A $4-A OLIMPIADA NATIONALA DE MATEMATICA Sibiu, 21 aprilie 2003 CLASA A VILA 1. Caleulati numarul maxim de elemente care pot fi alese din mulfimea (1,2,3,...2003) astfel incdt suma oricBror dou elemente alese sa nu fie divizibilé cu 3. ‘Solujie: Submulfimea numerelor care sunt divizibile cu 3 este M = (3, 6,9, ... , 2001) ‘M are 667 elemente $1 mulfimea ciutati confine cel mult unul din acestea, Celelalte numere por fi distribuite in doua submultimi A = {1,4,7, .... 2002} si B = (2.5.8, ..», 2003). Card A = Card B = 668, Suma oricdrui element din A sia unui element din BC e divizibilt cu 3, deci rmuljimea ciutatd poate confine cele 668 de elemente ale lui A (sau B) impreund ca un rmultiplu de 3, deci numarul maxim ¢ 669 Livi Vlaicu TL Calculati valoarea maxima posibilé a ariei unui triunghi care are dow’ mediane de Tungimi 1 si 2, Laurenjiu Panaitopol 4 Soluie: Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC. BG = 5 siGC= = 1 BG-GCsin BGC Ano = Aauc + Aa ‘maxima efind m(ZBGC) = 90%. Aga =< IIL. Pentru fiecare numar natural nenul 1 se considera numarul Ay = ¥49n" +0,35n . 4) Calculati primele trei zecimale ale numfrului A), ’b) Aritati c& primele trei zecimale ale numerelor A, si Ay, sunt aceleasi, orieare ar fi, natural, nen Dinu Serbanescu Soltyie: a) A, = J49,35 =7,024...> 7,024. [m5 }- <3) Tans. Cam A Ayer A> 7028, 300) (200 primele 3 zecimale ale numerelor A, sun 024, 1V. Se da triunghiul ABC in care P este mijlocul laturii BC. Fie M € (AB), N € (AC) astiel incit MNIIBC si {Q) = MP. BN, Perpendiculara din Q pe dreapta AC intersecteaza pe AC in & si paralela prin B ka AC in T. Aritafi ci: a) TP || MR: b) ZMRQ = ZPRO. b) A, Virgil Nicula, Mircea Fianw Solujie: a) Din teorema fundamentali a aseméndrii rezultd eh AQBT ~ AONR, deci RO _NO ; N@_Mo RQ _NO (4) Deoarece MN BC rezulth AQBP ~ AQNM, deci “= OE £0 _ RO (1 Deorece MN] BC rez AQBP ~ AONM. desi Cy Op @ 4 Din rezulté cl Dy unui paral este isos compleamt Lt doua pat Sol stage Presupun sy 1 at So perechi¢ ») 0 A % rezulti¢Din (1) si (2) rezulta e& a ue si cum m(ZMOR) = m(ZTOP) (opuse Ia viet), rezuta cd TP || MR. ') Fie (S} = 7P > AC. Deoarece BP = PC $i TB || CS reaulté 7, B, S, C sunt varfurile unui paralelogram, In triunghiul dreptunghic TRS, [PR] este mediand, deci triunghiul RPS este isoscel cu RP = PS, deci m(ZPRS) = m(ZPSR) rezult’ cf ZMRQ = ZPRQ, avand complemente congruente CLASA A VILA I. Pentru dowd numere naturale m si n, aratati-¢’ numarul 5° + 5" se serie ea suma a doua pitrate perfeete daca si numai daca — m este par. Vasile Zidaru Solujie: =" mn — m par => m sim aceeasi paritate, m sim pare => St 4? 2 (SAY + CSP9E. m gi m impare => S457 = 25" +5") + 54-25"). =” Presupunem cd — m nu este par => nm si m au parititi diferite => Sh 4 57P = 5.25! +25” = My +6. Finalizare, TL, La o reuniune au participat 6 elevi, Se stie ed i) din orice grup de treielevi cel putin doi sunt prieteni ii) existd sapte perechi de prieteni. ‘Ariitafi cd printre cei 6 elevi: 1) exist un eley care are cel putin tei priete bb) exista cel putin treielevi care sunt prieteni inte ei. Valentin Vornicu Solutie: a) Daca fiecare elev ar fi prieten cu cel mult 2 elevi, atunci numarul total de perechi ar fi. 338 (contradicie). b) Alegerea unui elev prieten cu alf tre. Finalizare. TIL, Numerele reale «si b au proprietaile: i) O: itiya +6" =1 Aritayie8 fn reprezentarea zecimali ali b, primele 12 cifre de dup virglé sunt egale cu 9 Mircea Fiat Solute: Din 0 —,decia< =. a 2 2a 46 1-36 +t s 1h" >1-1 =0,9..9. "Rule Cum0. b" >0,99..9 ae IV. Fie tetracdrul ABCD in care Gy, Gs, Gs sunt cefitrele de greutate ale fetelor ADC, ABD, respectiv BDC. a) Ariat cB dreptele BG,, CG:, AGy sunt concurente. b) Stiind ch AG; = 8, BG, = 12 si CG> = 20, calculati valoarea maxima posibild a ‘volumului tetraednului ABCD. Laurentiu Panaitopol, Mircea Fianw Solutie: a) AG, A BG, =(G} si BG, VCG, ={G') (diagonate in trapeze). Ge roma C=C". b) AG = 6, BG = 9, CG = 15. Vanco = 4¥jneq- Valoarea maxima a volumului tetraedrului ABCG este 135. Valoarea maxima a volumului tetraedrului ABCD este 540, CLASA A IX-A 1. Si se determine numerele naturale nenule «@ si cu proprietatea eb oricare ar fi x y € (a, blavem ++ +e 14,6) xy Mircea Fianu L Soluie: Fie x, y €[a, 6}. Atunci ~ is > y cegalitate pentru x », respectiv x = y = a Conform ipotezei, este necesar ca a2<2 5b. Atunci a? $2, sicum ace N* rez ch a= 1-Din 1< > TL, Un oumir natural n, 1 > 2, se mumeste prietenos” daci ex submulfimi nevide Ay, Az, ..., Ay ale mulfimii (1, 2, ... ,1) astfel ineat: objinem b st 0 familie de 1) ig A, pentru orice i= 2)i€ A; daca gi numai daca j¢ A; pentru orice i, j (1, .... 1), distincte; 3) A, Ay # @ pentru orice i, jE (1...) Sa se arate ci: fa) -numdrul 7 este prietenos ; b)_ reste prietenos daca si numai daca 2 7. Valentin Vornicu Solutie: a) De exemplu, urmétoarea familie arata c& 7 este prictenos. Ar= (2.3.4), Ar= (3.5.6), 4, A= (26,7) AS= (14,6), As 7), (1.2.5) 16 Dac Cun elemet (excl zerout cel put o fami side ‘numa inal dreptu triungl CAL, exacts fiAB patrul sfereii©) =>" Arai mai nti 08 daca n es Me Dretenos atunei fiecare A, are cel pun 3 elemente 4) Si A AL= Uj}. Reali je Ay si ke A, fale peatietic. Constuim un tablou eum lini $i» eolenne 4, care ad & A $10 daca j @ A. Din proprietatea 2 rezu Zerouri) numdrul de 1 este egal cu nu “rout. Deci sum elementelortablouti este"? Cm suma element amarul de nelor pe fiecare linie este ‘lla rez din), Presupunem ca neste pretenos siffe © familie cu propricttite pentran, Pentru n 1 ‘onsiderim familia de submuljini A, pentru SAS U2. on Se verfcd ct satsfae cringe, ML $a se arate cd mijloacele fnalimilor tui ‘riunghi sunt puncte coliniare daca gi ui MUA doc’ triunghiul este drepuunghie. Soliyie: Fie Ay By, ¢, {indlimilor din A, B, C respey dteptunghie (in A), atunci Dorin Popoviei imilloacele latutilor BC, CA, AB si AY pe Co mijloacele cil. Se observa ci Ae iC) si analoagele. Daca riunghiul este Ae BC. B’ = Cy, C’ = By, deci punctele sun *Y tunghiul ABC este sscutitunghie.atunei toate Punctele A’, B GA\, AvBy ale triughiului A,B,C; a exact unul dintre punctele 4’, 8” CLASA A X-4 ‘© OABC un tetraedru astfel neat OAL OB eM tetraedmy, iar H este ortocentral tung Li slereiinseri + OC L OA, Sa se arate c& dacd reste raza hiului ABC, atunci OW < r(/3 +1) Valentin Vornicu Solugie: Evident din teorema celor trei Perpendiculare, OH |. (ABC). 7Notind 0A =a, OB = b, OC = c, cu formula lui Heron gisim c& al 1653 y¢ = (AB + BC + CA)(—AB + BC + CA)(AB ~ BC + CA)(AB + BC - CA) = a =-DAB* +25, AB?-AC? =-Y (a? +67) +25 (a? +b*)(a? +02) = 4D" Caleuland volumul lui ABC in dou’ moduri avem: {ee #4 ye] ae 2 fone OH Cu inegalitatea C-B.- BV = OWS sxe cc ne nung, cazul de egalitae find atins daca « IL Fie z, = 1, ... 5, numere complexe astfelineét toate au acelasi modul nenul si Le Demonstrai ca z, .... 25 sunt afixele varfurilor unui pentagon regulat Daniel Jinga Stax’ +bx’ +cx* +dx+e un polinom avind ridacinile 2, 0. Solutie: Fie P(x) T3. Cum Ye, =0, rezulta a=0. Avem: b= Dz,2, =H a f-fzd Conjugind egalitagile din ipotezd si folosind faptul c& ridacinile au acelasi modul, objinem S2-= 5-L-=0. Ca mai inainte de aici reaults d a a 0. in concluzie z;, 2 ..., 25 sunt ridacinile ecuatici zs + e = 0, asadar sunt afixele varfurilor unui pentagon regulat DP IIL. Fie a, 6, ¢ afixele varfurilor A, B, C ale unui triunghi cu |al = |b| = |e] = 1. Sa se su arate c& dacd exist a-(02) astfel inca a+bcosa+csina=0, atunci aria Sasc a mu 142 triunghiului satisface 1< Spe $ a Gheorghe lurea Solujie: Avem 1=|a? plbcoser+esina P= cosa resina Loose sina) = ¢ 7 = 00s" a +sin® a+. os@sina. Deducem b? + c* = 0, adici ¢ = +ib, deci Mi ZBOC = 90°, Relafin a=—(b cos@+c sin) inseamna cd A se gaseste pe simetricul B'C’ 18 LLal areului de cere eu centrul in O, de raza 1, eu capetele B si C. Cel mai departat punct al : frcului B’C’ de segmental BC este mijlocul D al acestui arc care este situat la distanta 22 ge sepmentul BCa cara lungime este V2 , deci (a Lev 2 1 Saye $2 2 Cele mai apropiate puncte de segmentul BC ale arcului BC" sunt B” si C’ (A nu poate \ ' v2 ‘coincide cu acestea) situate la distanja Y2 , deci Syyc > 5 IV. Fic A.C C 0 multime finita cw proprietatea cd eA implica z'€A pentru orice neN*. a din a) Demonstraji cd D2€Z; +b) Demonstrafic& pentru orice k € Z. se poate alege © mulfime A cu proprietaten di cenunt, pentru care z=k. Paltin lonescu Solutie: ‘a) Dac z € A atunci z= 0 sau exist n € N¢ cuz’ = 1, Rezultd cd A\(0}= QU, .unde U, = (ze C]z4= 1). Wn» Daca notim S(A)=Ez_ unc S(U,) (01). SA remarcam ch Ug WU yy OosU yg =Uyan mg) $6: 0 rine nce sal exclude, re SZ, b) Sé presupunem c& pentru k € Z, multimea A=(U,, ae S(A) = k. Fie PioPprsPe s0se numere prime distinete care nu divid nici un m. Lund B=U p, avem \S(AUB) = S(A) + S(B) - S(ANB) = k-+ 0 1, agadar (AUB) = k= 1 Fie acum C=U pp, OU rogng JY rarane OY, Oricare dou’ din cele patru years QU nyegrs FU rarer | uljini U de mai sus au intersectia diferiti de U), dar oricare rei au intersectia Ui real: S(AUC) = S(A)+ SU papapy) + SU pingns) * 3 paane) SY psn) ~ SCAU papzes) ~~» “SAO pars OY pars OY rarane W rrr =k404+040+0-1-1-1-1-0-0-0-0-0-O+1+1 41414141 Hle Lee t-t-1-1-1-1+l =k42 ‘Agadar daca M = (ke Z| exist A cu proprietatea din enunt cu S(A) = &}, atunci ke Mimplick k— 1 € Msi k+2€ M, de unde M = Z. P36 19ee CLASA A XLA 1. Determinati locul geometric al punctelor M din planul unui romb ABCD pentru care DG, ‘MA* MC + MB- MD = AB. Ovidiu Pop Solutie: Mlegem un sistem cartezian de coordonate xOy pentru care A(a.0), (OD), Pe! C(-a,0), D(O.-b); fie M de coordonatete (x, y). Feuatia locului geomettic este: an Yom ay ty yrray ty tle + =b) le + O4b) =a? +0? Din inegalitatea lui Cauchy obfinem (xn ay ty ata ty tye tbr ie Hoty 2 2 (axa x)+y? +37 +(b- yMb+ y) =a? +b? Rezulta cA, daca M apartine locului geometic, atunei (a — x}y = y(a + 3), adi Daca y = 0, atunei |x? -a? |+x? +b? =a? +b?, deci.x € a, al. Analog, pentru x obfinem y € [-b, b]. Locul este [AC] U [BD] Il, Fie numerele reale 1 $a) $y $y $s.4) <4 <29 <4 $1 0, = (a!) pra o-matice patraté de ordinul patru, Demonstrati cd det(M) > 0. Marian Andronache, Ton Savu Soluje: Fie M, =(a”), gz unde k= 2.3.4, Vor demonstra, inductiv ed det(Mi) > 0. Nowim b= 2! deci 1 < by < by 9- ol pp Caml k= 3. “i aot at Rezulté det(M ,) =|a;" BN BP BS] = ay" DEx,.¥2%5), : oP bP Fie f: RR, fla) = D(x), a2, 2). Dac’ flrs) = 0, atunci exist dowd ridacini e1<.cz ale Jb + a7,b5! . derivatei f'. Rezulté o@'sistemal omogen 17 are determinantul pozitiv si abe + at solugia a =Inbs},, yq|20, contradict. Cum lim f(x) ==>, avem e& fl) > 0. pentru 9 oricex > ay, mui 20+b i © matrice te, fon Save Hewat.) > 0, Pentru care Ovidin Pop ML Fie fg: 10.0 a0), BiO.b), | pentru orice sir (x,), Caulk = 4. Ca mai sus fet) a DG 24), feta gtx) = PU %2.45.) nu se anuteaza ina, =e, implied g(x) > 0 pentru >, ) > R. Scomtinua si g erescatoare gi emarginita. Presupunem ca ex de numere rationale cu tims, 0, Vir > My, b) Existé af > My astfel a ffaany este enegativi: in cuz contra, dacd exist yo, | Avo 0, atunci exist x, rational, yy < dea im % = ©) si fiz.) < 0, ceca ce conttazice lim Az,)e(z,) = 1 | ©) Este suficient s tim £0,)¢ iim @(x) Si faptul cd exists My pentru demonstrim ci pentru un sir ( (n)=1. Fie © > 0 fixat Pentru fiecae y, Srastfel ca: M | f(2, dez,=1 kb Si IPG, )@0%,)-Ie a ©) exist un numar natural nen ase! inet CASAN AMS (Am daca gi numa daca det(A) = 0, Soluie: a) Laurentiu Panaitopot utem presupune fix) > trict pozitiva. Potinomul g = ¢—2 deci factori ieductibil peste Ri lui g ‘Poteza rezultdc& polinomul are semn constant; 8: We R, deci valoarea minima m pelinomului este nu are ridacini reale, sunt de forma X°42aX a? + 52Alta solugie. Deoarece polinomul cu coeficienti reali det(A — 11s) are grad tri, rezult ‘ciel are cel pufin o ridicina real r, deci sistemul omogen AX = rX, X =] xy |, are cel putin © soluie nebanald S. Presupundind ci f(A) = Os, rezulta fA) = f(r) faptul c8 fir) 40 si $40. b) Daca det A = 0, atunci A’A* = A*A = 0s, deci (A + A*¥ = A + (A, Reciproc, daca (A + A¥/" = A™ + (AN™ si d = det A # 0, atunci (dA? + 1)2n = "A + 1, Prin eliminarea parantezelor si inmultire cu A® obfinem relatia f(A”) = Os, unde f(X) = MXN! X si W(X) = (aX + 1" — dX" — 1. Pe de altdi parte f'(X) = 2nd(dx + 1" — EX") ou are riidiicini reale, contradicte. | fn contradietie cu CLASA A XILA I. a) Se considera K un corp comutatiy si. un numair natural, 1 > 2. Sa se determine Z(MAK)) = {A © M,(K) | AX = XA, pentru orice X € M,(K)} si s& se arate cA subinelul Z(M,(K) este izomorf cu K. ') Sd se arate c& inele M4,(R) si M,(C) nu sunt izomorfe. Marian Andronache, lon Savu Solutie: a) Fie E,, matricea din M,(C) ce are 1 pe poritia (1,A) si 0 in rest si fie A = (a,) € 2(M,(K)). Din AE, = EyA, rezulté ai, diy V i= Ton. De aici rezulta ca. A K > Z(MAK), fla b) Presupunem ci M,(R) deci Z(M,(K)) J, este izomortism de corputi. = M,(C) si notim cu f : M,(R) — Mn(C) un izomorfism, ‘Atunci f(Z(M,(R))) = Z(My(C)) si. F : Z(04,(R)) —> Z0M,(C)) dat def (A) = fla) este izomorfism de inele. Dar, din a), Z(Mn(R)) este izomorf cu R si Z(Mn(C)) este izomorf cu C, ceea ce ar conduce la (R,+,) = (Cyr,). Dacd g: R > C ar fi izomorfism de corpuri, atunci existi a R, astiel inedt ga) =i. Atunci gla*) = 1 de unde rezulti a’ = 1. Dar in R ecustia a = 1 are sol iar relatiile Gl) = #1 contrazic @a) = i. IL, Fie 1 € N\ (1), 1 impar. Sa se determine funcfiile continue f: [0,1] > R astfel (al, |a© K}. in plus, f LW)" a= ‘ pentru orice ke (1,2, v= 1. Titu Andreescu 2 be mL! sa) este(205i Solutie: Cu schimbarea de variabila Ver=0, relajia din enunt devine Sora pemeu orice ke (1,2, +7 1}, relate care este vatabild gi pentru k n sreailti = Atunci fel putin $4@-0" a= 6S cyt raye ria = LECH DMN ye rc i EDM Hen fray Foyeice Lk, eyes alictie cu SED CID! fray a = SC Corea eCutcg Ieciproc, Cum n~ 1 este par si strict pozitiv, iar f— Tian este continus, rezults c’ f= ld. 4. Prin | UL Fie: RR 0 functie continud cu Proprictatea (/)2 /(1)dr, pentru orice xeR. Xsi | A nw ake 4) Si se arate cd functia.g : R* > R, g(ay = | LFtOde este crescitoare pe (290) gi a Pe (04s); | ©) Paci in pls, pentru oree.x€ R, are loc eatin "yar = t | 4 feste constant FiOde, $8 se arate Miliai Piticari | Solujie: Fie F(x) = ('f(ar 8) Din conditia af(2)2 FF(ydr pentmu orice x real renutis a ZO ffou Pentru orice » 40; rezulta (2) 20, deci g(x) =F este crescatoare pe ( x x <0) si pe (O.%), by Din relatia f"'P(ya =f feodde rezulta FD -F(x)= FF se a PF ak oe 4 Fle) = € pentru orice x ¢ R*. Deci F(x+1)-F(x)ec, unde ¢ este © constant reali pentru orice x © R. Prin u nate feste periodicd de perioad’ 1 Varianta 1. Exist: R— Ro funotie petiodicd, de periods Tae astiel ca F(x) - F h(x) = ax + A(x), Deoarece =a+—— pentru orice x © RM, aplicati x ¥ (x). Din = K(a), de unde, fefind > 60, avem K(x) 8 RPSR, he) (=A) 7 SSG ereseRtoare pe (Oe) si (29.0). Dac& exist xy astfel ca (ay) = 0, atunei este identi nula, Daca h(x) > 0 pentru orice s'€ R, atunei 20, ¥x>0, wh (x) ~ h(x) Bdeci h(x) > 0, de unde i este strict erescatoare pe (0), fapt care contrazice periodicitatea lui h hs) Daca h(a) < 0 pentru orice x € R, atunei h(a) pentru orice x < 0, Deoarece eo im costa) W(X) $ & Deoarece h este periodic’, rezultd ef h"(x) $ ¢ pentru ori 0 pentru orice x <0, Prun urmare h este deserescatoare si periodica, d concluzie, f= F” este constant Varianta 2, Fie g : R— R data prin gla) = ff f(n)de— xf, f(Odt Cum - deducem ci pentru orice €> 0, exist xe< 0 astfel ineat pentru orice x € (- x<0, deci h'x) = este constant’. in at D= f"'FOdr-O+ Df fOddr= fflode+ (FOr xf FOdde= f FOdr= gO) rezulti cd g este periodicd i find continud este mfrginita Din fim 22 =0 reautes tim * feo =f, steae Cum fo) 24 Fyendr pentru x> 0 sifix) 4 [ feOde pentru x <0, rezult c& pentru orice €>0, exist J.> Oat fl) > ff(Ndr—e pentru ¥ xe (6.0) si fads ff Odie, Vxe (e, 5). Din periodicitatea lui frezulta ed |f(o)~ ff (at <2, pentru orice x € R si © €>0,deci f(x) =f fdr. pentru orice xe R. IY. Daca (G+) este un grup abelian finit ew n(G) elemente, notim eu i(G) numarul legilor de compozitie (G.") pentru care (G.+.*) este inel SA se arate ci aes b) WAX B)2 HAVE), unde (A.+) si (B+) sunt gruputi abeliene finite ©) exist dowd siti, de grupuri comutative finite (G,)y.(Ay)yp, astfel. incat tim MG <0 gi tim M40. SHG) iH) Barbu Berceanu Soluyie: a) Fie d elemental unitat *), Atunei intatod+.ti= ei +..+ dei =a ei) Cum ai i, reaulta ca #7 si @ sunt inversabite si ixi=a-'. Deci G U(Z,2) $i poate fi ales in [U(Z:2)] = 4 moduri, Cum #* § = xy-(1+i), legea este complet determinata. Asociativitatea rezultt din calcul b) Dact (A, +, "), (B, +, A) sunt inele, atunci (A x B, +, ©) este inel, unde (4.1) 9 (ay by) = (ay * ay, Ab»). De aici rezulta cd i(A x B) > HAVHLB). 24 Pu egalputea ui Deoarece stant. In Hi = g(x) A pentru numarul fs complet ©) Aritim cf i(Z2 x Z:) 2 6.. Inclul (Za x Za, +, *) $i compul (Fs, +, °) au cate 4 elemente, nu sunt izomorfe, dar au grupurile aditive izomorte. Considerand pentru ficcare dintre ele cite 2 clemente automorfisme ale grupului aditiv care nu invariaza clementul neutru la inmultire, cu ajutorul transportului de structura, vom obtine pair operatii de inmulfire diferite de cele initiale. Deci (Zp x Za) 2 6. Fie Gr = (Zo, +)". Din punctul b) dleducem ci WG). 4 (2) ; WG) @ZyxZ)\3. ‘ceva ce probeaz prima parte a afirmatiei c). Solufia de la punctul a) cu n in loc de 12 arata ea (Z,) = on). Fie py al lea numa prim gi fie Hy =Zaa5. - Cum iH o(pk = 1), rezulta ef 92% “p= O-1)G-1) ny) _ fy Pe a Hy) Se observ ci a ste un gir strict ereseator. Pentru n © N* fixat, definim i P P, ca fiind multimea numerelor prime eare apar in descompunerea numerelor mai exile cu n si pentru p © Py, notim k, = [loggn. Dac m= max {ky |p €P). atunei In acest produs vom intalni termenul — pentru orice q Sn, c&ci daca q = pj'...pi" este q descompunerea canonic a lui g eu py, 5 Pr Pa $i Fig one Fe Sm factorul pi pe ox i anew fies . =), realtt hy pemru ky =max ave