Sunteți pe pagina 1din 11

Modelul social democrat de Securitate sociala principii,

practici si rezultate in Danemarca.


Capitolul I: Modelul social-democrat de Securitate sociala in
Danemarca
1.Modelul social-democrat de Securitate sociala
Conform teoriei lui Esping-Andersen, modelul social-democrat si gaseste cel mai fidel
caracteristicile n legislatia si structura administrativa a securitatii sociale din Suedia, Danemarca
si Norvegia.n ceea ce priveste istoria proiectului social-democrat.n ultimul deceniu, Danemarca
pare sa fi preluat stafeta modelului scandinav traditional, apropiindu-se cel mai mult de idealul
social-democratiei europene si asta pentru ca sistemul danez a fost caracterizat mai degraba de
stabilitate dect de schimbare.

In linii generale, regimul social-democrat se defineste prin nivele nalte ale cheltuielilor sociale,
fiscalitate ridicata, sector public extins si o protectie sociala larga, cuprinznd multiple categorii
ale populatiei. Acestor trasaturi li se adauga o birocratie masiva si un set de programe publice
printre cele mai costisitoare din lume. Principalele caracteristici ale modelul politic social-
democra,insistnd asupre dimensiunilor: juridica, fiscala, sociala si ocupationala:

Dimensiunea juridica este orientata n sensul respectarii principiului universalismului


politicii sociale sau, altfel spus, a drepturilor sociale constitutionale, garantate tuturor
cetatenilor unei tari (Marshall, 1950).
Dimensiunea fiscala a bunastarii social-democrate se bazeaza pe un sistem de taxare
(impozitare)generala si progresiva, mai degraba dect pe contributiile angajatilor si
angajatorilor la sistemul asigurarilor sociale.
Dimensiunea sociala se refera la portofoliul bogat al serviciilor de tip ,,welfare"
furnizate de autoritatile publice, care prin diversitatea si caracterul generos (cuprinzator)
al ofertei acopera largi segmente ale populatiei, de la copii pna la persoane vrstnice. n
timp ce n alte tari dezvoltate ale Europei, ngrijirea vrstnicilor sau copiilor este delegata
familiei, sectorului voluntar sau privat, n tarile scandinave sectorul public este cel care
si asuma raspunderea pentru toata aceasta gama de servicii specializate.
Dimensiunea ocupationala se realizeaza printr-o politica activa n domeniul pietei
muncii si printr-o preocupare constanta a autoritatilor pentru angajarea cvasi-completa a
fortei de munca.

n categoria determinantilor istorici si socio-culturali trebuie precizate valorile pe care este


cladita societatea scandinava, pe lista carora egalitatea ocupa detasat primul loc. ,, ... Valorile
nordice implica asumptia ca egalitatea este o situatie absolut corecta si justificata, un deziderat
politic sau chiar un imperativ. Ea prevaleaza, chiar atunci cnd ntra in conflict cu alte valori"
(Esping-Andersen, 1993).
Capitolul II:Principii de securitate sociala
2.1 Notiuni generale
Notiunea de principiu deriva din termenul latinesc principium si este definita ca fiind un
element fundamental, idee, lege de baza pe care se intemeiaza o teorie stiintifica, un sistem
politic, juridic, o norma de conduita etc. sau ca element primordial, cauza primara sau punct
de plecare a ceva

Ca si in toate celelalte ramuri de drept si in cadrul normei de drept al securitatii sociale se disting
doua categorii mari de principii: o categorie este formata din principii generale, comune
tuturor normelor de drept care constituie sistemul nostru de drept si o a doua este alcatuita din
principii specifice ramurii dreptului securitatii sociale.

2.1 Principii specifice dreptului si securitatii sociale


Din continutul reglementarilor juridice in vigoare se desprind urmatoarele principii specifice
dreptului securitatii sociale:

1. Principiul unicitatii potrivit acestui principiu statul organizeaza si garanteaza sistemul


public bazat pe aceleasi norme de drept. Aceste norme de drept sunt cuprinse in continutul
actelor normative.

2. Principiul egalitatii presupune asigurarea tuturor participantilor la sistemul public,


contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste drepturile si
obligatiile prevazute de lege.

3. Principiul solidaritatii sociale potrivit semnificatiei acestui principiu, participantii la


sistemul public, contribuabili si beneficiari, isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de
drepturi pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale prevazute de lege.

4. Principiul obligativitatii in conformitate cu acest principiu, persoanele fizice si juridice au


obligatia de a participa la sistemul public, drepturile de asigurari sociale exercitandu-se
corelativ cu indeplinirea obligatiilor.

5. Principiul contributivitatii potrivit acestui principiufondurile de asigurari sociale se


constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la
sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de
asigurari sociale platite.

6. Principiul repartitiei potrivit acestui principiu, fondurile realizate se redistribuie pentru


plata obligatiilor ce revin sistemului public conform legii.

Plata acestor obligatii o reprezinta prestatiile de asigurari sociale care se acorda sub forma
pensiilor, indemnizatiilor, ajutoarelor, altor tipuri de prestatii prevazute de lege, corelative cu
obligatiile privind plata contributiei de asigurari sociale.In domeniul asistentei sociale,
redistribuirea acestor fonduri de asigurari sociale de sanatate se asigura prin acordarea, unor
categorii de persoane, de gratuitati la spitalizare, procurarea de medicamente gratuit sau la un
pret compensat.

6. Principiul autonomieiRealizarea politicilor, strategiilor, planurilor si programelor


privind ocuparea fortei de munca si formarea profesionala a somerilor se infaptuieste, in
principal, prin intermediul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca.

7. Principiul universalitatii ideea de securitate sociala se intemeiaza pe ideea ca protectia


sociala este expresia unei solidaritati a colectivitatii in ansamblul sau,deci protectia sociala
trebuie sa fie universala, astfel incat de aceasta sa poata beneficia fiecare individ membru al
colectivitatii atunci cand se afla intr-o situatie defavorizata si indeplineste conditiile
prevazute de lege.Scopul securitatii sociale este acela de a acorda o anumita asistenta
sociala, financiara, economica sau de alta natura in cazul pierderii ori scaderii veniturilor
sub un nivel minim acceptat de colectivitate, de societate de altfel, se poate constata ca in
ultima perioada de timp a aparut o reglementare mai unitara a acestor aspecte de securitate
sociala pe plan legislativ.

8. Principiul respectarii demnitatii umane potrivit acestui principiu fiecarei persoane ii este
garantata dezvoltarea libera si deplina a personalitatii.

9. Principiul subsidiaritatii este acel principiu potrivit caruia in situatia in care persoana sau
familia nu isi poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locala si
structurile ei asociative si complementar, statul.

10. Principiul parteneriatului este acel principiu in conformitate cu care autoritatile


administratiei publice centrale locale, institutiile de drept public si privat, structurile
asociative precum si institutiile de cult recunoscute de lege, coopereaza in vederea
asigurarii serviciilor sociale.

11. Principiul participarii beneficiarilor potrivit acestui principiu beneficiarii masurilor si


actiunilor de asistenta sociala contribuie activ la procesul de decizie si de acordare a
acestora.

12. Principiul transparentei. in conformitate cu acest principiu se asigura cresterea gradului de


responsabilitate a participarii active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor.

13. Principiul nediscriminarii acesta este un principiu care caracterizeaza intreaga legislatie
romaneasca, inclusiv cea privind ramura dreptului securitatii sociale. Potrivit acestui
principiu accesul la drepturile de asistenta sociala se realizeaza fara restrictie sau preferinta
fata de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, categorie sociala, opinie, sex ori
orientare sexuala, varsta, apartenenta politica, dizabilitate, boala cronica necontagioasa,
infectare HIV sau apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care
are ca scop ori ca efect restrangerea folosintei sau exercitarii in conditii de egalitate, a
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
14. Principiul finantarii de catre stat a unor prestatii care nu sunt constituite prin
contributia beneficiarilor de evidentiat este faptul ca actele normative citate mai sus
stipuleaza in mod expres ca toate aceste prestatii se suporta din bugetul de stat.

15. Principiul indexarii, compensarii, recalcularii si recorelarii cuantumului prestatiilor

Indexarea si compensarea sunt modalitati de mentinere a puterii de cumparare, de


atenuare a efectelor inflatiei asupra nivelului de trai. Indexarea si compensarea sunt
masuri care se impun in perioadele de stagnare economica, de recesiune.Indexarea
presupune o majorare a veniturilor intr-un procent sau uneori cu o suma fixa, datorita
cresterii generale a preturilor.Compensarea reprezinta o suma de bani cu care se
majoreaza veniturile individuale ca urmare a cresterii preturilor de consum si a tarifelor la
produsele si serviciile la care se retrage subventia.

Guvernul, in baza unor analize fundamentate la nivel macroeconomic, aproba acordarea


acestor indexari si compensari.

Capitolul III: Practici de securitate sociala


3.1.Mod de implementare a securitatii sociale
Danemarca are un nivel ridicat de securitate social, care este partial finantat prin impozite.
Participarea la majoritatea ramurilor sistemului de securitate social danez, este obligatorie. De
aceea, nu este nevoie s indeplinesti nicio formalitate, cu exceptia asigurrii de somaj care este
facultativ. In ceea ce priveste boala, nasterea, conditiile pentru copii si printi, pensiile,
Danemarca este o tar sigur. Strinii care vin in Danemarca sunt asigurati ai sistemului de
securitate social de indat ce incep s lucreze. Asa cum se mentioneaz in formularele europene
(E), sunt anumite domenii care cer prezentarea unor documente pe care trebuie s le ai la tine,
pentru a evita perioadele de asteptare. Este cazul asigurrii de boal si de somaj. Prestatiile
sociale, in Danemarca, acoper atat lucrtorii salariati, cat si independentii si includ urmtoarele:
asigurri de sntate, asistent medical, spitalizare gratuit, indemnizatii de boal, concediul de
maternitate si de paternitate, reabilitare profesional, pensie national de limit de varst, pensie
anticipat, pensie de urmas, alocatii familiare, asigurare pentru accidente de munc si boli
profesionale, ajutorul de somaj si prestatiile in bani. In toate aceste domenii, ins, trebuie
indeplinite anumite conditii.

Ajutorul de somaj

3.1Persoanele care pot beneficia de somaj.


Urmtoarele persoane pot opta pentru afilierea la un fond de somaj:

Toti salariatii cu varsta intre 18 - 65 de ani;


Tinerii care au terminat o form de pregtire profesional de cel putin 18 luni, care sunt
in cutare de lucru si care se afiliaz la un fond de somaj in cel mult dou sptmani dup
terminarea cursului de pregtire. Spre deosebire de alte forme de securitate social,
asigurarea de somaj este facultativ. Fondurile de somaj au fost stabilite de ctre
sindicate, dar sunt atat financiar cat si administrativ independente de acestea. Nu este
nevoie s fi membru de sindicat pentru ca s poti deveni membru la un fond de somaj.
Exist fonduri de somaj diferite, pe profesii individuale, dar exist si fonduri generale.
Dac ai fost afiliat la o schem de asigurare de somaj intr-un alt stat membru, vei putea,
odat cu inceperea lucrului in Danemarca, s te ailiezi la fondul de somaj recunoscut
pentru profesia ta. Pentru a afla dac exist un fond de somaj recunoscut pentru profesia
ta, sau fonduri generale, sau un fond pentru lucrtorii independenti, te rog s contactezi
Directia National de Munc (Arbejdsdirektoratet), care iti poate da si detalii privind
nivelul curent al contributiei.

Conditii la asigurarea de somaj:


Pentru a beneficia de somaj este necesar sa indeplinesti o serie de conditii si anume:

S fii devenit somer in mod involuntar, deoarece fondurile de somaj nu sunt obligate s
plteasc prestatii dac ai devenit somer ca urmare a unei greve sau a unui conflict de
munc;
S fii inregistrat la serviciul local de somaj (Arbejdsformidling sau AF in danez) ca fiind
in cutarea unui loc de munc si trebuie s indeplinesti toate conditiile prevzute in
schema asigurrii de somaj, respectiv vizite regulate la oficiul de ocupare;
S fii in mod activ in cutare de lucru si in msur s accepti o slujb;
S fii fost membru al unui fond de somaj cel putin 1 an. Perioadele de asigurare sau
munc in alt stat membru pot fi luate in considerare; in acest scop trebuie s prezinti
formularul E301, care se poate obtine de la institutia de somaj din tara unde ai fost ultima
dat angajat;
S fii fost lucrtor salariat sau independent cel putin 52 de sptmani in ultimii trei ani.
Serviciul militar si anumite perioade de formare profesional sunt luate in considerare ca
perioade de munc.
Pierzi dreptul la prestatii de somaj la indeplinirea varstei de 65 de ani.

Prestatiile de somaj:
Acestea sunt pltite la sfarsitul perioadei si trebuie s completezi un card (dagpengekort) pentru
fiecare perioad pentru care trebuie s le primesti.Cea mai mare rat a indemnizatiei de somaj
este de 667 DKK pe zi sau 3270 DKK pe sptman (cifre din 2006).Exist un plafon al
indemnizatiei fixat la 90% din venitul anterior.Prestatiile de somaj vor fi calculate pe baza fiselor
tale de plat din ultimile trei luni, sunt supuse impozitrii si pltibile maximum 5 ani. Pentru
lucrtorii independenti sunt calculate pe baza venitului lor mediu pe cei mai buni doi ani din
ultimii cinci.
Prestatiile familiale si de maternitate
In afar de regulile detaliate pentru alocatii si ajutoare acordate familiilor cu copii dependenti,
este important de retinut c in Danemarca se acord o mare important drepturilor si bunstrii
copiilor. Siguranta si bunstarea copiilor sunt asigurate in multe feluri, suplimentar fat de
sprijinul financiar. Copiii sunt deseori in atentia dezbaterilor publice si stirilor. Acestea pot privi
obiceiurile de hran ale copiilor, siguranta pe drum, oportunittile de dezvoltare, impactul media
sau noi metode de invtare.

Este important s poti dobandi o imagine asupra prestatiilor si ajutoarelor acordate pentru copii si
familiile lor.

Prestatiile oferite:

Alocatiile pentru copii, alocate pentru toti copiii sub 18 ani;


Alocatiile familiale (suplimentar fat de prestatiile pentru copii):
Alocatii familiale generale (ordinrt brnetilskud) pentru copiii si familiile
monoparentale sau cand ambii printi primesc pensie de btranete (folkepension) sau
pensie anticipat (frtidspension); limita de varst este de asemenea 18 ani;
Alocatii familiale suplimentare (ekstra brnetilskud) pentru printii izolati ai cror copii
beneficiaz de alocatii familiale generale; se acord o singur alocatie familial
suplimentar indiferent de numrul de copii; c) - alocatii familiale speciale (srligt
brnetilskud) pentru familiile monoparentale si orfani; ele sunt acordate si atunci cand
unul din printe, sau ambii, beneficiaz de pensie de btranete general sau anticipat;
aceste alocatii pot fi combinate cu alocatiile generale si suplimentare; limita de varst,
este de asemenea, 18 ani.

Alocatiile de familie numeroas, pentru persoanele care au dat nastere sau au adoptat doi copii
sau mai multi, nscuti la aceeasi dat; o alocatie de adoptie este acordat printilor care au
adoptat un copil strin.

Alocatiile familiale sunt acordate trimestrial (o dat la 3 luni), mamei copilului dac aceasta
particip la custodia copilului. Ca regul general, alocatiile familiale generale si speciale sunt
acordate in mod automat, fr a fi nevoie de o cerere in acest sens. Alocatiile familiale
suplimentare si generale pentru copiii aflati in grija unei singure persoane sunt acordate numai la
cerere. Cererile pentru alocatii trebuie adresate municipalittii. Totusi, alocatiile familiale
speciale si cele pentru copii numerosi, sunt acordate in mod automat.

Pensiile
Pensia voluntar anticipat

La implinirea varstei de 60 de ani vei primi un certificat de pensionare anticipat.Dac vei


decide s amani pensionarea anticipat pan la 62 de ani, vei primi pensia integral la acel
moment. Dac, din potriv vei decide s accepti pensionarea anticipat la varsta de 60 de ani, nu
vei primi decat 91% din pensia integral. Pentru a fi eligibil pentru pensionarea anticiat, trebuie:

S locuiesti in Danemarca;
S ai varsta intre 60 si 67 de ani;
S fii fost membru la un fond de somaj cel putin 25 de ani din cei 30 ani anterior intrrii
in somaj si s fii contribuit la regimul de pensionare anticipat;
S fii apt de munc si s indeplinesti conditiile pentru a primi prestati de somaj;
S nu fi titularul unei pensii sociale;
S intrerupi orice activitate profesional timp de 4 sptmani de la pensionarea anticipat;
Ai dreptul s lucrezi in timp ce primesti pensia anticipat. Orele lucrate vor fi sczute din
pensie si dac lucrezi mai mult de 29,6 ore pe sptman nu vei mai primi pensie
anticipat deloc; in sfarsit dac lucrezi mai mult de 37 de ore pe sptman, surplusul se
va deduce sptmana urmtoare.
Poti s primesti pensie voluntar anticipat in alt stat membru UE, dar numai dup ce ai
consultat fondul de somaj la care esti afiliat.

Pensia anticipat
Poti s soliciti pensionarea anticipat dac numai ai posibilitatea s lucrezi sau s te intretii din
motive fizice, mentale sau sociale. Pentru ca s ti se acorde pensionarea anticipat, trebuie ca
toate celelalte posibilitti de imbunttire a capacittii de munc s se fi dovedit inutile. Scopul
reformei este de a consolida eforturile de a ajuta oamenii s rman in campul muncii si de a
asigura oamenilor care nu sunt capabili s munceasc sau s se intretin singuri, o alocatie de
intretinere care s-i compenseze pentru lipsa capacittii de munc.Asigurarea de boal

Proceduri generale:
Oricine locuieste in Danemarca primeste cardul de asigurri de sntate.Cardul este eliberat in
mod automat, urmare inregistrrii in Registrul National.In mod normal copiii sub 16 ani nu
primesc card de asigurri de sntate, dar printii pot cere municipalittii/administratiei s le
elibereze card.Trebuie s prezinti cardul de asigurri de sntate, indiferent din ce categorie de
asigurat faci parte (I sau II).Pentru a avea dreptul la prestatii de boal din partea administratiei,
un angajat trebuie:

1.s fii fost in contact cu piata muncii timp de 13 luni anterior producerii bolii si s fi fost angajat
cel putin 120 de ore in aceast perioad sau
2.s fii terminat un program de reabilitare profesional de cel putin 18 luni

3.s fii exercitat o activitate remunerat ca ucenic sau stagiar intr-un program vocational
recunoscut.

Categoria de asigurare creia ii apartii este indicat pe cardul tu de asigurri


de sntate.
In categoria I esti inregistrat la un anumit medic generalist.
In categoria II nu esti inregistrat la un anumit medic generalist.
Poti s schimbi categoria o singur dat pe an.
Majoritatea persoanelor aleg categoria I, mai putin de 3% aleg categoria II.
Tratamentul in spitalele publice este gratuit pentru toate persoanele, indiferent de
categoria de asigurare din care fac parte.

Prestatii de boal pltite de angajator:


Dac esti bolnav si ai fost angajat timp de 8 sptmani anterior absentei tale si dac ai lucrat cel
putin 74 de ore in aceast perioad, angajatorul tu particular este obligat s-ti plteasc
indemnizatia zilnic timp de 2 sptmani (perioad pentru care este responsabil) din prima zi de
absent (concediu medical).

Prestatii de boal pltite de administratie:


Dac nu vei putea lucra mai mult de 2 sptmani si la momentul aparitiei bolii nu aveai dreptul la
prestatii de boal din partea angajatorului, concediul medical iti va fi pltit de ctre
administratie.Prestatiile de boal sunt considerate prestatii pe termen scurt; dup cel mult 3 luni
si apoi la fiecare 3 luni, administratia trebuie s re-examineze situatia persoanei asigurate si, dac
este necesar, s permit acesteia s urmeze un program de pregtire sau reabilitare profesional.

Capitolul IV:Rezultate Rara de somaj in danemarca


4.1 Rata de somaj
Danemarca este o regiune cunoscuta pentru darnicia si marinimia aratata fata de someri. Acesta
este si motivul pentru care Peninsula Scandinavica resimte o asa-numita criza a "dependentilor
de ajutoare bugetare", pentru ca oamenii nu sunt motivati sa-si gaseasca de lucru.In Danemarca,
somerii primesc in medie 72 la suta din salariul de baza anterior concedierii, iar ajutorul poate fi
platit pe o perioada de peste patru ani. Asistenta pentru someri poate sari la 93 la suta in cazul in
care ambii capi ai familiei si-au pierdut locurile de munca.Ajutorul de somaj este completat si de
alte asistente ale statului precum cea acordata pentru subventionarea cheltuielilor cu chiria.
Interesant este ca, spre deosebire de alte tari unde contributiile la bugetele sociale sunt
obligatorii, in Danemarca acestea sunt voluntare.1

Tabel 1

Ani Rata de somaj anuala Rata de somaj in randul Rata de somaj in randul
% femeiilor % barbatilor %

2010 7,0 8,1 5,7


2011 7,6 7,8 7,4
2012 7,5 7,5 7,7
2013 7.3 7,0 7,8
2014 6,9 6,6 7,5
2015 6,1 5.9 6,6
2016 6,2 5,6 6,4
Sursa: www.publicdata.com

Evolutia ratei de somaj in decurs de 7 ani atat in randul femeilor cat si a barbatilor plus rata
de somaj anuala.

6
Rata de somaj anuala
5
Rata de somaj in randul
femeilor
4
rata de somaj in randul
3 barbatilor

0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Conforma datelor analizate mai sus Danemarca a cunoscut o serie de schimbari in


cee ace priveste rata de somaj.Dupa cum putea observa din acest grafic rata de

1 www.zeare.com
somaj anuala este in scadere la fel ca si in cazul ratei de somaj in randul femeilor,ce
tine de rata de somaj din punct de vedere masculin este in usoara crestere.

Concluzii
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=26&langId=en