Introducere

Noiunea de limbaj de programare este definit ca fiind ansamblul format de un

vocabular i un set de reguli gramaticale, necesar instruirii unui computer pentru a realiza
anumite activiti. Altfel spus, limbajul de programare este o notaie sistematic prin care se
descrie un proces de calcul. El d posibilitatea programatorului s specifice n mod exact i
amnunit aciunile pe care trebuie s le execute calculatorul, n ce ordine i cu ce date.
Specificarea const practic n ntocmirea/scrierea programelor necesare ("programare"). Orice
limbaj (natural sau artificial) presupune definirea unui set de reguli sintactice i semantice.
Sintaxa reprezint un set de reguli ce guverneaz alctuirea propoziiilor dintr-un limbaj.
n cazul limbajelor de programare echivalentul propoziiei este programul.
Semantica este un set de reguli ce determin nelesul sau semnificaia propoziiilor
ntr-un limbaj.
Dup modul cum au evoluat n timp limbajele de programare pot fi:
limbaje de prima generaie: limbajul main (machine language);
limbaje de generaia a doua: limbajul de asamblare (assembly language);
limbaje de generaia a treia: limbajele de nalt nivel (high-level programming languages);
limbaje de generaia a 4-a : limbaje mai apropiate de limbajul uman dect limbajele de
nalt nivel;
limbaje de generaia a 5-a ndreptate spre exploatarea bazelor de cunotine , crearea
sistemelor expert i spre rezolvarea problemelor legate de inteligena artificial.
Limbajul main
reprezint nivelul cel mai elementar al limbajelor de programare
este limbajul pe care computerul l nelege n mod direct;
n limbajul main programele se scriu n cod binar: succesiuni de 0 i 1;
fiecare instruciune din limbajul main este o combinaie de 4 bits (LOAD- 0000; ADD-
0001);
programatorul trebuie s cunoasc detaliat structura hardware a computerului;
programatorul trebuie s gestioneze fr greeal alocarea adreselor de memorie pentru
un program;
pot aprea multe erori datorit: concepiei programului, sintaxei, suprapunerii adreselor
de memorie, etc.
Limbajul de asamblare
permite folosirea codurilor simbolice pentru adrese, date i operaii.
a aprut ncepnd cu 1950 i reprezint forme mai prietenoase ale limbajului main.
programele se scriu n mod text pentru ca apoi sa fie traduse intr-o form binar
corespunztoare limbajului main;
limbajul de asamblare este tradus n limbaj main de ctre assembler; operaia se
numete asamblare;
limbajele de asamblare nc solicit programatorului cunoaterea de multe detalii
hardware; sunt specifice anumitor tipuri de computere;
limbajul de asamblare mpreun cu limbajul main formeaz categoria limbajelor de
nivel sczut (low-level languages).
Limbaje de nivel nalt
Cercetarile efectuate pentru elaborarea unor limbaje mai apropiate de limbajul natural au condus
la crearea limbajelor de nivel nalt (high level programming languages) n care un program difera
foarte putin de la un calculator la altul, fiind nsa necesara prezenta unui program numit
compilator care sa traduca programul n instructiuni cod masina
Limbajele din generatia a treia se caracterizeaza prin :
au un vocabular format din simboluri, cuvinte, fraze etc.;
opereaza asupra unor concepte de nivel logic (fisier, variabile, constante, operatii de
prelucrare etc.) spre deosebire de limbajul-masina care opereaza cu elemente de nivel
fizic (registru, locasie de memorie, port de intrare etc.);
se bazeaza pe engleza structurata, apropiindu-se de limbajul utilizat in diferite domenii;
programele sunt mult mai usor de scris si citit, creste productivitatea si se reduc erorile
de programare;
dispun, in general, de biblioteci speciale;
sunt, in general, limbaje procedurale (urmaresc, pas cu pas, procedura de rezolvare a
problemei);
sunt orientate spre problema iar programele rezultate sunt portabile (pot fi rulate pe orice
tip de calculator, indiferent de tipul de microprocesor sau de sistemul de operare cu care
acesta este dotat, fiind necesara doar prezenta compilatorului aferent).
Aceste limbaje au dominat mai bine de 30 de ani piata limbajelor de programare. Desi exista mii
de astfel de limbaje, o clasificare simplificata ar putea fi urmatoarea :
1) limbaje pentru calcule stiintifice: Fortran si ALGOL (ALGOrithmical Language);
2) limbaje comerciale: COBOL (COmmon Busines Oriented Language) si RPG (Report
Program Generator);
3) limbaje pentru aplicatii speciale:
 a) pentru simulare: Simula, GPSS, GPS;
b) pentru aplicatii militare n timp real: Ada;
c) pentru programarea robotilor si a masinilor unelte: FORTH;
d) pentru rezolvarea problemelor de timp real: RTL/2, IRTB. Modula;
e) pentru programare obiectuala: Smalltalk;
4) limbaje pentru destinatii multiple:
a) pentru instruire: Basic (Beginners All purpose Symbolic Instruction Code),Pascal;
b) derivate din sisteme de operare: C, C++, B, BCPL;
c) pentru programare functionala: Lisp (LISt Processing), APL (A Programming
Language), ML (Mathematical Language).

Limbajele din generatia a 4-a au aparut odata cu dezvoltarea sistemelor de baze de date
(SGBD-uri). Aceste limbaje se mai numesc si generatoare de aplicatii si sunt preferate de catre
neinformaticieni. Principalele caracteristici ale acestor limbaje sunt:
o interfata prin instructiuni precum si prin meniuri s.a.;
caracterul neprocedural (utilzatorul trebuie sa indice sistemului ce anume doreste sa faca
si nu cum sa procedeze, sistemul rezolvnd aceste probleme);
usurinta cu care se pot nvata si manevra;
independenta datelor de progamele de apicatii care le utilizeaza.
Dintre limbajele din generata a 4-a fac parte limbajele din familia dBASE (dBASE, FoxBase,
FoxPro), Paradox, Clipper, SQL (Structured Query Language), QBE (Query By Example), DB2

Limbajele de generatia a 5-a se utilizeaza pentru rezolvarea unor probleme de programare

logica. Cel mai reprezentativ limbaj al acestei generatii este PROLOG.
O alta clasificare a limbajelor de programare se poate face dupa modul si nivelul de abstractizare,
metodologiea programarii, structura programului etc. :
limbaje pentru programarea modulara si structurata: Fortran, ALGOL, COBOL, Pascal,
C;
limbaje pentru programarea orientata pe obiecte: Smalltalk, Java, Python, Eiffel;
limbaje pentru programarea concurenta si distribuita: Concurent Pascal, CSP, Ada, Linda,
Orca;
 limbaje pentru programarea functionala: Lisp, ML, Caml, Miranda, APL;
limbaje pentru programarea logica: Prolog, Datalog.
limbaje pentru programarea la nivelul BD: limbajele incorporate in SGBD-urile
respective, SQL, QBE;
limbaje pentru programarea vizuala: Visual Basic, Visual C++, Visual FoxPro