1.

Evaluarea formatiunilor

Proprietatile geologice care se pot obtine din carotajul geofizic sunt:

- Grosimea formatiunilor;
- Litologia;
- Porozitatea;
- Permeabilitatea;
- proportia de apa si/sau saturatia in hidrocarburi;
- inclinarea stratelor;
- temperatura.

Grosimea formatiunilor si litologia sunt in mod normal determinate de compararea

carotajelor gaurii de sonda cu carotajul unei sonde din care s-au scos carote.
Cele mai utile carotaje sunt acelea bazate pe rezistivitate, potential spontan,
radioactivitate si carotajul acustic. Acestea sunt folosite adesea in combinatie pentru a obtine
sectiuni neambigue.
Cavernometria (engl. caliper), care masoara schimbari in diametrul gaurii de sonda,
furnizeaza informatii despre litologia prezenta. In general diametrele mai mari reflecta
prezenta rocilor mai putin coezive, care sunt usor erodate in timpul saparii.
Porozitatea estimata se bazeaza de obicei pe masuratori de rezistivitate, viteze
acustice si radioacivitate. In plus, porozitatea estimata poate fi obtinuta prin carotaj gama
densitate, carotaj neutron- gama si carotaj de rezonanta nucleara magnetica. Permeabilitatea
si saturatia in apa si hidrocarburi sunt derivate din masuratori de rezistivitate.
Inclinarea stratelor si temperatura sunt obtinute cu carotaje specializate.

2. Carotajul de rezistivitate.

Ecuatia generala pentru calcularea rezistivitatii aparente pentru orice configuratie de

electrozi in gaura de sonda este:

Unde C1, C2 sunt electrozii de curent;

P1, P2 - electrozii de potential, unde apare o diferenta de potential
I - intensitatea curentului din circuit.
Ra rezistivitatea aparenta.

Diverse configuratii sunt folosite sa ofere informatii despre zone diferite in jurul
gaurii de sonda.

Page 1 of 16
Schimbarea dispozitivelor ne permite sa conectam diferite seturi de electrozi astfel incat pot
fi masurate cateva tipuri de carotaje de rezistivitate in timpul unei singure treceri prin sonda.
Regiunea energizata de orice configuratie de electrozi poate fi estimata prin
considerarea suprafetei echipotentiale pe care electrozii de potential se situeaza. Intr-un
mediu omogen, diferenta de potential intre electrozi reflecta densitatea de curent si
rezistivitatea in acea regiune.
Aceeasi diferenta de potential ar fi obtinuta indiferent de pozitia perechii de electrozi
potentiali. Zona energizata este regiunea cuprinsa intre suprafetele echipotentiale in care se
afla electrozii de potential.

2.1 Carotajul normal (potential).

In carotajul normal, numai un electrod potential si unul de curent sunt montati in sonda,
cealalta pereche fiind aflata la distanta de gaura de sonda.

Page 2 of 16
 De vreme ce C1, P1 si I sunt constante, Ra variaza cu V si iesirea poate fi calibrata
direct in ohmmetri.

Zona energizata de aceasta configuratie este un invelis gros cu o raza interioara C1P1 si
una exterioara si mai mare. Oricum densitatea de curent scade rapid pe masura ce creste
separarea lui C1 si P2, astfel ca masuratorile de rezistivitate corespund la acelea dintr-un
invelis relativ subtire sferic. Prezenta fluidului de foraj si contastele de rezistivitate intre
limitele litologice cauzeaza refractii ale curentului, astfel ca zona testata isi schimba forma
odata cu schimbarea pozitiei in gaura de sonda.
Este posibil sa se corecteze invazia fluidului de foraj folosind rezultatele investigatiilor
cu diferite separatii de electrozi carotajul normal (potential) scurt de 16 inci (406 mm) si
carotajul normal (potential) lung de 64 inci (1626 mm) care dau diferite zone de penetrare in
roca. Compararea acestor carotaje cu hartile de corectie standard permite inlaturarea efectelor
fluidului de foraj.

Page 3 of 16
 Carotajul normal este caracterizat de schimbari mici in rezistivitate pe masura ce
limitele litologice sunt traversate de dispozitivul de masura, deoarece zona de testare precede
dispozitivul si stratul adiacent controleaza rezistivitatea aparenta.

2.2. Carotajul lateral (gradient)

In carotajul lateral, electrodul de curent C1 din gaura de sonda este la o distanta

considerabila deasupra perechii de electrozi potentiali, si de obicei este montat pe un cablu
aproximativ la 6 m deasupra unui dispozitiv scurt continand electrozii P1 si P2 aflati la
distanta de 800 mm intre ei.
Pentru aceasta configuratie a electrozilor avem:

Page 4 of 16
 O configuratie alternativa foloseste C1 montat sub perechea de electrozi de potential.
Diferenta de potential variaza proportional cu rezistivitatea, astfel ca iesirea poate fi calibrata
direct in ohmmetri.
Zona energizata se intinde mult mai departe in roca decat cu carotajul potential, si
rezistivitatea aparenta, de aceea, se apropie mult mai mult de valorile zonei necontaminate.
Configuratia electrozilor cauzeaza asimetrie in semnatura rezistivitatii aparente pe
masura ce perechea de electrozi potentiali coboara printr-un strat, in timp ce electrodul de
curent se poate misca prin altul.
Stratele subtiri produc peak-uri (varfuri) false sub ele.
Oricum carotajul lateral (gradient) ne da o indicatie clara privind limita inferioara a unei
formatiuni.
Ca si la carotajul normal (potential), corectiile pentru efectele zonei de invazie pot fi
aplicate prin folosirea hartilor standard.

2.3. Laterolog

Carotajul normal si cel lateral nu au control asupra directiei curgerii curentului in roca.
Prin contrast laterologul (sau guard log) este un carotaj focalizat, in care curentul este
directionat orizontal, astfel incat zona testata are forma unui disc circular.

Page 5 of 16
 Aceasta se poate realiza prin folosirea unui electrod scurt de 75 300 mm lungime intre
2 electrozi (gardieni) de aproximativ 1,5 m lungime.
Curentul furnizat de electrozi este automat ajustat astfel incat sa ii mentina pe toti la
acelasi potential. De vreme ce nu exista diferente de potential intre electrozi, curentul curge
in directie orizontala, energizand efectiv roca la o adancime de aproximativ trei ori lungimea
electrozilor gardieni.
Folosirea unui potential fix are consecinta ca in electrodul central curentul variaza
proportional cu rezistivitatea aparenta, astfel incat iesirea sa fie calibrata in ohmmetri.
Focalizarea carotajului il face sensibil la stratele subtiri care au aceeasi grosime ca si
lungimea electrodului central.
Zona de invazie are un efect pronuntat, care poate fi estimat din rezultatele carotajului
normal si lateral si corectat cu hartile standard.

Page 6 of 16
 2.4. Microlog

Micrologul face masuratori la spatieri foarte mici intre electrozi prin folosirea unor
electrozi mici ca un buton de dimensiuni intre 25 50 mm, montati pe un suport izolat presat
puternic pe peretii de roca de un dispozitiv special.
Adancimea de penetrare este tipic in jur de 100 mm. Diferite aranjamente ale
electrozilor permit masurarea rezistivitatilor aparente micronormala, microlaterala si
microlaterolog, care sunt echivalente cu masuratori normale, laterale si de laterolog cu
spatiere mica intre electrozi. Carotajul trebuie sa fie mutat foarte incet si este in mod normal
folosit in sectiuni scurte din gaura de sonda care sunt de interes particular.
Din cauza ca spatierea electrozilor este asa de mica, efectele diametrului gaurii de
sonda, fluidului de foraj si al stratelor adiacente sunt neglijabile.
Strate foarte subtiri sunt inregistrate cu strictete, dar principala aplicatie a micrologului
este sa masoare rezistivitatile turtei de noroi si a zonei de invazie, care sunt necesare pentru
conversia masuratorilor de carotaj in rezistivitati adevarate.

Page 7 of 16
 2.5. Estimarea porozitatii

Porozitatea este definita ca volumul fractional de pori spatiati intr-o roca. Metoda
estimarii porozitatii se bazeaza pe relatia intre factorul de formatie F si porozitatea
descoperita de Archie (1942).
Factorul de formatie F este o functie de textura rocii si este definita ca:

, unde :

Rf si Rw sunt rezistivitatile formatiunilor saturate, si respectiv a fluidului din pori.

Porozitatea si factorul de formatie sunt legate in relatia:

= aF-m , unde : a este o constanta empirica, specifica rocii din zona de interes;
m este o constanta, factorul de cimentare, care depinde de
marimea granulelor si de complexitatea porilor (tortuozitatea).

Limite normale pentru a si m , obtinute experimental sunt :

0,62 < a < 1 si

2,0 < m < 3,0

3. Carotajul inductiv

Carotajul inductiv este folosit in sonde uscate sau gauri de sonda care contin fluid de
foraj ne-conductiv care izoleaza electric sonda. Peretele de roca este energizat de un camp
electromagnetic tipic de aproximativ 20 kHz, care genereaza curenti turbionari in zidul de
roca prin inductie electromagnetica. Campul electromagnetic secundar creat este inregistrat la
un receptor care este compensat pentru cuplarea directa cu campul primar si care permite sa
fie efectuata o estimare directa a rezistivitatii aparente. Putem avea doua situatii, carotajul
inductiv simplu si carotajul inductiv focalizat.

Page 8 of 16
 Sistemul cu doua bobine din prima figura este nefocalizat si campul electromagnetic
indus curge in trasee circulare in jurul gaurii de sonda, cu o adancime de investigatie de
aproximativ 75 % din distanta transmitator receptor.
Limitele litologice apare ca schimbari graduale in rezistivitatea aparenta, pe masura ce
sunt traversate. Indicatii mai clare ale contactelor litologice pot fi obtinute folosind un carotaj
focalizat 0 cum este cel din figura a doua, in care sunt montate inca 2 bobine langa receptor si
transmitator si legate in serie cu ele. Un astfel de aranjament furnizeaza o raza de penetrare
de aproximativ 2 ori distanta transmitator receptor.
Acest sistem particular focalizat are dezavantajul ca se produc rezistivitati aparente
false la limite, dar acest efect poate fi compensat prin angajarea de bobine aditionale.

4. Carotajul de potential-spontan (PS)

In carotajul de potential spontan masuratorile de diferente de potential sunt facute in

gauri de sonda umplute cu fluid de foraj conductor, intre un electrod din sonda si un electrod
aflat la suprafata.

Page 9 of 16
 Efectul potential spontan isi are originea in miscarea ionilor la viteze diferite intre doua
fluide de concentratii diferite intre doua fluide la concentratii diferite. Efectul este pronuntat
dincolo de limita intre gresie si argila, fiindca invazia filtratului de noroi de foraj este mai
mare in gresie. Langa gaura de sonda se face contactul intre filtratul de noroi din gresie si
fluidul din pori de salinitate diferita din argila.
Miscarea ionilor necesara pentru a neutraliza aceasta diferenta este impiedicata de
efectul membranei de polarizatie a mineralelor argiloase din argile. Aceasta cauzeaza un
dezechilibru al incarcarii peste limita si genereaza o diferenta de potential de cateva zeci pana
la cateva sute de milivolti.
In secventele de gresie si argila, anomalia gresiei este negativa. Efectul potentialului
spontan furnizeaza indicatii mai clare decat carotajul de rezistivitate. In aceste secvente se
poate trasa o linie a argilelor prin anomalia de maxim si o linie a nisipurilor prin
minime. Proportia de nisip pana la argila la anomalii intermediare poate fi apoi estimata prin
interpolare.

Page 10 of 16
 Principalele aplicatii ale carotajului PS sunt identificarile limitelor dintre orizonturile de
argila si stratele mai poroase, corelarea lor intre gauri de sonda si determinarea volumelor de
argila in strate poroase. Deasemenea sunt folosite pentru a localiza stratele de carbuni. In
zonele purtatoare de hidrocarburi carotajul PS are mai putine devieri decat in mod normal si
aceasta suprimare a hidrocarburilor poate fi un indicator al prezentei lor.

5. Carotajul acustic

Carotajul acustic (sonic) determina vitezele seismice ale formatiunilor traversate.

Dispozitivul de masura contine in mod normal 2 receptori aflati la 300 mm distanta si o sursa
acustica aflata la 900 1500 mm distanta de cel mai apropiat receptor. Sursa genereaza
pulsuri ultrasonice la frecvente intre 20 40 kHz.
De vreme ce carotajul acustic are o viteza mai mare decat fluidul de foraj, o parte a
pulsului acustic este refractat critic in zidul de roca si o parte din energia lui se reintoarce la
dispozitiv ca unda frontala. Fiecare puls acustic activeaza un timer astefel incat diferenta
timpilor de parcurs poate fi masurata. Daca dispozitivul este inclinat in sonda, sau daca
diametrul gaurii de sonda variaza, apar lungimi diferite ale traseelor.
Aceasta problema este rezolvata de carotajul acustic compensat, folosind o a doua
sursa de cealalta parte a receptoatelor, astfel incat efectul inclinarii este anulat cand sunt luate
in considerare toate cele 4 cai de parcurs.

Page 11 of 16
 Porozitatea poate fi estimata din masuratori acustice. Pentru o roca ale carei viteze ale
matricei (viteza componentelor solide) este Vm si viteza fluidului din pori este Vw, viteza
formatiunii Vf este data de :

Viteza matricei poate fi determinata din fragmente si din valorile standard ale
fluidului.

Dispozitivele descrise mai sus au cai de transmitere de lungimi care conduc la

penetrarea doar a cativa cm in peretele de roca si permit separarea stratelor de doar cativa cm
in grosime.

Page 12 of 16
 6. Carotajul radioactiv

Carotajele radioactive folosesc fie radioactivitatea naturala produsa de elemente

instabile: U238, Th232 si K40, sau radioactivitatea indusa de bombardamentul nucleilor stabili
cu raze gamma sau neutroni. Razele gama sunt detectate de un contor cu scintilatie, sau
ocazional de un contor Geiger_Muller sau de o camera de ionizare.
Radioactivitatea in masuratorile in gaura de sonda este de obicei exprimata in unitati
API (American Petroleum Institute), care sunt definite conform nivelelor de referinta intr-un
put de calibrare (test) la Universitatea din Houston.

6.1. Carotajul radiatiei gama naturale

Argilele de obicei contin cantitati mici de elemente radioactive, in particular K40 care
apare in mice, feldspati alcalini si minerale argiloase si urme de U238 si Th232. Acestea produc
radiatie gama detectabile pentru care sursa poate fi distinsa prin spectrometrie (de exemplu
masuratori in benzi de energie selectate).
Carotajul radiatiei gama naturale deci detecteaza orizonturi de argila si poate furniza o
estimare a continutului de argila al altor roci sedimentare.. Evaporitele bogate in K sunt
deasemenea distinse pe carotaj.
Carotajul radiatiei gama naturale (sau carotajul gama) masoara radioactivitatea care
isi are originea la cativa decimetri de gaura de sonda. Din cauza naturii statistice a emisiilor
de radiatie gama, este necesar un timp de inregistrare de catreva secunde pentru a obtine o
apreciere rezonabila, astfel senzitivitatea carotajului depinde de timpul masurat si de viteza
cu care gaura de sonda este carotata.. Rezultate rezonabile se obtin cu un timp de masurare de
2 s si o viteza de 150 mm/s. Masuratorile pot fi facute in sonde tubate, dar intensitatea
radiatiei este redusa cu aproximativ 30 %.

6.2. Carotajul raze gama densitate

In carotajul raze gama densitate sunt folosite raze gama artificiale de la surse de Co60
sau Cs137. Fotonii radiatiei gama se ciocnesc elastic cu electronii si li se reduce energia,
fenomenul fiind cunoscut ca efectul Compton. Numarul de ciocniri intr-un interval de timp
depinde de abundenta de electroni, care este functie de densitatea formatiunii. Densitatea este
astfel estimata prin masurarea proportiei de radiatie gama returnata la detector.
Dispozitivul de masura are o portiune asemenea unui plug, care taie in turta de noroi
si este presata pe peretele rocii de un arc.
Porozitatea poate fi estimata din masuratorile de densitate.

Page 13 of 16
 f = w + (1-) m , unde :

- f = densitatea formatiunii;
- m = densitatea matricei ;
- w = densitatea fluidului.

De aceea :

= .

6.3. Carotajul neutron-gama

In carotajul neutron gama (sau neutronic), elemente ne-radioactive sunt bombardate

cu neutroni, si ca rezultat al capturarii neutronilor de catre nuclei, ei sunt stimulati sa emita
raze gama care furnizeaza informatii despre porozitate. Dispozitivul de masura contine o
sursa de electroni, constand intr-o cantitate mica de substanta radioactiva cum ar fi plutoniu
beriliu si un contor de scintilatie.
Neutronii se ciocnesc de nucleii atomici in peretele rocii. Cei mai multi nuclei sunt
mult mai masivi decat neutronii, care raspund elastic cu o foarte mica pierdere de energie
cinetica. Oricum, un ion de hidrogen are aproape aceeasi masa ca un neutron, astfel incat
coliziunea transfera o energie cinetica considerabila si incetinesc neutronul in punctul in care
poate fi absorbit de un nucleu mai mare. Aceasta captura a neutronului, care in mod normal
se produce in raza de 600 mm de la gaura de sonda, da nastere radiatiei gama. Intensitatea
radiatiei este controlata de cat de departe a calatorit din punctul in care a fost capturat
neutronul. Aceasta distanta depinde in principal de concentratia ionilor de hidrogen: cu cat
este mai mare concentratia, cu atat mai aproape se face captura neutronului si cu atat este mai
mare nivelul de radiatie.
In gresii si calcare toti ionii de hidrogen sunt prezenti in fluidele din pori sau in
hidrocarburi, astfel incat concentratia ionilor de hidrogen este in intregime dependenta de
porozitate. In argile, oricum hidrogenul poate deriva din mice si minerale argiloase. Litologia
trebuie determinata prin alte carotaje (de exemplu carotajul gama) inainte de a face estimarea
porozitatii in acest fel. In mod similar sunt folosite modul de masurare a timpului si vitezele
de carotaj ca si la alte metode radiometrice. Aceasta metoda este potrivita pentru folosirea in
sonda tubata si sonda netubata.

Page 14 of 16
 7. Carotajul de temperatura

Gradientii de temperatura pot fi masurati intr-o sectiune in gaura de sonda folosind un

dispozitiv pe care sunt montati un numar de termistori apropiati unul de altul. Gradientul de
temperatura reprezinta variatia temperaturii functie de adancime.
Gradientii de temperatura din aproximativ primii 20 de m adancime de la suprafata
Pamantului sunt puternic afectati de schimbarile diurne si sezonale in incalzirea solara si nu
furnizeaza estimari de incredere ale fluxului de caldura.
Stratele poroase pot deasemenea sa influenteze puternic gradientii detemperatura prin
penetrarea apei interstitiale si pentru ca fluidul continut in pori actioneaza ca un depozit
termal. Masuratorile fluxului de caldura sunt realizate in mod frecvent pentru estimarea
potentialului unei zone in utilizarea energiei geotermale.

Page 15 of 16
 8. Carotajul magnetic

8.1. Carotajul magnetic normal

Carotajul magnetic normal are doar aplicatii limitate. Campul magnetic este masurat
fie cu un magnetometru cu precesie protonica, fie este utilizat un instrument care masoara
susceptibilitatea magnetica. Valorile anomale indica prezenta mineralelor magnetice.

8.2. Carotajul de rezonanta magnetica nucleara

Carotajul de rezonanta magnetica nucleara este folosit pentru estimarea concentratiei

ionilor de hidrogen in fluidele formatiunii si, de aici, sa se obtina o masura a porozitatii.
Metoda de masurare seamana cu aceea facuta cu un magnetometru protonic, dar cu
fluidul formatiunii luand locul senzorului. Un camp magnetic pulsator cauzeaza alinierea a
catorva dintre ionii de hidrogen intr-o directie diferita de aceea a campului Pamantului. Un
receptor masoara rata de crestere si scadere a precesiei protonilor pe masura ce se realiniaza
in directia campului geomagnetic, cand campul polarizat este inactiv. Maximele furnizeaza o
estimare a cantitatii de fluide in spatiile porilor, iar minimele ne dau diagnosticul pentru tipul
fluidelor.

9. Carotajul de gravitate

In situatiile in care densitatea este doar functie de adancime, stratele fiind orizontale,
masuratorile in trepte ale gradientului vertical de gravitate intr-un carotaj de gravitate, pot fi
folosite pentru estimarea mediei densitatilor.
Pentru carotajul gravitational este folosit un gravimetru tip LaCoste&Romberg
specializat. Instrumentul are un diametru de aproximativ 100 mm, acuratete de 5 microgali
si este capabil sa opereze la temperaturi si presiuni mari. Spatierea normala verticala a
observatiilor este de aproximativ 6 m si se obtine o acuratete a estimarii porozitatii de 1%.
Aceasta metoda este mai precisa decat alte metode de masurare a densitatii si poate fi
folosita in sonde tubate. Dar este o metoda care consuma foarte mult timp, avand in vedere
ca fiecare masuratoare poate lua 10-20 minute si in plus procedeul este foarte costisitor.

Page 16 of 16