cuvite single, dar putin foneme faim delletiare, ca "2" sau "Tee. . Vocabular rodut, grave parataltfonematic, ou exit legates ewintelor fa sntagine. Tonte fooemele pot ft exprimate,aar sgenaren lor fm cuvate este grit . Vooabular ents redue, paral fooematice rare. Defittknportant ta leparoa euvatelor apre satagme, (6, Talbueirle ating mal aes Legareacuvintalor fn nag Aotagh nla gf dilelate Bi geen cuvitlal adevat. Vor~ ines na ome deloe Nuon, TH, Tabard de gee 4 cuvintull adeevat th earal amet vorbis relat fuente. Deseortabaz de subaitute Casta 2 eo,). Uneort, logoree. 1. Tulurdri do gisre 4 cuvttlor adeovate, vorbire. re- Iatiy ducati, Cavite este Tnloout pris paratialt comprehensible oseratice) dar foare des gl prin wnle incomprebenitile Gagan, rocam gh eubattte. Ungort apare gi logoree, cuvital adecvat. KK. Agramatiom, stociat a ou ale tlburtrt dooboe! ou Aleut ta formaree sintagnelor, 1, stereotipltvertale simple sau complexe, foarte yorslo- teste, care tnloctoce total sou paraiteast numa expresia verbal IM. Presenta anor tlburSet de Quen ta diverge ata. ‘Aceatea ar fast numal prieigalele sttustit pe care le laopte reeupeatoral Ia un moment dat Ia anal da afazielt ail. in motive didutie, au fost expuse schematic, deotrece na 50 pot separa In mod about. De exempla, la un bolney Bata A snu 8 ‘we poate lscuta Inet despre agramatism saa fue, care vor vent evidento ual died taaavul, emallorindi-se, ae va tua ‘htr-on grup superior. Grupal © eupeinde th me mot gt ele= renee Ge K (ageamatiam) si BM (Buen). ga cum loam exp, le conse 9 tae de ploare penta Sadlaiile metodelor degpre hs expumore vor Iheepe eu matogle care se adresssai nix voll colt mal Jos staat (eel fmemstic), urmind apot cole flo- site petra sivelul ceva gf tafrgt cole pentru refceres sia~ tagmelor. Na vom revent afuprs neces ea apliea Hecate me te pe Sess wt material of mint varia poabil gl alot asupea ‘combinsrlor date difertele teat pe eare le yom expune, Toate corte au fost arate la castolul "Priel metodolgte1) SDINASTICA BUCO-LINGUO-PACIALA Indloai, Pring tndionle © repreinttasocloren antl sprant baco-guale cu o waste exprestvd ravi, aula A din ox puneres fst Ia thooptal avestul capital, In wttanile B gl C, to- ‘lcala cate mat pus nel, total deck unele foneme mu pot t pro~ rumpio, exerijile de gimmasties baco-inguo-fclalt pot f tle pom tu progr proounfiril lor. ‘escriare, Glmeastion buoo-aguo-fellf cuprnie o eerie do exerci reslasta fink afstoral unr oblecto nrenitve) gl al= fede care 06 fae ou obiecte (lngurift,chibrite, eubstanteplastce to.) exorelft transitive, Se exerseant gf mascuatura fostoure dn (eR, mupoalatura extort a flat gf rempleain. entra & fits bolnavlul vealanren miele, we proce- oa ta flak armor. Ie explich ce migoare trbale sh feet, ‘ar deck nu ponte {oe arate nol gonzon gl ol teeta imi te, Toe dl o ogfindt fa care se vedo gil gi pe recuperstor st Anltd migonren soesld, Itt Sank uertoart, so vode numa el to glad, controlta-gt migonres, In uncle eazurtogisds ou ome neootart ea etapt. ‘Sompllcares progres a exorefilor ee ftce prin combl- are de slgcist cum ar @ de pdt bore gt Umbé eeu buze gf su- et neartioulat eto, Pe mifurt oe migofile simple devin patie, fo oath ok so exortese migotet combina. (© condi important este os bolnavul ot mu ao extspeze, ina tack forfat migetrle, of a we gelaxezo ch mal mult postil tm timpal lor. ‘bxepltilltsanatve (i ajstorul wor oblecte) 1) Gara ; ~ desohidere #1 chidere = deachidere ou strngeren partial e baxelor oo penta 0, apot svingerea mat mare @ buelor, ct pentru g, spol esehidere mare ca pentru a, apol fchideres suet, propiere dinglor sf faepletarea Jor (a stib= 1 goros foratt tain = deplasares Inert eolfuitor gurl eu ot ting of Ani deprat gk gurn ttredeseiot (ambele calf le carit ae deptrtenst conconttent = deploaren auoesivt oolueor gut th afte 1 uza ~ apitaros alailor tring prin depitaresbuzeor: = anita alaplor agor depts = pgueres buzelor; = weringeres ugoarl pura buzslor, ple cd do In o polite de relasare, = avananren gl retragoren bal de wus, apot 8 ral 86 Joe: = aoopertses bast de Jos prin cea de au gt to = pire: sora expat multe eta Se relizazd ou bussle rlacte glu buss etree; ~ mugearon bel do Jou gt do ous, Islet pe peltce baxe mal cos do jor = gental de ehrtare ca busele, le to goite aie rating man proprle. ©) Obra umares amislor obit;~~ ~ umfares miccesvt a leokru cbt; ~ rlalcarea suecervt a ole una cof gus: = uundares obrailer, apot evseurea aera pratre Ize (beb-b-beb-bebedebb ) Kita ~ scaler gf rlatroduooren Ibi fh gud gure lang deschist ou gura ttredeselat: ~ migcaren Lisi tn san gt Jos, ca limba ta gues, ou gura larg doschiss, apt ca gura intrdeschiss; ~ migeares limbit th aus ff Jor, iba Sind soon in gurl, ou gura lang deschist, apo tiredesehot; ~ alngerea muccorvt a haze do fon 8 cele de ae ue viral mb: = mage laterte ale Limb (stingscentrs, droagea~ entry, ou Uinta afr ain gunk; a, Nets Uae ea or 9c mtn to *s amplngures suocesvt 8 obrsior ou Lita dept lateral ts gard = mig etre le Lins, t afara gurl lang der + Acleagt pe baz, acclengt tn gut, = formarea aout jgheab cu limbs (edlearea marpiallor extern), te gusd gl th alae gurls ~ deplasarea lini fntze dnt spatle dinar joa, 4 calor de sus, deplasare pe plat, coborire bros on ls plese) su lent de pe pala: = mlgetet rapide twas gl th Jou, ale viru mbit (cx pentru "e) gt vibrarea timbt ©) ci = fnordarea gf relaearea museuataritexterne f~ = oontaren muroulaturisgloull, ca pentru suneto~ Meh eau, irk late de sanet; = tncondaren maseulatitt gala es emis de et ote, el mat wor erle "h", cane na core igordaren ct num ex vies 9 Reswieai ~ resrlsse profunds ou exptaie coninat; = sewpiragie os expire ttre rant, ~ seuprata sueioati, ou upieare de eitre recapera~ tor pe torace ots pe epgastr, Indicted vital, Accast tenet ols In ail bolo gn fae alterioare pentru susineren Qacntel 44 corecte vorbren stent 1 Eniain de ouote neuticaate = mana dlsconius ou gure toch oagt cu gure doschiss; = sane goptt gf sunt conor: = emis de euete de dere Intnsti de dierke ‘matin = entale de emnete mareate; = strigte, 1 Ragrsig_teanatve 4) Ajstacea amet mises de oftre recuporstor sau Ge citre oinal care se privegte th oping cu coada une lngurte savestaal ou mia, trbule etal pe oft post, find necesars muna ta oazar foarte grave > Deplasncen wnat oblet, ca obec ut ate ants cblectal string ttre buze se deplaseart sumal ox ba ~ obfetal string bite bine, deans ca bale gt cates deplasares unet bile sau a unei tomboane In gurl cu hora tit = lloten ume de meseoat (netcare, deplasre, rooatere pe ute a): a matrt ‘olga fgst ou tra neaprinee,ellindst de carton sau do paste do dferte minim, cbbetat, tle, gum de meetecat. La foopat bolnavl se contoleteh i end, 9 Sure ~ stngeren sau deplaearea Mice wet lutatet prin sutare de Ia dterita distant; = waflares po docul mitt eu alerts sntenstits = umflarea unul baloa, sularestntman ule de cop, = eatarea trun aparat ou ive de apd oolornth gh renjioeren sivollut 10-20 eocunde. Acelag! luera cu emife de st nate da gi gf roventce Ia nivel ial; ~ fumatal gf difertte exeretit de emiale fama (ea ‘yur devehies, piste dint, prinre buze, prin call gurl, 0 Iuzolo gulate ote). Aceate exert a9 fae bineiflee namal la al cirora Io este permia fart. 4) Pulse de eanete concomitent cu tineron una bloct fle 4 gurl, fle ttre dot, the numa ttre baoe Desigur of ae pot imag gt alte exerep att inrunatve, ctf tranclive, adaplate parteslaritipior anor bolav. Not am ex= ‘uw pe cole ml obiqnlte, eare aja gf la formarea uterine a feoemelor. ‘Teebule a avetn Intotdeauns i vedere ca troceren de Ia tooste exerci de glmnamtot Ia emiola de fonome si fe tml ‘as, De oblcel mat continues thed cu oxrciile de glmastick ph ce am treout La peteele ooeme sau chiar uvine, Mat mult su este Indleat ek Laces, oa exoopia exereliilorrespiatorl No vom adapta de In oa: Ia ca, fnsltnagupra exerel~ lor po care bolsivl le efectnsst ml gre, tec mal repede nora eelor po care le excouth wor.2 RECUPERAREA FONENELOR Fonemele att sunetel foloste & Umhajl artilat, Plende= 758 cametit de 4 bmite toute fonemate sau numal pe una ia ele spare th cazurt fonrto grele de afte expreaird mi mists. Dle= 302 soestecopaciifi nd tretule confundatd cu ulburtr de Glosee fe fosemolor tn cadra vorbin out ar 1 omfsunl, nosis fone re adogate, invorsir ee., care gonereaz cuvintae ou parafalt fooematice 9 et susceptiile de teaict de coreotare ganas Plerderca capactiit do @ emite fonemole este suscesiilt de teha fete do rocuporare po care le vom expune mal os entra otineren fonomelor so pot folot: 1) tele direc, ‘los obtineres fonemlat prin retvijares pronatrt In 2) seh Indirect tn caro fnemal te extage dntrun covnt pe eare bolnarl ‘are conserva sau Ia tov dia ne “nda; Totnille dinste sit sadioate sine cind ms exe 14 unten care alse extrags uncle foneme (wtuatile A,B soo ort C). Tatseile idlrecte op combiad a cele drecte tn calelalte le igh au oxginea th uncle procedee floste fn demuti ea ounto-muilor, dar dort de seasten deoarece tani! 4 cures ut Inalat toate fonemele gt Jena folosit do ctnd era eopl, tar pe de slut parte poate aul sunetal, Aplicares rk dinceriinht a telal= Jor de domutizare nu duce la rezultate poitve. Ele trsbule adytate ‘1 mal ales completato catchall specttice ease Heese fonom are Serer 0 gohoit motorie, care pane 1 migoaro musculatara care contibuio In formarea ll. Aceast chem trebule rofieatt gantronstd, Fourte Important este antre- ‘rot dlferenjerilor Inte foseme eproplate. De exampla, m sl B ‘sot ambele Latale, pronuyina-ae din use, Der, in achema mo- ulm, basole rims relatate, po clnd tna tal p, buzsle te eerng pternic gf omiais de ar este expos ‘entra o mal mare ager ¢elitortlor vom Indies fone rele pra ters coneapunaitoare gf nu in eerore fonetcS, care este mat putin cunoecu, Pentsu cele care su au corespuatentvom -eoarge In semne speciale 6 © din "ce" gf Yen: k= e anes” eu olin = ob aia “elo” stu Yehibrt”. © ose? {= exmivecla din "api"; 0 = semivocala din "onus" ‘acllares reouperel fonomelor ae poste reliza mal multe motuet. 1) ares prin asooteres suntalutrostit de recuperstor ov Inbloexia, aoclatt ou eapllearea niger, 1 Brotesares, prin dlapanere os mina sau un “abalsben angus baelor, Umble, t pore favoras, Mat tistaro tecaree pate consta gi i eunineres promunprltfosemulal printe-an ett stereoti, ofoctutt de reoaperstor sau chiar de aisle. De exem= ‘iu, pentru 2 oe austine pronunarea sazalt prin etrngorenambalor sist ma chiar apiearea pe o nant. Trobule a atragem tenia of tate, din caura lipaet de mobilitate a prosesalor peice, proto ot are teninja de a ae tea defini, ack ae floseste pron tne ~ Iungat. Accastl inerie cartcterimiot sfazielul, taco ex bolatvel, conform legit minimal efort, ef continue al protezeze fonomele gt ccd au mal exte necessr, vorbrea dovenind asfel stents, c& 0 iccestne de foneme neloyste, Acoust, Ande geal de protexare st echems motorie mroae fatervlul tre pronunares foemelor. lath de ce, preform Wk evili protemares de otto ort exe psi serivoeladia emivaals in Yost"1 reoungomn Ia 66 mama rarele oasurtefnd toate oelelate post iat au fot pleat, Duck totugi am recurs la protezare pent ‘meat al bolnavalut h pronunarea foemolor respective Sek prom tener, fle sagere, etm ondrl euvintla. ©) Controle fe oglsds permite afaziealat 0 ma bank ile fare 8 migelcilor cerite de recaperstor gl un control superior ast tires unor tere, # aritat ed concomitnt ou ave oa lextl, so ponte objine go taetiare 2 onemala, Din pleat, cazurle t etre se pout aplica tahnicn stat rare, ©) Pronunares got. tn erzurile m care bolnaral are ton ‘toga se crispre atin ctu pronimi, oes ce duce Ia o defor ‘mare a fonemelor, © pronnjare gopltl impusk de nol, poste favo- ise pronunjaren corectt atta fonomelor Leolte, of a aor cor 1a este allodettnooeaar af Lue ou toate fovemse prin tehnletatrcte. Dupl co am rout obfinm eheva cite ele, Le ‘combini fp cuvinte 4 Tneepem sf uli tebnelle nets pen fu calelate foneme, pe baat de dloreniar! tm cadrul euvintalor. Ondine recuperiril fnemelor, Hxfeth ma multe yarante rivind secant ordi, Nol recomandim ai we combine de la th cepit cheva vooale qf eeva consoane mat freevete fa Limbs sont a, coon oe favor seas formarea precoce «nor caste aimrle s troceres Ia tehnil tnilrecte, Graparea fovemlor cororpande par te necestiiior de aitoreniere. ssl gy (@ ind prim 2) we BB eventual aumal ual sau daut ai ele Ce semivocslete ue Iuereazt tm eadral grapinitfouemalon, care consitule un capital separa i saclor gh dierentiere ‘Trebulo st atragem ston ef pentru uele foneme,exett rat malto modaltifi de «Jo obine, mat ales tm combina efor! te, Vom alege pe cole ou care am obfint resutste mal bane, dar ‘hlay nl flosin pentru acelaglfonem atl tebnil, th fnetio do stale 4 de recuperstor. fo doechide gura mare 4 oe emite wn sunt continua, find « so migon buss, Limbs san gftojl; ~ pontra 9, se pleact do la asi se explicd bolnavaut of ‘robule al strings peril gure, tmpingtnd wjor buzle tnalate;=e ~ pentru, oe contin seria 9 dar gura oo strings oul, basele ao fgslan gf mailaal Inferior ve impage wor ‘mainte, eaminiim of aoeste migetet eran prepite oarecam 36 ination buon Lagu ofctuts Pentru dferenjorea celor tel fovea, pute float un est mina, Hout de nol : a = dewchiderespalmel deprtind p= eele do cleat dapete; 9 = stringem indcle colette degote le police, B form Merl gr ~ argon 4 mal ult dagtae, trectnd pollosle pete Indie, 68 arin sural un apis dan fet Indice gf bas pollcelul, lmblleba astil strfgoron buso = tem austine prin euvintle: "a ot a ap 9 ot nom" "oa lwp, accent asupra suet important. In eazur imal grave, racungem Ia goperetizare ca ajulorul unr inerjoett a onomatopee: Yaa"! (mare) “ooo!” (mirare) "uuu" urlet de ten). Se exereossd fll ondines A= 9 y, apoh a= 2 spol ee face dferotirea pe siete petra obineren mobili do 2), B Be AcoRe conscane au cn element comin pronin fares din buse, adit lala, De obieot 60 cope eam, Gtr unl Afacot roujene mil ne ou p ats gf ne vom adapta la az, = penta m, 06 la bazsle mat gf 8e deshld oat ex emi- ia waetulul, Ns ge string spre interior. La nll bolnvi, se obt- be astfel deoarsce spontan amfs gobrait pun; th acest tz, vom dtferooga ulterior; = pent, dlnpetrivd, buzle ae arg spre Interior, ca- raclerul euntul este explosiy, brase, if expen bolsavdut ef Uretule ef fod tussle mabe, etn 2, oa de om Se poate oxer~ a pritr-o sulae explonvd ftr-o lamiaare sas chill, eu ome = pentru by He ums obra, aele find relatiy relaxate (iMloroniere de p care sit strise puterate). Ap se emite etal care exe cevk mal exploaty dee m, dar mult mak putin dott Suotnem pein: de Ia mart, moale"; "ty de la bunt, de In ton", Ca geetari, puter flan, 12 eputernle do Mvigeren polls de foalee, pterniod pestra mal ela pontra entra by a0 protseasd prin umlares obrailor. tn fe alte ‘onto, vom ofata ca afsicul a renune la exageraren strtgerit i= olor pesteu p 918 umilaren obeaytor petra by ajunind Ia 0 p> unjare clas, frases. eseori prin diereniere spntani eau metodeIndtrecte; ~ penta f, a6 riled iba ce viel pe paren milote & Dats, teghadavae spol bruse & os, astct eM sunetat 0 abt sm carscter exlon , of de pleslit, Instn asupra taptlat ot ii bazee gi alc gel nu prtiipll Ls migeare, © aitd tehaled pentru teste muscaren viru t timbit gt retrageres el brush tmpul emialeleonore. ~ pentru g,etunot chad este nevole, 52 pune linba tn parm tea de aus gf din spate @ dalor de cus gt se rouliesat 0 eobort- re bruset, dar mal pun violets expozivi ee Ia t. Sushnem pe £ ou gestal de a da an tobiraac gf cu cuviate- eS de a tata", entra gy gest onto acelas, dar fadrevtat jos mal loot gf cuvintele "d de Is dol", Tot penta t, ptem spune s "a8 an tobirae oe mba"Uneorl, £ onte grea do cout gf tebule ef punem mt ‘posite corectd, dict afasiul ms pate mite migearen nous gt die opinds pent exeretl. 1) © a A Chad ma spare apontan anal dn ol, treba for- iat plecnd de la. Uni tolaavi armeasS mal Bloe seria lar sit aferonias ath La Pentru g oe ists asupea gurl Intredenchise gta tragrit wgosre «coli gun i dire Inara, Limta find moale i romeatal emisel de nant, Penteu 4 se Inlet asupra gurl ea dint aproape Up, a ‘rageritputerace « coturilorguril tn direc Unteral gf 2 intial, seta, (Cr west, plecind de in a e'- 4, se face o migeare de Jos ‘m sas oa mina, care simbolizest Innes erescinlé a sunetulul. De asemencs, oe pote alsa deschideresLateralt progretvi & gut me, prin depietareaprogresivt a poliola gt indceal pe plan Susneo prin ede La "Hen" "Le Ue te au Pinel” Se accenuensd gi i ouvte ride lal | GH deg. ok Pesta 1, ae poute heepe prin etalares Hibit i gurt, ptt le pula, auind sora de o parte gt do ata e Mitt, Alf baat, reugess mal bine pein scoateres vifal Minit fntre dit gf etragen ea. ml dats eu ema sunetall. I oft, Ia lft boar, limba se rile ou vif pe plat (era mal pain om pentru.) gf seo oar false, dar fri caracteral explorv al lal. AceastS ltt etnies este foarte patil pentru combina "a". ‘Sunerea ae fae prin cuvisiele "| de ta ams", "de lagte". Se puate neeroa 1 trecerea de Ia lilital una etee de ip la, tay Ia ou sau fark melodie, ta expeimaree tal ©. HL ncepem deobices ex sub aot do us, apol propulsarea ef Inalate, oat eu ems si- etl. Propulsarea so face rlativ relax, moale. estra 6, aclagt migcare se fae ou basa de Jon cove mst ‘ort gt propulseree cova mal bruset. Tot penteu f, exit ‘1 tehaloa eur pe dosul mill etre ee itrerupe bruse, eld ete santa f, ceca co di un cartctor explolv sutctuls. Suajneren te fie pentra y_prin gostl wget buzot tne ferloare pentru f, aeclag goat, dar mal tncorét, Se folosene a+ de Un in gl Ede ta Gath sn fa Im aterk de dferenieren x ~ f treble a fm alent ai exereim Hy by fo prin cuvinte, te prin pronunjarea euccesivt a estar out fosome, 1) iy By Ky contoanele guurale, na trebule oblgatoran- > ponte, sotrenen ridleares gMlejlu ajutnd cu un feat al mnt de 0 parte gt de alta a glu, sub masilarle inferi= onre, mina fetnd gestal dea rides gilejl. Se insiat anupra ca ractorulalbrase al emistet euetula gf @ nepartcipdt mbit gf os olor. in uele cazur trebule oi ple de ia h, aritng transiia do ln slupla exprare, Sid efor, @ lu 8 apre deoteire de efortat do contractie gf exploaia lat k. Tot pentrs ky fe foarte multe cazart, fevte necosaré protesares prin apisaree pir posterire a limbitfu un Vatatseviangue’ sau 0 coat do lngurit, Mal Yelogvulaplitnd el Saag! ou degetele Sushneres Iu k este gest pe gg cornet" "yd gt ca ta cas penta, dup cums arm epee, te Ince exlneres sera uote conractle 4 glee, fled carter exploaty, wel avid Se mane prin "h de a Mite, de la baie, lng’ une ul h. Se mat poste eusineconoret prin le, "ha, bt, a Peatrs ky dat vit ky ms ae mal pum probleme gt dee renienes se ce pe bass unor coviste cum ar fl "casl’, —"ebe entra gy #6 ploaot do lk, anitind of sunetul are unpunct de plecare mat jos he}, gt mu are enructeraexploty al la A, ef vbreuzt t fos. ‘Gost foepe ct In Jy dar mina tage te Joe gt ma th us rmigonren este mal ind gf ne brute 8 Ia Se murtne cu "g de la gli, de le glue, Pentru g', dip obinere lug, oe obine gg din cuvite fe "Gheorghe, gem" ete. 1 dilerentent, care we exerseazt, vom 1 atett Ik k= a k= af mal ales In =f) Aceast ain arm connie este freoventé ta sitio, doosreee th ambele suncte ou att foloete base le sambele au un carter exploxtv, So foals anupra folosirt = Aepuat tk gf lmbit mt, cu an gest opre gt poatra ke gt uml spre gur pentru 1) 91 ¢ sat aproptate de carnctoral sibilant, gtertor Peateu 5, se strhg ala, desvlindgingtle prin migcaren touzelor, h speclallatral gl so sul aera prinro dint. De a8e- moses se mal poate lou oa tank eunetal gf genta care cor Unt, dled dagetal pe be gl: "Sasa", dar foarte gop. © alls tele ‘coast fs auares cu doit string pe docu mat. Pentru g, nit ato Intredeschigt gl buzele oe ristrg tn atari, forma de pine, suftnd aera gf rditnd ugor viet mt Se atrae atonla asap carteterlut mal grosolan al Iul g, So mai #9! mal pater pro- poate float geatal cerind cores dao rust dec peatra 8. (Ca auainere vorbal wien "a de Ia aaeufs” sau iA de In paonrpe". Prin ene anu ga ain representatpro- lungiren contin de pronunare a aunetulu reepetiv. Dlereniorea principal oe Mace ate # of g, dar Inre alt tole a6 tiene ul care obin mat ugor unt de La care poraim on si diforeniom peo ot a Poste cf cbigmun de fala! "pt low de Yau joa sm rol i aceasta, oe Este o contound died detoritt carecterall of singularjna- ‘al, Dosoorttrebule of wert ou 2, chiar dot alte foneme a8 api ‘rat spontan. Constentisares ceraterual sazal al Ie 60 tmpetant titernic tuchirid nile pra aplanrea cu degetele pe ptile Intera~ 4 ale manual, Mat tala se pate apien gt pe o singurd mark oa fo- Alcele. Migoaron de ufoart proplaare s mbit a aus epre dink oe te grou de lint sao prodace de obleel eponas. Guna rine te ‘redescheS, limba eprint! do plat nemigeas fe satel aintlor e us, Se Saehide calen naals. Susjsarea verbal we foe oa "a pe ate.= as » ‘Acestfoner este diel Unt romfns, deatrece majort- fatea romanilor pronanht un r rut din vical imbll. Rent ait eet fou E uiura, aaetatntor ou col al fracozet pariziene. entra £ tiple, ae exerseant o migeare rapt do wibragie fares sgomotull motocteletl, rer don ete 0 bunt declaagare pers eunet. Caractorl prelngit do scesane de vibrajit treble aula Peatru £ gutral (ar de altel Is nol), ce compart suntal ‘ovo gangart din fundul glejulu Se explit vibragia gf caracterul of prelungt. Suahneres pri euvinte Go fice prin "rca metors!” sau x eta rap mSkad ‘Acoat grup apare destorl epontan, dupt oe s-au format cele- late foneme, Dur trebule dessort tcl antrentm gl mal alee scl di fereateze = pentru Ese ridlok wor visit mbt epre parton snterl= fone plata, apt ae eobouel desta do rapd, nerultrecid pe ‘ub limb, Suntinem® prin Yh de la elnema, de in count". Se ponte loos gf de a tranitin “gence” anu "thot = pentru & monte etaatt pe pala suntal #6 rostag- te din gle), Se eine ox "George" sau Glo". Se poste pect gt do a teanatile "ajerfe"™ ane "OHH. = pentra ,plecin de Ia # mus direct pein explinren earte~ feral sbtraior, atomiadtor ou eunetul unl mugte sau albine "ass", ‘eral vibreank th ga), lal rintn ttredeschiql, de avemenee fete alsturaté do plat, pe care vibresslImi= ou gent. de a condace un ght= fur, Limbs ae dpleseast tmediat impala dinfilor. Susfinere prin oa "abit rouge” san "2 doa exh = penta j, ole apare denoort epntan gt procooe, totus fat. azul a care treble af tavipim, Se face 0 migeare de tetagere 9 dinilor combiatt ex o migeare de priintre 2 veal mbit fo patele anor de wus. Aerul se elimint expos. Se pone te float 4 negatia popalark "I". Be susfine ou "fae la AR". ms entra § pornim de lag, alti of gure rintho tntedes ‘hist, dar colfrile of stat tase fe Uatur, ef emis face ial din gle), Se astroneast & prin dferentiere de Se ousfne cu "A de Ie Mata” an atrighed atontis afaxtalulanupra ot= foreofe dintre mans gt mas. mh eto un fone dll,cersd un efortconsiderabl. Se atrge tenia anapee pronanfil "ain gf, ot contgoie pueraiek gei- Ii, Suspsem aceasta prist-un gest pe gi, trigind pllen de pe faa ntericarh ¢gftlalIniste,De atemenes so euliniaxh caracterat hie, falda ausetall, Se auetine ou °F" de Ua Tot". Lao parte ‘ls populaia ruralt di efmpla duntreant, apar conus If eare ou ‘treble corectate find onractertatice dialectal 4 ‘Acoatfonem reat rar reapare deoleet spontan sat prin ifreaierexerente fh de g. care are aclagtcaractercootinas, dar se lntrodace th plus o wibrale « emislel de ser, Se suing ct "ye tn Jor aaa de aup btieros anal namie de foneoe, nol recomundion trace oa precoce Ia cuvate, eventual trectnd sprint fi Intermed de slate. Tetel ofirecte Tixtragerea fnemelor din cvinte st la bast acerlor tein Indirect. Unele din cole expe mal fae ca "eee" al motoruul a eas eu degetil pe bux, tehnet ssomatopeice, reprint sn aspect fatermediar tntee thn ditete gh eeleinlinecte, 1) Dilorenierea fonemelor dite-ap cuvint_ conserva say for~ Diforentierea se tae te din estar de lina} (vee capital respect, fle intrun euvat pe care am reunite formim din fo- nee tniile anise, De exemplu,, alareal are nevole de Hl extragem din exe total "dl", care ea piatrat on automatiem de nusdrare.Alactoal fare fovomele ay £ gh x, dar gf Formim cuvimtul "vata", pe ea- nem cu o bacats de Vat, lar ap arin © poat de ath 4 alloreniem "ta", Din sta” scott pe" |, formind de it fs "Yoo" mab form artiolath "hin" ett "oea!” (a vorb ~ ra curena | final dla forma artcusté au se pronunl). Asie, £ {oct diferent do yf folostt tb aiverse cuvste firk 8 ee mal re- urge Ia metodo directs, Este mal ufor 0 Increne 4 fone inital al cavintut, far we poate lucre gt ou alte fneme, voealele pretindi-se ral bine ‘tc consotnele La Taeral de dforegiere ein stat posotla 2 aa De exempu, din bunk ce difeonjisat bine pentra © oboe 1.84 40- contuenet ta pronunre w gl {din feoere cuvit, In serle am pe ton expr aceasta prin "bust" el "line, Jung gt pronaitnt smal accenuntvooala respetil. All difell ae objindiferenier ale consotnelor altute th fnertora cuvistt ul; do exempli, “vata” bh le "vara, ae obine orice caz mal grea. 1) Sistomst cavstt-etele entra 2 retne un fem alaleal are doscort un euch, ‘are Tacepe cu eel fone. HI se oblguuegto ex o lst de exvatect vavlon, bebere ee, Cin afaseul eautt an fosom pentru a Tneee wn vit, tne; "de Ia ce cuvnt cau era de la tact", De exemple, deck are de epue "barot” el va efuta "2b, do la bere, “acca sitem se tranfers gl aaupen cerisuls, asteal giant tte fe care 0 casts pe basa cuviatelorohote, let ele liaetin ou {magia tustrnd un euvint eu an a Inialh pentru cop do 67 al, pe care le pater da ataztltor entra aaron anor cuvinta-bele. Dia pate, wel te table sit inndocvate, find lng, de exempla, veverit! sau silane ol preteri ef faoom un tabel sogatt,alogad cuvate seurta gt use ‘rid ca tnagnt imple dsenate 6 ol. Dunk ce wus Iavifit prin mete alrecto clrea 4-3 foneme, Incepem sf agoctem gl toda indrecle. ‘Trebalo ef avom gre si na folotim numa cavinte cu consane ermate dea, dearece ran im a ersiem o feria a afzieu th acoet sens. De asemenca ae va respecta prinlpalfoloairt euvistloreelor mal simple bala fxjon chem CV-CV), conform color expe In capitol "exprimara, ‘soul cevst ila2) RECUPERAREA ORUPARILOR DE FONEME (ASPECTE PONOLOGICE) Malte fonome so trensformd dup porta lor in euvtnt, find Intuente de feral care precede sau urmeesi, de gruperee pe si Inte, de ascent tnte al euvitlal. Vorbirea tn! un fooem cast = fu, are puze numal de respraie sau accentuare, In vorbires eu ‘enkd uncle fonome persiett au dispar ty fineie de sees ce urmeazi. Malte perasane procink "att acne", dar etn toate acolo", dare ‘LL au este suport fm vorbirea cureatl, Cuvital "deatmintert” fete promt carent "dealminiesi” sau "inet" devine "incl". tn rovinare, aoesten nu pot fl colderste gregell. Un alt exempta ee te olderea articlaal enlile 1 care imine nstnal sub forma we de pdt om, oalu, mal ale daok uri un cuvnt care Sncope ca fmmsoant, Usele foneme se transform i fanete de ceea ce urmeass up ol, De plat, m din nae este dient de 8 din efitee. In ane eae etl este mai puternle 1 mal pain naz, t chute w ae glerge si fete foarte sasonat. In plural maeclin glop-popl, al dollea_p este trmat de un sourt, foarte dilerit de {din paral articulat plo, Lala popl se iglobeast aproape celal deal doles p, pe care flatelizeard. Exeranron acostor dlorenfe de pronsaiare fonemslor, ct of exeraarea grupiclor dferite de fneme, ae faee fe i eadeul nor silabe tzoate,tehnit care, dup pirerea noastef, na este fost te favoraild, le eadral wor coins, cam ate prefers, Indica. Aces exerci ae combink cu cele de expeimare & fuvntelor, deol te cep atte aw fost tite un careotre namie o foneme laclate. Grupirile mal elle, om do pdt cele Meonscas- Hoe eau un dong ae exerseash fe cadrul altar metode, hia te pevfondo mult mai avanate, Af de metode ar analisa, tonto rmetodele de deaumire, spijna po grate ct. 1) Bxeraaten unor alabe folate, Ha are 62 soop mal lee seocierea wal fnem Inviat rooest cu ch mal multe altole. Seopa fete Ssose sumal o formty din care afaseul et we post eeprinde rev ulterior. De exempld, et felt bg ba, 26 trece raped Ia Bo, by Bete. gab, ob-eto, Acoust metods nesematl- ou este forte ull gt denoort devine noctv, fvortsd vor elgatd, do tip "stacets by Hxoreares th eadrul cuistslor are avastjal of conor ses timp gi Sneasd mal bine formele ditoitt elemental seman - le, De exer, By bate, tant, bet, bere, Line ete, ) Exsraaroa (goat a unor grupirt de fooeme este rateort ‘ponild. Fourte rarvam pit ao floskn pentru wll difongt oxo Je, Dar preferim exeraarea lor In cwvine ) Spniinises pelle, cftrea unr sila stu wor ewvate, tunel tid e poitll eet an ator remarehi Headraren foal exerts, a soor grape aifetlo de Toneme, se folowete fs fanle svenents, ProStim de exert de ‘exprimare a unor curate Soaate, de anal prin serie cu tere taste eo, on a alge cuvste confiaind anumite grape, mal dos ‘lsongl anu grup Bfonematice, cae ofert diets speciale. 4) Prisogalete grup do exarant 1) Silabe = CV (eonsoant-voald) de exemplu ba, bu, bi ete, fe exerecasl fa fast fonrta preoce ofa cuvinlele pot fl tne for~= Vo (wocai-oensoant) de exemple a ot, 28, smal lle 1 mat putin ul, = OVE (consoan-vocalt-contoans), de exempt I bi Int ete, te tranitia spre ante cunt. sto, eit & * CCV (eonsount-consoast-rooal), de exemplar re, 20 ete, eit doseort ute. = VCC (veal-consoeni-conscen, de exempla ast e, ste, au do agomenen o carceare wultate, & pi cum am mat opus, luerdm cu alabe numa! chad ma tom tuera ex ouviate, 2» itongi sh eitonglt Difongt constaa tm combine wel semi-voosle gt a unc voealeTnt-un sunet wale, De pid, atccesunen o-a dn "eee! se pronant "aou Gl ou “corer, Sunetul ot este an aitong. ‘Alualclt aa dill cu dient at ty pronijares lor i cndral cuvintelor, eft gf mh sorlenen lor. Exerstrea dtitongilor oe ‘ce prin dferenjierea de voealasimpld, preferabil ta eadral unor Principal ongt oe trebuleexersat st 58 5 sonre, alfereatiore Go sort rare, notes et, = 42 : lant, allereatiere do ep, trad ete, cal, dlferentore de ea gt oa, ta (a) eo. ele, dierent de pile eau pepe, plane (pet) etc. = aL: tot ditrenpet de tom, and frie) ete, = ely pet ferent de pele, pete, luat cut au efuat, a8 outat sta, ditereniat de st, de aur, de Aurel ot, = tL etn, pine (we dieroniaed prin absurd de cine su pine, La cet ot pronustl datetale de lp pe au a6 dtferen- {Hex dock pent sorts, = exorsaren dilltilor se poate fice gt Izlat, te endl oe alate, dae este pretersbil a se fat cade cavintlor toost sens, poste ft Inrodusl i alte exerci mal ales anlisn pein eorfere din tere isolate (eat capitol anal). (9 Grape bie gf triconsooantiee CGrupele ti gf teleonsonasice pot apiren fe th sosenshal- labs, te tn silabe dierve, Ambele stant pun probleme, deoare- ce separates sllabelor tn vorbires curestt na esto constant con- late diterte 60 pot invents fate ele. Vom ox fe pencil alta eare tebuleexeraateTncercd a le re= dn ty oninca trevenfe doutilor resimpte de sant. Foneme- int cele care int ool ma das fa grupiele ce pan ele, ca m sua z pot ener delta eub- probleme. Dae ot inate de dou oi ele eae sat mal oeccese, = onisu sg) aes goo, mil a tei a tnlatorte sg, ing gs une, Hinge 5, eonjurat sl falseAcesten sot combinapile cu» te pot sath, der vom ob= sorva c& ou o f ponlta a dost par aumeroase gruge Heondons too, dette petra aan J, onl Igy dates ald 1, alte Nay tlt ‘tg = ons £1 2, barb Po, ardel, vere ry, ult et, parfum ey port, carte Be mene i ote ye merge, ry, aurving i, oott 2, ener rm, Omi ret vreit = Pentru # (aneort oo promis es, fe 3) 42 desbrdeat gm (an) smn tid, xmeurh se, scent (an) von 5% (a) streno spe, aapeu sf, stat sky stress, aries 5 (equ sorte sb stab, ala = Pentru 1, vost observatia de la): 22 (ey, oertategte am, olamd 2, sdeevin 3, bent 1s, aie my tar a tate sr, owen ~ Ponts ¢ {estoMop gon gp, gout ‘4, step antes sata sm, ecter oy grab ee, noe Pb, mba, coematt rt, Un sa, lain ma, camnatloma aby ube fp, cimpcumotct mb, umbld sre sl, complex sy, tama = Petra 2 shy loneclinit——n,acaly ff sere, cricket dest ff Ie Gsomcooe cf, actene = Petra pe non se ae ‘8, post bre, aprile= Peston 8, miginle is. etm, erat Bi las, lod cxempls (gzemble) eo, fragment tet 1, enna hn, latte dr, beat eae, entea bradjchitet by absurd | tank, leak be, cobet = Pera ts 4, exten ota a, tage bela = Peneu x Yh dovlenc,Viad ve, vrenuvrbie = Pontes J: by, stat sa, Inepent i, Mor i mle ‘up cam se obeorvi, la mal toate consoancle, grupares cue, Ly & stun este important. 9) 4 Sat a pure, 1 vorbire, 1 sal dim plural masculin nearticust se prom ‘unk foart sourt, eadrataproape fe consoum fal, pe tnd ta pluralalarticulat se pronuaé tang. Conanina rerective, ural do soest 1 scurt, Linde oe galatlionze, De exemplu:plopi-sopt, arto! = cart, th sori expriminfurae { sourt pentru lagu fy Jar 4 Tang, pein dol. De aceon 96 plural artical are o slab tn Diao. Exeratres se pote face numa pe bast de euvinede exempta ‘iterenpind plop-lopt $f plop etc. “Teoooran precoce Ix oui ete ine af ee troacl ct mat devreine la euvinte, fied a sal apepta a sfanell £6 exert tonte fonemele sua toate grpe~ Te Mfonematice, Cuvintolo au un feos, slit semantice pe etd fo remele fl slabele au au, gi de dceen sht mat putin valoratse tase cuperare. Prime cuvnte se vor form: a) pe baet cRorva foneme eu sosoule st retnviate gla unor ellsbe formate din ele; 6) pe taza restrilr de vorbire vest acest capi). ‘Us tne capitol (oxprinares anal ewintizla) ce coup a sveclal de motu cum se simalenes 9 follitenes exprimares unacue nt, Acl vom arita numai ef ate! cid un alate grav reugeglo cla ‘nou of ecard s spune formule de polite (bunk si), mumele tal, ‘venta at sotet gf copillor, adresa sanele cwinte simple legate rovole lal (etl pine, carat ete.) se produce un salt na numal g= ito, off peologe, Trecerea de la nesemantic (oseme, labo) 4a semantic (cuvintesintagme) represints un salt extrem de Important,0 do mult eR menith ak gribim eu oie pref, char neal al wor Inconsottik exprimare, trecerea ‘Char dup oo ora recut In cuvnte va pites lun Iuorul peru anamite fneme, Ge astidai tad mal ugor deorece ne ba- ‘im pe melodetnitrecte gt po cle de ante footie, 4) FOLOSINEA RESTUNILOR DE Limpas EXPREStY (Chae atsulle grave predomiagst cxpresive plstreat elemene 1 rudimentare de Limba} expresiv. Aoestes sla; ) interject gt ex lamatll (ah!) oh) vat) oumne, doarne?) ee, incusiyenle i= Ii; ) oor automate Qrai des aumritoarea un, dol, teat te.) ‘mal rar allele sap gt tulle anal atu o parte din altabet) + ©) rare cwintesementice Ioarte dente de Ia cuz Ia ens, Doscor = conservt "apt gf Pama”, dar un amator de btu pletreazi "vi, Jar un alt olny "du-te", le o mamd se pitrs "ia mica, Aceste caviote au uneorto puternlet semaldeatie atetiva peat bol- naval respectiv; ) stereotipl verbale, care tind 6 fnlcuiase etre fl Limba}. Aceste warectipit pot fie 4o,do, WL aa pypa,pa, Intnste ungor en o adevieatd vorbire, socestele nd patrate ca of nuit elabelor euvisiclor po care le Imloculese. Steretiplt simple semantice, cuvinte scurte, care st fo- Tosite tonte imprejuriiie, chiar elndeste, ct ma da, sau mat, Stereopll complexe, formate din sistagme, cum ar fi Yna gta, "au ot” ans Yama mu ae ponte” imple, nosemaatiee, ea do, Difeitle restart do limba} expresly pot ft ullzate pont re- cere vorbr. Tmdlont> tulle ou tlburtrt expresive grave (A,2,C.D). Deserere: exist dierto modal pentru utizarea restart= lor de timba. ) Extragerea unl fonom sau una slabs, catr-un rest de Himba}, De exemple g, din inerjotia oh sau m gf ma din mama, la ma, Se trece repede Ia legarea fonemulul seapectiy cu alte suncterechd de pills de la ma spre me, de Ia au spre na, Apol xe for~ east cuvine, de exemple, mire, atu nas g.a-m.d. De asemenes, te pot extrage foneme gt din elie. oar des, x ain an, dy din dat gatas at by lta asernttor, De exemplu, din mams ae ajunge Ia masa, ain patra se ajunge lt petal. Steretipia Jo, do, do te pte transforma fa dot, dou sa dorm, ip a8, bine ce 1 Peansformarce uae ‘exemplu, ‘ot ‘se include fn "vine mama" sau "mama mea". Api sear pe bn at ean 0 ks ae samo La wt Se creas oe gu ete cot evening ome, 10, sat n,n apap 2100 De aoe, in SIL, ttm a ee elo ars see pre toprol ps These ht er no prom fan pce ne ge snes, Be ee eee gt ott pen 8 oma boc 9 8 tm ft ree spe open, cna rome SERS cent tcc rep saree Bote tae ein mms ry rete le 4) Hagin din sulomatlene este obligato, Mult alate, tnd vor ef epunk patra, namirt 1,2,3,4, ba uneorlehiar i 9 pot pet mat sumirk 2-2 cllre, De sssmenea, pootru mlerourt ef spin Isl, mar, mercer De acces trebule oi exersiin lepies atari ai din automatleml de serie. Pests fotos aritares woul num de doget find mal ugor petra et deci dact Maritim ehibriturl, tant atu poneca ‘mal mie oblecte de acolagt tip. Dien aceste tmpuleur pe ete, Hei a eesjecta automatiamal, de exemple 9, 1, 5, 2, 4 La foopat sim, boiavul 8 mumere de Heoare ditt ou vooes tae pink aunge 1a numral respectv. La sevote stopansat, Apo M fvigim sh ume tn gf st ef rosteasos tare mumal aumtral cers, Ib fens te salt, treble exersstd spunea direct a mumirull cera, doxigur ‘aes eato posit nu mat trecem prin fazele de aumrare #1 oprze. oe luereask fal eu numerele 1-6 aga I-10, spot nal depute Coneretizares prin folsives ballor gt bancactelor este fa clltats mal alee gentru 1,2,5,10,25,50 91 100, declangind uneori ff coral "lel", Uteror, oe laressh combistnd mai malle sonede ‘ buncnote, ma ales pentru oumere mat mart de 10, Anul aagtert ata atlet respective, date fetoriceIngortite pot servi pestra des sutomatisarea sumerelor. Peate allele sigenias, fotos e& epijin un etlenr, se~ ‘on find seemfastoare ex cee pentru numere. Ib general, incopem locta ou 2lua fpeimilt fm care ne ain, cea de Jeet, cea de mille Pentru Janlle amuul, in afaré de eprijnal pe calendars for loseyte nn de nagiore gf lua respectivé a bolnavall, « copier I, sole sau eof, Ananite sdrktort mjtonale, 23 August aa Mal, ou dite bine fate tn mamorie te pot foloet pontra destutomatizares luntlr, ‘recom Is combinares Jeet da astomatiaml namdratad feel al lallor ow ajstora date mages gk Ndata deat” Coracorul pragmatic dat unor exert de dessutomatizare ‘Mimulesz4 bolnavl. Postbiltales de 4 epune cid o-4 alsout, sau ce He astii, evontal numrul easel ena apartament, vices copl ~ Sor, sumsrares banllor, cunoagteres wor prefurt, demonstresal bal-aval ef g-ar pute descurcs i amumite staf 1 Thourajeazi Folosires reeturilor de ibe}, exerenrea automatismelor gt ‘losin dis automatiome, repreiatt 0 otaph de eeput, care tre- halo combina cu alte metode adeovate momentulel respectv. Ne tre Tule ot abusten de flosires resturlor de Mba, cf ot otatim sh prosretim ef mai repade spre oxprimares de oltre wanie a altor vate, sore « vita Gxsnes floesiabanve a resturllr de Limba. Unit afaiet tnd of fnloraased ubstativele eu numere, care devin afl aubetute pnira caviate ct 0 rere gemante mal mire. De pl, pentra o poo eu mat multe efrege, el va sane "pate", toe de "elzege", degtSatrebaren a fot” ce frcte stat alcl?". in po- Gnd pate olrege st numfral 4 puting ayor pronsnat de el, el a eloclt evoouren diel cuvintalatelrege, prin cea simpli cuvitlut patra, Aatiel de exprimdst treble combitute gl este ne~ le. Lagen minimal tort jonct an rol important fe aceste subetituirt gf nol trebule s-0 emir at inlets ce afasoul sf ronan ‘combater. =~ 5) COMBATEREA STEREOTIPMLOR ‘gat de problema retariior de limbs) este 4 ext a ste= reotipllor verle, Bidet o serie 0 aait grave, mie su Dredomisentexprosive, Ia care se formeazl un Limba bazat pros be exclusiv sau oa mare precidere pe o exprimare steretipl, te mpl, fle complenS, dup eam am aritat Ia eaptolul precedent ‘Aceae sterotpil ind pasts atic rospectiv wjor prone, tind of Inlocsintc tat oe Lam Bat st spunk. in enzurle vecht cle tmlediet orle exprimare, ou excepts anor reper, deosrece at fate foarte puteric, ‘in experiena noustr, pitem lira ef 0 steretile >= (AS ath de 6 Lunt = 1 an, mal ales duct este 0 meretiple ne semantics, devine aproape impos do Tniturat, char dee bot val faco anunite progrese prate-o mune Tnoratd gf de Nang d= ‘atl, tn cadrul vosbirltaale spatane, reapare waretiis de bani. [Char gt erectile complexe au tndinf de a revent ered, pars thd expeimare, Chiar ipl ce au fos eliminate cu mari gree iy, De exemple, um bolnay cu werectila "asia mu se poste” dest os lurage eleva. lust ou el st eepuse st rapuntl coreet pra ol tage simple, se-t riepune mb Saluja emofil Ia Inrebares "Cun alm?" peta ine, mi sit bise", Stereotipile ate do 2 pink ls 6 Ll pot uma! uneori flare, pe ein eele care duretzi de ma pun do 2 unt fat ent ml senile La trtament gl pt fl liminate, De owen, secomandim on a afailt Ia care ee obeervi teint la formaret nel stereos fail predomineat expresive grave eau anit rise grave) af se fnceap ot mal devreme gost exerci 1 a te ponte, malfumese, ast nt oe poate,= M6 le de seosperare a Limbajlal, Me se ma poste Gan ase net 0 tereatipie 1 rimine loo entra alte expr. Mslode petra comateres serectplitor 4) Apliouren metodelor ebigute de reeuperare & Mebajulat ote uote! sullen tm terete care nu sit od puteraic ‘bate. De alfel, ehar gf pentru cele mat veeh!, rolostm tn para it toate metodle de formare a fonemalor, stinslare, lellitre, salad eo, by Intgrslgrea promintilleuestpil. Pris gest st voce 1 explode are vole. at ind oie, sural acole sunete gi cwvinle, aa, Acca devine 0 pre= ‘pri Golaaval ak exprine ateroctps ‘souare permanenl a soars, oa 41a Holnavala, gto, peresane le ain jar, familia, al Bolnai, personal, i- oprensei atuact, lod, po besa Legit tala! efor, retnope ae exprime prin ate- relia a, ) Tranalormarea gl raperes sersotipel. lncerctm ai trane= lormam servi ‘ owvinle cam am aritat nal sus, De ‘exemple, din "dys", facem dot aau dorm ete, Apol "de", "de", "aut, Teecem apot Ia femal aproplat t, prin euvntle "ot foam i ote, Deol, cuvnte eu taeept pia "ao "aa", "ae", "au to spat ah, Me, Me, entra stereatpile complexe cfutim 62 otgnem rupores lor. Pe de o parte at exerteuxi separatcuvatele din care sint comune, lar pe de all parte, se exeraeist aceateeuvinte fm combina dee rite do colo ale sterectpll. De exemplu, pentru tereoiia "asta a so poate”, am erst soparet "a" gf "ae poste’ cat Is "au bes eau" ete. Spot am Tucrat ea, a woe ‘cue opal", "se glare”, plecind dela "ae ponte". Pests 3 ripe storestipia, am exertatSndlung "od se” combinat ou alte verte, ca rue glen”, as plibs oe Dar everett efeetuate alrect pe stereotipe nu trebule si on ae opal, epigeasot citeva mints, pti 4 relute de cteve ort pe tinpal motlet dar inevealate tee alte exeroiil ca pumirarea, despre ra din automatise, repetare, dopamine, formare de alsagme,ans- ‘bm cazurile taorabilesterootpiadispare th timp, fx eureut exereifllor Ia thoepst, of ao Inreasd ou alle metode apt gt tn curaul vorbinl spontene, apace o ririre gf eventual chiar aleperk- {Ha total a storeoipel, Total, tx moweatale de emoti, — mtereai= pie poate reapard chine aunetcfnd olnaval & reeisitt 0 tant ‘omunicare, Menjontm ef dup date fixate, mal les ela! int simple gt novemsntice, as eniinis de 1 repires chiar chi nh ne mat alent, cbligindine la © ndovl = rath mse de Slot, roluazen ou eltdare 6 liminiet or. ‘un plreres nots problema elimisict!etoretiplorvoeh bine fate nu este Mack reroll gf am recomands recwerstorlor rie nu ia astel de cavurt i tratamest, deonrece progresolo fiat inte, sau chin nule, Nunal meretiile relay recente, pot A liminate, Un alt clement de pronostle este fap dic sterectipis ‘ns represintS yas! mode expeimare, Diet bolsval mal are gl ale te covint, wort rea fal find mi mult paraziart de eereotipie, me~ ‘th ek cere fmbopiires ibaflut expresiy, deourece shit genes ‘ojmgem ia o amellorare.