Sunteți pe pagina 1din 223

MUZEELE DIN TRANSILVANIA.

BANAT, CRIpNA I MARAMUR4


TRECUTUL, PREZENTUL SI ADMINISTRAREA LOR

DE

D" CORIOLAN PETRANU


CONFERENTIAR PENTRU ISTORIA ARTELOR LA UNIVERSITATEA DIN CLUJ,
INSPECTOR GENERAL AL MUZEELOR DIN TRANSILVANIA.

101 ILUSTRATIUN I IN TEXT, 0 HARTA I UN TABLOU STATISTIC

LES MUSEES DE TRANSYLVANIE (RSUM)

BUCURESTI

CARTEA ROMANEASCA", S. A
1922

www.digibuc.ro
L104%/dAt'i Ay/rr,,A- /141- 44/ 4"4a /Z-P .

A4&-a-t

MUZEELE DIN TRANSILVANIA,

BANAT, CRIpNA I MARAMUR4


TRECUTUL PREZENTUL I ADMINISTRAREA LOR

DE

13" CORIOLAN PETRANU


CONFERENTIAR PENTRU ISTORIA ARTELOR LA UNIVERSITATEA DIN CLUJ,
INSPECTOR GENERAL AL MUZEELOR DIN TRANSILVANIA.

101 ILUSTRATIUNI TFXT, 0 HARTA I UN TABLOU STATISTIC

LES MUSES DE TRANSYLVANIE (REsnit)

BUCURESTI

C ARTEA ROMANEASCA". S. A.
1922

www.digibuc.ro
DE ACEL4 AUTOR :
lnhaltsproblem und Kunstgeschichte. Wien, 1921. Ar-
beiten des Kunsthistorischen Instituts der Universitt Wien, Bd.
XXII. (Carte publicat de Universitatea din Viena cu o prefatA
de prof. univ. consilier Josif Strzygowski).
Teatrul ca opera arhitectonica. Bucureti, 1919.
Rumaniens siebenbrgische Museen. , Studien zur Kunst
Asiens und Europas Josef Strzygowski zum 60 Geburtstage.
Critica artistica. , Lectie de deschidere la Universitatea
din Cluj (9 Februarie, 1920). Vieata Nou. Anul XVI-lea
numerele 7-8 i 9-10.
Istoria generala a artelor. Vol. III. Evul mediu. (In
preparatie).

Din aceast5. lucrare 1000 exemplare s'au tipArit i pe hartie


cromo. Fiecare exemplar poart5, semnAtura autorului.

www.digibuc.ro
Poate nici o activitate stiintifica ori sociala nu este atat de
rau apreciata in Romania Intregit, ca aceia a functionarului de
muzeu. Fel de fel de pareri gresite circula chiar In clasa noastra
intelectual, in privinta rostului muzeelor si a activitatii functio-
narilor de muzeu. Pe and in streinatate apar earti si reviste
stiintifice despre muzeologie, iar natiunile culte se intrec In de-
svoltarea muzeelor existente, considerand activitatea muzeelor ca
una dintre cele mai serioase, stiintifice, culturale, sociale, la noi
cu exceptia unui grup foarte restrans de intelectuali continua
sarcasmul si ironia. Prin preluarea administrativa a muzeelor din
Transilvania, Banat si partile ungurene, numrul muzeelor s'a
ridicat la mai mult ca dublu. Este timpul suprem, ca O. dam
atentia cuvenita chestiunei muzeelor, este necesar sa ne dam
bine seama de esenta ei si de principiile conducatoare ale admi-
nistrarii lor. Aceasta administratie nu se poate compara cu altfel
de administratie, ea reclama oameni de specialitate si aprofun-
dare stiintifica a chestiunei. Lipsa si necesitatea cartilor de mu-
zeologie in romaneste va justifica introducerea generala data in
capitolul prim al lucrrii prezente.
In afara de stabilirea unor consideratiuni generale In pri-
vinta esentei chestiunei muzeelor, studiul de fata se ocupa de
muzeele din Transilvania, Banat si prtile ungurene, cu scopul
de a zugravi icoana Edell a' 'muzeelor si colectiunilor din aceste
tinuturi, in primul an al administrarii romane: cateva cuvinte
despre situatiunea lor actuala, despre valorile ce zac in ele, despre
averea, veniturile, personalul si istoricul lor, cateva proiecte pentru
ameliorarea situatiunei. Este de remarcat, ca antecesorii nostri

www.digibuc.ro
4

maghiari nu ne-au lgsat vre o carte ori vre un studiu care s


aprecieze cum trebuie chestiunea muzeelor din Transilvania, ci
numai statistici oficiale din toatg. Ungaria de eri (ultimele din
1916), cari nu corespund de loc strilor de azi. A trebu.it deei EA
facem cerceari la fata locului, studiind muzeu de muzeu, examinnd
0 comparfind inventarele, registrele, rapoartele, anuarele i core-
spondentele maghiare 0 germane ale muzeelor, controlnd infor-
matiile date de diferite persoane, iar aceasta muncg, in deosebi
la inceput, erk foarte anevoiasg. Situatia incetul cu incetul s'a
schimbat favorabil, urma0i notri vor &I o stare de fapt incom-
parabil mai uoar decal aceia in care ne &earn noi in primul
an al conducerii romneti. Avnd convingerea, cg, prin aceasta
modest lucrare am adus o pietricicg pentru temelia viitoarelor
cereetgri 0 administratiuni ale muzeelor din Transilvania, Banat
i pgrtile mgrginw, urmeaz acurn, ca fratii din vechiul Regat,
Bucovina 0 Basarabia BA ne dea prin oamenii lor de specialitate
o icoang clar a muzeelor, colectiunilor 0 a problemelor de acolo,
ca problema muzeelor din Romnia intregit sg poatg fi unitar
conceputA.
Cluj, Decembrie 1921.

www.digibuc.ro
CONTINUT
Pag.
Prefatg. 3
Continut 5
I. Introducere En chestiunea muzeelor. Muzeele In general, isto-
ricul colectiongrii gi fondarea muzeelor, seopul colectiongrii gi
scopul muzeelor, principii de muzeologie contimporank statul
gi muzeele, arhitectura muzeului, mobilierul, celectiile de repro-
duceri gi bibliotecile de specialitate 9
IL Muzeele din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures.
Publicatiile streine despre muzeele ardelene, Infiintarea mu-
zeelor gi colectiunilor, societgtile de muzeu, muzeele particulare
gi confesionale, desvoltarea lor, sprijinul statului gi Inflorirea
muzeelor, principiul colectiongrii, caracterul, mgrimea,valoarea
nationala gi internationalg, arhitectura, biblioteca, colectiunile
de reproduceH. Administrarea muzeelor, Inspectoratul general
al Muzeelor din Transilvania 35
1. Muzeul National al Transilvaniei In Cluj. Istoricul
..___ 51
Colectiunile Muzeului National al Transilvaniei 63
2. Muzeul Baron Brukenthal, Sibiiu, Istoricul . . 78
Colectiunile Muzeului Baron Brukenthal 83
3. Muzeul Asociatiunei pentru literatura roman& gi cultura popo-
rului roman In Sibliu, Istoricul 90
Colectiunile Muzeului Asociatiunii 94
L4_2_ Muzeul Banatean, Timigoara, Istoricul gi colectia de anti- 98
chitetti. Colectiile de istoria naturalg, ale Muzeului Bgntean . 104
5. Muzeul National Scuesc, SFt. Gheorghe 104
6. Muzeul din Alba-Iulia-orag 111
7. Muzeul din Oradea-Mare . 116
8. Muzeul Palatului Cultural din Arad 121
9. Battyaneum In Alba-Iulia-cetate , 124

www.digibuc.ro
6

10. Muzeul judetean din Deva 131


11. Muzeul CarpAilor din Casa regelui Matei Corvin, Cluj 135
12. Muzeul sAsesc din Tara Barsei, Braov 138
13. Muzeul ormului Baia-Mare 141
14. Muzeul SocietAtii de tiinte naturale, Sibiiu 144
15. Muzeul Societtii ardelone a Carpatilor, Sibiiu 147
16. Muzeul ormului Sighipara 147
17. Muzeul armenesc Gherla 150
18. Muzeul Palatului Cultural din Sighet . . 151
19. Muzeul Palatului Cultural din Targa-Mure 152
20. Muzeul Societtii Klcsey in Satu-Mare 155
21. Muzeul judetului Satu-Mare In Oareul-Mare . 156
22. Muzeul de arme a oraplui Sibiiu 156
23. Muzeul Oasei Culturale din Turda ... ... . 158
24. Muzeul de arte i meserii, Cluj . 159
25. Muzeul industrial din Trgu-Mur 162
26. Muzeul de relievii maghiare, Cluj . 163
27. Muzeul poetului Arany In Salonta . . . 164
28. Colectiunile colare 164
Statul Roman $1 muzeele din Transilvania, Banat, Crisana
Maranuire$.-- Infiintarea Inspectoratulni general al Mu-
zeelor din Transilvania i scopul su.Aetivitatea In spectoratului.
Studiul muzeelor, defectuozittile trecutului i neajunsurile
provocate prin rzboi. Programul nou de activitate. Subven-
tionarea muzeelor, complectarea personalului, redeschiderea co-
lectiunilor pe seams publiculuiOhestiunea revendiclrilor. . . 175
IV. Les muses de Transylvanie. (Rsum) 195
Anexe ; I. Tabloul Muzeelor din Transilvania, Blnat, Criana i Ma-
ramure 219
2. Harta Romniei pentra vizitatorii muzeelor din Transilvania . . 221
3. Tabela ilastratiilor . 225
9. Readucerea obiectelor de muzeu ale Transilvaniei dela Budapesta. 229

www.digibuc.ro
I.
INTRODUCERE IN CHESTIUNEA MUZEELOR

www.digibuc.ro
I.

INTRODUCERE IN CHESTIUNEA MUZEELOR.

In filologie adeseori se constat, c unele cuvinte cu tim-


pul Ii modifick oriTi schimb5, cu totul intelesul, c ele inseamn
mai mult sau mai putin decfit la Inceput. Astfel Bam cu cu-
vintele : muzeu, pinacoteca, galerie i gliptotea. Cu-
vntul muzeu precum este cunoscut i trage originea dela
Maze. Muzeul a fnsemnat la Greci lgcaul, sanctuarul Muzelor
i cum Muzele erau noua la numAr, cuvantul muzeu avea un in-
teles mai larg dect azi. in aceste sanctuare ale Muzelor veneau
aceia cari s'au dedicat artelor ori tiintelor : aici se perfection
cantul, dar i instramentele muzicale, aici se manifestau poetii,
dar i savantii. Celebral muzeu din Alexandria era o institutie
de stat somptuoasA, in care savantii in linite se puteau dedica
tiintei, avand in afarl de linitea necesar5, i un material bogat
pentru: cercetIri : biblioteci i colectii 1). Cuvfintul pinacotecK
a insemnat la Greci locul unde se pAstrau icoanele, la Romani
atrium-ul dad, era decorat ca picturi ori cu alte opera de art.
A.zi inseamn6 galerie de tablouri. Cuvntul galerie aveit la in-
ceput in Liber pontificalis al papei Hadrian (+ 795) 'insemnarea

1) Ernst Curtius : Kunstmuseen, ihre Geschichte und ihre Bestimmung


Berlin, 1870.Iulius Beloch, Griechische Geschichte, Strassburg, 1904Adolf
Furtwtingler : Ueber Kunstsammlungen in alter und neuer Zeit. Festrede
Munchen, 1909.

www.digibuc.ro
lo

de edifichi. in secolul al XVII-lea galeria este un coridor cu ta-


bloari, la 1810 Lipowsky iatrebuinteazg cuvantul in tntelesul de
colectie de tablouri si obiecte de muzeu, iar Burtin in acela timp
in intelesul de colectie de tablouri. in muzeografia de azi cu-
vntul galerie si-a pIstrat acest din urmS Inteles 1). Gliptoteca
a insemaat originar cabinet de pietre gravate (glyptos si theke),
azi are un inteles mai larg de colectie sculptural.
Cuvantul muzeu a pltruns la noi impreunit cu celelalte neo-
logisme in secolul trecut si cu intelesul obicinuit in limbile eu-
ropene de vest. Constantin Negruzzi (Opere I. 301) vorbeste de
Inauzeele "Italiei, Al. Russo (Scrieri, ed. Hanes, p. 92) intrebuin-
teaz kid, forma neasimilatS deplin limbei noastre : muz ; dim-
potri vS, In vremile mai nous intlnim adesea chiar in literatiirS (de
ex. Cony. lit. XLIII, p. 1055) cuvantul muzeiu pe care tlinregistreazA
mai Intdiu Polizu in Dictionarul sgu. Cel dintfiiu scriitor romn,
care IntrebuinteazA acest neologism fr g. ca el sA fi ptruns ns
in limbI este pe ct tim Dimitrie Cantemir, care in Hronicul
say (ed. Tocilescu, p. 298) explica muzeele prin gcmrile unde
stau la citeal sau la invtturo 2) etc.
Cuvntul muzea al Grecilor nu corespunde notiunei de azi,
Se pune acum intrebarea, dac gsim In antichitate colectiuni
publice de art, istorie si naturale. Palatele domnitorilor din Asiria
si Egipet erau cunoscute prin bogStia operelor de art ce se g-
seau In ele. Dar si tern plele grecesti contineau colectii, de exemplu
In templul dela Efez vedeai multe icoane, statue, etc. in temple
ori fa apropierea lor se pgstrau relicvii, arme, iar in parcuri ve-
deai animale exotice. Colectiunile s'au nscut involuntar, frS
intentia prealabil de a aduna en de multe obiecte. Primele mu-
zee, cari s'au creiat cu intentia vdit de a aduna cat de multe
objecte, le gsim in epoca eleaistic in secolul al treilea : sane-

1) Th. v. Frimmel: Handbuch der Gremldekunde. Leipzig, 1894.


2) Aceste din urml aretnunte le multumesc informatiilor date de d.
prof. Sextil Puscariu, directorul Muzenlui Limbii RomIne din Cluj.

www.digibuc.ro
11

tuarul din Daphne, palatele din Pergam i ale Ptolemeilor, re-


edinta regelui Pyrrhos in Ambrakia.
La Romani templele erau, ca i la Greci, muzee nascute
involuntar, termele asemenea cuprindeau in sine un considerabil
numar de opere de arta. In intelesul european, modern al cu-
vantului, primul muzeu este acela a lui Asinius Pollio, care la
sfatul lui Iulius Cezar i-a deschis publicului coIectiile. Muzeul
lui nu a fost sanctuar, ci de fapt muzeu, in care opere selectio-
nate au fost aranjate i expuse dupa principii anumite cu scopal
de a servi educatia. Pallat 2) sustine c primul muzeu a fost al lui
Vipsanius Agrippa. Prima colectie de mulaje a avut-o Hadrian,
care in vila sa a adunat mulajele operelor celebre vazute in
trile clasice.
Bizantul, Roma orientala avea colectiuni In baile publice, in
biserici i palate. Bizantinii eari aveau un deosebit gust pentru
lux, au colectionat tezaure artistice tot din placerea luxului.
In biserica Hagia Sophia se gaseau peste 400 statue. Scriitorii
bizantini ne povestesc, a in sala de audiente a palatului impe-
rial erau expuse bijuteriile, aurriile, argintariile, tezaurul impe-
rial, obiecte scumpe din antichitate, coroane on smalt, pietre
scumpe, vestminte pompoase. Acest palat era un muzeu de obiecte
valoroase de arta industriala, precum all trebuit s. fie i pala-
tole demnitarilor bizantini. Ele indestulau pe de-o- parte luxal
pro prietarilor, pe de alta' parte ele serveau pentru a excela ina-
intea vizitatorilor. Luxul bizantin patrunde in Europa occiden-
talL apuseni asemenea au avut, ca i bisericile i
manstirile, tezaure, colectii de arta i lux 3).
1) Frtinkel: Gemaldesammlungen und Gemaldeforschungen in Perga-
mon. Jahrbuch des kais. Deutschen Arch. Inst. VI. 49.
3) Ludwig Pal tat: Kunst-und Kunstgewerbe-Museen Berlin und Leip-
zig 1906. Bonnaff: Les collectionneurs de l'ancienne Rome, Paris, 1867.
3) Charles Diehl: Manuel d'Art Byzantin, Paris 1910, p. 394.Gre-
gorovius : Geschichte der Stadt Rom im Mittelalter, Stuttgart 1886 96.
Bode: Die Entwicklung der ffentlichen Sammlungen des Mittelalters, etc.
Deutsche Rundschau 1883, H. 10.

www.digibuc.ro
12

Tezaurele medievale bisericegti sunt aserngnatoare celor gre-


cegti, se observ in ele tendinta de a aduna ceva rar, extraor-
dinar gi miraculos. Una! dintre cele mai insemnate exemple este
tezaurul S. Marco. Vestminte lumegti, arme, trofee s'au depozitat
in biserici, de exemplu in S. Maria delle Grazie 15130 Mantua..
Un deosebit interes pentru antichitti i colectiuni se incepe
ca secolul al XIV-lea in Italia 2). Petrarca, Poggio, Cyriacus de
Ancona au fost precursorii umanismului. In deosebi pentru anti-
chitgile romane era mare interesul. Camera le de studiu ale sa-
vantilor erau muzee creiate cu scopul ca s-i inalte sufletegte prin
amintirea clasicL Casele . domnitoare aveau asemenea colectii.
Isabella d'Este a avut prima colectie de game In 1470. Afar* de
Mantua gi in Ferara gi Milano s'a colectionat. In stil mai mare au
colectionat Mediceii in Florenta : Cosimo, Pietro, gi Lorenzo. Colectia
de medalii de aur i argint a lui Lorenzo continea 3000 de piese.
Mediceii au colectionat din interes de stat. in Renagtere trebue
clutat originea muzeelor de azi.
A dmiratiunea pentru antichitti clasice s'a transpus i in
Roma, sediul papilor 2). Statuele clasice au intrat in slile pala-
tului papal. Iuliu II, care a flcut s5,pturi, intentiona s recon-
struiasc Roma antia. Clemens XII gi Benedict XIV formeaz
Muzeul Capitolin, cu ajutorul lui Alessandro Albani ; Clemens gi
Pius VI Muzeul Pio-Clementin 3), pentru combaterea curen-
tului, care vedea in lumea antic o lume prsitii de Dumnezeu.
Migcarea care s'a inceput in Italia in secolul al X1V-lea
se .mrgine mai cu deosebire la operele antice-romane. S'au

1) J. v. Schlosser : Kunst und Wunderkammern der Sptrenaissance.


Leipzig 1908.E. Curtius op. cit. Murray: Museums, Their History and
their Use. Glasgow, 1904.
2) Frieda Schottmilller : Die Entwicklung der Rmischen Museen.
Museumskunde 1913. Du/in: Uber die Anfnge der Antikensammlungen
in Italien, Berlin 1880.
8 ) Harnack : Deutsches Kunstle ben in Rom. 1,Veimar 1896 E. Mintz :
Les arts b. la cour des Papes 1870.

www.digibuc.ro
13

colectionat si reproduceri mai mici ale sculpturilor antice. In


secolul al XV-lea tiranii Italiei colectionau precum ne docu-
menteaza inventarele camerelor cu tezaur in deosebi carnee,
bijuterii, covoare, tactimuri, mobile, statuete de bronz si plachete,
mai putin tablouri. In cinquecento se schimba situatia : prin-
cipii italieni se straduesc a aduna cat de multe picturi ale
maiestrilor contimporani si vechi : Isabella d'Este in Mantua si
Elisabeta Gonzaga in Urbino au dat exemple bune in aceasta
privinta. Chiar si o colectie speciala gasim la Paolo Giovio : o
galerie de portrete ale personalitatilor celebre. Patricianii vene-
tieni, savantii, artistii rivalizau in colectiuni. Sculptura mare se
&eh mai mult exceptional in aceste colectii ale secolului XV
XVI-lea. Apare si cartea lui Marcantonio Michiel despre colectiu-
nile Venetiei, foarte importanta pentru muzeografi si istorici de arta.
Dar si in celelalte taxi s'a inceput colectionarea si expune-
rea obiectelor cu secolul al XVXVI-lea 1). Intarindu-se in nord
burghezimea, primariile onsanesti devin mici muzee, corporatiu-
nile industriale isi au si ele colectiunile bor. Se pastreaza opera
magistrala, a fiecruia care intra, in corporatie si astel se nasc mu-
zee cari cuprind opera din mai multe secole. In secolul al XVI-lea
familiile patriciene isi au muzeele familiare, cari in afart de obiecte
familiare mostenite cearca sa, castige si opere exotica, obiecte
de istoria naturala, etc. Rarer colectioneaza pentru Pirkheirner in
Venetia. Dorinta da a colectiona este in general raspandita. In
deosebi s'au colectionat monede i game antice. Dintre domni-
torii nordici Francisc I colectioneaza prin Primaticcio si Cellini
obiecte de arta, iar Henric II continua opera lui. Chid Vastri
a vizitat Fontainebleau, s'a crezut in a doua Roma. Domnitorii
Spaniei Carol V si Filip IV, Henric VIII al Angliei si Rudolf II
al Austriei 2) erau mari colectionari si, intrand in legatura
9 W. Bode : Der Kunstsammler, Berlin & Stuttgart 1910. J. Les-
sing, Kleinkunst, Berlin & Stuttgart 1910.
2) Svdtek : Die rudolfinische Kunstkamxner in Prag. Wien, 1879.
Venturi: Zur Geschichte der Kunstsammlungen Rudolf II. Repertorium f.
Kunstwiss. Bd. VITT.

www.digibuc.ro
14

cu artitii italieni, au pus temelia galeriilor de tablouri celebre:


a Luvrului, 1), a muzeului imperial din Viena i a galeriei Prado
din Madrid. Fratele lui Carol V. 2), Jean de Berry 3) este primul
colectionar modern, care nu pentru raritate colectioneaa, ci din
iubirea i priceperea artei. Ferdinand I pune baza unei Kunst-
kammer la Viena, in anul 1563.
In secolul XVII gsim in numeroase case nobile muzee,
galerii i colectii. In Anglia ducele de Buckingham, lordul
Arundel, dar in deosebi Carol I, colectionau cu pasiune antichi-
tti. Chiar Rubens a colectionat pentru Carol I, care era mare
prieten al colectionrii. Henric 1V, al Frantei, Filip IV, Leopold
(cu ajutorul lui Teniers), Mediceii 4) au adunat cu un zel extra-
ordinar obiecte. Mediceilor se poate multumi galeria Pitti i Uf-
fizi. In tezaurele i. muzeele regilor i nobililor se colectionh in
afar de arme familiare, picturi i obiecte de ara industrial i ra-
ritti, cari erau la fel pretuite ca i operele de art, pentru a forma
Kunst und Wunderkammern. Pentru raritti i obiecte pretioase
se construiau dulpioare (Kunstschrank) cari cuprindeau in sine
numeroase mgruntiuri de valoare. In 1565, apare lucrarea me-
dicului curtii bavareze Quicheberg, cea mai veche metodologie a
muzeelor. Ea este o introducere pentru colectionri, care siste-
matizeaz materialul. La 1727 Neickel publia Museografia.
Tablouri olandeze din secolul XVII-le a redau cu exactitate foto-
grafia colectiuni de tablouri i obiecte pretioase .5). Rembrandt
insui aveh colectii de obiecte pretioase, raritti i opere de art.
La sfa'ritul secolului Franta era in fruntea tuturor trilor prin co-
lectiunile ei 6). Deosebit de iubite erau lucr5ri1e contirnporane,
1) A. Lernaitre : Le Louvre, Monument et Muse, depuis leurs origi-
nes jusqu'a nos jours. Paris 18T7.
2) Labarte: Documents inedits sur l'histoire de la France. Paris 1879.
3) Guiffrey: Inventaires de Jean due de Berry. Paris 1894-96.
4) E. Mitntz: Les collections des Mdicis au XV. sicle. Paris, 1888.
5) Frimmel: Gemalte Galerien. Berlin 1896.
6) E. Bonaffe :.Les collectionneurs de l'ancienno France, Paris, 1873.
Idem : Recherches sur les collections de Richelieu. Paris, 1883. De Cosnac:
Les richesses du Palais Mazzarin. Paris 1884.

www.digibuc.ro
15

portelanul, bronzul, tabacherele care aveau pe atunci preturi fan-


tastice. Colectiunile lui Mazzarin le-a preluat Ludovic XIV, care a
completat Luvrul. In Germania i TArile de jos aveau mare pret
statuetele de filde. Dintre nobilii auariaci se disting Lichtenstein,
Harrach i Schwarzenberg.
In secolul al XVHI-lea se incepe explotarea bogatiilor ar-
tistice ale Tarilor de jos, multe din ele ajung in Anglia i Franta.
Aici era o mare circulatie comercialA a operelor de valoare. ln
1766 gAsim prima licitatie in Anglia, la 1770 in Austria. La
licitatiile din Paris, dar i in Olanda au cumpArat Frideric cel-
Mare, August de Saxonia, Caterina II-a operele cari formeaz5,
azi o parte a muzeelor din Berlin, Dresda 1) kii Petersburg.
Epoca rococo colectioneazA pe Mad. bronz statuete de lut i
porcelan. Descoperirea Pompeiului atrage atentia asupra artei
mArunte. Franta tei .Anglia incep s colectioneze pentru desvol-
tarea canotintelor istorice obiecte greco-romane, apoi in legAtur
ea ele din epoca Renaterii. Pentru evul mediu lipsete intere-
sul. Pe cAnd insA, Roma selectioneaz operele dupA principiile
estetice de atunci, Anglia fondeazA Muzeul Britanic, deschis la
1759, primul muzeu Infiintat prin parlament. Egipetul, Mezopo,
tamia, Grecia, etc., au fost reprezentate aici, institutia devenind cu
timpul cel mai bogat muzeu istoric. In 1779 se deschide publicului
o Museum Fridericianum in Cassel. In Franta Ludovic al XV. Ina.
dela 1750 deschide palatul Luxembourg. La 1791 se deschi de Luvrul.
Colectionarea operelor de art plastid, este cea mai tfirzie.
Pe timpul Revolutiei franceze Alexandre Lenoir aduna nume-
roase sculpturi religioase In (Muse des monuments -franais. Pe
timpul Restauratiunei insA muzeul a fost distrus i numai o micA
parte a ajuns in Luvru 2).

1) Valentin Scherer : Deutsche Museen. Jena 1912. G: Klemm: Zur


Geschichte der Sammlungen fr Wissenschaft und Kunst In Deutschland,
1888. V. Fleischer : Frst Karl Eusebius von Liechtenstein als Bauherr
und Kunstsammler. Wien, 1910.
3) Ch. Saunier : Les conqutes artistiques de la Rvolution et de
l'Empire. Paris, 1902.

www.digibuc.ro
16

Secolul al XIX-lea incepe cu incercarea lui Napoleon de a crea


un muzeu central in Luvru, care sa cuprinda obiecte de arta din
toate Acest muzeu central insg a fost descompus in 1814,
redndu-se obiectele proprietarilor. clluse Napo lon a avut o
considerabila influenta asupra cercetarii istorice. Prin el s'a na-
scut i ideia unui mare muzeu de stat, fara restrictii in privinta
vizitarii. Caracteristic pentru secolul al XIX-lea este, ca fie-
care tara culta i tine de datorie a fonda ori desvolt muzee
de valoare. In acest secol s'au nascut importantele galerii din
Londra, Berlin, Frankfurt, etc. 0 bogata colectie de sculptura
italiana i primul muzeu de arta industrial il ggsim in South
Kensington Museum din Londra, fondat la 1852, caruia i-a ur-
mat Muzeul de arte i meserii din Viena la 1864. Primul muzeu
cultural in Germania este Muzeul National German in Nrnberg 2)
(fonclat la 1852), caruia i-a urmat Muzeul Bavarez National 3)
(1867). Numeroase muzee s'au nscut In fiecare tall in decursul
secolului al XIX-lea. In Romfinia Muzeul National de AntichitAti
s'a fondat la 1864. Au urmat apoi Muzeul de stiinte naturale,
Muzeul Aman, Kalinderu, Etnografic, Simu i altele. Muzeul na-
tional din Budapesta a fost fondat la 1802. Cel mai vechi ei de
valoare muzeu al Ardealului este Muzeul Brukenthal, fondat
la 1817. Celelalte muzee ardelene aunt din a doua jumatate a
secolului al XIX-lea.
Dupa ce am aruncat o privire fugitiva asupra istoricului co-
lectionarii si a muzeelor, din care putem trage concluzia, ca
colectionarea obiectelor de muzeu are istoria ei straveche, ne
vom intrebg : care a fost cauza, scopul i obiectul colectipnrii
in trecut, ca s vedem in urma care este scopul muzeslor de

Ibidem. Quatremre de Quincy : Lettres de prejudice qu'oc-


casionnerait aux arts et b. la seience le dplacement des monuments de
l'art de l'Italie etc. Paris, 1796.
2) Hampe: Das Germanische Nationalmuseum von 1852-1902. Leip-
zig, 1903.
3) Hefner-Alteneck: Entstehung, Zweck u. Einrichtung des bayri-
schen Nationalmuseums in Mnchen, Bamberg 1890.

www.digibuc.ro
17

azi, care este In general chestiunea muzeelor ? Daca ne Intrebam


cari au fost cauzele cari au indemnat Individul, corporatiunea,
oraul, tara ca A colectioneze, studiind istoria colectionarii, vom
afl ca colectionarea obiectelor tiintifice, istorice, artistice mi s'a
facut la inceput din motive tiintifice, artistice, ori numai din pie-
tate istorica. In adncimea sufletului omenesc exist dorinta
eterna de a pastr ceiace ni se pare placut, ori valoros. Primele
colectiuni au caracterul de tezaure, de opere pretioase i. de cu-
riozitti, adunate cu scopul de a documenta bogatia, forta, pri-
ceperea stpfinului caruia apartineau. Ele cuprindeau In sine
i trofee de razboi, dintre care unele aveau chiar forma artistica.
Curiozitatea, superstitia, credinta, dorinta de a pune In evidenta
bogatia lor au avut rolul Mr In Infiintarea i aprecierea acestor
colectiuni. Domnitorii barbari ai Orientului au colectionat de
exemplu opera clasice pentru a dove& cultura Mr clasica, deci
nu din motive culturale, artistice ori tiintifice.
Admiratia pen.tru antichitati ca atare s'a desvoltat mai tar-
ziu i la inceput ea a ramas redus la operele antichittii clasice,
abia In ultima evolutie a Renaterii se colectioneaza dinteun punct
de vedere mai general. Baldinucci 1) este primul care punfind or-
dine in colectia cardinalului Leopold de Medici aplica. ideia desvoltarii
istorice. Este interesant a examinh ce anume s'a colectionat In
cursul vremurilor. Maya indicatii s'au dat cu ocazia istoricului
colectionarii. .Aproape fiecare secol al evului non a adunat cu
pasinne opera de un fel anumit o'ri dintr'un timp anumit, neglijfind
pe celelalte. Operele evului mediu au fost din cauza nepriceperii
topite In secolul al XVIII-lea. Muzeul Britanic 2) a introdns co-
lectionarea fail deosebire de timp kii loc i acest principiu ca-
racterizeaza secolul XIX tii XX-lea. Cu toate astea din timp In
timp se schimba, specimenul colectionat cu predilectie. Foarte

1) Baldinucci : Prefata dela .Notizie de'Professori, editia Classici


Milano, 1811.
2) E. Edwards : Lives of the founders of the British Museum. Lon-
don, 1870.

www.digibuc.ro
18

mult depinde de moda gi de phrerile dominante asupra valorii


obiectelor gi mhestriilor. Cu introducerea din nou a stilului Re-
nagterii in arhitecturh. s'a colectionat mult faianta e majolica Re-
.
nagtern. In pictur se colectioneazh relativ mai putin pictorii
italieni ai secolului XVIIXVIII-lea, dect mai inainte.
Colectiile vechi in general au avut un caracter aristocratic
de amator. Un domnitor, tiran, nobil are in palatul shu colectii
neordonate dupa vre-o sistemh, care delecteazh numai persoana
proprietarului gi mediul in care trhiegte. Muzeul acesta nu ser-
vegte generalitatea. G-eneratii intregi au gtiut de existenta lui
frl ca sh-1 fi cunoscut. Aceasta este prima fazh. A doua fazh in
istoria muzeelor este aceia cnd colectiile se deschid pentru
cercuri mai largi, ele devin mai sistematice, devin de fapt muzee
In locul colectiilor pur particulare. Insh numai o mich clash de
savanti, artigti gi diletanti le intelege, ele rhman e mai departe
rezervate aristocratiei spirituale. In aceasth situatie rhmfin mu-
zeele aproape pan la finale secolului al XVIII-lea 1). Astfel de
muzeu er pe timpul lui Iu lius Cezar, acela a lui Asinius Pollio,
muzeu aristocratic. In aceasth categorie cad gi muzeele nobililor
italieni gi ale papilor in epoca Renagterii. Adunarea nationalh a
dat in 1791 publicului Luvrul: Acest muzeu sh, stea deschis
pentru oricine, ca oricine sh poath lucra in el. Dar de. curfind
s'a dovedit, a nu e de ajuns numai a deschide un muzen, pen-
truck in modul acesta el aproape nici un folos nu aduce pentru
public. Kunstkammer din Berlin 2) de ex. avea anual numai
200 vizitatori la inceputul secolului trecut. Secolul al XIX-lea
aduce cu sine a treia fazh : democratizarea muzeelor. Ele au in-
ceput .sh se deschidh nu numai formal, dar gi in privinta con-
tinutului interiorului, valorile culturale-artistice ale muzeelor incep
A. prindh, rdhcini in sufletul masselor mari -ale popoarelor, in-
tensitatea interesului gi a priceperii cregte mereu. Winkelmann,

1) Kremmer : MUzeumi tanulsgok, Budapest, 1918.


2) V. Ledebur : Geschichte der Jig]. Kunstkammer, Berlin, 1831.

www.digibuc.ro
19

intemeietorul istoriei artelor genetice, a avut influentg considera-


bilg pentru degteptarea interesului fat de operele antichitAii.
Frideric Wilhelm III-lea adung, la un loc toate colectiunile sale
din palate gi castele cu scopul de a servi educatia publicului
mare. 1) Ca rgraggite traditionale ale colectiunilor aristocratice pot
fi privite formalittile cari se cer la unele muzee, de ex. : anun-
tarea cu o zi mai inainte, lgsarea unei cgrti de vizitg, ori mai
ales dispozitia din Rusia de eri de a intra in muzeu MA pglgrie e
in frac. In vederea educatiei publice e a gtiintei lucreazg mu-
zeele mari europene. Acest mare scop educativ e pe calea reali-
zgrii, fgrg ca sg. se poat, afirma, cg este realizat pe deplin. Cu
toate cg muzeele sunt accesibile masselor, continutul muzeelor
nu a putut intra in sufletul masselor, clase intregi ale publicului
tree prin sglile muzeelor fail s', profite de fapt sufletegte gi in-
telectualicegte, ori in acea ragsurg care ar fi de dorit gi care
scop prin mijloace rationabile totugi ar puteg A fie atins.
Prin cure ntul democratic al muzeelor s'a schimbat gi admi-
nistrarea lor. In locul aristocratului diletant gi al artistului pensionat
a intrat in activitate savantul responsabil pentru conservarea,
definirea gi expunerea obiectelor. Scopul muzeelor a devenit fatg
en adunarea raritgtilor gi. reprezentarea, fatg ea diletantismul
aristocratic altul : muzeele incep O. serveascg scopuri gtiintifice
propriu zis : istoria artelor, arheologia, preistoria, cari au cgtigat
prin muzee un mijloc pentru studiu. Hipertrofia scopurilor pur
gtiintifice a evocat o reactiune, care propune o respectare a ten-
dintelor culturale-artistice ale prezentului. Acest principiu accen-
tuat unilateral este Ina, tot aga o hipertrofie, ca gi principiul, cg.
muzeele sunt numai pentru savanti. Scopul muzeelor nu poate
fi altul dect colectionarea gi conservarea monumentelor, pg-
strarea gi restaurarea lor, ca sg nu fie deteriorate ori ea sg, nu
disparg, apoi a le expune gtiintific in modul cel mai favorabil gi
a stabili toate raporturile cari pot serv pentru eunogtinta lor,
pentru gtiintg intocmai ca gi. pentru cultura generalg: a le descrie
') Curtius, op. cit., 23.

www.digibuc.ro
20

in catalog care sa continA tot ce se tie si se poate comunica


ref eritor la obiecte, a servl acest interes si prin inscriptii. Func-
tionarul de muzeu nu este numai savant, ci in primul rand un
organ al muzeului. 1) El are o functiune dublA, care pe de o parte
corespunde chemArii savantului, pe de altA parte, aceleia a in-
vatatorului. Mail de colectionarea, conservarea si expunerea
obiectelor el are datoria de a servi stiinta, pe de alta parte insA
si de a o populariza. El defineste, caracterizeaza obiectele, le
pretueste valoarea istorica si artistia, iar rezultatele le dA pu-
blicitAtii. Muzeul insa isi face si partea lui educativa afarA de
simpla expunere intuitivA a obiectelor prin gruparea si descrierea
lor, fie aceast descriere prin cataloage, anuare, studii, articole,
fie prin graiul yin. Muzeul prelucreaza stiintific operele, servind
stiinfele si artele, el serveste si educatia completfind cunostintele
castigate in scoala, instruindu-si publicul in mod intuitiv, des-
voltan d o activitate educativI, care nu se poate inlocul. 2) In
modul acesta muzeul este un factor indispensabil pentru culturA.
Nu putem cleat accepta principiul fostului director general al mu-
zeelor din Berlin, Richard Schne : Fiecare institutie la f el are
datoria ca sa aducA tot folosul posibil si sn urmareasca necesita-
tile artei, stiintei si ale culturei in general.
Dintre toate activitAtile functionarului de muzeu nici una,
nici colectionarea, nici conservarea, ori stiinta purl nu are im-
portanta pentru public fatA cn activitatea educativA. Dintr'un
punct de vedere mai filozofic toate celelalte activitAti stau In ser-
viciul suprem al educatiunii stiintifice si artistice, iar pentru
aceasta nu exista un alt mijloc mai intuitiv decat muzeele. In
locul conceptiei vechi a patruns incetul cu incetul conceptia de-
mocraticA, iar conferinta din Mannheim a muzeologilor a ajuns
la convingerea, cA muzeul modern numai ca institutie democra-

I) Tietze: Die Methode der Kunstgeschichte Leipzig, 1913.


2) Volbehr: Die Absichten des Kaiser Friedrich Museums der Stadt
Magdeburg, Museumskunde 1910.
Charles Moriee: Pourquoi et comment visitor les Musks. Paris, 1909.

www.digibuc.ro
21

tie ii poate indeplini datoria in viata spiritual/ a natiunilor.


Motivul principal care Indreptateste aceast g. noua conceptie este
principiul umanitar pentru care a luptat o ceatg de bgrbati lu-
minati in frunte cu Ruskin 2) Bather 3) Frster 4) Volbehr. 6)
Lupta are ca tint/ raspfindirea culturii In toate straturile ome-
nirei. Straturile sociale stau nc i azi intr'o mare dispro-
portie cultural/. Unul din mijloacele cele mai eficace care ajutg.
la nivelarea disproportiilor culturale intre straturile sociale este
muzeul, care poate sI exercite o influent/ intensivg. asupra mas-
selor maxi, pentru a desvolta i completa cunostintele, pentru
a desvolta gustul estetic. Acest scop nu se poate atinge printeo
simplA expunere a obiectelor fgrg a tine seama de gradul de cul-
turA al vizitatorilor, frg un sistem bine cumpgnit. Intuitia sin-
gura nu e suficientl. Muzeele adevgrate sunt lAcasuri ale educa-
tiunei ideale, pentrucg ele invatA elevul distrndu-l. Sufletul
obosit de truda zilei este recreat prin contemplare, este liberat
de tirania momentului i micimile vietii, el se avant/ la ingltimea
omului Intreg, a omului adevgrat si general. Muzeele devin centre
de contemplare istoria i filosoficg a vietii, legandu-ne cu tre-
cutul si impiedecAndu-ne a fi unilateral moderni, ele devin Intr'a-
devgr lgcasuri ale Muzelor in intelesul elenic al cuvfintului, de-
stinate concentratiunii tacite i meditrii asupra scopurilor vietii
asupra legilor desvoltrii 6).
Pang, acum am tratat In general despre rostul muzeelor, acum
ne vom ocup de modificgrile produse prin caracterul muzeelor.
Deobiceiu se face distinctiune intre trei feluri de muzee : 1. mu-
zeu national, 2. muzeu local si 3. muzeu special. Ar fi mai po-

1) Die Museen als Volksbildungsstatten Berlin, Heymann, 1904.


2) John Buskin: Fors Olavigera. Letters to the workmen and labou-
rers of Great Britain.A. R. Wallace: Museums for the people cMacmillans
Magazine London, 1869.
3) F. A. Bather : The museum and the citizen. Museumkunde 1905.
4) Fr. Frster, Die Museen und die Arbeiter. tNeue Zeit 1909, p.
759-62.
5) Theodor Volbehr : Die Zukunft der Deutschen Museen. Stuttgart,
1909.
6) Ourtius op. cit.

www.digibuc.ro
22

trivit a face urmatoarele clasificatiuni : 1. muzeu central, 2. mu-


zeu provincial si local si 3. muzeu special. Le vom lua rand pe
rand. Muzeul central poate fi national ori international. Luvrul,
dar mai ales British Museum sunt muzee centrale internationale,
vrand sa cuprinda In sine nu numai o singura tara, nici numai
Europa, ci mai multe continente. Scopul acesta Insa este departe
de a fi realizat i e intrebare In ce cadre va putea reusi. Cel
mai perfect muzeu central era sa fie Muse Napolon care
dorea sit Loa din Paris nu numai centru al artelor, dar si un
centru pentru studiul istoric al artelor. Asemenea tendinte cen-
traliste se observa si In alte tari sub influenta Muzeului Napo-
lon, asa In Bavaria si Austria. FAA cu tendintele centraliste nu
a lipsit reactiunea. Quatremre de Quincy protesteaza in contra
scoaterii operelor din mediul kr. De fapt efectul unei opere de
arta sta intr'un raport atat de at/Us cu asociatiunile istorice, e-
stetice i personale, inseparabile de locul originar i destinat de
artisti, Incat smulgerea ei din mediul natural produce o pierdere
din efect i valoare. Pentru multe obiecte primirea In muzen e
nefavorabila din aceasta canza. In cazul Insa cand obiectul
altf el nu e In mediul originar ori daca valoarea este atat de su-
perioara Incat nici In muzeu nu pierde nimic din efect i va-
loare, daca locul pastrarii originare nu este sigur, iar obiectul
este amenintat cu disparitia, atunci muzeul are tot dreptul de
a-1 ridica si aseza Intre celelalte obiecte de muzeu. 1) .Azi se obis-
nueste a expune la un loc artele plastice cu produsele artei in-
dustriale. 2) Aceasta creiaza oarecare mediu pentru operele unui
gen artistic, le scoate mai mult in relief. La Muzeul National
German si la Muzeul National Bavarez s'a Incercat a forma
interioruri pitoresti ea multa fantazie istorica, acestea Ins totusi
nu pot fi privite ca model, deoarece numai rar au o valoare mai
durabil i rar corespund realitatii. Muzeele centrale nu pot ri-
valiza daca sunt internationale cu bogatia i varietatea unui
Tietze op. cit. 285.
2) Scherer : Deutsche Museen, P. 248.R. Valentiner : Umgestaltung
der Museen im Sinne der neuen Zeit. Berlin 1919.

www.digibuc.ro
23

muzeu national, cu att mai putin cu cele locale ori speciale,


tendinta muzeelor centrale internationale va fi deci a tine seama
de cultura generalg tipicg a tgrilor respective i a o exprima In
cteva opera, nu speciale, ci tipice.
Muzeele nationale de asemenea nu pot rivaliza In privinta
varietgtii i boggtiei cu cele provinciale ori speciale, ele asemenea
vor alege obiecte tipice. Chemarea muzeelor nationale este a zu-
grgvi icoana tipic caracteristicg a culturii unei natiuni, ele colec-
tioneazg nu numai obiectele creiate dar i cele ggsite pe teri-
toriul national al unitgtii politice, le conservg, expune i prelu-
creazg tiintific, cu scopul ca sg deving avut comun al tuturor
oamenilor, In primul rnd al natiunei respective. Muzeele natio-
nale ale Apusului rivalizeazg azi Intre ele luptand pentru de-
monstrarea vechimii culturii pe baza celor mai vechi obiecte de
muzeu. Originalitatea culturalg a unei singure natiuni i notele
distinctive ale culturii se discutg. Cgutand s stabileascg raportul
intre operele nationale i Intre cele streine, muzeele nationale
nu pot renunta la surorile din altg targ ca material comparativ.
Muzeul nordic din Stockholm are o sectiune eplein-air, anume case
tgrgneti, monumente istorice aduse din targ i aezate In apro-
pierea muzeului sub cerul liber. In ele se ggsesc interioruri isto-
rice t3i etnografice, iar In locul gardianilor tgrance In costume
nationale, cari lucreaz.
Muzeul provincial1) ori local are s fie expresiunea culturalg
a unei regiuni geografice mai restrnse. Fiecare secol In istoria
unei regiuni Ii are caracterul su special, acest caracter il scoate
In eviclent In manifestatiuni tipice muzeul provincial. El nu se

1) Madeley, Charles : District museums. Museumskunde, 1905.Grosse


Ernst : Aufgabe und Einrichtung einer stdtischen Kunstsammlung. Tiibin-
gen, 1902.Mosehetti, Andrea: La funzione odierna dei musei civici nella vita
municipale italiana. Padova, 1903. Finder : Die Aufgaben der Provinzial.
museen, Leipzig, 1881. Ervin Szabd : A vrosi mzeumok fladatai s a
fvrosi mzetim. Budapest, 1913.Arch. Erb. III 1, p. 44.Clement de Ms :
Les muses de province, Paris, 1872. Montenach : Les muses rgio.
naux, Fribourg 1915.

www.digibuc.ro
24

margineste numai la istoria, preistoria, arheologia, etnografia,


arta, industria regiunii respective, dar se extinde si asupra istoriei
naturale, pentruca numai in modul acesta va fi expresiunea sin-
tetica a regiunii ori a localitatii. Nu va lipsi natural cate un spe-
cimen din alte regiuni, pentru a se putea face asocieri, legaturi,
comparatii. Muzeul special igi are misiunea in numele sau,
astfel de muzee sunt muzeele technice, clasice, agronomice,
etc. Scopul acestor muzee este mai mult a servi cunostintele de
specialitate decat a face educatie, drept aceia ele pretind oare-
care cunostinte prealabile de specialitate. Unele din ele, cum e
de exempla Zeughaus din Berlin, nu este numai pentru a servi
cunotintele de specialitate, dar i pentru a insufla sentimentul
razboinic, infatisand trecutul glorios al poporului german : coala
de patriotism. (Vezi Ed. III. l. p. 50).
Este important pentru directorul ori custodele muzeului a-i
da bine seama care este gi care trebue sa, fie caracterul muzeu-
lui sau : central-international, central-national, provincial, regional
local ori special. In baza acestui principiu se va face colectio-
narea i expunerea obiectelor. Este natural ca, se impune
o selectiune i nu toate obiectele, fie ele chiar rare, vor
fi expuse. Altele sunt obiectele muzeului central si altele ale
muzeului local. Nu fiecare obiect vechiu e bun pentru muzeu.
Este inevitabil ca la muzee sa nu se adune i obiecte cari sunt
inadmisibile din punctul de vedere al caracterului muzeului, fie
prin donatiuni, fie prin cumparari avantajoase, dar functionarul
contient va gti sa faca schimburi favorabile spre a reliefa carac-
terul muzeului. Functionarul de muzeu aduna obiectele tipice
ale epocilor, apoi le grupeaza facand din diferitele obiecte o co-
lectiune sistematica dupa. principii gtiintifice. Ce deosebit de im-
portant este cu aceasta ocazie ca directorul gi functionarii mu-
zeelor sa, fie in clar cu esenta institutiunii muzeului intelegandu-si
rolul de savant i invatator !
Daca insa directiunea recunoagte muzeul ca un centru pen-
tru raspandirea culturii, ea trebuie sa sustina legatura cu viata

www.digibuc.ro
25

de azi, cu gradul de cultura a publicului care viziteaza muzeul.


Nu de o coborfire a nivelului cultural e vorba, ci de populari-
zare. Cataloage reci, pur stiintifice, titluri si date cronologice nu
au. aproape nici un efect asupra publicului mare. Inscriptii cari
contin explicatiuni, cataloage explicative, destinate publicului cu
indicatia bibliografiei principale, conferinte de popularizare, con-
duceri prin Bali, publicatiuni populare, toate acestea servesc
cultura masselor. Care intelectual chiar nu profita din aceste
popularizari desconsiderate de unii? Merita atentie inscriptiile
muzeului Grassi din Leipzig, cari inteo forma usoara te instruesc
fara a pierde esenta. In modul amintit publicul nu va grbi obosit
sufleteste din Kill in sala, ci involuntar, distrndu-se va eg im-
bogatit in cunostinte. Muzeul Kaiser-Friedrich din Berlin prin
gruparea constienta si prin catalogul sau pentru public este o ex-
celent scoal pentru a studia istoria artelor si pentru a cunoaste prin.
cipii de critica artistica, iar directia muzeului, care cuprinde o ceata
de savanti distinsi, nu se sfiegte a servi scopul educativ al publicu-
lui. S'a dovedit ca un principiu foarte sanatos a imparti muzeul
in doua, : o colectie mai mica din operele mai valoroase si tipice
cu toate indicatiunile necesare pentru publicul mare si o a doua
colectie numai pentru specialisti, in care sa se adune tot cellalt
material. Muzeele germane de azi se impart in doul : Studien-
sammlung si Schausammlung, adica colectii pentru studii si co-
lectii pentru expozitii. Muzeele americane pot fi privite azi
ca cele mai moderne, cele mai democratice. Pentru cultiva-
rea copiilor exist sectii separate, aranjate dupa gradul lor de
cultura, exista si un buletin al muzeului pentru copii, se pun
premii pentru copiii vizitatori. in muzee se tin conferinte de po-
pularizare, se publica cataloage pentru popor, o parte a colectiilor
se imprumuta provinciei. Ele aunt de dimineata. 'Ana seara des-
chise. Colaborarea dintre biblioteca si muzeu poate asemenea In
mare masura ajuta atingerea scopurilor educative, asa ca muzeul
da vizitatorului bibliografia principala prin catalog, jar biblio-

www.digibuc.ro
26

teca la randul sail se ocupa de obiectele muzeului. 1) Sunt i


alte mijloace cari sustin legAtura cu viata. in primul rand con-
ducerile prin muzeu, conferintele i. expozitiile temporare. Cu
ocazia jubileelor, aniversArilor este de mare folos a aranja expo-
zitii, ori child interesul general este concentrat asupra unui eve-
niment, ori asupra unei persoane, muzeul sA se foloseascA de
ocazie, pentru a expune obiectele cari stau in legAturA cu acestea.
Prin aceasta muzeul catigA, simpatii, admiratie qi se impune
masselor. Obiecte de artA, istorice, naturale, dar in deosebi obiecte
de pietate, pot veni in considerare cu aceste ocazii. SA relevIm
insI hipertrofia obiectelor de pietate. 2). Nu fiecare obiect care a
stat in vre-un raport cu persoana unui erou ori martir este obiect
de pietate, demn de a-1 pAstra In muzeu. Multe numai in raport
familiar au o valoare, pe &and pentru muzeu i publicul mare
nu au nici o insemnAtate. Numai acele obiecte pot veni in con-
siderare cari au fost caracteristice ori de InsemnAtate in viata
unui erou. Cat de ridicole devin alt cum obiectele de toate zilele
ale oamenilor celebri, dovedete muzeul din 1848 din Arad.
In general muzeele sA accepte principiul multum, non
multa,, ori vorba lui Ruskin : SA dam putin, dar putinul sA fie
bun i frumos, 3). Prima datorie a muzeului este a da un exem-
plu de perfect ordine i perfect elegantA. Muzeul din Berlin
a avut mai multe opera expuse in 1880 clecat azi, cu toate a de
atunci s'a cumpArat enorm de mult. Se poate vedea ce selectiune
serioas se face intr'un muzeu serios. Expunerea obiectelor se-
lectionate sA aibA in afar de principiul tiintific i pe cel estetic
inaintea ochilor. Pentruca spectatorul sA poatA gust cu inten-
sitate operele, nu e nevoie de sAli mari imbrAcate de sus panA

1) Henry W. Kent : Ooperation between librairies, schools and mu-


seums Library journal, 1011, p. 557.
2) Lauffer Otto : Das historische Museum, sein Wesen und Wirken
und sein Unterschied von den Kunst- und Kunstgewerbemuseen. Museums-
kunde, 1907. Idem : Herr Schwedeler-Meyer und die historischen Museen.
Museumskunde, 1910. Kremer op. cit.
2) Parker : Das Ruskin-Museum in Scheffield (Die Mnseen, etc., P. 71).

www.digibuc.ro
27

jos cu opere, e mai bine o sala mica, cu putine opere valoroase,


dect sali supraincarcate cu obiecte de valoare variata, in cari
fiecare opera stria. efectul i valoarea celeilalte. Ca o utopie care
tradeaza spiritul vremii, se poate considera propunerea recenta
a lui R. Valentiner : a concentra la un singur loc capodoperele
din toata Germania cu scopul de a creia un muzeu al capodope-
relor (Museum der Meisterwerke) 1).
Intimitatea prea mare ori majestatea rigida nu e recoman-
dabill pentru compozitia interioarelor, In mice caz aranjamentul
salilor sa tradeze un gust deosebit i un simt artistic. Numai In
modul acesta este muzeul de fapt Plea al Muzelor i este In stare
sa delecteze publicul, iar delectandu-1 sa-i faca educatia. Dad, mu-
zeul nu vrea dect numai sa serveasca cu eunotinte, fara ea sa
multumeasea simtul estetic, nu va aveb, succesul dorit. .Aproape
nimeni din public nu vine la muzeu ca A' Invete, ci ca A se
distreze, ori ca delectndu-se sa Invete cev. Ceiace e estetic ori
cel putin aranjat estetic poate ven1 In considerare pentru pu-
blic, mai ales daca ne gndim, ca muzeele trebue sa cfitige pu-
blicul, iar nu sa-1 alunge. Muzeele engleze i americane din timp
In timp imprumuta suburbiilor, cartierelor de muncitori i ora-
elor de provincie colectii bine selectionate cu scopul de a se
apropia de massele poporului, care nu are intotdeauna timp i
posibilitatea de a veni. In eentru. Ca foarte avantajos s'a dovedit
a lega aceste colectii cu. biblioteci.
Aproape neexistente sunt muzeele cari pot prospera flea,
ajutorul statului 2), al judetelor, ori oraelor. Colectiile cari ateapta
Imbogatirea lcr numai prin donatiunile publicului, stagneaza de
obicei. Muzeele cari tresc i Inainteaza cheltuiesc sume con-
siderabile. Cumpararile, sapaturile, aranjamentul, In afara de spe-
sele personalului, Incalzitului, luminatului i ale conservarii, con-
suma sume mai mari dect s'ar putek In general Inchipui.

1) R. Valentiner: Urngestaltung der Museen etc.


2) P. Dupre et G. 011endorf : Trait de radministration des Beaux-
Arts, Paris, 1885.

www.digibuc.ro
28

Pentru a ne imagina ce sume enorme absorb muzeele apusene


mari, vom face bine sA lugm imprejurArile normale de inainte de
rAzboi, and banii aveau o valoare incontestabil mai mare si sA
comparAm Maya cifre. Bugetul muzeelor regale din Berlin a
fost in anul 1913-14 de 3 milioane, Muzeul Britanic a avut In
acelas an 5 milioane i jumAtate, muzeele din Paris 1 milion
jumAtate, dupA acestea urmeazA muzeele din Budapesta cu douI
milioane, Frankfurt cu 1 milion si '/2, Hamburg cu aproape un
milion, Boston cu un milion. FatA cu acestea muzeele din Bucu-
resti au avut In total pe anul bugetar 1913-14 numai 347,240 lei,
aproape cat a cheltuit statul maghiar numai pentru subventio-
narea muzeelor de provincie. SA sperAm cA In viitor se va da
mai mare atentie si la noi muzeelor. Chemarea statului In privinta
muzeelor ') este a da sprijinul moral si material acolo unde vede
nAzuinte si forte capabile de muncA, pe de altA parte a exercita
un control sAnAtos, a da indrumAri, indemnuri, prin organele
stiintif ice si administrative, a urmAri cu atentie toatA, miscarea
in viata muzeelor din tarA i strAintate, a cAut satisfacerea ne-
cesitAtilor. Aceast sarcinA o indeplinesc de obicei organe de spe-
cialitate in sanul Ministerului de culte, ca inspectorate ori direc-
torate generale. SA nu se creadA InsA cA ajutorul statului face tot.
ConducAtorul de muzeu circumspect stie cum 0, ademeneasa
publicul ca sA facI donatiuni i tie cum se poate face mult din
mijloace modeste. Totul depinde de ora.
Ajutorul moral necesar 11 mai d5. si presa. Pentru multi
oameni ziarele i revistele formeazA singura hrang sufleteascA.
Prin simplul mijloc de a atrage atentia, prin popularizarea rezul-
tatelor activittii de muzeu, presa poate face servicii considera-
bile. Nu un muzeu de provincie si-a faurit renumele prin aju-
torul presei. Revistele de artg. au luat laudabila initiativA de a
informa din timp in timp publicul despre nAzuintele i nouile
achizitii ale muzeelor prin text si ilustratii, tinand prin aceasta

1) R. Mielke: Museen und Sammlungen. Berlin, 1903.

www.digibuc.ro
29

in curent publicul mare cu activitatea lor, sustinnd totodatA, si


legAtura intre viata artisticA si muzeu. Serviciile ce le aduc prin
aceasta revistele si ziarele cauzei muzeelor sunt de nepretuit.
Introducerea noastrA ar aveh o mare lacunA dacA nu ne-am
ocupa cel putin in cteva cuvinte de edificiul 1), aranjamentul
i biblioteca muzeelor. Arhitectura muzeelor este opera secolului
al XIX-lea. In acest secol s'a edificat un mare numAr de muzee
si s'au cstigat experiente cari ne pot azi cruta de greelile tre-
cutului. La inceputul secolului al XX-lea Lichtwark afirmA, cA din-
tre muzeele continentului nici o jumAtate de duzinA nu corespunde
scopului. La edificiul muzeului ca i la al teatrului 2) nu s'a tinut
In deajuns seamg. de cerintele practice. S'a dat prea mare Insem-
nAtate fatadei, vestibulului, in detrimentul sAlilor. Scopul unui
edificiu. de muzeu este nu numai a adApostl si pAstra obiectele,
dar a da posibilitatea ca ele sA se validiteze. Spatiul si lu-
mina sunt primele conditii. Colectiunile cresc, clAdirea trebue sA
fie deci de asa naturA incfit ea sA poatA, fi mAritA, iar spatiul
atfit de inapItor inat colectiunile sA nu fie ingrAmAdite. S'a
dovedit ca favorabil dacA. sAlile cu obiecte nu sunt prea mari;
in compartimente obiectele, mai ales cele mai mici, se validiteazA
mai bine. Azi sAlue cu obieete sunt de douA soiuri : uncle de-
stinate pentru publicul mare cu obiectele mai de valoare (Schau-
sammlung) si altele destinate pentru. savanti. Acestea din urm,
pot fi mai mari ca dimensiune. Valoarea emotionalA a sAlilor de-
stinate pentru public va fi de asa naturA incAt vor sill pe vizi-
tator sA stea ct de malt in ele. Drumul care-1 parcurge vizita-
torul trebue sA ducA tot mai departe, fArA a-1 readuce in rah vA-
zute. Intimitatea prea mare a spatiului ori rAceala lui prea mare
este de inconjurat, spectatorul totusi sA simtA majestatea locului.
Decorul i culoarea peretilor sA nu atragA prea multA, atentie asupra

1) Wagner : Handbuch der Architektur IV. 6, 4. 1S91.Grosse: Auf-


ga be u. Einrichtung etc.A. Lichtwark : Museum sbauten. Die Museen, Berlin,
1904. Szalay : Tjkoztat mzeurnok s knyvtrak pitsre s beren-
dezsre. Budapest, 1909.
2) C. Petranu : Teatrul ca opera arhitectonica. Bucureti, 1919.

www.digibuc.ro
30

lor. Lumina sglilor poate veni de sus prin acoperisul de sticlg


ori prin fereastrg. Lumina de sus inseamng economia peretilor,
ea este de obicei mai discretg. Functionarul de muzeu va sti din
experientg pentru cari obiecte este mai acomodat g. lumina de sus.
Este un principiu a nu zidl sglile cu obiecte spre sud, sudvest
si sudest, deoarece razele soarelui ruineazg obiectele, iar ferestrele
acoperite cu perdele pe timpul vizitei nu dau luming suficientg.
E bine ca ferestrele sg, nu fie prea jos, iar obiectele prea departe.
Dacg ferestrele sunt prea mici, atunci in zile neguroase muzeul
nu va puteg fi vizitat. Incglzitul si lumina electricg sunt indi-
spensabile, altcum colectiile nu pot fi deschise iarna si seara.
Este de preferat incglzitul central ; caloriferul se plaseazg de-
obicei la mijlocul slii, iar imprejurul lnj canapele si fotele, pen-
tru vizitatori. Muzeele mari adeseori au o sala in care adung tot
ce e mai bun, asa cum a fg cut In trecut de exemplu Luvrul in
Salon carr, ori in Tribuna Muzeului Uffizi. In afgrg de Wile care
cuprind obiectele expuse pentru public si specialiti, muzeele
trebue sg mai cuprindg sgli pentru depozite, birouri pentru func-
tionari, sgli pentru conferinte, sgli pentru expozitii temporare.
Unele muzee apusene au chiar restaurante, ins fgrg bguturi
spirtoase. Vestibulele pompoase de obicei ocupg spatiul cel mai
potrivit pentru expunerea obiectelor, e bine a-i reduce mgri-
mea. Locuintele functionarilor si ale servitorilor aunt asemenea
din cauza pericolului de incendiu a se reduce la minimum, adese-
ori le gsim algturi de muzeu in edificiu separat. Muzeele cu-
prinznd valorile artistice i tiintifice ale unei tgri trebue s
fie in mod serios asigurate contra focului, furturilor i ruinei prin
praf, soare i umezealg.
In ce priveste locul unde sg fie zidit muzeul, s'a dovedit
ea avantajos ca muzeul sg'fie izolat de alte edificii pentru a fi
scutit de incendiu si ca sg poatg fi mgrit, totusi pe cfit e posibil
sg fie in apropierea centrului, ca sg, atragg atentia asupra sa
ca sg fie cgt de mult vizitat. La efectul exteriorului, arhitectul
numai atunci e permis s cugete cnd problemele interiorului

www.digibuc.ro
31

aunt rezolvite. Exteriorul cladirii va fi expresiunea interiorului.


Nici monumentalitatea prea rece, nici intimitatea nu pot fi idealul
exteriorului unui muzeu. Creatiunea artistica a arhitectului unui
muzeu nu este legata de un stil istoric oarecare, se pref era ins
a cauta o legatura cu tara ori provincia in care se edifica.
Mobilierul unui muzeu joaca un rol subordonat fata cu co-
lectiuni : el nu trebue sa atraga atentia asupra sa, ci sa scoata
In relief cat de mult obiectele, sa le pastreze de praf gi sa le asi-
gure contra furturilor. Inaltimea prea mare a dulapurilor este
nefavorabila pentru obiecte, asemenea agezarea lor mai jos deck
un metru.
In afara de obiectele originale muzeele de obicei poseda gi
colectiuni de reproduceri 1) pentru a completa cunogtintele ca-
gtigate prin originale. Prima colectie de mulaje se crede, ca a
avut-o Hadrian. In epoca Rena gterii Leone Leoni realizeaza un
muzeu de mulaje. In Franta Francisc I a comandat prin Prima-
ticcio copii In bronz ale operelor celebre, in Germania Frideric
I kii Frideric Wilhelm colectioneaza, mulaje. La 1832 Muzeul din
Versailles incepe colectionarea gipsurilor, peste doi ani Thiers
Infiinteaza pe langa gcoala de belearte un muzeu de mulaje. Co-
lectia de gipsuri infiintata la 1857 'in Sydenham In Anglia era
aranjata ca gi a lui Thiers dupa principii estetice. Cel mai insemn at
muzeu de reproduceri este muzeul Trocadero InParis, infiintat prin
staruintele lui Viollet-le-Duc la 1882. Astazi aproape fiecare mnzeu
mare are colectie de mulaje. Unele, ca s4 evite culoarea nepla-
cuta a gipsului, il dau o patina care o face mai suportabila, aga
de exemplu Muzeul din Magdeburg. Reproducerea tablourilor se
face prin copii executate de artigti ori prin reproduceri mecanice
pe baza fotografica. Muzeul Schack din Mnchen are o colectie
de copii. Azi se prefera reproducerile pe baza fotografica, fata,
cu gravurile de mai Inainte. Nu este tin muzeu mai mare care
sa nu posead colectii de fotografii, cari servesc in primul rand
1) C. Petranu: Reproducerea operelor de art i muzeele de reprodu-
ceri. Revista Evolutia, Chij, 1921, No. 2, 3, 4.

www.digibuc.ro
311

studiile functionarilor. Activitate de muzeu cu greu se poate In-


chipui fArg, de ele. Tot atttt de necesare sunt ins i bibliotecile
de specialitate ale muzeelor, cari cuprind In afara de speciali-
tItile reprezentate In muzeu (istoria artelor, arheologie, etc.) crtrti
generale i practice de muzeologie 1). A intra In detaliuri ar in-
senina pentru noi a prsi cadrele unei introduceri.

1) Totui pare necesar a aminti clteva manuale practice i clteva re-


viste : Graeses Zeitschrift fr Museologie und Antiquittenkunde. Dresden
1878.Koetschau : Museumskunde dela 1905 pang, azi. Frimmel : Gemlde-
kunde, Leipzig, 1894.Schwartz : Grundstze fr die Ordnung von Samm-
lungen vorgesch. Altertmer, 1898.Rathgen: Die Konservierung der Al-
tertumsfunde. Berlin. 1908. Voss : Merkbuch Altertiimer auszu graben u.
aufzubewahren. Berlin, 1894, Loga : Ordnung u. Kataloilsierung eines Kup-
ferstichkabinetts. Berlin 1910.Bdtky : Utmutat nprapi nizeumok szer-
vezsre. Budapest, 1906. Flinders Methods and aims in Archaeologie
London, 1904.Michaelis ; Ein Jahrhundert knnstarch. Entdeckungen, Leip-
zig, 1908.B. Voss : Bilderpflege. Ein Handbuch far Bilderbesitzer, Leip-
zig, 1898. Bouviers : Handbuch der Oelmalerei fr Knstler und Kunst-
freunde. Nebst einem Anhang ber Konservierung, Regeneration und Resta-
uration alter Gemlde. 8 Ann. Leipzig, 1910.-1. Brieger : Das Kunstsam-
mein. 3 Aufl. Mnchen 1920.

www.digibuc.ro
II.
MUZEELE DIN .TRANSILVANIA, BANAT, CRIANA
*I MARAMURES

www.digibuc.ro
IL
MUZEELE DIN TRANSILVANIA, BANAT, CRI*ANA
MARAMURE.

Muzeele din Transilvania sunt prea putin cunoscute In afara


de hotarele pro vinciei i chiar In cuprinsul tarii In cercurile mai
largi ale publicului. Cauza este, a pang, acura nu s'a flea pro-
paganda necesara. publicatiunile au fost insuficiente, organismul
muzeelor ardelene nu a fost In contact continuu cu muzeele din
streinatate, ba ele nici nu au fost din punct de vedere cultural
In deajuns exploatate chiar pentru provincia noastra. Nu a existat
o carte ori macar un album care sa, cuprinda la un loc istoricul,
starea actuala i insemnatatea muzeelor din Transilvania Inteo
limb mondiala, dar nici In limba statului maghiar de ieri. S'au
publicat ce-i drept mai multe sematisme In limba maghiara, dintre
cari ultimul fiind din 1914, datele statistice i personale nu mai
corespund cu. starea actual, cum nu mai corespund nici acelea
publicate in revista oficiala : cMzeumi s Knyvtri rtesit.
Problema muzeelor ardelene nu a fost unitar conceputa din
punct de vedere al provinciei, ci din punct de vedere al
Ungariei de ieri. Cu toate astea cteva din muzeele noastre
au reusit s atraga atentia lumei stiintifice din apus: asa
Muzeul Brukenthal din Sibiiu prin participarea la expozitiile
din Londra i Brgge, prin publicatiile germane, dar mai ales
prin scrierile istoricului de arta Theodor von Frimmel si prin
cercetatorii savanti ca Bredius, Hofstede van Groot, Voll. Capo-
doperele acestui muzeu : tablourile de Jan van Eyck, Hans

www.digibuc.ro
36

Mem ling, David Teniers etc. sunt cunoscute i citate In


streing.tate. Mai multe muzee au participat cu obiectele mai de
seamg, la Expozitia milenarg, din Budapesta in anul 1896, mai
putine mg, la expozitiile internationale din .Apus, ava de exemplu,
Muzeul National al Transilvaniei din Cluj la expozitia din Viena
(1875) vi Paris (1900), muzeul din Sft. Gheorghe la Paris 1900,
cel din Alba-Iulia la expozitia de arte vi istorie din Roma vi la
gJagdausstellung din Viena. Monumentele antice ale muzeului
din Alba-Iulia sunt cunoscute prin luerArile cercetAtorilor Jung,
Domaszewski, Mnsterberg, Oehler vi Finly. SApAturile i rezul-
tatele lor, comorile Muzeului National al Transilvaniei s'au publicat,
vi in rezumate franceze, unele obiecte au devenit cunoscute prin
studii germane.
SApAturile muzeului din Sft. Gheorghe aunt publicate In
limba francezl, Muzeul societatii de vtiintg, naturalg, vi al Car-
patilor din Sibiiu au editat anuare vi publicatii germane. Fiecare
muzeu din Transilvania are publicatiile sale, totuvi numai cele
din Sibiiu, Cluj, Alba-Iulia vi Sft. Gheorghe au putut deveni mai
cunoscute in Apus fie prin publicatiile streine, fie prin partici-
parea la expozitii internationale.
Ideia ce ne-o putem face pe baza publicatiilor scrise Inteo
limb mondialA este prea palidA i neexactg, fatg, cu realitatea.
Transilvania posedA in afara de colectiile vcolare 27 de
muzee cari meritA a fi studiate atAt in privinta valorilor artis-
tice i culturale, eAt vi in privinta organizatiei i administrArii bor.
Ele servesc nu numai pentru a InfAtiva cultura provinciei vi a o
rAspndi in sAnul populatiei, dar cuprinsul muzeelor ardelene ser-
vevte vi material pe baza cgruia vtiinta poate cfivtiga aspecte noL
Infiintarea colectiunilor, organizare a muzeelor ardelene se
datorevte influintelor culturale din Apus, mai ales din Germania,
Austria vi Ungaria. Devi nu putem deocamdatA stabili precis cari
au fost primele colectiuni cu carater mai mult sau mai putin.
public, bisericile vi vcoalele din timpuri vechi au posedat colectii
artistice i tiintifice cunoscute de un public mai mare. Liceul

www.digibuc.ro
37

evang. Asesc din Sibiiu deja la anul 1446 posedg colectii publice,
Liceul rom. cat. din 0orheiu i Careul-Mare, colegiul ref. din
Aiud In secolul al XVIII-lea, bliblioteca Battyaneum are asemenea
colectii in acest timp. --jui:--ntatea a doua a secohilui al XVIII-lea
se pune baza colectiilor Muzeului Baron Brukenthal, care la anul
1817 fa deschis publicului. Acesta este cel mai vechiu muzeu al
Transilvaniei, intrucat cele amintite mai sus au avut numai
caracter de colectii. Restul muzeelor dateazI din jumatatea a doua
a secolului al XIX-lea, cu exceptia Muzeului societtii de tiinte
naturale din Sibiiu, fondat la 1849. Muzeul National al Tran-
silvaniei din Cluj, dei proiectat prin dieta Transilvaniei din 1841-
1842 ca muzeu de stat, a fost creiat numai in anu11859 pe cale
particularl, prin o societate de muzeu. 1TEconsiderabil rol au
avut la infiintarea muzeelor ardelene societAtile arheologice i
istorice. In general situatia muzeelor din Transilvania se deo-
sebete de a celor din Apus prin aceia a ele apartin in majoritate
unor asociatii particulare, ori oraelor, judetelor, confesiunilor; statul
nu posed cleat doua Muzee de arte de meserii i o parte a Mu-
zeului National al Transilvaniei. Majoritatea muzeelor particulare
totui sunt supraveghiate i indrumate de stat prin organe
speciale.
Ideia de a infiinta muzee prin socieati nu este noua i nu
1i are originea in Transilvania. Volbehr o atribue lui Goethe.
Sociegtile arheologice i istorice hi lump activitatea pe la 1820
in Germania, dnd natere in decurs de cateva decenii unor muzee
cum este Muzeul National german din Nrnberg, Muzeul Sileziei,
Muzeele din Hamburg, Mannheim, Lipsca, Muzeele industriale, Mu-
zeal provincial din Berlin. Rezultatele au fost imbucurnoare:
prin mijloace modeste societAtile au creiat muzee valoroase in-
trind intoresul pentru trecutul provinciei i iubirea de patrie.
tle au rmas in parte i mai thrziu in administratia societ-
tilor, altele in lipsa mijloacelor de sustinere au cedat benevol
muzeele proprii statului ori oraplui. Pe cfind in Germania fondarea
societtilor de muzeu cade in jumtatea prim a secolului trecut,

www.digibuc.ro
38

In Ungaria si Ardeal fondarea acestor societati se intmpina in a dou a


jumatate a secolului al XIX-lea, mai ales intro 1870-1900. Interne-
ierea lor se atribue staruintelor lui Pulszky si Rmer, mai de graba
Ins a. se poata atribui influentei germane In general. Cea mai veche
societate de muzeu In Ardeal este o societate sseasch infiintata
la 1849 : Societatea ardeleana pentru stiintele naturale la Sibiiu.
Ca vechime, a doua este Societatea Muzeului Transilvaniei In
Cluj, fondata la 1859, urmeaza apoi cele din Oradia Mare (1870)
Temisoara (1871-1873), Sighetul-Marmatiei (1873), Deva si Sibiiu
(1890), Arad (1881), Alba-Iulia (1886), Satu-Mare (1891), Dej si
Baia-Mare (1899). Din acestea, societatea Klcsey:din Arad, socie-
tatea arheologica din Deva, Baia-Mare si Sighet si-au cedat co-
lectiile orasului ori judetului respectiv. Societatile arheologice
sustinatoare de muzeu au. avut si au e In prezent misiunea
apreciabila de a desvolta muzeul, a feri colectiunile si obiectele
din ora si judet de instreinare si devastare, societatile pot fi
privite ca un organism cultural activ care Ingrijeste buna
stare si sporirea colectillor de muzeu si care raspAndeste cultura
istorica si artistica desvoltand si iubirea de patrie, dar societa tile
Inseamna totdeodata t: i un organism de control local al admini-
strati ei unui muzeu. Asemenea societti cu ajutorul statului si sub
controlul organelor de specialitate ale statului, precum s'a do-
vedit, pot da de fapt rezultate Imbucuratoare.
Devi se crede ca. situ atia ideala pentru stat este aceia cand
muzeele apartin statului, totusi chestiunea proprietatii nu are Irnpor-
tanta atat de mare. Muzeele particulare si confesionale pot aduce
statului aceleasi rezultate, daca mint publice si corespund cerin-
telor timpului. Daca scopul muzeelor este a ajuta cercetarile
stiintifice si cultivarea publicului, aceasta se poate ajunge nu
numai prin muzeele de Stat, ci O. prin muzeele particulare, co-
munale, confesionale, etc. Ele Ins a. au nevoie de sprijinul moral
si material al statului. Prin subventionarea de catre stat a mu-
zeelor particulare se face o politica culturala cu mult mai eco-
nomica, deoarece statul scapa. de balastul de a Intretine functio-

www.digibuc.ro
39

narii, de a edifica si cumpara colectiile existente. In schimbul


ajutoruIni statul castiga, dreptul de a controla utilizarea subventiei,
de a da indrumari in ce priveste colectionarea, aranjarea stiin-
tifica i deschiderea colectiilor.
Statul indeplineste prin aceasta inalta misiune culturala de
a sprijini initiativa particulara a muzeelor, cari fara, ajutorul
statului eventual ar stagna, s'ar inchide, s'ar ruina si dezorganiza.
Un stat cultural nu poate tolera o perspectiva care ameninta
existenta a vreo 20 de muzee.
Este interesant a constata, a pe and in Germania Mielke
numai la 1903 propaga aceste idei, in Transilvania muzeele par-
ticulare sunt de pe la finea anilor 1890 subventionate de stat.
Mai vechi decal muzeele propriu zise sunt in Transilvania co-
lectiunile scolare. Ratio educationis din jumatatea a doua a secolului
al XVIII-lea a Mariei Terezia a recomandat, iar Organisationsent-
wurf (planul de organizare) al contelui Thun dela 1849 a dispus
ca scoalele WA procure colectiuni si rechizite. Desi istoria colectiunilor
colare dateaza, din secolul al X V-lea, majoritatea lor este din
jumatatea a doua a secolului al XIX-lea. Ele nu s'au marginit
numai la procurarea mijloacelor de invatamant, ci au colectionat
obiecte de muzeu si asa s'au nascut doua colectiuni mai insem-
nate : cea dela colegiul Bethlen din Aiud si cea dela liceul
roman din Blaj.
Dupa ce ne-am format o parere despre infiintarea muzeelor
i colectiunilor scolare din Ardeal, s amintim ceva despre des-
v oltarea kr. Desi Transilvania este extraordinar de bogata In
ramas'ite preistorice i arheologice, desi in biserici, la particulari
se gaseste Inca un mare numar de obiecte de muzeu, desvoltarea
muzeelor din Ardeal nu a Inaintat deosebit de repede. Doug lucruri
se cer pentru desvoltarea unui muzeu : personalitti si mijloace.
Personalitati ca Finly, Rmer, Orms, Kun, Cserny, Janke) au
depus o munca uriasa cu putine mijloace, deoarece societatile de
muzeu nu au avut fondurile necesare pentru colectionari, majori-
tatea obiectelor s'a obtinut ca donatiuni, depozite, numai o

www.digibuc.ro
40

foarte mica parte s'a achizitionat prin cumparari i chiar atunci


numai prin cumprri cu totul favorabile. Ca gi la oricare muzeu
care se Imbogategte numai prin donatii gi depozite, sporirea cole-
ctiilor anevoe progreseaza i nu se poate desvolta sistematic Inteo
directie unitara, predilectiile gi valorile donatorilor vor determina
vrand nevrnd caracterul muzeului. Multe obiecte care nu intrau
in cadrul muzeului prin specialitatea kr, obiecte cari de fapt
nu merita a fi expuse inteun muzeu, au trebuit sa, fie pH-
mite i expuse pentru a satisface vanitatea donatorilor i
pentru a indemna publicul ca sa, faca donatiuni. 0 exceptie a
format muzeul Brukenthal, caruia fondatorul i-a Mutt g'i un fond.
Sapturi sistematice in aceasta prima faza a muzeelor ardelene
nu s'au prea facut, parte din cauza lipsei de mijloace, parte din
alte cauze. A fost un lucru firesc daca conducatorii acestor mu-
zee particulare vazand cat de greu merge inainte desvoltarea
muzeelor singuratice, s'au adresat statului cernd sprijin material
gi moral. Ministerul la inceput nu a contribuit cleat numai in mo-
desta masura la inzestrarea muzeelor de provincie. Atentia gu-
vernantilor a fost concentrata spre centru i de fapt in capitale
s'au creat muzee mari, cari nu se puteau compara cu Ince-
puturile modeste ale provinciei. Dorul provinciei de a lucra
pentru muzeele locale s'a manifestat insa, tot mai mult, cererile
pentru subventie ale muzeelor din Transilvania s'au sporit tot
mai mult, in cal statul s'a vazut snit a studia i reglementa
chestiunea muzeelor particulare din provincie. La anul 1898 s'a
infiintat un Inspectorat general al muzeelor cu regulament aprobat
de Rege. In cercul de competinta a Inspectoratului general intra
muzeele particulare, confesionale, orhenegti gi judetene, 1) care
se supun de bung voe controlului de stat, 2) cari primesc ajutor
material dela stat, 3) cari primesc obiecte ca donatiune ori de-
pozit din partea statului. Pan in anul 1918 din muzeele i
colectiile Transilvaniei 18 au intrat in cercul de competinta, a
Inspectoratului. Numrul institutiunilor dependente s'a sporit
dela anul 1918-1920 cu 9, adica in total cu 27 muzee gi co-

www.digibuc.ro
41

lectiuni. Statul in schimbul subventiei date ii asigurg, dreptul


de control la utilizarea subventiilor date i organizarea tiin-
tificg, a muzeelor dependente.
Prin aceasta s'a creiat o noug. situatie de drept intre
muzeele particulare i intro stat, din care situatie ambele pg.rti
au pro fitat. Inspectorii muzeelor hind oameni de specialitate
prin contactul lor continuu cu conduatorii muzeelor de provincie
au putut sg, dea o directie mai sAngloasil, mai tiintificg vietii de
muzeu. Pentru functionarii muzeelor de provincie s'au tinut
cursuri, s'au dat Indrumgri pentru completarea studiilor, sfaturi
bune, s'au fgcut donatiuni, depozite, schimburi, specialiti au
fost trimii din centru pentru selectionarea materialului i aran-
jarea lui, s'a editat o revistg. i cgrti de folos practic. Primind
muzeele din provincie ajutoare materiale au putut face sgpIturi
i cumpArgri mai sistematice, colectionarea devine mai contientg,
colectiile se sporese in mod considerabil fa. cu starea dina-
into. Prin noul raport juridic intre muzeele particulare i stat
s'a inceput inteadevIr o noua er in viata muzeelor ardelene.
Colectionarea sistematica i intensiva, expunerea tiintificg, cre-
terea cunotintelor de specialitate, contactul muzeelor i reciprocita-
tea, acestea sunt caracteristicele acestei a doua faze a muzeelor
din Transilvania. i daca totui dupa dougzeci de ani de activitate
a Inspectoratului muzeelor, rezultatele nu sunt cu totul bade-
stulgtoare, dad, ele nu pot fi comparate cu muzeele marl. din Apus,
cauza este in primul /And tinta i mijloacele insuficiente. Pe cfind
muzeele mari din Apus au cheltuit fiecare cteva milioane pe an
Inainte de rgzboiu, in Transilvania pe anul 1913 dougsprezece
muzee beneficiaz g. de o subventie totalg. de 13700 coroane din partea
statului, iar Muzeul National al Transilvaniei are separat 56000 co-
roane subventie de stat. Este natural, a din aceste mijloace
restrnse nu s'au putut cumpra capodopere internationale, nu s'au
putut face sg.pgturi in stil mare. Directorii muzeelor se plfing, cg ca-
podoperele artei ardelene sunt cumparate de streini cu sume mari.
In anul 1918 subventia de stat a crescut relativ, totui din

www.digibuc.ro
42

cauza scumpetei nu s'a putut realiza mai mult ca inainte. In pri-


mul an al conducerii romneti, muzeele ardelene au fost sub-
ventionate cu peste 400.000 lei, din cauza scumpetei extra-
ordinare si din cauzA cl prima activitate a trebuit sA fie reme-
diarea relelor provocate de rAzboi in legAturA cu conservarea co-
lectiilor i aranjamentul muzeelor, imbogAtirea colectiilor numai
in modesta mAsurA s'a putut realize.
Muzeele din Transilvania in general sunt muzee de istorie
culturalg ale provinciei. Principiul acesta al colectionArii a fost sta-
bilit parte de conducAtorii muzeelor, parte de Inspectoratul mu-
zeelor. Mai multe judete isi au muzeele kr in capitala judetului,
ele se mArginesc la istoria culturalA a judetului respectiv. In ca-
pitala Transilvaniei, la Cluj, se gAseste un muzeu central al pro-
vinciei : Muzeul National al Transilvaniei. In afarA de acest muzeu
central al provinciei mai exista trei muzee nationale, care i- au
pus ca tinta reprezentarea trecutului unei singure natiuni din Ardeal
si anume : eel romnesc la Sibiiu (Muzeul Asociatiunii), ceLsAsesc
tot la Sibiiu (Muzeul Brukenthal) i cel sAcuiesc la Sf. Gheorghe
(Muzeul National Slcuiesc). Muzee judetene se gAsesc la Oradea-
Mare, Deva, Arad, Brasov, Alba-Iulia, Careul-Mare, Sighet, Tfirgu-
Mures, Turda. Intentia Inspectoratului este a pune baza viitoa-
relor muzee judetene in acele judete cari Inca nu au muzee, in
afarl de cele trei judete bAnAtene e sAcuesti. Precum muzeele
nationale asa si cele judetene ale Ardealului cuprind dela
preistorie pn in zilele noastre tot ce poate arunca o luminA
asupra trecutului cultural. Mai existA muzee care 1i mArginesc
cercul lor de activitate numai la un singur oras, de ex. Muzeul ora-
selor Baia-Mare Satu-Mare, Sighisoara. Pentru majoritatea mu-
zeelor noastre se potrivesc cuvintele : Muzeu provincial, muzeu
regional, muzeu local = Provinzialmuseum, Heimatsmuseum,
Ortsmnseum. Lui Goethe i se atribue in Germania ideia mu-
zeelor provinciale e locale, de fapt Goethe face propagandl
pentru acest soi de muzee, recomandnd chiar diferitele posibi-
litAti : 1. a cAstiga colectiile unui colectionar local ca depozit,

www.digibuc.ro
43

2. BA se uneasc mai multi colectionari depozitnd la un loc te-


zaurele ; 3. acolo und e nu sunt colectionari particulari, s se for-
maze societti de muzee. Scopul s, fie : a Intri iubirea de patrie
si a ridica nivelul culturii generale. In cadrul colectinor intra'
istoria natural din regiunea respectiv. Ar fi gresit s credem,
c In muzeele ardelene se ea= numai obiecte de origine arde-
lean. Un Eyck, un Canaletto, odinioar proprietatea unui parti-
cular ardelean, este asemenea o dovad a culturii din trecut a
Ardealului. Muzeul Baron Brukenthal poart . pecetea unui Arde-
lean de o cultur european, tablourile streine ale Muzeului Na-
tional al Transilvaniei arat interesul i priceperea donatorilor
nobili de odinioarl In materie de art. La Muzeul de stiinte n a-
turale din Sibiiu, vizitatorii ardeleni ai diferitelor continente au
oferit colectiile castigate de ei cu ocazia alMoriilor ce au intre-
prins in diferitele prti ale lumei. Pentru istoricul culturii ardelene
aceste obiecte streine isi vor avea importanta lor.
In afar de muzeele provinciale, nationale, judetene si lo-
cale, Transilvania i prtile anexate posed i un numr de muzee
speciale, de exemplu : Muzeele de arte i meserii din Cluj si Targu-
Mures, Sala de arme din Sibiiu, Mnzeul etnografic din casa re-
gelui Matei Corvin din Cluj, Muzeul de relicvii maghiare din
1848 la Cluj, Muzeul de istorie natural din Sibiiu, Muzeul ecle
siastic al Battyaneumului din Alba-Iulia. Majoritatea obiectelor
sunt gsite pe teritoriul provinciei.
Ca mrime a colectiunilor, muzeele noastre fiind muzee de
pro vincie, nu pot fi comparate cu muzeele mari ale capitalelor
apusene mai degrab cu muzeele provinciale din streintate. Cel
mai mare muzeu este Muzeul National al Transilvaniei din Cluj
cu 100.000 obiecte, In afara de obiectele de istorie natural cari nu-
mer separat cateva sute de mii de piese. Muzeul Baron Brukenthal
din Sibiiu are 65.000+4000 naturale. Muzeul Bntean din Timi-
soara 52.000+13.000 naturale. Muzeul National SIcuiesc, Sf. Gheor-
ghe 35.000+13.000 naturale.Muzeul Asociatiunii din Sibiiu, 21.000
+29.000. Muzeul Arheologic din Alba-Iulia 19.000+6000 naturale.

www.digibuc.ro
44

Muzeul din Oradea-Mare 17.000, Muzeul judetean din Deva 11.000,


Muzeul Palatului Cultural din Arad 9000. Muzeul oragului Baia-
Mare 8000. Muzeul din Casa regelui Matei, Cluj, 8000. Muzeul
Sasesc din Bragov 8000+2000 naturale. La celelalte muzee, nu-
marul obieetelor este mai mic de 5000. Din colectiile gcoalelor,
cea mai mare este a Colegiului Bethlen din Aiud cu 11.000+
45000 naturale.
Aceste cifre rotunjite ne pot da o idee aproximativa despre
marimea muzeelor ardelene, nu insa gi despre insemnatatea lor,
despre valoarea artistica ori gtiintifica a continutului lor. Ar fi
gregit a crede ca aceste institutii contin numai capodopere, ori a
exagera Insemnatatea muzeelor ardelene pentru streinatate. Mu-
zeele Transilvaniei fiind agezaminte provinciale, judetene, locale,
insemnatatea lor este mare in primul rand pentru localitate, judet,
regiune, provincie gi tarn, deoarece ele 'Ida' tigeaza in mod intuitiv
istoria culturala a acestora, ele ajuta cunoagterea trecutului, iu-
birea patriei gi raspandirea culturii.
Pentru streiatate ele servesc ca isvoare pentru cunoagterea
trecutului provinciei, ale carei ramagite sunt cu mare sarguint
adunate, pe baza lor se poate chtiga o icoana despre notele ca-
racteristice ale culturii provinciei, despre raportul ei cu tarile
apusene gi cu Orientul. Dar muzeele noastre ofera nu numai ma-
terial pentru completarea icoanei culturale din Europa orientalg,
ci contin obiecte gi grupuri de obiecte de interes gi valoare in-
ternational. Sapaturile sistematice, ale caror rezultate se gsesc
in mai multe din muzeele noastre, prezinta interes pentru pre-
istorie gi arheologie in general. Aurria gi smaltul ardelean din
secolul al XVIXVII, cu nota lor particulara, cer asemenea
a fi apreciate in Apus. Tablourile de Jan van Eyck, Memling,
Breughel, Teniers fiind capodopere, sunt de interes interna-
.

tional. Numarul insemnat de maiegtri mici olandezi, din care


unii au devenit foarte rari, orfevraria saxona aunt de valoare
pentru istoricul de arta. Acestea sunt numai cateva din capo-
doperele muzeului Brukenthal. La Muzeul National al Transil-

www.digibuc.ro
45

vaniei numeroasele urme ale artei si civilizatiei romane din


Dacia, tezaurul din epoca migratiunii popoarelor dela Apa-
hida, picturile lui Canaletto, Lotto, Bassano sunt de folos pentru
omul de stiintA, precum si tabulele cerate dela muzeele din Blaj,
Cluj, Aiud, sApAturile muzeelor din Cluj, Alba-Iulia, Timigoara,
Sf. Gheorghe au dat in unele privinte aspecte noi stiintei. Nu-
mismaticul va gAsi o colectie multilateralA mai ales la Cluj si
Sibiiu j va remarca monedele barbare. Studiul miniaturilor me-
dievale va cfistiga pretioase contributiuni and se vor publica
In mod demn miniaturile carolingiene i romanice ale Battya-
neumului din Alba-Iulia. Numeroase incunabule se gAsesc aici,
cfiteva si la celelalte muzee. Colectia de capitele romaiie ale
muzeului din Alba-Iulia este una dintre cele mai mari ; colectiu-
nile de cArAmizi sigilate, rAmAsitele cultului lui Mithras, la mai
multe muzee, arta industrialg, italianA din epoca Renasterii,
picturilo lui Luini, Cranach, Schaffner la Oradea-Mare, sunt
obiecte a cAror valoare nu se mArgineste la hotarele Romniei.
Din aceste cteva exempla se poate constata, cA desi tendinta
muzeelor din Transilvania este colectionarea obiectelor ce repre-
zintA trecutul provinciei, ele contin o sumA de valori stiintifice
artistice de interes european.
Colectiunile muzeelor din Transilvania sunt adApostite parte
in edificii clAdite anume pentru acest scop, parte In clAdiri
istorice, parte In case particulare transformate pentru scopurile
muzeelor. Edificii de muzeu moderne nu avem multe, totusi unele
din acestea pot satisface pe muzeologul de profesie. Cea mai veche
clAdire de muzeu o avem la Virgu-Mures : Muzeul de arte i meserii
edificat de Stefan Kiss la 1895, urmeazA apoi cel din Oradea-Maro
clAdit de Rimanczy la 1895. In acelas timp Metz terminA Mu-
zeul de stiinte naturale la Sibiiu. Muzeul de arte i meserii
din Cluj este opera lui Pkey din 1905, In acest an s'a zidit si
Muzeul .Asociatiunii din Sibiiu de arhitectul Baranyai din Zagra-
bia. La 1905 este terminat Institutul zoologic al UniversitAtii
din Cluj, unde etagiul de jos a fost conceput ca muzeu pentru

www.digibuc.ro
46

sectia zoologica a Muzeului National al Transilvaniei. La 1912


se edifica Muzeul National al Sacuilor in Sf. Gheorghe prin liattl
i Ks. In 1913 stint terminate palatele culturale din Arad i
Targa-Mure. Primul este opera lui Szntay, al doilea al lui
Komor i Jakab. Peste un an se ridica edificiul nou al Palatului
Cultural din Sighet. Razboiul a impiedecat cladirea localurilor
corespunzatoare pentru celelalte muzee. Edificiile enumerate mai
sus reprezinta stilul secolului al XIX-lea, atat in exterior cat i
ca interior, plan i aranjament. Trei muzee numai reprezinta
cate un stil istoric adaptat la cerintele unui muzeu: cel din
Oradea-Mare i Muzeul industrial din Targu-Mure sunt edifi-
cate in stilul Renaterii italiene. Cel din Sft. Gheorghe vrea O.
exprime stilul ardelean-sacuesc cu turn de aparare, un stil
care ca atare nu a existat. Muzeul din Oradea-Mare 1111 are etaj,
celelalte edificii de muzeu sunt cu etaj. Palate le culturale (atenee)
din Targu-Mure i Arad reprezinta cele mai moderne cladiri
din punct de vedere muzeologic, i apar astfel ca adevarate pa-
late, pompoase, decorate cu sculpturi, picturi i mozaicuri. Ele
au biblioteci, sali de lectur, sli de expozitie, sMi de confe-
rint, birouri, au calorifer, lumina electria, lumina de sus, mo-
bilier potrivit, sMi pentru tablouri mari, cabinete pentru o-
biecte mai marunte. Atat palatele culturale, cat i celelalte edi-
ficii moderne, sunt indestultoare din punct de vedere muzeologic.
Precum in streinatate edificiile istorice au fost transfor-
mate in muzee, aa i in Ardeal : turnul vechi din Sighipara
numit Stundenturm din secolul al XV-lea, casa Regelui Matei
Corvin din Cluj (din secolul al XV-lea), o sala a primriei vechi
ia Sibiiu, palatul baronului Brukenthal (din secolul al XVIII-lea),
castelul princiar din Turda (XV-XVI), edificiul bisericii Trini-
tarilor din Alba-Iulia (sec. XVIII), curia familiei Lszlffy din
Gherla, sunt azi transformate in muzee. Pleat numai ca unele
din ele au fost restaurate cu oarecare fantezie istorica. Edificiile
istorice de sigur ii au favorurile lor ca muzee, totui din punct
de vedere muzeologic la noi ca i in alte tari rareori corespund ce-

www.digibuc.ro
47

rintelor elementare ale unui muzeu : majoritatea lor nu are lu-


mina suficiena, spatiu si caldur. Transforrnarea In muzea a
edificiilor istorice In lipsa mijloacelor de edificare continua :
Muzeul judetean din Deva intentioneaza mai de mult a plasa
colectiile sale In asa numita Magna Curia. In castelul familiei
Huniade din Hunedoara Asociatiunea proiecteaza un muzeu.
0 parte a muzeelor este adapostita In edificii cari au servit
ca locuint, scoald, birouri. Localurile au fost chiar dela Inceput
neacomodate pentru buna expunere a obiectelor, situatia apoi a
devenit insuportabila atunci cnd crescfind colectiunile nu au
mai putut fi expuse, ci numai depozitate. In aceste cazuri mu-
zeul de fapt este numai o magazie, care apara de ruina obiec-
tele, poate servi ca material cercetarilor savante, nu Isi. poate
Insa Indeplinl, in total ori chiar in parte, rolul educativ. Mu-
zeele din Baia-Mare, Satu-Mare, Timisoara, Muzeul National din
Cluj, nu au edificii proprii, ele lupta cu lipsa de spatiu si lumina.
Este o trist, realitate, ca cel mai mare muzeu al Transilvaniei,
Muzeul National din Cluj, In lipsa unui edificiu potrivit este In-
grmdit In mai multe parti ale orasului, din cari numai
vre-o sase sali pot fi aranjate si deschise pentru public, iar
restul, cu mult mai mare, este inaccesibil publicului. Situatia
aceasta insuportabill, a &Arai cauza este numai lipsa edificiilor
potrivite, a fost precum azi si. In trecut privit ca o stare pro-
vizorie. Mind cu neputinta de a cladl acum In primii ani
dupa razboi, situatia aceasta prin forta Imprejurarilor va trebui
s se mentin timp neprevazut. Aceasta este cu atat mai dureros,
deoarece conducatorii muzeelor respective cunosc principiile
unui muzeu modern, desi dezordinea aparenta provocata prin
lipsa de spatiu ar face s credem contrarul. E imposibil a aranja
e Studiensammlung si Schausammlung acolo unde nu este loc.
Daca. Ins la aceste din urm muzee localul este necorespunzator,
mobilierul, vitrinele, dulapurile, etajerele sunt aproape la toate
muzeele multmitoare. Este adeseori de admirat cu ce putere de
inventie lucreaza conducatorii, ca obiectele s se valorifice pe cat

www.digibuc.ro
48

se poate mai bine. Dulapurile sunt solide, praful nu Otrunde in


ele, colorile de obiceiu neutrale, cu exceptia sectiei botanice a
Muzeului National, unde colorile prea intensive i luxul executiei
sunt in dauna colectiilor.
Fiecare muzeu 1i are biblioteca i revistele de specialitate,
unele contin in afar de strictul necesar pentru studiul colec-
tiunilor o biblioteca publica, ce cuprinde i alte specialitAti i
beletristica. Astfel de bibliotea publica are Muzeul National al
Transilvaniei cu 179.000 volume, ea este arzatI inteun edificiu
potrivit cerintelor de azi, impreunA cu cele 173.000 volume ale
Universitgtii. Muzeul Baron Brukenthal din Sibiiu are o biblioted.
public/ de 127.000 volume, Muzeul din Sft. Gheorgbe_ de 40.000,
Palatul cultural din Arad 60.000, Battyaneum din Alba-Tulia
35.000, Biblioteca Asociatiunii 29.000, Palatul cultural din Trgu-
Mures 20.000 volume. Aceste biblioteci sunt plasate in acelaedificiu
cu muzeul, in afar de a Muzeului National. Ele sunt publice.
Bibliotecile de specialitate ale muzeelor propriu zise sunt mai
mici, unele nu sunt strict de specialitate. Muzeul BAnAtean are
13.000, Baia-Mare 6000, Oradea-Mare 8000, Muzeul Carpatilor
din Cluj 3200, Deva 1500, Gherla 1400 volume. Mai putin bo-
gata este colectia de reproducer.' artistice. Muzeul Brukenthal
contine aproape 300 mulaje ale sculpturilor antice, din epoca
Renaterii i a clasicismului secolului al MX-lea. Muzeul Na-
tional din Cluj posedX 70 lzi cu mulaje, cari din cauza lipsei de
spatiu se gAsesc in amfiteatrul vechiului teatru nedespachetate. La
Muzeul de arte i meserii din Cluj se mai gAsesc reproduceri in gips,
mai ales de arta industrial. Fiecare institutieli are in fotografie
obiectele mai importante i fazele sgpAturilor, mai putin insI sunt
prevAzute muzeele noastre cu colectii de fotografii din muzeele
mari apusene, servind ca material de comparatie. In muzeul din
Oradea-Mare se gsesc reproduceH colorate Arundel Society,
la Baia-Mare de asemenea un numr foarte redus.
Functionarii muzeelor din Ardeal, cu exceptia celor dela
Muzeul National, nu sunt salariatii statului. La Muzeul National

www.digibuc.ro
49

din Cluj directorii secOlor aunt profesorii de specialitate ai Uni-


versitAtii. Directorii i functionarii palatelor culturale din Tfirgul-
Muree ei Arad sunt functionarii oraeelor respective, la Deva i
Careul-Mare sunt plItiti de judet, la Muzeul Brukenthal i la
Battyaneum de atre confesiuni. La celelalte muzee functiunile
stint privite ca onorifice, titularii lor sunt de obicei profesori la
Ikea% din oraeele respective, precum in general in Transilvania
functiunile muzeelor sunt ocupate de profesori ori de alte persoane
cu titluri academice. Aceti functionari de muzeu primesc de re-
gala un modest onorar anual dela societatea respectiv i dela
stab. Majoritatea kr ei-a completat cunogtintele prin altorii de
studiu In tara i in streinKtate, a urmat cursurile aranjate de In-
spectoratul Muzeelor pentru functionarii de muzeu. Este adeseori
de admirat munca benevola depus g. din iubire de cauz pentru
buna pstrare ei desvoltare a colectiunilor i pentru rspandirea
culturii.
Muzeele sunt administrate prin directorii muzeelor, cari lu-
creaz in bung, intelegere cu conduatorii oraelor, societtilor i
confesiunilor proprietare. Controlul suprem Il exercit Inspecto-
ratul general al muzeelor din Cluj, uu organ al Ministerului Cul-
telor din Bucuresti ca atributii fixate prin regulament. Inspec-
toratul nu este numai un simplu organ de control, dar i un in-
drumtor al muzeelor, care cu ajutorul oamenilor de specialitate
se Ingrijeste ca colectiunile s devin de fapt factori ai
artei i culturei nationale prin administrarea, inavutirea i ex-
punerea priceput, prin reglementarea schimburilor i depozitelor,
prin stabilirea unui raport mai strans intre Muzeele trii. Care a
fost rezultatul activittii Inspectoratului in trecut s'a relevat mai
sus. Inspectoratul romfin i-a propus urmtoarele probleme de
rezolvit, cari au fost nesocotite in trecut : 1. edificarea unei cl-
diri corespunzMoare pentru Muzeul Transilvaniei la Cluj ; 2. com-
pletarea lacunelor tuturor muzeelor din Ardeal prin material ro-
mnesc ; 3. exploatarea cultural a colectiunilor existente pe
seama tuturor cettenilor cari locuesc in tarn, democratizarea mu-
4

www.digibuc.ro
50

zeelor ; 4. stabilirea unui contact mai intensiv !Litre muzeele


noastre vi cele din vechiul Regat vi streingtate ; 5. creiarea de
muzee judetene acolo unde ele lipsesc vi. uncle chiar muzeele re-
gionale lipsesc ; 6. infiintarea unui muzeu de reproduceri foto-
grafice vi de mulaje.
Devi lucrgrile In aceste directii s'au inceput prin tipgrirea
cataloagelor, inscriptiilor in trei limbi, prin colectionarea de ma-
terial romfinesc, etc., inainte de a realiza aceste probleme au tre-
buit satisfgcute alte cerinte mai elementare ale muzeelor pentru a
vindeca rgnile ce le-a adus rgzboiul. 0 surag de muzee au rg-
mas dupg rlzboin fgrg, conduatori. Inspectoratul a trebuit sg. se
ingrijeascg de ocuparea f unctiunilor. Neavind functionarii vi per-
sonalul necesar, in lipsa mijloacelor materiale vi. din cauza strg-
mutgrii colectiunilor, aproape toate muzeele s'au inchis. Inspe-
ctoratul a trebuit sg dea ajutorul moral vi material, ca aceste In-
stitutii sg functioneze din nou. Azi majoritatea muzeelor s'a de-
schis dinnou v.]. functioneazg. Ajutoarele de Stat au trebuit sg fie uti-
lizate pentru personal, pentru conservarea, aranjarea din nou vi de-
schiderea colectiunilor vi numai restul a putut fi intrebuintat pen-
tru imbogItirea muzeelor cu obiecte noi. In ce privevte exploa-
tarea calturalg vi vtiintificg, a colectiunilor s'au luat mgsuri ca sg.
se faca conduceri, expozitii temporare, inscriptii, cataloage, la cari
sg, se ting searag de majoritatea populatiei romfine vi de vizita-
torii streini. Este de remarcat grevala tre cutului de a tipgri nu-
mai inscriptii vi cataloage maghiare, din cari nici majoritatea ab-
solutg, a populatiei, nici streinii vizitatori nu au putut profita.
Pentru a ajuta cunoavterea reciprocg. a muzeelor din Ardeal cu
acelea din vechiul Regat, Bucovina vi Basarabia, pentru a face
cunoscute muzeele Transilvaniei in streingtate, s'a pus sub tipar
aceastg vi alte lucritri ale Inspectoratului muzeelor din Transilva-
nia. Aceastg initiativg a intmpinat cu att mai multe greutIti
cu cgt nimic asemgator in trecut nu s'a flcut. 0 alta chestiune
care a trebuit grabnic studiatg vi remediatg a fost cestiunea re-
vendicgrilor muzeelor ardelene dela muzeele din Ungaria.

www.digibuc.ro
51

in decursul rlzboiului mondial si chiar dupa rAzboiu, un in-


semnat numAr de valoroase obiecte de muzeu apartinAtoare mu-
zeelor i particularilor din Ardeal au fost depozitate la muzeele
din Budapesta, pentru a fi salvate de eventualele devastAri ale
rIzboiului. Inspectoratul muzeelor din propria initiativ a com-
pus listele obiectelor, s'au fAcut procesele verbale si actele nece-
sare e a lucrat ca redarea acestor obiecte sA fie asiguratA. prin
articole speciale ale tratatului de pace. S'au compus i liste ale
obiectelor de muzeu ale Transilvaniei, cari inainte de rAzboi au
fost achizitionate de muzeele din Budapesta si cari in prirnul rnd
privesc trecutul Transilvaniei. LucrArile cari au reclamat mai multe
luni de muncI Incordat sunt terminate i asteaptA rezolvirea
lor de atre cei In drept.

1. MUZEUL NATIONAL AL TRANSILVANIEI DIN CLUJ 1).

Ideia de a infiinta un mare muzeu al Ardealului a precedat


cu un secol fondarea. Aceasta s'a fAcut prin dieta ardeleanA la
propunerea contilor Josif si Samuil Kemny in anii 1841-42,
prevAznd pentru acest scop sums. de 100.000 fl. Reprezentantii
Sasilor InsI au fost contra proiectului de lege, care, cu toate cA
donatiile si ofertele cresteau mereu, nu a fost sanctionat. Dieta
ceruse din nou la 1817 rezolvirea favorabilA a cauzei muzeului,
InsA nu a primit rAspuns. La 1852 Ladislau Kvry propune In-
fiintarea muzeului pe cale particularA In cadrele unei asociatii.

1) Az Erdlyi 3111 ZellEL Egylet vknyve, 1-14. Kolozsvr 1861 73.


Az Erdlyrszi Mdzeum-Egylet vi tudsitsai 1874-1882.A z Erdlyi
zem-Egylet or vostermszettudomnyi szakosztlynak rtesitje1875-1903.
Az Erdlyi Mzeum-Egylet blcsszet-nyelv s trt. szakosztlynak kiad
vnyai 1874-1891.Erdlyi lidzeum 1874-1882, 1892-1915.Emlkknyv
gred Mik Imre emlkszobra leleplezse alkalmra 1889.Emlkknyv 1903.
Az Erdlyi Mzeum-Egyeslet vknyve 1906-1014.Az Erdlyi Mzeum
Egyeslet vndorgy-lseinek emlkknyvei 1906-1913.Kelemen L. : Az
Erdlyi Mdzeum Egyeslet mltj a s jelene 1909.Az Erdlyi Mzeum
Egyeslet Alapszablyai, 1905.Az Erdlyi Mzeum Egyeslet Ogyrendje
1907.Az Erdlyi Mzeum Egyeslet Termszettudomnyi Szakosztly-
nak gyrendje. Cluj, 1906.

www.digibuc.ro
52

Aceastg, idee o reia la 1856 un fiu de seam4 al Ardealului, con-


tele Emeric Mik, donfind vila sa cu un pare de noua jugare
pentru scopurile muzeului. Ideia a fost nimeritg, s'au inceput din
nou donatiile. Gnvernul din Yiena numai in August 185a_o.
aprobat statutele. $edinta de constituire s'a tinut la 23 Noemvrie
a aceluia an. In discursul de deschidere contele Ali lc accentu-
iazA ideia unei Societati, cuprinzfind in sfinul ei toate natiunile
.si clasele patriei, care apoi A. creieze muzeul. Ca limbN, oficialI

Fig. 1. Biblioteca Universitltii gi a Muzeului National


al Transilvaniei, Cluj.

a SocietAtii se voteazI cea maghiarN. Faptul acesta er cons


derat pe timpul acela de Maghiarii ardeleni ca un eveniment po
litic, deoarece in statute guvernul austriac a inlocuit consecvent
cuvfintul national maghiar cu regnicolar. Intentia guvernului
a fost a ere& un muzeu al tuturor natiunilor din Ardeal. Co lec-
tiunile erau modeste, ele ocupau doua camera.
Activitatea SocietItii se incepe la 1860. _Primul proiect de
buget arata 10.142 fl. venit i. 8.585 fl. cheltuieli, din cari ins5,
numai 2000 pentru colectiuni. In acest an biblioteca cuprinde
15.439 arti, 1083 manuscrise, 4707 monede, 10.092 antichitti .1
obiecte de domeniul istoriei naturale.
In primKvarA, biblioteca fu deschisA publicului in casa con-
telui Bethlen ; tot acolo s'au pAstrat inteo camerI antichiatile,
monedele si manuscrisele. Antichittile kii monedele au fost trans-

www.digibuc.ro
53

portate fn vila renovat, a contelui Mik, ocupand la 1862 o ca-


merl, iar colectiile de tiinte naturale patru camere. S'a simtit
InsA necesitatea de a seleetiona obiectele, deoarece multe se gA-
seau in dublu exemplar, iar altele erau ail valoare. Dupa se-
lectionare, la 1865 sectia de antichitAti cuprinde 1701 antichitAti
i. curiozitti, 19.993 monede, plus colectia Eszterbzy 3779 mo-
nede. Muzeul Insl, luptli cu lipsa de spatfu i local potrivit, se
adreseazA deci la 1867 Camerei cernd un ajutor de stat de 200.000

Fig. 2. Depozitul de carti al Bibliotecii Universitare


,i. al Muzeului National din Cluj.

fl. pentru edfficare i 50.000 pentru aranjament i sustinere. 11A-


spunsul a fost nefavorabil. Colectiunile erau aezate in trei locuri.
In viata Societtii incepe o faz nefavorabil : interesul mem-
brilor i actionarilor scade, mai ales c, cheltuielile personale s'au
ridicat la aproape dublul acelor materiale. La 1872 spesele per-
sonale tree peste 10.000 fl., pe and cele materiale fac abia 3000 fl.,
din cari pentru colectii propriu zis rrafin numai 1300 fl. In acest an
se formeaz1 din sectia naturalelor cele trei sectii independente.
Pentru a ne forma o ideie despre starea colectiunilor amintim
urmtoarele : biblioteca are vreo 30.000 volume, sectia arheologia
vre-o 3000 antichitti i 20.000 monede, sectia botanica 7316

www.digibuc.ro
54

specii In peste 50.000 bucAti, cea zoologica vre-o 17.000 budti


vi grupuri, cea mineralogia-geologia 8000 obiecte.
Ca anul 1872 se incepe o epod, noua In viata muzeului
a SocietAtii de muzeu. Se infiintead. Universitatea din Cluj, iar
Statul leaga un contract cu Societatea prin care se ingrijeste de
local si personalul necesar colectiunilor, iar pentru utilizarea co-
lectiunilor plAteste Societ6tii 5000 fl. anual. Contractul cu statul

Fig. 3. Colectia preistorieg a Muzeului National al Transilvaniei, Cluj.

a ajutat material Societatea, ale drei venituri se ridicau acum


la 16.000 fl. La 1874 sectia arheologia se muta la Universitate
in cinci camere, biblioteca In edificiul .Arhivelor Statului ocupfind
o Ball, doua camere si un culoar. Devi Universitatea a utilizat
colectiunile, nu s'a creat o viat g. stiintificli mai intensiva, precum
so credea. Secretarul se plange chiar la 1878 in privinta aceasta.
Pentru a stimula activitatea stiintifia se infiinteaz doua sectii
.

stiintifice in sfinul Sociegtii: una de stiintele naturale-medicale


i alta istorico-filologicN. In virtutea statutelor modificate la 1883

www.digibuc.ro
55

sectiile cAtigg independent absolutg, Ong la 1905, chnd sec-


tiile devin numai organe tiintifice ale Societgtii. Colectiunile din
cauza deplasgrilor, a insuficientei inventarelor, nu se ggsesc in
cea mai bung, regulg, custodele nu odatg, raporteazg : din eke
obiecte constg muzeul nu pot tiv. Sectia arbeologicg, se imbogg.-
tete putin, iar interesul membrilor scade din nou. La dorinta
comisiei de supraveghere in 1881 se face primul catalog de

Fig. 4. Colectia etnograficl Orosz a Muzeului National al Transilvaniei.

scriptiv al sectiei preistorice, iar la 1886 un inventar in trei exem-


plare, fax% indoialg un insemnat moment in viata interng a mu-
zeului. La 1883 sectia mineralogicg ajunge prin schimb la insem-
nate colectii. Localul sectiei de antichiati nu corespundeit de
loc : 20-25 vizitatori insemnau deja mult, iarna nu se in-
cglzeg, scopul ca muzeul sg fie accesibil unui public cfit de
numeros nu poate fi indeplinit. Se mai constatg i. lipsa de
interes, apoi faptul a descoperirile mai importante sunt tran-
sportate la Budapesta la Muzeul National, iar obiectele medie-

www.digibuc.ro
56

vale si moderne transilvNnene, in cari de altcum Muzeul arde-


lean er foarte s1rac, sunt cumprate de agenti cu mijloace ma-
teriale insemnate e duse in strinAtate. Muzeul in lipsa mijloa-
celor suficiente er, silit s constate acestea, in timp ce cresterea
colectiunilor sale rmfine neinsemnat. 0 deosebit achizitie fu
pentru sectia de antichitti descoperirea tezaurului din Apahida

Fig. 5. Din colectia romant a Muzeului National al Transilvaniei, Oluj.

la 1889, prin care ajunge in posesiunea unor obiecte de renume


mondial. In anul acesta se face restaurarea tablourilor prin Mo-
retti. Ele erau in majoritate donatiunea contesei Dion. Bnffy. La
1890 se trimete din nou un memoriu in chestia localului la Mi-
nister, iarsi fr vre-un rezultat. Pn la 1897 cresterea colec-
tiunilor este modestg. 0 achizitie mai insemnat se face prin
cumprarea unei colectii preistorice la 1891, prin descoperirea te-
zaurului de aur din Boarta (Mihlyfalva) i prin tezaurul de argint
dela Alba-Iulia. Importanta descoperire a drugilor de aur dela
Crasua a intrat la Muzeul National din Budapesta. La 1897 se

www.digibuc.ro
57

efigtig valoroase bijuterii din epoca migratiunii popoarelor gi din


secolul al XVI-lea, descoperite In trei sicrie ale bisericii din Ce-
tatea-de-Bala (Kkllvr). Tot la 1897
se modificA statutele SocietAtii : Scopul
SocietAtii devine sustinerea i desvol-
tarea muzeUlui In legAturA cu Universi-
tatea, cultivarea gtiintelor i propagarea
tiinei maghiare.
Statutele noi din 1897, moartea direc-
torului sectiei de antichitAti Henric Fi-
nly, care dela intemeiere pAnA la 1889
a lucrat pentru des-
voltarea muzeului,
venirea unui direc-
tor nou dela Buda-
pesta, au determinat
o noua fazA a desvol-
tArii. Noul director
Bela Psta, fost cu-
stode al muzeului
National din Buda-
pesta, constat lip-
Fig. 6. Venus din Turda. surile mari ale Mu-
Muzeul National al Tran- zeului Ardele an , p-
silvaniei, Cluj.
sa de spatiu, de mij-
loace bnegti, lipsa de contact cu publicul
gi cu lumea gtiintificA gi de specialigti.
0 alt gregal fundamentalA fu constatata :
muzeul este mai sArac In ceeace era Ar-
dealul celebru, In lucrri In smalt ; Ong la
1902 muzeul de fapt nu avea nici mcar
o singurA piesA, evul mediu gi modern era Fig. 7. Venus din
asemenea modest reprezentat. Acura In di- Turda (profil), Mu-
zeul National al
rectia aceasta s'a inceput activitatea. La Transilvaniei.

www.digibuc.ro
58

1899 directorul pleac1 cu o delegatie la Ministerul din Buda-


pasta In chestia localului, in anul urmAtor se InainteazA un
memoriu cernd un Insemnat ajutor de stat. Fondul societAtii
era 455.000 coroane, capitalul 120.000 coroane. Fentru o sectie
s'a putut aloca anual numai aproximativ 6-700 coroane. 0 Im-
bogAtire mai InsemnatA se face prin castigarea colectiei Sofia
Thorma, transportatI dela Orlstia. La 1901, antichitAtile sunt
asezate In noul local al UniversitAtii In douA sAli parter si In
doug. la subsol. Se face inventarierea si numerotarea materialului

Fig. 8. Tezaurnl din Apahida. Muzeul National al Transilvaniei.

muzeului de antichitAti. La 1903 sectia aceasta se deschide pu-


blicului, publicfindu-se si o cAlAuzA. Sectia botanicA, care mai
Inainte era In majoritate colectie de plante, devine la 1901 prin
munca directorului Richter, de fapt un muzeu botanic. Sectia
zoologicA dupA munca de un deceniu a directorului stefan Apthy
a devenit de trei ori mai mare pang la 1900, iar valoarea ei de
zece ori mai mare. Ce a flout statul pentra muzeu, aratA, raportul
prof. Apthy dela 1903 : fArA stat de rank s'ar fi ruinat, chiar acum
pndim si asteptAm posibilitatea ca sA dea mijloacele materiale
pentru desvoltarea mai departe.
Activitatea profesorilor universitari ca directori de sectie

www.digibuc.ro
59

i a functionarilor Universitntii a ridicat repede muzeul ardelean.


Incepfind cu. anul 1904, muzeul a primit ajutor de stat prin
Ministerul Cultelor, In afarg de cele 10.000 coroane anuale de
mai Inainte. Subventia statului a crescut dela cele 15.000 din
1904, la suma de 86.208
coroane In anul 1914.
Subventia anualn a sta-
tului a contribuit In mod
Insemnat la creterea co-
lectiunilor. In raportul
snu din 1906, directorul
sectiei de antichitnti re-
cunoate, cn din veniturile
proprii ale Societtii de
muzeu se poate face nu-
mai un singur procent al
achizitiilor, pe cfind din
subventia statului noun-
zeci i noun. In afara de
cumpltrgri, colectiile au
crescut i prin sgpIturi.
Sectiunea de antichitnti
i cea zoologicg au avut
Insg i mai departe a
lupta cu lipsa de spatiu. Fig. 9. Tezaurul din Apahida. Muzeul
National al Transilvaniei.
Prima nu a putut expune
In cele patru sali dela Uni v er sit a t e dect o parte, pentru
restul obiectelor au fost Inchiriate edificii In ora. Ea este
aezatg i azi In patru locuri : la Universitate, in strada Ghe-
rescu No. 2, in Calea Regele Ferdinand No. 33 i. in amfiteatrul
teatrului vechiu de lngg Universitate. Sectia botanicg a muzeului
este d azi plasatg In trei edificii : la Universitate, In edificiul
teatrului vechi i in edificiul grndinei botanice. Numai sectia
zoologica a primit la 1909 un local potrivit cerintelor moderne.

www.digibuc.ro
60

Sectiunea mineralogia-petrografia are localul putin incApator


dela Universitate. Sectiunile au fost prevazute cu mobilierul ne-
cesar, dar in afarg, de sectia zoologia nu au primit edificii
corespunzgtoare. In timpul ritsboiului nu numai ca nu s'a edi-
ficat, dar, ca i la celelalte muzee, in 1916 cu ocazia intrarii
Romaniei in rlsboiu, colectiile mai de valoare au fost transportate
in 191 lazi, pachete, etc., la muzeul National din Budapesta, de

Fig. 10. Ooleetia medievalA modern1 (aranjamentul veehiu)


a Muzeuhii National al Transilvaniei.

unde au fost readuse mai tarziu, Ins6 au ramas in parte nedes-


pachetate. Prin aceasta s'a produs o considerabilA dezordine.
In astfel de situatiune a gsit noua stapanire chestiunea Mu-
zeului National al Transilvaniei. Un depozit de obiecte in patru lo-
curi deosebite, fr un edificiu de muzeu, sectia de antichitti cu
resturile unui aranjament in parte nesatisfacAtor vi fall inventare
in regul. Comandamentul Militar Roman a rechizitionat o parte din
colectiunea de arme. In Mai 1919 luandu-se in primire TJniversi-
tatea de care Consiliul Dirigent Roman, s'a luat sub supraveghe-

www.digibuc.ro
61

rea gi administrarea Statului Roman gi Muzeul Transilvaniei. In


trecut pe baza contractului din 1872, directorii de sectie ai mu-
zeului National erau profesorii de specialitate ai Universiatii.
Dupg acest principiu a procedat 0 Consiliul Dirigent. Profesorii
Universittii romane din Cluj gi-au ocupat functiile de directori
de sectie odatg ea inceperea semestrului de iarng 1919. Func-

Fig. 11. Oolectia medievald-modernA (aranjamentul vechiu)


a Muzeului NAional al Transilvaniei.

tionarii de muzeu gi servitorii de muzeu maghiari fiind func-


tionari ai statului, iar nu ai Societgtii, au ramas in functiile lor.
Muzeul Ardelean ca atare in primul an al conducerii romanegti,
in afarg. de cregterea colectiilor, nu s'a schimbat mult. 0 mai
mare stramutare a fost necesarg la sectia de antichitati. In cele
patru sgli ale Universittii obiectele erau intr'atat ingrAmdite,
incat s'a sacrificat sistema gi claritatea : In aceeag salg se ggseau
expuse obiecte preistorice, egiptene, romane, medievale gi mo-
derne, ba chiar intenn dulap obiecte din trei epoci deosebite.
S'a hotgrat deocamdatg ca in cele doug Ali parter sg fie agezatg

www.digibuc.ro
62

colectia romana i nutnismatia, in edificiul din strada Gherescu


colectiile celelalte, dintre cari materialul preistoric este in parte
aranjat. Este natural cA numai o parte a esctiunei va putea fi
expus, prin urmare solutia
luatA, degi corespunde mai mult
principiilor muzeologiei mo-
derne, totugi va fi numai tom-
porarK. Se impune o singurg
msurg : edificarea unui mare
muzeu al Transilvaniei in care
sA se oglindeasca tot trecutul cul-
tural al Ardealului. Acest edi-
ficiu nu. va adAposti natura-
lele, deoarece acestea vor primi
edificii speciale. Muzeul Na-
tional al Transilvaniei va lua
imediat fiintN, indatA ce exista
edificiul. In momentul de fatA
exist numai un mare depozit
de colectiuni valoroase, in total
vre-o 100.000 de obiecte, din
care inventariate sunt 71845
bucti. Colectiunile nu aunt
Fig. 12. Bunavestfrea altarului din
Jimb ar. Iluzeul National al Transilvaniei. deschise pentru public. Bine
este reprezentaa preistoria gi
epoca roman, binior evul mediu i nou, mai putin bine artele pla-
stice. Etnografia romanN gi ea este reprezentaa mai modest. 0 achi-
zitiune a Inspectoratului general al muzeelor din Transilvania
este depozitul de 6000 obiecte din domeniul etnografiei romne
ale InvtAtorului Andrei Orosz. Istoria culturalg. a Romnilor
din Transilvania nu este reprezentaa. Rmfine o inaltA misi-
une a directiunei muzeului : de a completa continuativ colectiile
cu rAmitele materiale ale culturii noastre religioase, atrtt de
deosebit de cea maghiaro-saxonA, cu obiectele de pietate ale

www.digibuc.ro
63

oamenilor mari ai trecutului nostru, cu arta noastra culta, in


fine cu tot ce poate arunca o lumina asupra istoriei culturale
romne din Ardeal. Asemenea i etnografia romfina va trebui
reprezentata continuativ, Ong. ce va ajunge la insemnatatea ce o
merita. Atunci, Muzeul Transilvaniei de fapt va fi un muzeu
care sa. reprezinte Transilvania, iar nu o singura natiune privi-
legiata in trecut.
Colectiunile Muzeului Na(ional al Transilvaniei1).
I. Sectia de antichitti se compune din gapte subsectiuni : egi-
pteana, preistorica, romana, medievala, moderna, etnografica gi
numismatica. Sabsectia egiptean consta din colectia mica a ba-
ronului Balzs Orbn : originale dintre cari mai importanta este
o mumie Intreaga, apoi copii in gips. Subsectia preistoric
e cea mai bogata dintre toate. Din epoca paleolitica sunt de
mentionat uneltele omului diluvial din pegtera de lnga Cio-
clovina (jud. Huniedoara) gi cele dela Igritei de lfinga Pegtera
(jud. Bihor). Epoca neolitica contine colectia Torma, care corn-
plecteaz a. saptura facuta In Turdag 2) Fini Valea-Nandrului ; o co-
lectie de ceramica pictata, din Ariugd (jud. Trei Scaune), riima-
gitele statiunilor din Corpade (jud. Cojocna) *ii din Trgu-Mureg.
Din epoca eneolitica este cirnitirul de lnga Decea ; o colectie
mica comparativa din statiunea dela Periamog 3) (jud. Torontal).
Epoca de bronz e bine reprezentata. In afara de obiecte aflate
sporadic gi in afara de depozitele mai mici, cuprinde depozitul
mare dela IIioara-de-Jos (jud. Alba-Inf.) care cntaregte aproape
1200 chilograme. Epoca Hallstatt gi scitica e reprezentata prin
mormnturi, dintre cari sunt Insemnate cele dela Gmbag (jud.
Alba Inf.), Blaj, Targu-Mureg gi Uioara-de-Sus. Din epoca La-Tne

1) Aceste date se bazeaza In primul rand pe datele prezentate de dire-


ctiile diferitelor sectiuni.Iftmutat az Erdlyi Orszgos Mlizeum trem s
Rgisgtrban, Cluj, 1903. Travaux de la section numismatique et ar-
chologique du Mils& National de Transilvanie. Cluj, 1910-1918, vol. IVIII.
2) H. Schimdt : Tordos (Zeitshrift Ethnologie, Berlin, 1903, Bd. XXV.
S. 438-69).
3) M. Roska: Fouilles aux ramparts (Snchalom) de Perjamos. Budapest.

www.digibuc.ro
64

muzeul poseda cimitirul din Apahida i doua mormnturi din


Balsa (jud. Hajd, Ungaria) dintre care unul e o inmormntare
cu car.
Subsectia romand este insemnata prin numarul obiectelor
varietatea bor. Numai cele mai noua achizitii aunt rezultate
ale sapaturilor stiintifice dela Porolissum, Manarau (jud. Hune-
doara) Garbou (jud. Solnoc-Dobaca), Tarcea (Hotarul Clujului).
Alto sapaturi, Cali nu s'au facut de catre Institutul arheologic
al Universitatii, ofera mai putine observatiuni (acelea dela ca-
stelele din Gherla si dela Ilasva-de-Jos). In afara de resturi de
edificiu (tuburi, pavaj), obiecte casnice (lampi, vase de lut
unelte de bronz i fier, unelte de toaleta, exista i un
bogat material epigrafic si sculptural. Sunt de remarcat, tabulele
cerate, statuia Afroditei din Turda, o farfurie de argint elenistica,
reliefuri in bronz, stampile de oculisti. Dintre relief urile in piatra
sunt de remarcat monumentele sacrale i funerare. Din cercul
culturii grecesti de pe malul de nord al Marii-Negre este impor-
tanta o hidrie aflata in Bene (jud. Bereg).
Colectia medievald $i modernd. Obiectele din epoca
migratiunii popoarelor sunt rezultatul unor sapaturi sistematice,
facute la Cluj, Varfalau, Gambas. Descoperirea cea mai valoroasa
este tezaurul din Apahida 1), o podoaba a muzeului. Jumatatea
a II a evului media i evul nou sunt reprezentate prin obiecte
de arta industriala i o mica colectie de arta plastid,. Din primul
grup face parte o colectie de arme care cuprinde mai multe epoce,
subepocele sunt insa reprezentate prin serii incomplete. Demne
de remarcat sunt sabiile din secolul XIXIII i platosa pentru
cal din timpul regelui Mateiu 2). Arta industriala specific ardeleana
a fost numai tarziu introdusa in muzeu, totusi nu lipsesc obiecte
de valoare. Pentru augmentarea acestui grup s'au cerut depozite

1) Hampel : Altertmer des frhen Mittelalters III. 39 ff.Arch.


trt. 1897, P. 278.
2) Psta B: latyskori emlkek az Erdlyi Mzeum tram s R-
gisgtrban. Budapest 1901.

www.digibuc.ro
65

dela biserici. Aurgria ardeleang, dar mai ales ceramica ardeleang,


este bogatg (sobe, farfurii, ibricuri) precum i vasele de cositor
stampilate. Dintre mobile cele mai vechi sunt din sec. XV-lea.
In timpul mai nou colectia s'a mgrit prin motenirea contelui
Kun i a contesei Otilia Vass. Colectia de costume apartine in
majoritate sec. XVIIXVIII. Colectia de bele-arte constg din
portaluri, detaliuri arhitectonice medievale i moderne, in mare
parte din Cluj, din galeria de tablouri cu peste 200 opere, dintre

Fig. 13. Canaletto : Podul Rialto. Muzeul National


al Transilvaniei.

cari expuse erau vre-o 160, ea contine tablouri de Canaletto,


Bassano, Isak van Ostade, Van der Neer, Dolce, Giordano,
Osenbeck, Meytens, Kupetzkv, etc. Colectia posedg: i gravuri,
a atigat in timpul din urmg, unele tablouri din partea ju-
detului i a Universittii. Din pictura veche a Ardealului sunt
de remarcat altarele pictate 1) din Jimbar, sec. XVI-lea, acela
din biserica Sf. Mihail In stil baroc se ggsete in teatrul vechi.
Tot aici este i colectia de mulaje In 70 lgzi nedesfAcute din
lipsa spatiului, donafia Muzeului de bele-arte din Budapesta. In

3) V. Roth : Siebenbrgische Altare. Strassburg, 1916 Idem : Les


autels de Szent-Erzsbet et de Szkelyzsombor. Publication de la section
etc. I. Cluj, 1910.

www.digibuc.ro
66

afar% de aceste colectiuni muzeul posed5, i o colectie farmaco-


logicl.
Colectia etnogratica are 3040 obiecte inventariate, in
majoritate romfineti. Ea este o colectie tiinific., In care nneltele
i armele ocupatiunilor primitive au o deosebitit valoare. Din
cauza rechizitionrii unei Orti a localului din Ca lea Rage le
Ferdinand No. 33, colectia fu ingrAmAditK in trei odti, iar in-
ventarierea ei a incetat.
Colectia numismatia cuprincle 32.143 monede i jetoane
cu urmItoarele grupuri : Antichitate aprox. 5500 monede, din
cari vre-o 4500 romane. Grupul monedelor greceti nu e mare,
cuprinde ns piese din toate epocele mai importante. Vre-o
800 dintre monedele romane reprezintA, monetaria republicei
restul este din epoca Imp4ratilor. Cea mai mare valoare au mo:
nedele cari nu se gAsesc in ed. II a lui Cohen. Vre-o 200 este
numArul monedelor barbare aflate in Ardeal. Grupul medieval
consta din 2800 buati in majoritate maghiare. Grupul modern
cuprinde aprox. 22.000 monede europene i transatlantice. Majori-
tatea o formeazA monedele ardelene i maghiare, apoi cele po-
loneze. Tot in grupul acesta se Osesc jetoanele, medaliile, pla-
chetele. bacnotele.
Colectiile Societatii literare, istorice $1 etnografice din
judetul Solnoc-Dobdca. (Administrate de Muzeul National
al Transilvaniei, Cluj).
Societatea s'a format in anul 1898, aprobarea statutelor gi
constituirea au urmat la 1899. Muzeul 2) a fost adApostit In edi-
ficiul liceului din Dej. La 1900 muzeul s'a supus controlului de
stat exercitat prin Inspectoratul Muzeelor. Deoarece societatea
nu a putat A. se ingrijeascl nici de adgpostirea demnA, nici de
administrarea potrivitg, muzeul a fost dus la Cluj i depozitat
') Descriptio nnmorum antiquornm etc. in tErdlyi Mizeum Egylet
vknyveis vol. VI. 1871-3.
2) A Szolnokdobokamegyei Irodalmi, Trtnelmi s Etnogrifiai Tir-
sulat alapszabilyai Ds. 1893. A Szolnokdobokamegyei Irodalmi, Tr-
tnelmi s Etnografiai Trsulat Evknyvei Ds 1900-1902.

www.digibuc.ro
67

spre administrare la sectia de antichitAti a Muzeului National


al Transilvaniei. Obiectele ins. sunt inventariate separat i au
buget separat. Societatea s'a desfiintat in acela an. Biblioteca
a rAmas i pe mai departe la Dej, la 1913 a primit un ajutor de
700 cor.
Baza colectiunilor o formeazA obiectele judetului e cele
cAtigate prin donatiuni. Muzeul de bele-arte din Budapesta a
depozitat Maya tablouri ; colectia etnograficA, contine in majori-
tate obiecte romneti. Muzeul constA, din sectia de antichitAti,
de arta industrial, de belearte i din cea etnograficA. NumArul
total al obiectelor este 3791. Biblioteca constA din 1532 volume.
Statul a contribuit pentru bibliotecA cu cite 3-400 cor. anual.
II. Sectia Botanica. 1) Pe cfind Muzeul zoologic i-a gAsit
adApost vrednic in noua cldire a Institutului zoologic, iar co-
lectiile de geologie-mineralogie, dei prea mult Inghesuite, sunt
expuse in institutele respective, comorile muzeului botanic ateaptA
de ani de zile un acoperAmfint primitor, vrednic de valoarea tiin-
tificA i culturalA a acestor colectii.
CAci aceste colectii meritA intr'adevAr o clAdire corespunzA-
toare, meritA sA fie vizitate de oricine se intereseazA de bogAtiile
noastre botanice.
Cea mai valoroasA parte a muzeului este herbarul, aezat
in clAdirea veche a Institutului de botanicA sistematicA. In du-
lapuri de o elegantA exageratI (sunt cele mai luxoase din intreaga
EuropA), lipite pe hartie trainicA i bine aranjate, sunt aci nu mai
putin de 460.000 plante, cuprinznd flora tArii noastre complet,
dar avand destul de bine reprezentat intreaga florA europeicA,
pe langA colectii mai modeste extraeuropeice. Colectiile herbarului
cresc zilnic prin plantele primite din toate pArtile lumii in
schimbul publicatiei noastre Flora Romaniae exsiccata. ScA-
rile e salele intregului edificiu aunt impodobite cu tablouri cu-
prinzand grupuri de plante caracteristice din muntii notri.

1) Clomunicatul Muzeului Botanic.

www.digibuc.ro
liS

Herbarul este rezervat specialitilor, publicul mare neavnd ce


profita prin vizitarea lui.

Fig. 14. Din colectia de plante a sectiei botanice.


Muzeul National al Transilvaniei.

www.digibuc.ro
69

Cu att mai instructiva este o plimbare prin muzeul botanic


propriu zis. In coridorul Institutului de botanica genera% dela
Universitate se gse0e o prima parte a acestui muzeu. 0 lunga
serie de dulapuri cuprinde o expunere a sistemului plantelor cripto-
game. Alge, ciuperci, licheni, ferige, etc. In mod instructiv pre-
parate, completate cu desene, modele de mach, sticla 1 lut
arata, tipurile principale ale plantelor fAra flori. Colectia bogata
a ciupercilor comestibile i veninoase are darul s intereseze
pe vizitatorii amatori.
0 aka. aerie de dulapuri este destinata plantelor utile (ali-
mentare, medicinale, de condiment, oleaginoase, resinifere, etc.)
ilustriind prin preparate bine reuite foloasele multilaterale pe
care le avem din lumea plantelor.
In laboratoral microscopic putem admira expunerea siste-
matic a gimnospermelor, un frumos exemplar din planta africana
Welwitchia mirabilis i tablouri cu floarea Lotus dela Oradea.
Mai vasta este colectia de tablouri cu plante caracteristice din
diferitele noastre regiuni, expus, ori mai bine zis ingrmdit
In lipsa de spatiu, in sala de curs. 0 colectie paleobotanica in-
structi,va este in coridorul de alaturi.
Plantele cu flori conservate in alcool, formalina ori preparate
uscate, sunt expuse sistematic inteo sala mare a vechiului teatru
national, unde se confectionau odinioara culisele i decorurile
scenei. Colectiile complete privitoare la plantele textile, tutunu-
rile ardelene i la cultura hameiului sunt Inca vrednice de re-
marcat, pe langa grupurile oecologice frumoase ale plantelor
de saraturi, turteaua etc.
In alte 2 camere putem admira colectii splendide de sec-
tiuni de lemne, producte vegetale aduse de un fost elev al in-
stitutului din Asia, (India, Japonia, China) i o colectie te-
ratologica importanta. Alte 2 camere tot atfit de nepotrivite
pentru astfel de scopuri, sunt pline cu borcanar de seminte
felurite. Colectia semintelor de palmieri este cat se poate de
completa.

www.digibuc.ro
70

Colectia de trunchiuri de copaci a muzeului botanic este


foarte bogatg, dar in lipsa unui local lemnele pgdurilor noastre
aunt conservate in curtea vechiului 6atru, trunchiurile exotice
pe scara teatrului.
Mad vom avea la un loc toate aceste pretioase colectii
inteo clIdire corespunzAtoare, pe care ngdgjduim s'o obtinem cat
mai curnd, orice vizitator, specialist ori diletant, va putea fi
multumit de muzeul botanic dela Cluj, care va expune, sub toate
raporturile, frumusetile i boggtiile florei noastre, pe lfingg, obiec-
tele botanice de interes general din lumea intreagg.
III. Colecfia Zoologica. 1) Aceastk colectie ocupg doug
mari sali in etajul de jos al Institutului zoologic i 4 camera mai
mici ca depozit de material nedeterminat. Colectiile sunt inchise
in dulapuri de lemn ea geamuri de sticlg, care aprg destul de
convenabil materialul impgiat.
Colectia zoologicg cuprinde urmgtorul material pentru di-
feritele grupe zoologice:
Vertebrate.
1. Pefti conservati in formol, 247 buc., majoritatea exotici
i putini din apele Ardealului ; apoi schelete de peti in numgr
de 5 buc.
2. Batraciene conservate in formol, 30 buc., forme ardelene.
3. Reptile conservate in formol, 129 buc., majoritatea exotice
la care se adaugg schelete de Reptile in numgr de 24 buc. i
Reptile exotica impgiate in numgr de 6 buc.
4. a) Hisdri impgiate in numr de 1663 dintre cari putem
distinge urnagtoarele grupe:
b) 311 pgsgri de balt i mare.
c) 220 pgsgri exotica.
d) 1102 pgsgri de pgdure, pliclurii tli cmp.
Pgsgrile de sub notatia a i d, apartin faunei Ornitologice a
a Ardealului afarg de cgteva forme Europene, i nu caracteristice
Ardealului.
1) Comunicatul Institutului zoologic al 17niversitiltii din Cluj.

www.digibuc.ro
71

b) Grupe biologice cu p6s6.ri caracteristice Ardealului In


numAr de 31 dulapuri de sticl, In mgrimea 1 m. cub. 0 11/2m. cub.
Grupurile cuprind aparte pgsArile de pduri de brad, de artar,
pg.durie 0 pseri de WO. din Ardeal 0 Banat 0 de cmp. Tot
relativ la clasa pAsgrilor Muzeul mai posedg.:
c) 79 cranii.
d) 18 schelete

Fig. 15. Sall In sectia zoologic. a Muzeului National


al Transilvaniei.

e) 115 buc. de cranii de pAsAri, interesante pentiu Ana-


tomia comparata a scheletului cephalic al pgsgrilor.
f) 0 colectie de ouX de 'Agri aranjate In saltare.
g) 28 cuiburi de diferite 'Agri.
h) a) Mamifere impriate in nunalr de 160 buati, din care
105 specii apartin Ardealului i restul exotice.
h) Grupe biologice cu manifere apartinfind faunei Ardea-
lului 0 exotice in numr de 6.
Apoi 49 cranii de mamifere eu deosebire de ctini.
30 scheletete de mamifere ardelene i exotice.
6. Piese anatomice kti embriologice conservate in borcane In

www.digibuc.ro
72

num4r de 180 bucAti (Pesti, Batracieni, Reptile, PAsAri si Mamifere).


Majoritatea cumprate din strintate.
7. Mode le anatomice din hArtie presatI, (ochiu, urechea si
trupul omului).

Nevertebrate

1. Protozoare, Foraminifere, scoici 12 cutii.


2. Porifere, 59 borcane cu animale conservate si 9 schelete.
3. Coelenterate, 99 borcane cu animale conservate si 41 de
schelete.
4. Echinodermate, 66 borcane cu animale conservate si 30
de schelete.
5. Briozoare. 28 de borcane cu animale conservate.
6. Vermidieni. 40 de borcane.
7 . Vermi Policheti. 15 borcane.
8. Artropode. a) Crustace 81 de borcane si 36 de schelete
toate exotice.
b) Arachnide 206 de borcane ca animale conservate, majo-
ritatea exotice.
c) Miriopode 169 de borcane cu animale conservate, ma-
joritatea exotica.
d) Insecte Ortoptere, 4 cutii, 40 c. m., 50 c. m. majoritatea
exotice si Europene.
e) Coleoptere 20 cutii acela format, majoritatea exotice.
f) Himenoptere 4 cutii, acela format, majoritatea europene.
g) Lepidoptere 112 cutii, acela format, majoritatea Ardelene
si a Europei intregi.
Mai sunt privitor la insecte 4 cutii cu industria insectelor,
2 cutii ca dimorphismul i mimetizmul la Lepidoptere.
9. Molufte, 130 de borcane cu animale conservate, 300 de
scoici mari i 2600 de cutii cu scoici mici.
10. 0 colectie de Tunicere In numr de 50, conservate in
borcane cu formol.
Din toate acestea se vede c colectia zoologicA a muzen-

www.digibuc.ro
73

lui nu. cuprinde mIcar pe de parte fauna regional5, a Ardea-


lului. Din acest punct de vedere singura incrfingAtur5. a Ver-
tebratelor meritl atenfiune particularI, aci cuprinde o frumoasg,
colectie de pslri si mamifere ardelene, corect preparate si bine
conservate. Celelalte clase de Vertebrate sunt reprezentate prin
material exotic, si numai foarte putine forme ardelene.
Nevertebratele aunt de asemenea reprezentate in majoritate
prin forme exotica si. numai foarte putin ardelene, mai ales In-
secte e in special Lepidoptere.
Ca materiale didactice pentru studiul Zoologiei si Anato-
miei comparate, colectia zoologicg prezina desigur deosebitg, va-
loare, cci principalele grupe zoologice sunt reprezentate in aceast
colectie prin cteva forme caracteristice.
In ceiace priveste materialul didactic pentru predarea Ana-
tomiei comparate colectia este mai grac e trebuie imbogtit
cu piese noi in special schelete de Vertebrate, care aunt putin
numeroase.
0 deosebit atentie meritit grupele biologice ale pgsArilor de
step, pIdure, munte si blti, bine Injghebate, asa ca BA poat
face o idee exact de fauna caracteristia a acestor medii par-
ticulare. In scurt colectia zoologia a muzeului Ardealului este
interesant attit pentru publicul mare, at si din punct de vedere
didactic pentru scoalele secundare ale Ardealului; de asemenea
pentru cursurile universitare de Zoologie si Anatomie comparat,
prezint un material pretios.
Muzeul posed si o biblioteca destul de bogat care Ina-
preung. cu Biblioteca Institutului Zoo logic reprezint o baz se-
rioasI pentru cercetri bibliografice a diferitelor cercetri origi-
nale de Zoologie si Anatomie comparat.
In ceeace priveste planul de lucru e imbogtirea colectii-
lor zoologice din acest muzeu, directiunea a alatuit urnatorul
plan :
1. In primul loc ajutat de personalul institutului se va al-
atui o colectie care are sI Infltiseze fauna local din jurul Clujului

www.digibuc.ro
74

care prezinta un deosebit interes didactic pentru studentii natu-


ralisti. Aceasta colectie va servi acestor studenti ca material de
comparatie pentru determinarea materialului recoltat in excursiu-
nile zoologice din jurul Clujului.
2. In al doilea rand Inca in vara acestui an s'a inceput a se
culege material pentru fauna regionall a Ardealului, in special
Vermi. Cum fauna unei regiuni asa de hatinse ca Ardealul ne-
cesit mult timp si specialisti pentru fiecare grupg, o parte din
acest material faunistic va fi studiat de Directorul si asistentii
Institutului Zoo logic, iar o alta parte se va trimite specialistilor
staini bine cunoscuti pentru determinare.
3. In fine se va imbogt colectia prin piese comandate din
strainatate, atat cat va permite viitorul buget al colectiilor zoo-
logice.
IV. Sec(ia mineralogica-geologica la edificiul Universitatii
din Cluj.
Muzeul mineralogic din Cluj 1) este in serviciul cursurilor
ce se tin la Universitate, dar este deschis si publicului vizitator
(Dumineca in orele a. m.). Valoarea muzeului intrece mult va-
loarea miei colectiuni care serveste mimai scopuri pur didactice,
avand si uncle exemplare rare si con tinand toate mineralele ca-
racteristice, Osite in Ardeal. Astfel este o colectie regional si
prezinta un deosebit interes atat pentru omul de stiint, cat si
pentra industriasul si practicianul, care doreste s cunoasa bo-
gatiile miniere ale pamantului romanesc.
La aranjarea muzeului s'a tinut seama de aceste cerinte si
li s'a dat o deosebit important.
1) Muzeul didactic este aranjat dupa sistema Dana. Aceastrt
parte a Muzeului aranjat In 2 sale mari si 2 coridoare, sunt in
apropierea Wei de curs a Institutului Mineralogic-Geologic al
Universittii si este eel mai cercetat, si aproape singurul cerce-
tat de publicul vizitator.

1) Comunicatul Muzeului.

www.digibuc.ro
75

2) Muzeul cerceteirilor gtiintifice este cu mult mai bogat,


ascuns In dulapuri cari umplu 4 sale.
3) Muzeul tehnologic, 1) care contine rocele utilisabile ale

La aranjarea Muzeului didactic s'a tinut seamN a va fi


eercetat i de public i astf el cuprinde cele mai frumoase ean-
tioane, minerale cristalizate, petrefacte i minunNtii ale lumei
minerale. La intrare ne Intfimpin N. cteva blocuri de marmurN,
cu Hipuriti dela HNdate i 2 columne de bazalt dela Detunata.
In antreu observIm un stalagmit uria de aproape 5 m. lungime.
Mai gros n partea lui superioarl dead la baza, ca o carp, arhie-
reascit ridicatN, din petera Sighitelului, pare a vrea sX arate
ct este de mare contrastul intre cele ce vezi in Muzeu i intre
grandiositatea lucrurilor rgmase In sfinul naturii.
Coridorul din stnga acestui antreu are o colectie de mine-
rale i roce intocmite pentru cei ce cerceteagt sala de cursuri.
Pe lfingN, modelele de gips ale celor 32 clase de simetrie crista-
linN, vedem i exemplare din naturg de o regularitate i claritate
care ii a impresia cN sunt i ele mNestrite. Omul s'a obicinuit
vada mai mula regularitate la lucrurile mestrite dect la
obiectele din naturg. Cine privete aceasa colectie, poate vedeN
cN, modelul de gips ma, mretia originalelor naturii numai In
mIsura in care o fotografie poate reda mIretia din natura.
In prima sala de colectie sunt adunate cele mai frumoase
eantioane i sunt arzate .dupX sistema Dana. In primul rnd
elementele native incepfind cu cel mai curat i mai pretuit cr-
bune, cu diamantul, care prin duritatea lui domina toate ce-
lelalte minerale. Cteva modele de stic1N, ale celor mai mari
diamante intregesc grupul mititelelor diamante necioplite din
colectia noasta. Pe and diamantul prin duritatea lui sffiie i
taie sticl, fratele lui, grafitul, care se ggsete In acela dulap,

') Az Erdlyi Nemzeti Mzeum Asvnytarnak technologial gyjte-


mnye Budapest, 1909.

www.digibuc.ro
76

abia daca poate cerni hfirtia. Aici ggsim : sulful curat cu cele
doua haine in care cristalizeazg, aurul, argintul, etc.
Pepitele de aur, cristalizate uneori in cristale mari, aa cum
rar se pot vedeA sunt aproape toate dela Roia. Aurul dela Roia
era o mfindrie a imperiului roman, care ei-a Smpins hotarele
pfinA in Dacia. Cetatea Roiei este i astgzi martorul vremilor
Daciei felix ea sg. vesteasc g. lumii efit de mult era pretuit
acest aur, care se poate vedeA in cele mai multe muzee mine-

Fig. 16. Sal4 In sectia mineralogicl-geologia a Muzeului


National al Transilvaniei.

ralogice. Par se vor putea vedea pepite cristalizate atat de fru-


moase ca exemplarele colectiei noastre.
LngX elementele native se iniruesc sulfidele, teluridele.
etc. cu cele mai lucitoare i mai frumoase cristale : aricii de an-
timonit dela Baia-Sprie, blenda i galenele, cu nenumgratii, tochi
de broascei ai piritelor. Cteva raritgti ale Muntilor Apuseni :
silvanitele, hessitele i nagyagitele sunt de asemeni bine repre-
zentate. Haloidele kfi Oxidele ocupa o mare parte a colectiei.
Cuartul cu multele lui varieati domineazg. aceastg, parte a co-
lectiilor intocmai cum intre Carbonati este mai bogat reprezen-
tata calcita i aragonita. Silicatii atAt de rgspanditi pe supra-

www.digibuc.ro
77

fata plmntului inct ar putek spune cu drept cuvnt, cA, pg.-


mfintul este al lor, fAcnd parte din cele mai multe roce ale
naturii, sunt bogat reprezentati i In colectia noastrl. Feldspatii,
piroxenii, anfibolii, smaragdele, aquamarinele, gran atele, topazele,
turmalinele, micele le gAsim aici in cele mai felurite varietati.
Inteun dulap special pietrele scumpe, taiate i lustruite, aa
cum se pot gAsi i In comert. Cteva modele de sticla cari sunt
in acelai dulap, se pot cu uurintA deosebi de cele veritabile.
Inteun alt dulap special este colectia de meteorite, intre cari
cel mai mare exemplar, cu o greutate de 35,7 kgr. este din me-
teoritul cAzut lnga Mociu (in aproprierea Clujului) la 2 Febr. 1882.
Tot In aceasta sal gAsim i ,5teampurile (moara) de aur
In forma lor primitivA, cum le gAsim In toate tinuturile aurifere ale
Muntilor Apuseni. In grupuri la fel voim sl am metoda cum
se extrage fierul, arama, sarea, aluminiul etc.
A doua sall a acestei colectiuni cuprinde In statui de rnA-
rime naturalA pe nemuritorii tuturor timpurilor geologice. Colectia
geologicA-paleontologicI a muzeului nostru cuprinde aproape toate
petrefactele caracteristice gsite in Ardeal i o mare parte acelor
din strAinAtate, iniruite in ordine cronologicA a diferitelor epoce
geologice. Deosebit de interesant este scheletul Ursului de ca-
verne din petera Onceasa, care este unul dintre cele dintAiu
schelete complecte de acest fel. Tot in aceasta salA gAsim In
dulapurile de Mag pAreti toate rocele caracteristice din Ardeal,
dispuse pe regiuni i masive muntoase.
2. Muzeul cereeteirilor f tiintifice cuprinde 4 sAli. Rocele
din Ardeal au toate reprezentanti in aceast colectie. Valoarea
deosebit a acestei pArti a muzeului nostru o a colectia bogat A
de sectiuni subtiri, cuprins in trei dulapuri speciale.
3. Muzeul tehnologic contine rocele utilizabile ale Tarii In
douA sAli i un dulap special aezat in coridor. Aceast colectie, care
are menirea sA informeze publicul vizitator despre bogAtiile mi-
nerale ce pot fi valorizate In tara noastrl, aceast colectie care
ar trebui sA arate industriaului i comerciantului um:1i cal de

www.digibuc.ro
78

prosperare, nu s'a putut desvolta pang acum, fiindca ne lipseste


deocamdata locul necesar colectiilor de acest fel. Cuprinde insa
pana acum peste 1000 de esantioane i speram ca in viitorul
apropiat aceasta parte a colectiilor noastre sit fie una din cele
mai bogate colectii de roce utilizabile, gratie sprijinului dat de
Ministerul Industriei.

2. MUZEUL BARON BRUKENTHAL,

Muzeul Brukenthal din Sibiiu1) este fondatiunea baronului


Samoil Brukenthal (1721-1803), fost guvernator al Ardealului.
Ace ast barbat luminat era mare pricepator i amator de arta.
Majoritatea obiectelor le-a colectionat el lime in a doua juma-
tate a secolului al XVIII-lea. Erne le din tablouri au fost donate
de imparateasa Maria Terezia, altele comandate la artisti vienezi,
un mare numa'r a fost cumparat la auctiunile din Viena, Ger-
mania, Tari le-de-Jos si Paris. Colectiunile le-a asezat in palatul
su din Sibiiu, dada la 1791, in stilul palatelor vieneze. Bruken-
thal s'a ocupat el inane cu aranjarea muzeului, dar a avut si un
custode, pe Samoil Hahnemann, care devenise celebru ca medic
prin Intemeierea omeopatiei. Primul inventar s'a facut la finea
secolului al XVIII-lea. Prin testainentul _sau din_a.Ianuarie 1802,
baronul Samoil Brukenthal a testat pentru conservarea
gatirea muzeului un capital de 36.000 fl. e a obligat familia sa
ca s tia muzeul deschis pe seama publicului in palatul sau,

1), M. Csdlci : Skizzen zu einem Fhrer durch das Baron Brukenthal-


sche Museum. Hermannstadt, 1895.Idem : Baron Brukenthal'sche Gemlde-
galerie. Eine Auslese etc. Hermannstadt, 1903.Idem : Die Kupferstiche des
Baron Brukentharschen Museums. Hermannstadt,1906. Idem : Fiihrer durch
die Gemldegalerie. Hermannstadt, 1901-1909. Die Brukenthal'sche Geml-
degalerie, Kronstadt 1911.Th. Frinimel; Kleine Galeriestudienl I, Lieferung
Neue Folge, Wien, 1894.-1. Reissenberger : Die Siebenbargischen Miinzen
das Freih. Samuel von Brukenthal'schen Museums In Hertnannstadt, Anna-
rul lie. evangelic, 1878-79 i 1879-80.T6th S.: Erdly els kptra clip-
zmvszeti Szemle., 1880.M. Csdki : Citluza Pinacotecei, Sibiin, 1920.
Festschrift zur Erinnerungan den 200. Geburtstag seines Stifters Hermann-
stadt, 1921.V. Roth : Mitteilungen aus dem Baron von Brukenthalschen
Museum 1-3 Lieferung, 1912-1915.

www.digibuc.ro
79

iar in cazul cg, linia logrbgteasa a familiei s'ar stinge, muzeul va


trece in posesiunea gimnaziului evangelic din Sibiiu. Baronul Josif
de Brukenthal a cedat la 1867 prin testament i palatul Bruken-
thal gimnaziului evangelic. La 1872 familia Brukenthal se stinge
fgrg, urmai. Dupg, incercarea nereutitg, a baronului Iuliu Brukenthal
un succesor maghiarizat al liniei laterale a familiei de a
ataca testamentul, muzeul i. palatul trec in posesiunea gimna-
ziului evangelic, in a arui proprietate se Osesc i azi. Prin de-
valvatiunea banilor dela 1811, capitalul muzeului se reduce la

Fig. 17. Palatul Iluzeului Baron Brukenthal In Sibiiu.

7200 florini. In urma acestei pierderi numai la 1817 se face


deschiderea solemng, a muzeului, care din cauza veniturilor mini-
male nu-i poate umbogg.ti colectiile. Prin economii intelepte pe
la 1865capitalul se ridicg, la 100.000 fl., de aci inainte avand
muzeul anual un venit de 6500 fl., se incepe completarea i
augmentarea colectiilor. In mod deosebit crete biblioteca, nu-
mgrul volnmelor se ridia dela 15972 la 100.000. Punctul de ve-
dare in privinta imbogg.tirii muzeului a fost : a da atentie deose-
bitg. in primul rnd operelor artei sgseti, caracteristice pentru
desvoltarea culturii acestui popor. Dar muzeul a fost completat
i prin mulaje i reproduceri i prin donatiuni. 0 achizitie mai

www.digibuc.ro
80

putin Imbucuratoarea au fost tablourile cumpArate in Berlin,


deoarece ele nu tin seaml, de caracterul galeriei. ConducKtorii
muzeului inabogAtesc muzeul ea mult g. circumspectie, tendinta
este acum a corespunde cerintelor timpului in cadrul intentiilor
fondatorului. La 1845 catalogul galeriei de tablouri fu criticat de
profesorul Trost, deoarece unele din tablouri au fost atribuite pe
nedrept somit1tilor artei. Un alt neajuns era starea dep1orabil5.
a tablourilor in privinta conservgrii. In ambele privinte mu-

Fig. 18. Sala in galeria de tablouri a Muzeului Baron Brukenthal.

zeul a Osit remediul radical. Tablourile au fost revizuite i


restaurate de Carol Schellein, directorul coalei de restaurare
din Viena. Numai 12 tablouri au fost restaurate pfing, la moartea
lui Schellein. La 1894 li 1899 galeria de tablouri a fost temeinic
studiata de distinsul istoric de arM vienez Dr. Th. v. Frimmel.
Rezultatul acestui studiu a fost nu numai publicatiunea sa cuno-
scutA, dar kii descoperirea originalului de Jan van Eyck. La pro-
punerea sa curatoriul muzeului s'a inteles cu custodele Academiei
de belearte din Viena, Eduard Gerisch, care s'a obligat a face
toate restaurrile pentru 10.000 coroane. Aceste lucrgri s'au fcut
dela 1869-1899. S'au restaurat la Sibiiu 580 tablouri cu defecte

www.digibuc.ro
81

mai mici, 299 fiind mai gray deteriorate au fost trimese la


Viena, 245 dintre aceste au fost trase pe pfinzX nouL
Muzeul este condus de un custode, un custode-adjunct i
patru functionari auxiliari. Supravegherea, administrarea si Im-
boOtirea muzeului o ingrijeste Curatoriul, care conform fonda-
tiunei se compune din preotul evangelic, un membru al Consi-
storiului e directorul liceului. Averea muzeului consta din doul.
case, 90762 cor. si donatiuni. Suma
anuall destinata pentru cumpArri
este 10.000 lei.
In 1916 colectiile mai valo-
roase, mai ales tablouri, bijuterii si
monede au fost depozitate la Buda-
pesta de frica unei eventuale born-
bardri a orasului de catre trupele
romne, 48 de lzi au fost -depuse
la Muzeul National din Budapesta.
In 1919 ele au fost readuse cu ex-
ceptia unei singure Azi cu obiecte
arheologice. Din cauza transpor-
arilor tablourile au suferit unele
deteriorri mai mrunte, cari pot Fig. 19. Jan van Eyck : Por-
fi remediate prin restaurare. Aran- tretul unui necunoscut.Muzeul
Baron Brukenthal.
jndu-se din nou, muzeul fu rede-
schis. Numrul vizitatorilor variaz anual intre 3000 si 4000. In
1919 Alteta Sa Regalli Principele Carol a vizitat galeria.
In trecut dintre vizitatorii cu nume ai galeriei unii au luat
not in scrierile lor despre muzeu. Asa Kazinczy In cErdlyi
Levelek din 1818, John Paget la 1842 'in lucrarea sa despre
Ungaria si Ardeal, Charles Boner la 1866. De mai mare impor-
tant sunt aprecierile savantilor istorici de art ca : Frimmel,
Hofstede de Groot, Bredius, Voll, etc. Pentru a atrage interesul
public asupra muzeului a servit mult participarea la expozitiile
din Brgge, Londra si Erfurt. Dar si din partea conducerii mu-

www.digibuc.ro
82

zeului a'au dat publicatii serioase. Ca lucrKri premergAtoare au


servit articolele din 1826-27 in Archiv fr Geschichte, Sta-
tistik, Literatur und Kunst i catalogul in manuscris din 1830,
1836 i 1837. La 1844 apare catalogul di:Ara al galeriei. La 1882
1884 i 1893 apare un catalog care denotl mai mult simt critic.
UrmeazI apoi catalogul din 1901, 1903 i 1909. Cel din urmA
st5, allturi de cataka-
gale muze elor mai
mari dinApus. In1920
apare primul catalog
romfinesc, prin care se
aduc servicii inconte-
stabile culturii publi-
cului romfinesc. S spe-
rm, c in curfind vom
vede i un catalog
descriptiv in romne-
te, care s populari-
zeze continutul tutu-
ror sectiilor. In lucra-
rea comemorativ ap-
rut de curfind, deo-
sebit atentie merit
aprecierea sectiilorprin
conducAtorii kr.
Fig. 20. Hans Memling : Brbat citind.
Muzeul Baron Brukenthal. Dup toate semnele,
Muzeul Baron Bruken-
thal va devenl cu timpul un muzeu national al Smilor din Ardeal.
Ideia este sntoas. Primii pai s'au fcut mai de mult, o continuare
in prezent : prin luarea In administratie a Muzeului Societtii Carpa-
tilor din Sibiiu se vor uni colectiile etnograf ice ale ambelor muzee,
formfind o sectie etnografia a Muzeulni. Brukenthal, materialul
de art. religioas impreun cu colectia bisericii evang. vor fi ex-
puse in ferula numitei biserici, formfind o sectie separat. Colectia

www.digibuc.ro
b3

de arme a Muzeului Brukenthal se va uni cu colectia de arme a


ormului, primind kettl potrivit in edificiul primKriei oraplui. In
modul acesta, prin unirea muzeelor srtseti din Sibiiu i fcfind
completN.rile necesare se va nate Muzeul National Ssesc. .Atunci
arta internationall din muzeu va forma numai o valoroas sectie,
pecetea unei personalitti marcante din trecut.
Colectiunile Mu-
zeului Baron Bru-
kenthal. Muzeul are
in prezent opt sectiuni
i anume 1. Biblioteca
cu 127.177 volume ; 2.
Pinacoteca 1372 ta-
blouri ; 3. Colectia de
stampe 133 vo 1. i
1189 buati; 4. Sectia
arheologia 6303 obie-
cte ; 5. Sectia manu-
scriselor 2301 volume
i fascicole; 6. Sectia
numismatid. i tezau-
rul 55.295 obiecte ; 7.
Minerale 3782 bu cNti
8. Mulaje 284.
Galeri a de ta-
Fig. 21. David Teniers : Ioan BotezAtorul.
blouri e singura din Muzeul Baron Brukenthal.
Transilvania i a ocu-
pat al doilea loc in Ungaria de ieri. In deosebi de bogat sunt repre-
zentate coalele Trilor-de-Jos in 7 Ali i coala german in 5
sli. coala italian cuprinde 4 sNli, arta saxon este de asemenea
bine reprezentat. Ern nurar de tablouri aunt contimporane fon-
datorului, o serie IntreagN, Ins apartine celor mai distini ma-
ietri vechi ai artei. Perla galeriei este lucrarea originalN, a ma-
relui pictor Jan van Eyck : Necunoscutul cu chaperon albastru,

www.digibuc.ro
84

care dei poarta signatura lui Drer (probabil din secolul al


X VIII-lea), totusi a fost recunoscuta de cei mai de seama spe-
cialiti : Bredius, van Groot, Tschudi, ca opera a lui Jan van
Eyck. 0 alta capodopera a fost admisa ca lucrare originala a
lui Hans Memling, chiar dupa ce a fost expus a. la expozitia din
Brgge. Ea poarta tit-
lul : Barbat citind
(Lesender Mann). Nu
numai inrudirile de stil
cutablouriledinBerlin,
Brgge i Roma, dar
i expresia i continu-
tul sufletesc corespund
personalittii lui Hans
Memling. Primei e-
poce a lui David Te-
niers j. atribue Hof-
stede de Groot tabloul
reprezentnd pe copi-
lul Joan Botezatorul.
Lui Tizian ori numai
coalei sale se atribue
cLogodna Sf. Ecate-
rina. De Lotto poseda
muzeul pe Sf. Iero-
Fig. 22. Martin Stock : Horia. Muzeul
Baron Brukenthal. nim. Ar duce prea de-
parte a insira tablou-
rile mai insemnate ale galeriei. Ne vom multuml deci numai cu
cteva nume mai cunoscute : Jacob Jordaens, Hendrik -van Baler',
Gilis d' Hondecoeter, Jan Fyt, Michiel Janszen Mierevelt, Harn3en
Frans Hals, Pieter Molyn, Adriaen van der Venne, Jan Gerrits van
Bronkhorst, Cornelius Saftleven Philips de Koninck, Frans van
Mieris, Philips Wouwerman Lieve Verschuier, Jan Josias Ossen-
beck, Melchior d'Hondecoeter, Jacob Toorenvliet, Willem de

www.digibuc.ro
85

Heusch, Michiel Swerts etc. Dintre pictorii ardeleni stint de re-


marcat Johann Martin Stock (1742-1800) kii Karl Drrschlag
(1832-1917). Primul are din punct de vedere romtinesc insemnA-
tatea de a eterniza chipurile martirilor Horia, Clokica e Criban.
Din punct de vedere strict muzeologic, ce-i drept, nu ne
vom simtl pe deplin multumiti trecnd prin sEile galeriei. A-
ceasta ins . nu este vina directiunii. Asemenea neajunsuri inevi-
tabile gsim i la galerii mai celebre din Apus. Edificiul s'a zidit
ca palat particular, iar nu ca muzeu. Lumina vine din laturi,

Fig. 23. Sectiunea arheologica a Muzeului Baron Brukenthal.

uneori este putin suficient, tablourile nu stint puse in valoare,


precum ar fi cazul intr'un muzeu contimporan. Caracterul domi-
nant al galeriei este aerul aristocratic, precum 11 gNsim in ta-
blourile vechi olandeze ce reprezint galeria unui aristocrat : pe-
retii de slits pfin jos aunt imbrAcati cu tablouri e prin aceasta
individualitatea diferitelor tablouri suferl.
Insemntatea galeriei o ridia faptul, c5. In afarl de cfitiva
maietri mari ai trecutului, ea posed un considerabil numr de
tablouri, cari devi creatiuni ale maietrilor de al doilea rang, prin
raritatea i particularitatea lor, sunt indispensabile pentru studiul
istoriei artelor. Luand in considerare problemele muzeelor din

www.digibuc.ro
86

Transilvania, galeria Brukenthal joaca. incontestabil primul rol :


ca bogatie, ca valoare istorica gi artistica, nici una dintre galeriile
noastre nu se poate compara cu ea. In schimb cel ce studiaza istoria
generala a artelor, Igi va putea intregl cunogtiintele tocmai prin
ce lipsegte aici, studiind galeria Familiei Regale gi a muzeelor
din Bucuregti, dincoace de Carpati : colectiunea Ipolyi la Oradiea-
Mare, pinacotecele din Timigoara, Cluj, Targu-Mureg gi Arad.
Daca ne este posibil a ne forma o idee generala despre istoria
picturii pe teritoriul tarii noastre prin originale, aceasta o mul-
tumim in cea mai mare parte galeriei Muzeului Brukenthal.

Fig 24. Cabinetul numismatic i. tezaurul Muzeului Baron Brukenthal.

Colectia de stampe este intemeiata de fondator, ea are patru


despartaminte : gcoala olandeza-flamanda, germana, italiana. gi fran-
.ceza. Dintre reprezentantii Tarilor-de-Jos remarcam pe Ostade,
Berghem, Goltzins, Sadeler ; dintre germani pe Drer, Chodo-
wiecki, Kilian, Frey, Schmutzer, Bartsch, dintre francezi pe Cal-
lot, Audran, Poilly, Dorigny, dintre Italieni pe Caracci, Marcan-
tonio, Morghen, Bartolozzi. In total 91 maiegtri francezi, 78 ger-
mani, 61 din Tarile-de-Jos, 48 Italieni 1).
9 Date mai apropiate despre colectia de stampe In 'Festschrift zum
siebzigsten Geburtstag Carl Albrich.s 106 ; M. Cstiki : Die Kupferstiche
des Baron Brukenthalischen Museums (16-18 Jahrhundert) Beschreibendes
Verzeichnis.

www.digibuc.ro
87

Sectia arheologicei -preistoricei este arzatii, in grajdurile de


odinioarl transformate acum pentru scopurile unni muzen de an-
tichiati. Perlele acestei sectiuni aunt : monumentele lui Mithras,
statuia Hekatei, o placa de alabastru reprezentfind judecata lui Paris,
grupul de marmur a lui Iupiter i Iuno din Alba-Iulia, un

Fig. 25. Sebastian Hann : Oanl.


Muzeul Baron Brukenthal.

umbo dela HXlmaj. Dintre antichiatile preistoice din epoca bron-


zului : descoperirea din Gusterita (Hammersdorf) dela 1870 i
Cincul-Mare (Gross-Schenk) din anul 1880.
In sectia manuscriselor nu ne putem ocupa aici, decat cu
cele vechi. Dintre cele mai vechi sunt : Summa de trinitate et fide
catholica, din anul 1398, din punct de vedere artistic e tiintific
cele mai importante : Codex Altenberger din secolul al XIV-lea,

www.digibuc.ro
-SS
_

cu icoana rAstignirii gi jurAmAntut oficial al conduatorilor ora-


gului Sibiiu ; un breviariu din secolul al XV-lea 1), numit Bre-
viarium Brukenthal cu miniature din viata de toate zilele gi din
Biblie ; un antiphonarium din secolul XV, cu initiale bogate. De

Fig. 26. Agraft sseaseit din sec XVI-lea.


Muzeul Baron Brukenthal.

deosebitA importantA pentru Ardeal sunt articolele dietei arde


lane din sec. X VIXVIII. Se mai gAsesc diplome ale Domnilor
romAni din sec. XVII- lea.
Sectiunea numismatica are un rol important nu numai
In Muzeul Brukenthal, dar i In general ca i o bogat colectie
de monede ardelene. In afarA de valoroasa colectie greacA, romanA
gi barbarA, cea mai important parte contine monedele ardelene
I) M. Csdki: Das Breviarium Brukenthal. Hermannstadt, 1913.

www.digibuc.ro
89

i maghiare, aproape complete. 0 parte amonedelor mai valoroase


este expus publicului, aranjarea restului va reclama n urma
schimbrilor provocate prin imprejurrile rzboiului, un timp mai
indelungat.
In aceast sectie sunt aezate lucrrile artei in dustriale din
Transilvania, in deosebi importantele lucritri ale giuvaergiilor :
briuri lucrate cu filigran ori email, cu perle i pietre scumpe, lu-
cari din secolul XVI pg.ng. In secolul XVII-lea. Ca produse ale
artei sseti din. Ardeal pot fi privite agrafele din bpoca reforma-
tiunii, dar i numeroase alte obiecte ale giuvaergiilor : cupe, ibrice,
tactimuri, ciborii, chrismatorii. Celebrul giuvaergiu sas Sebastian
Hann este reprezentat prin cfiteva importante lucrri. Colectia s'a
imbogItit prin tezaurele bisericilor din Sibiiu i Cisndia, depozitate
la muzeu. Din acest din urnag, tezaur fac parte o monstrant. i un
crucufix din sec. XV-lea, cari caracterizeaz g. culmea giuvaergiei
ardelene. In tail de aceste lucrri indigene sectiunea posed i o
colectiune de inele antice i din epoca renaterii (geme i carnee).
Colectia de mulaje : cuprinde In majoritate antichitatea,
dar i cteva alte epoce : opere de Michelangelo, Schlter, Ca-
nova, Danecker, Thorwaldsen, Schadow, Rauch, Rietschel.
Colec(ia de minerale este cu mici exceptii specific arde-
lean. De oarece aceast colectie iese din cadrul Muzeului Bru-
kenthal, se proiecteazI depozitarea ei la Muzeul Societtii de
tiinte naturale din Sibiiu.
Muzeul posedg, o foarte insemnat bibliotecd 1). A ne ocupa
de ea nu intr in cadrul preocuprilor noastre. Totue trebuie s
remarcgm cteva opere pretioase : Doua manuscrise ardelene din
jumtatea prim a secolului al XV de Antoniu din Media
i Valentin Mathias din Sibiiu. Dintre cele vre-o 300 de incuna-
bule cel mai vechi este a lui Toma de Aquino : Opus praeclarum

1) Katalog de Bibliothek des Baron Brukenthalischen Museums in


Hermannstadt 1896 900.F. : Die In cunabeln der Hermannstdter
Capellen-Bibliothek III, an).R. ,Speck : Die Bibliotbek. (In eFest-
schrift, etc.)

www.digibuc.ro
90

quarti scripti dela 1469, tiprit de Petrus Schffer In Mainz,


una din cele mai importante tipgrituri ale lumii. In privinta ini-
tialelor si ilustratiilor se distinge biblia tipografului Koburger din
1483, apoi biblia tipAria la 1522 In Leyden. Din sec. al XVI-lea
s'au plstrat mai multe cArti religioase ale Sasilor din .Ardeal.
0 ideie despre orasele vechi din Ardeal ne a cartea ilustratg. :
Stadtbilder der ganzen Welt din 1592. Numeroase arti pri-
vesc istoria Transilvaniei. Din colectia de hrti este de relevat
Mappa della Transilvania de Visconti dela 1699. Din biblioteca
moderna pe noi ne va interesa in primul rnd biblioteca de
istoria artelor.

3. MUZEUL ASOCIATIUNEI PENTRU LITERATURA ROMANI I CULTURA


POPORULUI ROMAN, IN SIBIIU.

Dad, muzeul Baron Brukenthal din Sibiiu numai cu timpul


a devenit, ori e pe cale sg, deving, un muzeu national al Sasilor,
Muzeul Asociatiunei din Sibiiu 2) a avut dela Inceput caracterul de
muzeu national al Romfinilor. Deosebirile sunt mari Intre aceste
dou muzee din acela oras. Sectia etnograficA este mai bogat
In Muzeul Asociatiunei, In schimb nu se poate face comparatie
Intre sectiile culturale ale acestor doua muzee. Pe cfind In primal
caz se mosteneste un muzeu considerabil al unni aristocrat bogat
impreung ca un capital pentru sustinere si augmentare, in al doilea
caz prin contributiunile modeste ale unui popor sArac se creiaz1
un muzeu, caxe nu are mijloacele materiale pentru desvoltare si
care apeleazX la donatiuni. Prima este o institutie seculark a
doua o institutie de tot tinerL Pe cnd la primul muzeu scopul
principal a fost sustinerea si desvoltarea muzeului, la al doilea
chestiunea muzeelor a fost numai o parte din multiplele preo-
1) ,Transilvania Revista Asociatiunii pentru literatura romnii i
cultura poporului romam, numr jubilar 1861-1911, Pag. 457-75 : Oct.
O. Tsluanu : Muzeul Asociatiunii. Din problemele Asociatiunii, (Sibilu,
1920). I. Georgescu, Proiect de reorganizare a sectiiior tiintifice-literare
ale Asociatiunei, Sibiiu, 1920.Statutele Asociatiunii, Sibilii, 1919, Transil-
vania LI, No. 5-9. Pag. 564-567.Transilvania LII, No.7-8. Pag. 536
537-588 598-99.

www.digibuc.ro
91

cupAri culturale ale Asociatiunei. Aa se explica deosebirea litre


scopul, valoarea i numKrul colectiilor.
Asociatiunea pentru literatura romfinK i cultura poporului
romn s'a ocupat chiar In primii ani ai existentei sale cu ideia
de a infiinta un muzeu. Secretarul G-. Baritiu propune la 1861
sK se adune material folcloristic, inscriptii romane i documente.

Fig. 27. hiuzeul Asociatiunei pentru literature rornne


i culture poporului roman. Sibiiu.

Raportul bibliotecarului Cristea amintete nite colectiuni primite


la 1867, cari vor fi temelia unui cmuzeu de insemntAti. Prima
amintire a muzeului se face la 1868, and Visarion Roman pro-
pune A se tiplireasa catalogul muzeului. Acest muzeu era insA
modest, aa se explia propunerea sectiunei tiintelor naturale
din 1880 pentru Infiintarea unui muzeu istoric-natural. La 1881
Dr. P. Barcianu se ocupa din nou cu infiintarea unui muzeu

www.digibuc.ro
92

i ne dl ocazie s4 constatIm at de intelept se apreciaztt rostul


Insemnltatea muzeelor combatnd principiul curiozitg.tilor. Mem-
brul supleant Eugen Brote la 1882 face propunerea ca Asocia-
tiunea s cldeascl un edificiu propriu pentru toato reuniunile
romne din Sibiiu. S'a decis cumpgrarea casei No. 8, pe strada
Morii. Edificiul pe IfingK alte scopuri aveh sA aclAposteascg O. co-
lectiile. Dupce Asociatia la 1896 cumprase un intravilan,
in anul 1897 Dr. C. Diaconovich, primsecretarul .Asociatiei, pre-
zina un raport contiincios privitor la infiintarea unei case na-

Fig. 28. Interior In sectia etnografica. Muzeul Asociatiunii.

tionale. Cu ocazia adunrii generale a acestui an, Diaconovich


prezintI din nou proiectul. Dr. Augustin Bunea er de prerea
ca s, nu se Infiinteze muzeul proiectat, ci O. se dea ajutor pen-
tru muzeele gimnaziilor romne. Dup discutii pasionate chestiu-
nea s'a pus la vot : ideia muzeului central invinge eu 45 fat cu
34 voturi. S'a hotgrt deci ridicarea unei Case nationale care
ya cuprinde Intre altele i un muzeu istoric i un muzeu etno-
grafic : adecl un muzeu national-cultural. Cea mai mat:e greutate
a constituit tug faptul, c Asociatiunea nu avea fondurile necesare,
in cqtigarea fondurilor Diaconovich ui-a cfitigat merite frumoase.
Prin loteria Asociatiunei i prin introducerea rscumprgrii feli-
citrilor de anuI nou a adunat pfinit la 1905 suma de 26.000 cor.

www.digibuc.ro
93

Prin colecte si donatiuni s'au mai adunat 100,000 cor., dintre cari
24.000 a donat familia Mocioni. Asociatiunea s'a putut acum gandi
serios la edificare. Dintre 26 planuri fu acceptat acela a lui Aladr
Baranyai din Zagrabia. La 1903 s'a pus piatra fundamentall, iar
la 1905 s'a fAcut inaugurarea muzeului, care a fost totodat5, o
mare serbare nationall. Edificiul a costat 158.426 cor. 97 fil.
- Muzeul Asociatiunii prin aceasta de fapt a luat fiintg, de-
oarece Oa.' atunci era. numai in stadiul de ecolectiuni. Ca punct
de orientare a muzeului comitetul central a stabilit urmXtoarele

Fig. 29. Clovoare i porturi nationale In Muzeul Asociatiunii.

doua sectiuni : 1. sectia istoria si 2. sectia etnograficK. Pentru a


pune baz1 serioas/ muzeului, Asociatiunea a aranjat expozitia din
1905. Meritul aranjXrii expozitiei este al lui Diaconovich. Expo-
zitiunea a reusit uimitor : ea numgr 9000 obiecte, a costat 6000
cor. o suml,, care a fost acoperia din pretul de intrare e don a-
tiuni. 0 parte a obiectelor a fost clonal de proprietari, o micA
parte cumpArag. Muzeul Asociatiunei cuprindea vre-o 3000 obiecte.
La sfttrsitul anului 1906 se angajeaz . un custode interimal cu
retributia anualA de 200 cor. in 1909, comitetul central a luat
urmittoarele dispozitii : 1. s6 se facA, o selectiune a obiectelor de
muzeu. 2. in lipsa mijloacelor materiale secretarul literar sl se
ingrijeasca de muzeu. 3. pentru sporirea succesivit a colectiunilor

www.digibuc.ro
94

in fieeare an s. se ia in bugetul Asociatiunii o sum oarecare.


Muzeul ia un nou al/Ant sub ingrijirea secretarului O. C. Tz-
Muanu. in cursul anului 1909 muzeul s'a sporit cu 1100 obiecte.
S'a trimes circulara directorilor despArt/mintelcr, s'att aranjat expo-
zitii etnografice, trimitfind sute de obiecte pentru muzeul central.
Pentra Inzestrarea sistematica a muzeului adunarea generalg. din
1910 a autorizat pe secretarul literar TAz1Kuanu ca s faca
ltorii pentru a aduna i cumpra obiecte. in ce privekite activi-
tatea internI a muzeului s'a facut un inventar general, tiprituri

Fig. 30. Furci de tors. Muzeul Asociatiunii.

pentru catalogarea pe fie, un registru de intrare insotit de un


indice alfabetic. Cre5terea colectiunilor a mers repede inainte
OA la 1916, cnd o parte a obiectelor, precum la celelalte
muzee, de frica unei bombardAri, au fost depozitate In 10 lzi la
Muzeul national din Budapesta. Abia in 1919 cu ocazia ocupIrii
Budapestei au fost readuse. Numrul vizitatorilor in anii din
urmA, variazX intre 10 i 15.000 anual.
Colectiile Muzeului Asociatiunii. Sectia etnograficg, a
Muzeului Asociatiunii este cea mai mare dintre toate colectiunile
din Ardeal. Ea cuprinde peste 15.000 obiecte. Pentru a ne forma
ideie despre mrimea celorlalte colectiuni etnografice s remar-
c4m urmtoarele cifre : Muzeul Slcuilor din Sf. Gheorghe are

www.digibuc.ro
95

peste 6000 de obiecte, Muzeul Carpatilor din Cluj, tot atitea obiecte,
urmeaza apoi colectia Muzeulni National din Cluj en vre-o 3000
obiecte, plus colectia Orosz 6000; sectiunile etnografice ale celorlalte
muzee ; Muzeul Societatii Carpatilor din Sibiin, ale muzeelor din :
Deva, Timigoara i Baia-Mare aunt colectiuni mai modeste.
Muzenl Asociatiunii are urmatoarele sectinni : etnografica
cu 15.214 obiecte, arheologica 3808, industriala 860, bisericeasca
845, artistica 430, eco-
nomica 380, geolara 1200,
de n aturale29.301 obiecte.
Biblioteca numara 28.540
volume.
Numarul mare al
obiectelor etnograf ice este
cu att mai uimitor, en
cat Muzeul Asociatiunii
este cel mai tartar muzeu
etnografic din Ardeal. In giltiftioirr,) a VA
sectia etnografica se ga-
segte o serie de obiecte
rhiiittqra 4V'A
etnografice mult admi-
rate, aga tesaturile, bro-
deriile, luerarile in lemu,
seria de porturi nationale,
serbarea junilor din Bra-
gov, etc. Sectia biseri-
cease posed numeroase
Fig. 31. O1.ria. Muzeul Asociatirmii.
icoane, potire, portrete ar-
hieregti, vederi fotografice ale bisericilor. Sectia artistica cu-
prinde 40 de picturi ale artistului bragovean Migu Pop, 200
de Octav Smighelski, allele de Flavin Donna, Cabadaieff, Al-
besen, Chidu, etc. In prezent au loc tratative pentru a cgtiga
tablourile familiei Smighelski. Sectia arheologica cuprinde monede
gi inscriptii romane. Barbatii insemnati ai Transilvaniei sunt re-

www.digibuc.ro
9G

prezentati prin portrete, de ex. : aguna, Mocioni, Doda, Ursu,


etc. Scopul Muz.eului Asociatiunii este clar descris in brosura Din
problemele Asociatiunii : esg, fie glinda fidel a tot ce Romfinia
intregitg, si In deosebi Dacia Superioarg, posedg, ca art; etno-
gra fie-, arheologie, numismatica, economie, armament, stiinte
naturale, indnstrie, comert, etc. Asociatiunea intentioneazg, a in-
fiinta muzee regionale In sediile desprtgmintelor, plasfindu-le
dupg. posibilitate In castele, cetti si case vechi, cunoscute. In
ultimul timp Ministerul Cultelor a cedat doua sali in castelul
Huniade dela Hunedoara pentru muzeul desprtgmfintului. Un

Fig. 32. Sectia armatei. Muzeul Asociatiunii.

muzeu de stiinte naturale a infiintat pang, acum Asociatia la Hateg.


Muzeul central are un castode, supravegherea si promovarea in-
tei eselor muzeului le ingrijeste Consiliul Muzeelor nou Infiintat.
Cldirea muzeului nu S'a fcut nurnai pentru scopurile mu-
zeului, Asociatiunea avea intentia de a infiinta o cas national care
s serveascg, mai multe scopuri culturale si numai intre altele sg,
aib si cfiteva odi pentru muzeul istoric-etnografic. .Asa se ex-
plicg felul cum s'a zidit muzeul, care serveste mai mult pstra-
rea obiectelor adunate. Colectiunile au crescut att de repede,
inctit Wile in cari se gsesc azi colectiunile s'au dovedit prea
putine pentru a primi numrul mare al obiectelor. Aceasta ex-
plic pentru ce Wile aunt suprainarcate cn obiecte.

www.digibuc.ro
97

0 parte a colectiunilor nici nu a putut fi expusa din lipsa


de spatiu. Din cauze materiale nici dulapuri si vitrine scumpe
nu s'au putut face. i daca etnograful si muzeologul specialist
din punctul lor de vedere superior vor avea de obiectat ceva in
muzeul Asociatiunii, cei ce stim cu ce minimum de cheltueli s'a
facut tot muzeul prin amatori de arta si aparatori ai contiintei
i culturii romanesti, nu numai a vom gasi explicatii i scuze

No. 33. Seetia de Istorie natural In Muzeul Asociatiunii.

justificate, dar vom admira baza viitorului mare muzeu al Roma-


nilor ardeleni, care s'a pus aci din propriile puteri ale unui popor
neglijat de statul maghiar si care totui a tiut sa creeze cel mai
mare muzeu etnografic al Ardealului In cel mai scurt timp. RI-
mane acum o datorie culturala tot atat de grea a conducatorilor
de azi, de a sistematiza i completa colectiunile dup. principii
stiintifice i a le expune In conformitate cu cerintelele muzeolo-
gice de azi. Nu ne indoim a si aceasta opera cu timpul va fi

www.digibuc.ro
98

realizaa. Statul i particularii vor ti sA dea sprijinul moral i


material, fArK care inaintarea serioasA cu greu este de inchipuit,
in deosebi in imprejurlrile de azi.
Problema muzeelor este una numai dintre cele cinci pro-
bleme mari fixate in programul de activitate al Asociatiunii. Ac-
tivitatea aceastA reclama fonduri insemnate. Averea totalI admi-
nistratA de Asociatiune s'a urcat in 1919, in afarl de imobile, la
suma de 1.675.849 cor. 86 fil., averea curatA la 1.604.105 cor. 53
fil. Cheltuelile anului au fost 203.207 cor. 40 f., iar venitul fon-
dului general 265.867 cor. 98 fil. Din rest s'a intrebuintat 12.000
ca amortizare a edificiului, iar 4894 cor. 73 fil. ca dotatie mu-
zeului pentru procurAri noi. In anul 1920 averea administratA
de Asociatiune se ura. la 1.028.52.12 L. in Marl de imobil.
Veniturile fondului general au fost 428.692.60 L., cheltuelile
394.374.93 Lei. In 1920, Statul a sprijinit cu 100.000 Lei Muzeul
Central al Asociatiei prin Inspectoratul muzeelor din Transilvania.

4. MIIZEUL BANATEAN, TIMIOARA.

Muzeul este fondat in anul 1872 de Sigismund Ormi,


fost prefect al judetului Timi. La initiativa lui s'a format So-
cietatea sud-ungarA de istorie i arheologie. Colectiunile au fost
ad/postite pAnA la 1876 in palatul episcopului de Cenad, apoi
au ajuns in edificiul Wellauer. ClAdirea actualI este ridicatA de
judetul Timi in anul 1888. AranjAndu-se colectiunile in 1891,
muzeul a fost deschis pe seama publicului. Toate colectiunile
Trtnelmi s rgszeti rtesit IX. Temesvr 1875-1884. Uj
folyam IXXX Temesvr 1885-1917 Patzner Emlkknyv a dlmagyar-
orszgi trt. s rgszeti mzeum-trstdat ptiletnek s gyjtemneinek
tinneplyes megnyitsa alkalmbl. Temesvr, 1891Kalauz a dlmagyar-
orszgi trt. s rgszeti mzeum tirsulat pletnek s gyjtemnyeinek
nneplyes megnyitsa alkalmbl. Temesvr. 1881 Kalauz a dlmagyar-
orszgi trt. s rgszti mzeum-tirsulat. kptrban. Temesvir 1912. A
dlmagyarorszgi trtnelmi As rgszeti mzeum trsulat alapszablyai, Te-
mesvr 1897.Berkeszi I : A Temesvri Mzeumkrds. Temesvr, 1901.
Berkeszi I. : Temesvri Milvszek. Temesvir, 1910-0 sunal de studii ale
Berkeszi in rtesit.Berkeszi: A Dlmagyarorszgi Trtnelmi s
Rgszeti Mzeum Temesvrott. M. s K. Ertesit II. 4.

www.digibuc.ro
99

stau sub egida Inspectoratului din 1898. Societatea sud-ungarX


de istorie gi arheologie s'a unit la 1885 cu Societatea de muzeu
sud-ungarn, fondaa la 1882. De aici Inainte societatea poartli titlul
de Societatea sud-ungarit de muzeu istoria gi arheolgic6.. Titlul
Socieatii necorespunzfind Imprejurrilor actuale, s'a schimbat In
Societatea bIngteanl, de istorie gi arheologie. Statutele Socie-

Fig. 34. Muzeul Bntean, Timipara.

tlitii aprobate de Ministerul Artelor, aunt acum aprobate gi


de Ministerul de Interne. Edificiul ea timpul a devenit prea
mic pentru numeroasele colectii. Societatea In trecut a inceput
o actiune serioas ca toate colectiile sale sI fie adApostite
Inteun palat cultural. Oragul a oferit In dell de teren 100.000
cor., judetul tot atat, Statul a decis un ajutor de 160.000
coroane In rate de 10.900 pltite Oa. la 1917. Actiunea InsK

www.digibuc.ro
100

a rmas numai un plan, care ateapt azi realizarea. Societatea


a editat anuare IAA, la 1917, a flicut spturi arheologice la
Periamo, acestea ins au fost intrerupte prin rzboi. Activitatea

_
Fig. 35. Din colectia preistoricts. a Muzeulni Bgalktean.

Societtii a incetat prin ocupatiunea stirbeasa a oraplui. In 8-9


Noemvrie 1918 delegatul Ministerului de Culte din Budapesta
Leopold Acs, a venit la muzeu cu scopul de a transporta la Bu-

Fig. 36. Statnete gi obiecte mArunte romane. Muzeul 136.altean.

dapesta depozitele Statului i obiectele mai valoroase. Din cauza


greuttilor de transport ins nu a dus dect ceeace a avut loc In
geamantanul su: 90 obiecte mrunte, mai ales monede rare, in

www.digibuc.ro
101

total 1882 obiecte. In 1919 intre 25 Mai i 18 lunie, trupele stn.-


be5ti au revendicat dela muzeu obiectele depozitate de stat, toate
obiectele bnnAtene de interes sArbesc i muzeul regimentului de
infanterie No. 61. In afar5, de muzenl regimentului, s'an dns de
catre trupele sfirbeti 186 de obiecte ale muzeului, ale d,ror
valoare este considerabil, avand in vedere a numai ate un
tablou din aceste valoreaz5. 10-20.000 Lei. La 1 Iu lie 1921,
muzeul s'a deschis din nou publicului. S'au f/cut inscriptii 'In trei

Fig. 37. Sectia arheologia a Muzeului Mia6.tean.

limbi kii s'a Inceput i etichetarea obiectelor in trei limbi. In 1920


muzeul s'a imbogg,tit cu 209 obiecte.
Muzeul bkatean cuprinde o bibliotea i. arhivl de 13.209
opere, o colectie de antichiati cu 48.154 obiecte, sectia etnogra-
ficg cu 1381, sectia artistia, cu 3061 obiecte. Cu exceptia
sectiei artistice aproape toate obiectele sunt gAsite pe teritoriul
Banatului, chiar i in sectia artistia se vede nAzuinta de a colection a
operele artitilor Mnteni. 0 tendintK fr Indoialg, foarte Ong-
toasg. Ca o exceptie rara in regulele muzeelor din fosta Ungarie
este faptul, a in Muzeul biing.tean se tine seam/ i de celelalte
natiuni din Banat. Siirbii i Romfinii sunt reprezentati In sectia

www.digibuc.ro
102

etnografica, dar gi in cea artistica. Baza exista, trebue numai


desvoltata mai departe. Biblioteca cuprinde carti gi reviste de
istoria artelor, arheologie, etnografie, arta industriala gi istorie,
opere, care In putine orage din Transilvania se &ego. Arhiva
consta din tiprituri mrunte, documente, harti, autograme, etc.
Dulapurile bibliotecei aunt supranarcate aga ca o parte din arhiva
a trebuit sa fie plasat 'in dulapurile pentru obiecte. Muzeul are in-
ventare dup specialitati gi intrate. Catalogul subsectiilor Inca nu s'a

Fig. 38. Cio1ectia de arme a Muzeului Bngtean.

facut. Colectia de antichitati cuprinde 30.909 monede, medalii gi


bancnote, 17.245 obiecte preistorice, romane, egiptene, medievale,
moderne gi de pietate. Sectia artistica cuprinde 19 statni, 463
picturi, 2229 desemnuri gi gravuri, 149 fotografii, 196 obiecte
de Arta industriala gi 5 alte obiecte. Valoarea colectiunilor nu
s'a stabilit Inca In mod oficial, numai a picturilor inainte cu 10
ani, and au fost pretuite la 100.000 coroane. Colectia de bele-arte
nu posecla creatiuni ale maegtrilor de rangul Intaiu, ci numai de
a doua gi a treia mana, ceeac.e se explica prin mijloacele reduse
ale fondatorului. Statul a Imbogatit galeria cu tablouri. Far
Indoiala tablourile artigtilor banateni ne intereseaza In primul
rand, mai ales cei romani : Popescu gi Daniel. 0 parte a sectiunei
arheologice este rezultatul sapaturilor facute de muzeu. Din cauza

www.digibuc.ro
103

lipsei de spatiu colectiunile sunt prea IngrAmAdite. Inscriptiile


explicative nu lipsesc. SA sperAm, cA muzeul va primi un edificiu
demn, ca sA scape din provizoratul In care se gAseste.
Muzeul apartine SocietAtii arheologice. Starea financiara a
SocietAtii nu este favorabilA, deoarece o mare parte a capita-

Fig. 39. Nic. Popescu : Portret. Muzeul BAngtean.

lului a fost depusA In Imprumut de stat maghiar, care nu aduce


venit. Taxele membrilor nu intrA regulat.
In trecut att statul, cAt kli judetul e orasul au ajutat mu-
zeul. Statul dela 1898 cu 300 coroane, ridicAnd ajutorul la 5.000
coroane anual. Orasul Timisoara cu 400 coroane anual, iar judetul
cu ate 575 coroane.

www.digibuc.ro
104

Colecfille de istoria naturald ale Muzeului Band(ean.


Colectiile de istoria naturall 1) ale Muzeului Bntean apartin
unei alte societti. Societatea naturalistilor din Ungaria de sud
s'a ocupat la inceput numai de conferinte si bibliotec. La 1877
secretarul societhii propune infiintarea unui muzeu de stiinte
naturale. La inceput colectiile au fost asezate la scoala real, la
1888 ele intr in trei camere oferite de judet, in edificiul in care
se gsesc azi colectiile Muzeului Bntean. In 1898 colectiile
societtii au fost supuse controlului de stat prin Inspectoratul
Muzeelor. In 1903 a primit Ind o camer si a fost aranjat din
nou. Muzeul a primit dela 1902 ate 500 coroane anual ca ajutor
de stat, iar dela 1902-13 cfite 800. Colectiile Impreun cu celelalte
ale Muzeului Bntean asteapt edificarea palatului cultural la
care in trecut a contribuit statul, judetul si oration. Biblioteca
societtii de 4330 volume a fost depozitat la Biblioteca orasului.
Colectiile constau din vre-o 1300 obiecte. La 1877 intr in muzeu
colectia de insecte a lui Ede Merkl, in anul viitor herbarul Ba-
natului a lui Francisc Wuchetich, la 1879 colectia de trunchiuri
a cilor ferate maghiare. La 1886 in schimbul descoperirii unui
mastodont Institutul geologic a dat o colectie paleontologid, de
346 bucAti. Societatea a contribuit cu ajutor material la cltoria
in Africa a lui Emil Holub, care la 1886 a donat o valoroas
colectie de istoria naturall si de etnografie. In 1897 muzeul astig
colectia de minerale (200 bucti) a lui Than Elter.
5. MIIZEIIL NATIONAL SICUIESC, SF. GHEORGHE.
Trecem la al patrulea muzeu national din Ardeal: Muzeul
SIcuese din Sf. Gheorghe. Dad. Muzeul Asociatiunii este un
muzeu national al Romnilor, Muzeul Baron Brukenthal al Sasilor,
1) A dlmagyarorszgi termszettudomnyi trsulat mdositott alapsza-
blyai. Temesvr, 1889.Termszettudomnyi tvknyv, 1875-76.Term-
szettudomnyi fzetek IXXVI. Temesvr, 1877 1903.Ries Ferenc : A del-
magyarorszgi termszettudomnyi tArsulat trtnete, 1899. Tks L. A.
dlmagyarorsgi termszettudomnyi trsulat paleontologiai Ilj gyjtem-
nynek ismertetses lajstroma, 1902.
Datele de mai sus pe baza <Magyar Minerva, 1915.

www.digibuc.ro
105

Muzeul din Sf. Gheorghe este al Siicuilor 1). Pe cand ins aceste
muzee reprezintk ori doresc s reprezinte o singur N. natiune din
Ardeal, Muzeul National al Transilvaniei din Cluj va avea singur
menirea de a reprezenta toate natiunile din Ardeal, Banat, Crisana
Maramures, asa cum Muzeul BIngtean are a se ocupa de
trecutul Romfinilor, Germanilor, Stabilor i Ungurilor din Banat.
Muzeul a fost fondat la 1875 de vAduva lui Ioan Cserey,
ngscutl. Emilia Zathureczky cu ajutorul instructorului Juliu Vasady.
Colectiile au crescut mereu in locuinta particular a proprietarei,
incat nu au mai avut loc la Imecsfalva. Proprietara le-a oferit ju-

Fig. 40. Muzeul National Sttcuesc n Sf. Gheorghe.

detelor Trei-scaune, Odorhei i Ciuc impreun 5. cu un fond de 2000


cor. Luarea in primire s'a fcut la 1879. Colectia a cuprins 8779
obiecte, intre care 4000 a constat din cArti, diplome, hfirtii. Restul se
0 A szkely nemzeti mzeum rtesitje Sepsiszentgvrgy,
1890-1902.Jelentes a Szkely Nemzeti Mzeum 1903, 1904, 1905, 1906-, 1907,
1908, 1909, 1910, 1911, 1912, 1913, 1914, vi illapotrl. Sepsiszentgyrgy,
1904-1915.Jelents a Szkely Nemzeti Mzeum 1915 vi llapotrol (M-
zeumi s Knyvtri rtesit, 1916) Nagy G : A Szkely Nemzeti Mzeum
skori gyjteinnye. Arch. rt. 1881. M. Roska: Archologisches aus Sie-
benbrgen, (Prhist. Zeitschrift I, 408).-- Dr. F. Lszl Stationsde l'poque
prmycnienne dans le comitat de Hromszk. Dolgozatok A z Erdlyi Nem-
zeti Mzeum trem s Rgisgtrbl II, 175-259. Idem : Festett ednyek
az ersdi s oltszeni telepekrl Arch. rt. XXXII, 1912. Bibliografie detai-
lat vezi Magyar Minerva V. 1915.

www.digibuc.ro
106

compunea din obiecte de arta industrial5, monede, tablouri, etc.


si 1695 obiecte din domeniul istoriei naturale. Obiectele au fost
transportate la Sf. Gheorghe de cAtre Vasady, primul custode.
Aici colegiul reformat a pus patru sAli la dispozitia custodelui.
La 1881 se redacteazA statutele muzeului si In acest an moare
Vasady. Dupa moartea sa Geza Nagy a devenit custode, care
a functionat Oa. la 1899. Administrarea internA a muzeului se
face pe baza statutelor sub controlul .Comisiei de supraveghere
de atre un comitet diriginte la Inceput cu 9, apoi din 1914 en 15
membrii, dintre care doi sunt custozii muzeului. Administrarea
muzeului este de fapt In mfina Comisiei de supraveghere care
consta din prefectii, subprefectii si primarii oraselor cu municipin
din cele trei judete sacuesti. La 1890 presedintele Comisiei de
supraveghere, prefectul Ptsa leagg un contract in numele Comi-
siei de supraveghere cu Colegiul reformat Mik din localitate,
prin care cedeaza ingrijirea si administrarea colectiilor colegiului
Mk& conducerea muzeului rImfine insa si mai departe in cercul
de activitate a Comisiei de supraveghere si a Comitetului diri
ginte. Colectiile au trebuit sl fie stramutate, deoarece edificiul
fu darAmat. Ele au fost asezate in partea dinspre piatA a edi-
ficitilui, insa peste un an au trebuit strAmutate din nou. Mem-
brii Comisiunii de supraveghere s'au intrunit la 3 Mai 1893
pentru ulti ma oarA, de aci incepfind dreptul de competinta a acestora
este exercitat de prefectul judetului Trei-Scaune ea presedinte,
care numeste membrii noi In comitetul diriginte. Cu ocazia
fondatiunii judetul Trei-Scaune a promis din fondul de studiu
700 fl., judetul Ciuc 100, iar judetul Odorhei 45 fl. ca ajutor
anual. Din aceste sume si din 60/0 ale fondului Cserey de
1000 fl. s'a sustinut muzeul Oa la 1882. De aici Incepfind
judetul Ciuc si Odorhei nu mai platesc, iar judetul Trei-scaune
plateste intro 1885-1889 anual numai retributia custodelui de 500
fl., dar la 1893 plateste deodata diferenta. In acest an baronul
Szentkereszthy depune ca fondatie 100 fl., iar la 1896 Mini-
sterul de instructie da o subventie de 200 fl. La 1898 muzeul se

www.digibuc.ro
107

supune controlului de stat, exercitat prin Inspectoratul Aluzeelor,


primete prin Inspectorat la 1900 ca ajutor de stat 600 coroane, iar
la 1901 coroane 1200. Cu ate 1200-1700 coroane este muzeul
ajutat anual In afara de subventia data pentru ridicarea unui edi-
ficiu. Aliscarea pentru edificare s'a inceput la 1890. La initiativa
prefectilor Ptsa i Daniel populatia a contribuit cu 32.000
coroane pentru edificare. La 1903 muzeul si-a cumparat teren cu

Fig. 41. Vas preistoric pictat dela Ariud. Muzeul National SAcuesc.

pretul de 22.000 coroane. Asociatia culturall i economica sacu-


iasca, a dat 10.000, publicul din Trei-Scaune 12.000 cor. statul un
ajutor de 50.000 coroane, iar la 1908 suma de 100.000 coroane :
primul in rate anuale de 10.000, al doilea In rate de 5000. Primul
plan al muzeului 1-a facut in stil maghiar-sacuesc Huszka in 1898,
edificiul actual s'a zidit pe baza planurilor inspectorului dr. Httl
si a arhitectului Kos 1ntre 1911-12. La 22 Oct. 1912 s'a fa cut
inaugurarea edificiului. Muzeul vrea s prezinte stilul sacuesc,

www.digibuc.ro
108

stilul castelelor ardelene. El constA din urmAtoarele localuri: in


subsol trei sgli servesc pentru expozitie si vfinzare, doll/ pentru
prepararea obiectelor, douI ca magazie, iar doug pentru servitor.
In parter un vestibol, odaia portarului, biroul, o salA de lecturA
pentru 40-50 persoane, odaia bibliotecarului, depozitul de arti
si patru sAli pentru antichiati. In etaj o sal/ de conferinte pentru
200 persoane, (aici se va plasa si pinacoteca), o Ball mai mid,
apoi douA Ali pentru colectiile de istorie naturall si douA pentru
etnografie. La mansardA se gAseste un atelier pentru picturA si
o locuintA, odaia turnului 0 trei magazii mari. Pentru aranjament
si mobilier guvernul a hotArlt 25.000 apoi 28.000 coroane. Mu-
zeal nu a putut fi sistematic mobilat si aranjat din cauza rAs-
boiului.
Cu toate cA edificarea a fost una din preocupArile prin-
cipale ale Muzeului National SAcuesc, colectionarea, inventarierea
si publicarea colectiilor nu a stagnat. Custodele Geza Nagy a
publicat in anuarul din 1890 istoricul muzeului pang. la 1889,
descrierea colectiilor, precum si numele donatorilor. In 1891
apare a doua parte a anuarului, iar la 1902 a treia parte. Mu-
zeal a participat cu 95 obiecte la expozitia milenarA a Ungariei
din 1896, la expoziti a international din Paris la 1900; a aranjat
si expozitii. PAnA la 1900 raportul sectiilor inteolaltA nu era
indestulAtor : sectia de antichiati era incomparabil mai bine
reprezentatA cleat cea etnograficA si de istorie naturalA. Aran-
jarea obiectelor era din cauza lipsei de spatiu neindestulAtoare
ori chiar imposibilI. S'a continuat facerea inventarelor si s'a
inceput catalogul pe five. Muzeul se imbogAteste mai ales prin
donatii 0 prin depozitele Inspectoratului. La 1907 se bleep
sApAturile dela Ariusd. In anul viitor muzeul dorind a clarifica
situatia sa se adreseaa. celor trei judete, rezultatul a fost, cA
judetele sustin dreptul de proprietate asupra muzeului, iar judetul
Odorhei depoziteazA o colectie de 1499 obiecte. Statul a con-
tribuit in mod insemnat la augmentarea colectiilor. Pe cfind la
1879 numArul obiectelor era numai 8779, la 1890 a fost 24.000 ;

www.digibuc.ro
109

de prezent s'a ridicat la numrul de aproape 132.000 dintre


cari 84.000 apartin bibliotecii. kainte de edificare la 1909,
muzeul s'a mutat din nou. Colectiile aqezate In 11 localuri in
1913 an fost aduse In noul edificiu.
Muzeul a Lent doug, imprumnturi mai Insemnate i anume
unul la 1911 dela Pesti magyar keresk. Bank 57.200 coroane
in contul viitoarelor ajutoare de cldire, iar dela Magyar Jel-
zlog Ilitelbank 35.000 coroane, ea s edifice cele doul locuinte

Fig. 42. Vas pictat dela Ariusd. Epoca preistoricA.


Mizell]. National Slcuesc.

ale custozilor. Aceast datorie s'a fcut cn conditia ca In decurs


de 50 ani s se acopere prin onorarul custozilor kii prin ate 500
coroane din banii de chiHe ce-i primesc ei dela colegiu, In schimb
muzeul proprietar contribue din venitele proprii numai cu 550
coroane anual la amortizare. Aceste dou case au fost zidite tot
de Kos In stilul muzeului.
In 1916 materialul mai valoros al muzeului fu pachetat In

www.digibuc.ro
110

lAzi, ocuparea oraplui de eltre trupele romne a surprins muzeul


fArA sA le mai fi putut transporta la Budapesta, preaum se pro-
iectase. Din partea guvernului romfin Tzigara-Samurca a supra-
veghiat muzeul. Dupa retragerea trupelor romfine obiectele au
fost regasite aproape in aceia stare. In Martie 1917 Muzeul de-
vine contra legii apital de epidemie pentru militie. Colectiunile
au fost de militie ingamAdite in trei localuri, iar conducAtorilor
de muzeu cari au protestat li s'a interzis intrarea in muzen.
Paguba fAcutA, de trupele austro-ungare face 60.000 cor., ea a
fot.t stabilitA oficial de eAtre muzeu i autoritAtile romfine. Mu-
zeul a cerut prin Statul romfin despligubiri. La 23 Octombrie
1918 colectiunile au fost trimese ea depozit la Muzeul National
din Budapesta in 36 lAzi. Muzeul ale egrui coleetiuni apartin po-
pulatiei eelor trei judete este din 1898 supus Inspectoratului
Muzeelor. .Averea institutiei este la 1920 de 10448 cor., 28 fil.
In 1918-19 oraul Sft. Gheorghe a donat suma de 2000 cor.,
iar judetul Treiseaune in 1919 cor. 500. Statul a subventionat mu-
zeal in 1920 prin Inspectoratul Muzeelor cu 10.000 Lei. La 2
August Majestatea Sa Regele Ferdinand al Romniei a vizitat
incognito Muzeul in prezenta ministrului Miu, a prefectului dr.
Ladislau Pop i a doi ofiteri superiori. Muzeul nu este i nu
poate fi definitiv aranjat pfinA ce vor sosi cele 36 lAzi cu obiecte
dela Budapesta. Intre colectii sunt de deosebitA importantA codi-
eele Apor din sec. XV, codieele Csereyn i IT asady din sec.
XVII-lea, apoi rezultatele sApAturilor premiceniene dela Ariud
i Oltszem, a sApAturilor eastrului roman din Somollo, sabia
de fer scitia, decoratia generalului Bem, tavanul pictat din 1762,
costumele din sec, XVIIXVIII ale familiei contelui Nemes,
antichitAti medievale i moderne bisericeti, covoare, mobile,
juvaere etc. In sectia de belearte cele mai insemnate sunt
tablourile lui Barabs i Gyrfs. Primul (+1898) a luerat mult
in Ardeal i. in Bucureti. Sectia s'a imbogAtit in ultimul timp
cu tablourile cu subiect maghiar ale PrimAriei locale. Sectia
etnograficA este bogatA in afar de ocupatiunile primitive in

www.digibuc.ro
111

ceramicA, broderii pi covoare din Ciuc. Obiectelor mai mari este


rezervat un loc imprejmuit cu zid Inaintea muzeului. In fata
muzeului se gAsesc doul porti de lemn cu porumbArie una din
1733 din Trei-Scaune, alta din Odorhei din 1875. Sectia de
istorie naturalA este mai ales bogatA In colectii de schelete
ale mainiferelor primitive, apoi In paseri. La finea anului 1920
muzeul posedA 27,623 antichitAti, 6536 obiecte etnografice, 709
opera de artg, 13144 obiecte din domeniul istoriei naturale.
Averea muzeului este In acest an 4984 lei 21 bani, averea curatA
2984 Lei 21 Bani.
6. MUZEUL DIN ALBA-JULIA-ORik.
Muzeul este opera SocietAtii istorice, arheologice pi de ptiinte
naturale a judetultri Alba InferioarA. Fondarea societAtii In
anul 1886 pi aprobarea statutelor de care Minister, invingerea
primelor greutAti se-datorese lui Dr. Sigismund Reiner (+1907).
Actiunea s'a Inceput cu 123 membrii pi 622 obiecte, aceste din
urmA apezate provizoriu in locuinta particulai A a lui Reiner. La

1) Az alsfehrmegyei trt. rgszeti s termszetisud egyeslet v-


knyve. 1888 1916. Dr. Cserny B. : Hamm llogats Apulumban. Gyula-
fehrvr, 1894.Alsfehrvrmegye trtnete a rmai korban. Nagyenyed,
1901.A rgszet trtnete Gyulafehrvrt. Kzmivelds XXV.Marcus Ul
pius Appolinaris emlkkve. Arch. Ert. 1909. Zeno sirkvrl. Arch. Ert.
1910. Mucatra sirkvrl Apulumban. Arch. Ert. 1912. Egy vrsrzlcia
1697bl. Arch. Ert. 1896. Rmai emlkkvek Apulumbl. Arch. Ert.
1896. Szatir szobrucska Apulumbl. Mzeumi s Knyvt. Ertesit
1909. Mellvet felkt Aphrodite Apulumbl. Tot acolo. Jelents a
Colonia Apulensis terletn vgzett satsokrl. Mitz. s knyvt. Ea. VI.
1912. Corpus loser. Lat. III, 1, 2 i fascicolele supl. 1, 2, 3, Berlin 1873
1902. Hampel J : Apulumi oszlopfk. Arch. Ert. 1911. J. Jung :
Mitteilungen sus Apulum. Inschriften sus A pulum (tot acolo Bd. XII. Wien,
1909) Bericht aus Siebenbrgen : Karlsburg. Arch. epigr. Mitteilungen
XVII. Funde in Apulum. Jahreshefte d. oesterr. Arch. Instit. III Bd.
Wien, 1900. Arch. epigr. Mitt. Bd. XIX. Fasten der Provinz Dacien.
Innsbruck 1894. R. Mansterberg u. G. Oehler : Antike Denkmler in
Siebenbrgen : Apulum. Jahreshefte d. oester. Arch. Inst. Bd. V. A. v.
Domaszewski : Die schola der speculatores in Apulum. Tot scolo, Bd. IV,
G. Findly : Archaeologische Funde in Osterr. Ungarn : Apulum. Jahrb. d.
Kais. Deutschen Arch. Inst. Berlin 1906-11. Hekler A. : Archeolgiai
j egyzetek rnsizeumainkbl. Mz. s. Knyvt. trt.

www.digibuc.ro
112

1888 Societatea primete doua camere in edificiul gradinei de copii.


Punctul de vedere al Societatii fata cu Romani reiese din ra-
portal secretarului din 1899 e anuarul XIV : Societatea tre-
buie sa, cuprinda fail deosebire de rasa i religie tot judetul.
La 1889 se fncep sapaturile la Apulum prin custodele Dr. Cserny,
ele au fost Incurajate la 1893 de care Stat prin 200 fl. Despre
sapaturi Mommsen, Domaszewsky e Jung s'au exprimat elogios.
Societatea participa la expozitia milenara, ungarn e cagitiga o di-

Fig. 43. Oolectia de capitele romane, doue. reliefuri en Mithras.


Muzeul din Alba-Iulia oras.

ploma i o medalie. Primind in anul 1897 -an ajutor de stat de


500 fl., Societatea hotareete a se supune Inspectoratului General
al Muzeelor, pentru a primi ajutor anual, ceiace la anul 1898,
adica la 10 ani dupa, infiintare se gi intampl. In acest an mu-
zeal are 1785 monede, 140 bancnote, 12 antichitati, 194 caramizi
--i numeroase rat runtiuri romane. In anul 1900 oraul cedeaza,
pe timp nedeterminat edificiul gradinei de copii. Edificiul consta
din o mill i. 4 camere, cari in scurt timp iarW devin prea mici.
0 descoperire mai insemnata este copia in marmura a capului
Apollo de Belvedere. La anul 1901 se inaugureaza monumental
dela Miraslu, proiectat de Societate Inca la 1896. Aluzeul crete

www.digibuc.ro
113

in anul urmator prin depozitul de 93 obiecte al Battyaneumului


i antichitatile romane ale lui Reiner. Se proiecteaza largirea mu-
zeului din ajutorul statului de 8000 coroane In rate anuale.
Statul ajuta considerabil muzeul, anual cu aproximativ 1000
coroane, la 1912 cu 1633 + 280.40 pentru acoperirea lapi-
darului, o parte a monumentelor insa
a ramas neacoperita in curte unde se
gasete i azi.
Dar .1 prin depozite sprijinWe
statul muzeul. in 1906 Inspectoratul
depoziteaza o colectie de 817 insecte,
in 1910 rezultatul spaturilor lui Andrei
Orosz facute la petera din Turda, in
intregime 5465 obiecte, la 1911 o colectie
de arme constand din 65 obiecte. Socie-
tatea s'a distins in afara de colectio-
nare prin sapaturile facute. In timp
de 24 ani a sapat mai mult de 10.000
metri patrati imprejurul cetatii i pe
dealurile cu vii. Alte sapaturi s'au
facut la Parto (Marosportus). Partea
leului a avut-o la sapaturi ti publicatii
Dr. Cserny Bela (t 1916), la inceput
custode, apoi director al muzeului.
Muzeul a participat ca expozant la ex-
pozitia internationala de vanatoare dela Fig. 44. Aphrodita din
Viena i la expozitia internationala Apulum. Muzeul din
Alba- mulia, ora.
de arta e istorie din Roma. Prin aceasta
i-a reuit muzeului sa-i asigure un nume chiar in afara de hotare.
In primul an al razboiului muzeul nu a mai primit subventie, In
1915 numai 500 cor. Dupa moartea lui Cserny noul director a
transportat la muzeu o parte a colectiunilor muzeului, cari in
lipsa de spatiu se gaseau in locuinta fostului director, iar colectia
de monede in locuinta sa particulara. Cu ocazia primei intrari a
8

www.digibuc.ro
114

trupelor romane in Ardeal directorul muzeului a depus la In-


spectoratul din Budapesta inteun geamantan operele mai insem-
nate, iar celelalte le-a impachetat in lAzi, ele insA nu au mai lost
expediate. in acest an in afarA, de sum de 1000 cor. dela stat,
orasul si episcopul Maj lath au dIruit ate
600 i 400 cor. Avere curatI a Societtii era
la 1916 cor. 17.384 si 35 f.
Itn 1918 colectia preistoricii a lui Orosz
a fost expusA pe 12 ta ble si s'a continuat
catalogul pe fise. La 21 Octomvrie Iosif
Ernyei prin ordin verbal al Ministerului a
cerut depozitarea obiectelor la Budapesta.
La ordinul repetit al Inspectoratului mate-
rialul muzeului fa impachetat in 24 lAzi
dus la Budapesta la
20 Noemvrie. Consi-
i1011110- liul National Roman
informat despre acea-
Fig. 45. Statueta sta la 22 lanuarie 1919
unui satir. Muzeul din a sigilat usile muzeului
Alba-Iulia
cu scopul de a impie-
deca noi transporturi, deoarece Consiliul na-
tional a considerat el obiectele Ammo sunt
in sigurantft in Alba-lulia. in cursul anului
1920 Inspectoratul roman intervine pentru
redeschiderea muzeului, ceiace in scurt timp
s'a i intamplat. S'a inceput din nou acti-
vitatea in primul rand ingrijirea curAte-
niei si conservarea, apoi aranjarea obiec- Fig. 46. Statuia unui
telor. O aranjare definitivA insA nu se va ofiter roman. Muzeul
din Alba-Tulia orag.
putea face cleat numai dupA readucerea
obiectelor dela Budapesta. S'au f Acut inscriptii romanesti, iar mu-
zeul s'a redeschis. NumArul vizitatorilor in 1918 era 352, in
primele luni ale deschiderei paste 200, in majoritate romani.

www.digibuc.ro
115

Stat ul roman a subventionat cu 10.000 lei muzeul. Starea


materiala. a Societatii (care de altfel netnaintandu-si statutele nu
este aprobata, de guvernul roman) este In bani gata 44909 lei,
in efecte 16.750 cor. Directorul delegat al Ministerului este prof.
Enea Zefleanu.
Muzeul consta din 6145 obiecte preistorice, 5586 romane,
2034 medievale i moderne, 4362 mo
nede, in total 17155 antichitati, co-
lectia de arta plastica 1661 obiecte, 30
etnograf ice, 6080 bucati naturale. 0-
biectele aunt plasate In trei s1i etrei
camere mari, doua mai mici. In partea
din spre curte are un pridvor cu mo-
numente romane de piatra. 0 parte
mai mica a obiectelor de piatra este
asezata In curte. Mobilierul este mo-
dern si Indestulator. Sala mare face
impresie bung prin stilul pompeian
al zugravelii, pe un fond de purpur
o friza de 21 medalioane reprezen- Fig. 47. Capul lui Apollo
tand Imparatii romani din secolul al de Belvedere (copie anticA
1I III-lea dupa Christos. Cunoasterea de marmorA) In Muzeul din
Alba-Iulia ora.
obiectelor este lusurata prin inscrip-
tiile romnesti. Monumentele de piatra se desprind Intr'un mod pi-
toresc de fondul rosu-Intunecat al paretilor. Dintre colectiunile mai
importantetrebuie sa amintim colectia de capitele romane, constnd
aproape din 40 bucati, caramizile sigilate (288 soiuri), statuiele,
altarele i inscriptiile, o copie a capului lui Jupiter din Orticoli
si a lui Apollo de Belvedere, statuetele de bronz a unni satir
a Afroditei din Apulum, tabula cerata dela Rosia, statuia de mar-
mura a lui Antoninus Pius (?), relieful lui Mithras, o sabie dacica
de fier, relieful unni soldat dac, piatra mormntala a soldatului
Zeno, care a servit Intr'un corp de trupa alcatuit din Germani,
monede de aur i argint grecesti, romane consulare si ale impe-

www.digibuc.ro
116

ratorior, aceste din urm aproape complet. Obiectele muzeului


s'au gsit i spat In Alba-Iulia ori In judet, ele ctitig l. o im-
portant deosebit, artttndu-ne viata de toate zilele a Romanilor
din Apulum.
7. Muz Elm, DIN ORADEA-MARE.

Atttt Mu.zeul din Alba-Iulia, cit i cel din Oradea-Mare con-


stitue un al doilea tip de muzeu i anume acela al muzeelor ju-
detene. Ele au caracterul muzeelor culturale, mrginindu-se la
ora i judet, Incercand s reprezinte trecutul preistoric, arheolo-
gic, istoric, artistic, etnografic i industrial.Aceste muzee judetene ca
aspect variaza dup. regiune : daca In muzeele judetene din Alba-
Julia i Deva prepondereaz materialul roman, la Oradea-Mare
elementul artistic i industrial.
in anul 1871 judetul Bihor la propunerea lui Ludovic Gya-
lokai a hotrt Infiintarea unei societti arheologice i a unui
muzeu. Societatea arheologic i istorica a oraului Oradea-
Mare i a judetului Bihor s'a Infiintat la 1872. Primul preedinte
a fost prefectul judetului. Publicul din ora i judet a contribuit
cu numeroase donatiuni. incepand cu anul 1888 Societatea pu-
blia o serie de anuare, de obiceiu mai multe anuare inteun
numr, In care in afara de partea oficial apar numeroase studii
e articole de continut arheologic. Anuarele i'i sistar Intiu
aparitia cu anul 1909. 0 viat mai intensiva se 1ncepe la muzeu
cu preedintele Rmer Floris cunoscut arheolog maghiar. La 1888
Societatea cere dela ora loc pentru cldirea unui muzeu. Cere-
rea Societtii a fost satisfcut, de episcopul Dr. Laurentiu Schlauch,
care a donat un teren al diecezei pentru muzeu i a promis, c.
daca s'a cldit odat muzeul, va plasa acolo colectia de peste 2000
obiecte a decedatului episcop catolic de Oradea-Mare Ipolyi (I- 1885),
care a testat valoroasa lui colectiune pentru viitorul muzeu din
Oradea-Mare. Societatea a fcut un contract cu dieceza. Contractul
a fost aprobat de Ministerul de Culte. In anul 1895 a fost ter-
minat palatul muzeului, edificat de Rimanczy cu suma de 30.705

www.digibuc.ro
117

florini. Donatorii principali au fost regele Ungariei, Statul, cardi-


nalul Schlauch din Oradea, episcopul romn Pavel, judetul Bihor,
oragul Oradea-Mare. Nefiind suma de 20.000 fl. suficient, restul
a fost Imprumutat de banca Magyar Jelzlog Hitelbank.
Colectiunile au fost agezate la 1896 in noua sAli ale noului edi-
ficiu de muzeu. In 1910 s'au mai clAdit douN. sali pentru colectiile
etnografice. Colectiunile muzeului aunt din 1898 supuse contro-

Fig. 48.Muzeul din Oradea-Mare.

lului de Stat exercitat prin Inspectoratul general al Muzeelor.


Societatea a flcut sgplturi In cetatea din Oradea-Mare. Prin In-
spectorat muzeul a beneficiat anual de un ajutor material intre
Hegyesi Marton : A biharmegyei rg. es trt. egylet vknyve 1885
86-1887-88, Nagyvrad 1888Karcksonyi Jnos : A biharvrmegyei es
nagyvradi rg. es trt. egylet jelentse az 1888-92 vekrl. Nagyvrad,
1893.Emkrkknyv a biharvrmegyei es Nagy-Vradi rg. es trt. egylet mii-
zeurn piiletnek es a benne levti ketts gyjtemnynek megnyit nne-
prl. Nagyvrad, 1896.Kalauz a Biharvrmegyei es Nagyvradi reg. es
trt. egylet mzeumihoz. Nagyvrad 1896.A Biharvrmegyei es Nagy-VA,
radi rg. es trt. egylet 1896/97. vknyve, Nagyvrad, 1897.Nmethi
Gyula. : A Biharmegyei es Nagyvradi rgszeti es trt. egylet 1901/2 v-
knyve. Nagyvrad, 1902.Kis Kolos Jen : A Biharvrmegyei es Nagy-
vradi reg. es trt. egylet vknyve az 1903-9 vekrl, Nagyvrad, 1909.
Ipolyi Arnold kpgyjtemnye. Esztergom, 1871. Radisics. J. Kpes Ka-
lauz Ipolyi Arnold gyjtemnyhez, Budapest.

www.digibuc.ro
118

400-5000 cor. Judetul a dat un ajutor anual de 400 cor., iar


orasul 300 cor. anual. in 6 Septemvrie 1916 directorul de sectie
dela Muzeul National din Budapesta E. Yarj a Impachetat timp
de 12 zile colectia Ipolyi si depozitele de Stat ; aceste din urma
le-a transportat la Budapesta, iar celelalte au ramas impachetate
la Oradea, ca in caz de pericol sa poat a. fi imediat transportate.
Acest caz a intrat in anul 1918 cu ocazia revolutiei i a zilelor
cari au urmat, lazile au fost transportate la Muzeul National din
Budapesta. Ministerul depozitase in. anul 1916 vre-o patru

gFig. 49. Interior In Muzeul din Oradea-Mare.

zeci tablouri maghiare intre cari se gasesc opere de Munkcsy,


Lotz, Mark etc. Muzeul fu in 1921 aranjat din nou si deschis
publicului. Cu aceasta ocazie s'a tiparit un catalog romanesc si
unul maghiar. Inscriptiile in trei limbi, dintre cari prima limba.
este a statului, vor facilita cunoasterea colectiunilor. Statul roman
a sprijinit cu 15.000 lei muzeul, care intrebuinteaza 8000 pentru
spesele curente, iar restul pentru complectarea muzeului cu obiecte
etnografice romane, pentru cari s'a rezervat o camera.
Muzeul contine 14.080 antichitati, 1369 obiecte etnografice,
824 opera de arta. Biblioteca are 8132 volume. Colectia Ipolyi
consta din 521 tablouri italiene si germane din see. XVXVI,

www.digibuc.ro
119

Intre ele Botezul Domnului de Luini, Familia sfAntA de Passarotti,


PAstorii noptii de CrAciun de Jacopo Bassano, Sft. Cristofor de
Lucas Cranach, Ecce Homo de Martin Schaffner, 219 lucrAri in
unalt, 109 gobelinuri i covoare orientale vechi, obiecte de artA
industrialA din sec. XIIIXVIII-lea,
o colectie de arme, 518 obiecte de
majolica i porcelan, broderii, biju-
terii vechi, in deosebi aurerii cu
pietre scumpe, apoi mobile vechi.
Colectia Ipolyi, care reprezintl des-
voltarea artei cretine, la 1891 a
fost pretuitA, ca valoare materialA
(nu istoricA ori artisticA) In 16.000
florini. Aceasta ne poate da o idee,
ce valoare materialA reprezintA ea
azi i ce InaltA valoare artisticA i isto-
rich% Colectia
Ipolyi se In-
Fig. 50. Crucifix italian din tregete prin
sec. XV In colectia Ipolyi a Mu- colectiunile
zeului din Oradea-Mare.
SocietAtii o-
pare preistorice, romane, medievale i mo-
derne, artistice i de arta industrialA i o
micA colectie de reproduceri artistice. Bi-
blioteca posedA diplome i cArti referitoare
la istoria oraplui i judetului din sec.
XVIIXVIII-lea, cArti istorice i arheo-
logice i arhiva lui Alex. Blni. titre
colectiile SocietAtii remaram : din epoca
preistoricA descoperirile de bronz din Gepiu,
Fig. 51. Tiitor de
Josani i Ugra, descoperirile de argint din ostie din sec. XV-lea In
Oradea-Mare i douA vase preistorice pen- colectia Ipolyi a Mu-
tru bucate ; din epoca migratiunii popoa- zeulni din Oradea-Mare
relor descoperirile de aur din Artand i AbrAmuti ; din evul

www.digibuc.ro
120

mediu : descoperirile mormintelor de cavaler din Bihor, descope-


rirea de monede din IclAud (din timpul sf. Ladislau), pietre
sculptate in stil romanic i gotic ale catedralei vechi rom. cat.
Din epoca Renaterii ffintna de botez din Mineu (1515), mor-
mfintul lui stefan Abrnfy (1570) i pietre sculptate ale rqe-
dintei episcopale vechi. Din evul nou hrtile Oradiei din 1598
i 1692, doua potire de argint, tablouri de Ligeti, Than i Ko-
vcs, ca depozit un mare tablou de Feszty: Logodna lui Zsolt cu
fata lui Mn Mart.

OMNI Oiling'
mum
via N611
111

Fig. 52. Biblioteca Muzeului din Ozadea-Mare.

Edificiul muzeului este o clAdire impunAtoare, acomodatI


pentru scopurile unui muzeu, are zece s1i i un vestibol. Aran-
jarea obiectelor s'a fcut parte prin Cserny, fostul director al mu-
zeului din Alba-Iulia, parte prin Mihalik inspector al muzeelor ;
colectiile Socialtii au fost prima oara aranjate de Iuliu Kzpessy,
aranjarea din nou a muzeului s'a flout in 1921 de catre episcopul
Dr. Ioan Karcsonyi i Dr. Koloman Ferdnyi, custode. Compa-
rand In privinta aranjrii muzeul din Oradea-Mare cu muzeele
ardelene il vom gsi acum relativ mai spatios i mai putin In-
arcat, dect majoritatea muzeelor din Ardeal, BAnat qi Mara-
mure.

www.digibuc.ro
121

8. MUZEUL PALATULUI CULTURAL DIN ARAD.


Ca mijloace puternice pentru raspandirea culturii s'au do-
vedit asa numitele palate culturale. Ele cuprind la un loc mu-
zeal si biblioteca, o sala mare serveste pentru conferinte, con-
certe, o sala mai mica pentru expozitii. Ca scop si aspect pa-
latele culturale sunt aseragnatoare Ateneului din Bucuresti.
0 astfel de institutie in mna unui director destoinic poate
deven1 un focar cultural pentru publicul mare, precum este scoala
pentru tineret. In patru orase avem palate culturale: in Arad,
Targu-Mures, Sighet si Turda. Unul dintre cele mai importante
este cel din Arad.

Fig. 53. Palatul Cultural din Arad.

Dintre colectii Intaiu Muzeul de relicvii din 1848 s'a


desvoltat mai puternic prin munca lui Arpad Varjassy si Alexan-
dra Lendvay. Muzeul de relicvii a luat fiintg, la 1892. Antichi-
tatile preistorice si o parte a monedelor au fost colectionate de
profesoral Ladislau Dmtr prin sapaturile dela Pecica. Colec-
tiunile au apartinut la inceput in mare parte Societatii literare
Klcsey, infiintata la 1881, care functioneazg, si azi. Societatea
a cedat la 1912 colectiunile sale orasului. Ele au fost asezate in
palatal cultural nou edificat de SzAatay, terminat si inaugurat la
1913. Palatal cultural edificat prin contributiunea Ministerului
de culte, a Inspectoratului general al Muzeelor, a orasului si ju-

www.digibuc.ro
122

detului Arad si a Societtei Klcsey, a costat aproape un milion


de coroane. Galeria de tablouri s'a creiat prin depozitul Muzeultii
de belearte, apoi prin donatiuni i cumpKrri. Licetil de stat a de-
pozitat colectia sa de monede. Expozitia Regimentului de infanterie
33, aranjatl in 1917 in sala mic a palatului i asezat in cetate, in
1918 a fost in parte readus. In 2 Ianuarie 1919 functionarul Muzeu-
lui de Belearte din Budapesta Pogitny, cu ordin ministerial, a dus
21 tablouri din galerie. Colectia numismatia a fost mai intfiiu ad-
postit In casieria orasului, de acolo piesele mai valoroase au fost
depuse la Budapesta. Muzeul impreung, cu biblioteca st sub con-

Fig. 54. Sal in pinacoteca Palatului Cultural din Arad.

ducerea directorului roman, care ca atare este functionar al ora-


sului. Controlul suprem al Statului 1-a exercitat in trecut Ince-
ptInd cu anul 1898 Inspectoratul Muzeelor, Inspectoratul Muzeelor
din Transilvania dela 1920. Muzeul s'a imbogAtit in timpul din
urmit prin 3 tablouri donate de vduva istoricului Xenopol, cu Mu-
zeal pedagogic de 377 obiecte, iar biblioteca a crescut In mod
insemnat prin donatiunea bibliotecei Xenopol constttoare din
2200 volume si prin donatiunea Ministerului Muncii 1567 vo-
lume. Galeria de tablouri si biblioteca s'au redeschis publicului
in 1921, numai colectia de antichiati i relicvii nu a putut fi de-
schis, deoarece acestea asteapt gruparea si seirctionarea din

www.digibuc.ro
123

non. Inspectoratul Muzeelor din Transilvania a sprijinit cul10.000


lei muzeul In primul an bugetar. Suma se IntrebuinteazA pentru
imbogtirea Muzeului cu etnografie e artA nationall.
Palatal cultural contine urmloarele colectiuni: 3875 antichi-
tti, 3916 relicvii, 263 obiecte reprezentfind istoria oraului, colectia
numismatica are 1040 4- 2145 buati, colectiunea de belearte 189
opera de mtg., colectia etnograficl 235 obiecte. Mai exist. i un
modest inceput de eclectic de istorie naturall. Muzeul regimen-
tului de inf. No. 33 este frA inventar.
Antichittile sunt in majoritate obiecte preistorice cari au rezul-

Fig. 55. Coleetia de relievii din 1848. Muzeul


Palatului Cultural, Arad.

tat din spturile dela Pecica (jud. Arad), relicviile stau in legliturg.
cu. ormul Arad, asemenea e colectia etnografia, naturalele e
colectia regimentului 33. Aceste colectiuni impreun cu sectia
oraplui formeaz4 baza muzetilui judetean, care azi este Ina putin
desvoltat. Sectiunea relicviilor este f AI de celelalte sectiuni mai
mult ca bogat. Ea este de deosebit interes maghiar, dee se re-
mama o hipertrofie a obiectelor pioase de indoelnia valoare.
Fluerul lui Janca i. patine reproduceri formeazI tot ce poate
yen in considerare din punct de vedere romnesc. Sectiunea de
belearte contine abia cteva opere mai vechi decat secolul al
XIX-lea i aceste de maetrii anonimi. Aproape toate sunt mo-

www.digibuc.ro
124

derne si lacrate de artisti maghiari. Nivelul kr este Indestulgtor,


cuprinde chiar cfiteva dintre operele celebre ale cgror nume a trecut
granita : The Incorrigible dalunkcsy, portrete de Lotz si Than,
Triptychonul lui Feszty, etc. Galeria serveste in mod eminent
desvoltarea gustului artistic. Toate colectiile sunt expuse in mod
satisfcgtor in sgli luminoase, bine aranjate, acomodate pentru
muzeu. Galeria din Arad este din punct de vedere muzeologic
cel mai modern muzeu al provinciei : Ea poate fi incglzitg iarna
prin calorifer, seara se poate bine lumina, nicgiri In Ardeal ta-
blourile nu pot fi mai bine puse in valoare. Trei lucruri au fost
neglijate in trecut: Inventarele, cataloagele si conservarea co-
stumelor. Inventarele sunt neprecise, un catalog pentru public a
avut numai galeria de tablouri, celelalte niciodatg. Criteva co-
stume ale muzeului de relicvii sunt sensibil deteriorate de moli.
Palatul cultural, fiind proprietatea orasului, figureazg in bu-
getul orasului, averi fondationale nu are, ci se sustine din acon-
turile primite dela oras, din taxele intrate pentru sMile inchiriate,
din ajutorul statului dat prin Inspectorat. In trecut subventia
statului a variat intre 400 si 4000 cor. Activul si pasivul era
30-50.000 cor. anual. In 1919 era 37.623 cor. 78. Personalul
palatului cultural este salarizat de ores si consta dintr'un dire-
ctor, un bibliotecar, un custode, trei gardieni, un mecanic, un ser-
vitor si doi diurnisti la bibliotecg. Activitatea si competinta
functionarilor este reglementatg. In prezent numai functiunile
directorului si a personalului de serviciu sunt ocupate.

9. BATTYANEUPI IN ALBA-IULIA-CETATE

Muzenl propriu zis al Batyaneumului, desi contine obiecte


valoroase, este mic ca volum. Dad, totusi Battyaneumul se bu-
curl de un renume bun, aceasta se atribue in primul rnd
capodoperelor bibliotecii : manuscriselor vechi si incunabulelor.
Ca toate a ne-am propus a ne ocupa numai de muzee, la Bat-
tyaueu.m trebue A. ne ocupgna si cu aceastg parte a bibliotecii,
deoarece ea este de interes european pentru istora artelor, prin

www.digibuc.ro
125

urmare irul valoroaselor capodopere artistice, cari se gsese


In Transilvania, ar pierde considerabil prin omiterea lor.
1'MA acum am cunoscut muzeele
nationale ale Transilvaniei, tipul mu-
zeului regional, al .muzeului judetean.
Muzeul gBattyaneum este un soi de
muzeu special i anume eclesiastic ro-
mano - catolic - ardelean. Capodoperele
manuscriselor iluminate ale bibliotecii
nu reprezintl arta miniaturilor arde-
lene, tot aa nici xylogravurile i gra-
vurile tipSriturilor vechi, ci arta streing,
apuseanS, prin urmare ale 1i au im-
portanta lor In istoria generals a ar-
telor, iar nu a artelor din Ardeal. Im-
portanta aceasta este prea putin cu-
noscutg. in streintate. Fig. 56. eBattyaneum
Battyaneumul este fondatiunea in Alba-Iulia-Cletate. (Gra-
vurA din 1798).
episcopului rom. catolic al Ardealului
Ignatie conte de Battyany. Devenind la 1780 episcop, el co-

Pig. 5. Biblioteca 4Battyaneum.

lectioneazit arti pe teritoriul diecesei sale, dup ce eolectio-

www.digibuc.ro
126

nase in Italia i Ungaria de nord. La 1786 cumOrl biblioteca


cardinialului Migazzi din Vcz, care biblioteca este de deosebitI
valoare. Prin cfiE)tigarea ei, biblioteca sa ajunge la nivel european.
La 1792 episcopul Battyany primete dela erariu edificiul bise-
ricii i mfinnstirii ordinului Trinitarilor desfiintat la 1783. Din pri-

Fig. 58. (Codex Aureus (sec. lx) in Eattyaneum.

mul edificiu face un observatoriu astronomic qi bibliotecl, din


al doilea seminariul teologic. Nava bisericii era de mai inainte
impKrtitii in doult. In partea de sus, in sala dublX a intrat bi-
blioteca episcopului Battyany, aezatl, pfin atunci in reedintN.
In 1798 numai o mich parte a bibliotecii se mai gg.sete in re-

www.digibuc.ro
127

edinta. Biserica ave Inaltimea de doua etaje. Battyany cladete


Ina un etaj : observatorul 1).
In 1912 episcopul conte Majlth a aranjat pe spesele pro-
prii un local potrivit pentru manuscrise i incunabula in aripa
de vest a institutiunii care este sigur contra focului.
Muzeul eclesiastic este fondat la 1912 de episcopul rom. ca-

Fig. 59. Cliajestas Domini in Codex Aureus. Battyaneum.

tolic al Ardealului Gustav C. Majlth i se gasete In prima soda


mica a Battyaneumului. In 1916 obiectele mai valoroase ale mu-
zeului i bibliotecii au fost transportate dincolo de Dunare, iar
Veszely K. : Gyulafehrvri fzetek I. Kolozsvir, 1861Beke: Index
manuscriptorum Bibliothecae Battyanianae dioecesis Transsylvaniensis. Gry.
Fehrvr, 1871. Varj E. : A gyulafehrviri Battyny Knyvtir. Magyar
Knyvszemle, 1899-1901 i Budapest, 1901. Battyneum Brass&
1912 1913.

www.digibuc.ro
128

restul valorilor a fost aezat in saki. implatoata i in alte locnri


sigure. Battyaneumul sta din 1912 sub controlul Inspectoratului,
beneficiind in 1913 de un ajutor de stat de 1400 cor.
Colectiunile de muzeu ale Battyaneumului nu sunt mari.
Colectia de antichitati cuprinde peste 2000 monede i cateva
zeci de antichitati. Sectia de belearte are vre-o 500 obiecte in

Fig. 60. Din evangelia Sf. Luca (sec. IX) Battyaneum.

majoritate clesemnuri i. gravuk Colectia de minerale consta din


vreo 4000 de minerale i. roce. Muzeul eclesiastic contine tablouri,
broderii, tesaturi, aurarie veche i cateva zeci de obiecte ca de-
pozite ale catedralei din lots, numarul total al obiectelor este 329.
Muzeul Battyaneumului este mic, biblioteca institutiunii
insa foarte insemnata nu atat prin numarul cartilor : 35699 vo-
lume i 948 fascicole, cat prin continutul lor ; nu prin operele

www.digibuc.ro
129

contimporane, ci prin cele vechi. Battyaneumul catiga renume


mondial prin manuscrisele iluminate
prin incunabule. Colectia de ma- 1 iiVid 41
1-(rd. F.'S-1:0014;1
nuscrise contine 744 opera, dintre Ht.10.0.63-11J"
cari aproape jumatate este mai 11.or> E B.
5, ON
veche decat secolul al XVI-lea. Cel eArgt on.tACF
Nunifalem
mai vechi manuscris este Codex (>41,11,tin quicfc.un ..'doncf
aureuso din epoca carolingiana, cu 'Pritifitifutif.tr
ur fplcutior
Cilusrin-
miniature carolingiene-tarzie. Posibil, arrindai-:Ftui
klAlunt
cg. formeaza partea prima a evan- unal roj,1fInc1nuni mum.
geliarului din Lorsch (azi 'in Vati- 4niunrn not,
quod t;szpinoinmaiur.
can). Probabil din colectia cardina-
lului Migazzi a ajuns In Battyaneum.
Un alt exemplar rar -este Evangelia
lui Luca, probabil lucrare germana Fig. 61. Lectionarium din sec.
din S. Gallen sec. IX. Din secolul XI. Battyaneum.

Fig. 62. Muzeul eclesiastic in Battyaneum.

www.digibuc.ro
130

al X-lea este : Caius Sallustius Crispus : Liber de bello Jugurthino


o lucrare probabil francezg, fcnd parte din cele mai vechi ma-
nuscrise ale operelor lui Sallustius. Nu
este cu putintX a ne ocupa aici de fie-
care manuscris separat, vom inera
numai cfiteva, cari din punct de vedere
al istoriei artelor trebuesc mentionate :
Lectionarium din sec. XI-lea cu ini-
tiale bogate, asemenea i Homiliile din
sec. XII ; Psalterium Davidicum cum
Calendario, o lucrare germana din sec.
XIII ; o biblie iluminata din secolul
XIIIXIV; Gregorius Papa IX, De-
cretalium Libri V cum Glossa 1335 ;
Horae Canonicae Latina et Gallice, ex-
calent lucrare a unui maiestru din
Fig. 63. Oiboriu (sec. XV) Burgundia din sec. XIV; Missale Stri-
Battyaneum.
goniense din 1337, care era consideratX
ca cea mai veche miniatura din Ungaria ; Psalterium Davidicum
este ara flamand 5. din
sec. XIV ; un Missale
din sec. XV lucrare
germang. ; Sermones,
alias Hortulus Reginae
1460 ; Psalterium din
sec. XV, o lucrare de
piatA ; Graduale din
sec. XV etc. In afar
de manuscrise trebuesc
mentionate cteva ti-
plrituri vechi decorate
cu miniature : Guido
Fig. 64. Monile (sec. XV) Battyaneum.
de Baysio Rosarium
Decretorum, de pe la 1470, probabil din Loose ; Gregorius IX.

www.digibuc.ro
131

Papa Decretalium libri V. Venetiis 1481 ; Gregorii Decretales et Cle-


mentinae 1482. Ca xilogravur N. este decorat un Missale din sec.
XV, cu gravurl in metal Horae 1503, Heures 1520.
Biblioteca Battyaneum are vre-o 550 incunabule, dintre cari
cele mai vechi aunt din 1465. Mu lte exemplare sunt rare si edi-
tiones principes, multe cu initiale i ilustratii. O specialitate este
colectia de biblii, care cuprinde vre-o 600 editii ale bibliei, dintre
ele unele sunt extrem de rare, din 1470-1500, In limbs latinA, ger-
manI i slavK. Intro artile bisericesti glsim i vechi sgseti
roranesti.
Importanta Battyaneumului pentru tara noastr este con-
siderabilA. Este cea mai insemnatl colectie de manuscrise vechi
iluminate si de incunabula cu decor artistic. Pe teritorul tXrii
in Battyaneum se poate mai bine studia arta manuscriselor i a
incunabulelor.

10. MUZEUL JUDETEAN DIN DEVA.

Muzeul I) este opera Societtii istorice i arheologice din


judetul Hunedoara, infiintatg la 13 Main 1880 din initiativa pre-
sedintelui Tribunalului Francisc Slyom Fekete, cu scopul de a
aduna la un loc si de a p6stra antichitKtile glsite in judet. Sec-
tia de antichiati s'a format la 1882, and Carol Torma a in-
ceput sApAturile dela GrAdiste, a fost apoi imbogitA prin in-
scriptiile donate de contele Kun Kocsrd e de oras. Sectia et-
nografia s'a format tot la 1882. Contesa Gaza Kun si baroneasa
Vilma Kemny au fAcut donatii mai insemnate. in aceastA sectie
se gasesc in afara de obiecte romnesti e 666 obiecte ale Cean-

1) A hanyadmegyel trtnelmi s rgszeti trsulat vknyvei I-XXII,


Deva, 1891-1914.Kirdly P. A sarmisegethuzai Mithraeum. Arheologiai
Kzlemnyek, vol. XV. Teglds G-. : Rvicl Kalauz a hunyadmegyei trt. s
rgszeti trsulat mnzeumnak ltogati szmra. Deva, 1890.Antichittile
romane din comitatul de Hunyad. Deva, 1902.Suun Gza : A Hunyad
megyei Trtnelmi s Rgszeti Trsulat Alapszablyai. Deva, 1881.Ballun-
Rthy : Adatok a hunyadmegyei trtnelmi s rgszeti Trsulat huszont-
ves trtnethez. Deva, 1910.

www.digibuc.ro
132

ggilor, adunate de Oscar Mai land, si Emeric Szab. Piing, la 1890,


colectiile erau asezate intr'o casa particularK, din 1890 in aripa

Fig. 65. Muzeul Judetean, Deva.

stng5, a edificiului oferit de judet pentru scoala reala, iar din 1896
intr'un edifichi separat al scoalei reale, ocupfind 6 camere. in anul

Fig. 66. Seetia de antiehitigi a Muzen lni jndetean din Deva.

1898 Muzeul intrg. In cadrul muzeelor dependente de Inspectoratul


general al Muzeelor, primind subventii intre 500-1000 cor. anual.

www.digibuc.ro
133

In 1902 profesorul Tocilescu, directorul Muzeului National de an-


tichiati din Bucureti, viziteazg Muzeul cu colaboratorii i stud
dentii s.i. Primirea lor s'a fAcut de catre conduatorii ormului
ai Muzeului. in 1914 se *160 antichiatile de piatrli din Fr-
cdin. in 1916 la inceputul lui Septemvrie obiectele de valoare
au fost expediate la Muzeul National din Budapesta, iar restul
ascuns. Obiectele au fost readuse in Septemvrie 1917. in primul
an al dominatiunei ro-
mane Muzeul a primit un
edificiu mai potrivit, care
este privit totui numai
ea provizoriu. Dorinta
veche a directiunii mu-
zeului este a face din
edificiul Magna Curia
un Muzeu. in 1919 s'a
fcut o spargere la Muzeu
furan du-se o parte din
colectia etnografia. Des-
fiintandu-se Societatea de
sine prin 41 i 42 al
statutelor, colectiunile au
trecut in posesiunea ju-
detului, rmnnd direc-
Fig. 67. Ares. Muzeul judetean, Deva.
torul vechi i infiintan-
du-se o comisie de supraveghere. La interventiunea Inspectoratului
In 1921 s'a sistemizat functia de director de muzeu in cadrele
Ministerului Internelor. Statul romfin prin Inspectorat a ajutorat
cu o subventie de 20.000 lei Muzeul.
Muzeul judetean din Deva are colectiuni arheologice, etno-
grafice, istorice, artistice i. de naturale. Cea mai mare parte a
colectiunilor este cea roman, urmeazA colectia de monede, apoi
cea preistoria i etnografic. Restul formeaz numai un inceput.
Stpanirea romng a gsit Muzeul cu inventare insuficiente. Nu-

www.digibuc.ro
134

mArul obiectelor incA nu este stabilit, contine vre-o 11.000. Con-


tinuarea inventarierii se face
acum. Ca obiecte de deosebitA
valoare arheologicA sunt recuno-
acute reliefurile i inscriptiile
templului lui Mithras din Sarmi-
segetuza, rAmAlitele miniere ro-
mane, cArAmizile sigilate din ju-
detul Hunedoara, cea mai bogatA
colectie din Ardeal. Colectia et-
nografia se desvoaltA mai de-
parte. Biblioteca muzeului cu,
prinde vre-o 1200 volume cari se
ref erA la istoria, arheologia
etnografia Ardealului. Sectia na
turalelor a crescut cu o foarte
importantA colectie de insecte
insecte fosile depozitate de di-
rectorul actual Iosif Mallsz.
Fig. 68. Mithras Petrogenitus. Muzeul dupa ce a fost trans-
Muzeul *lateen, Deva. portat in noul edificiu i dupa ce

Fig. 69. Vedere din sectia etnografia a Muzeului judetean, Deve.

www.digibuc.ro
135

o parte a monumentelor a fost desgropat din plmant, unde fu-


seser ascunse, s'a aranjat din nou. Acum este deschis publicu-
lui. Edificiul nu corespunde intru toate scopurilor unui muzeu,
este totui luminos i deocamdatl in deajuns de spatios. S'au
fkut inscriptii romneti i se va tip1ri un catalog.
11. MUZEUL CARPATILOR DIN CASA REGELUI MATEI CORVIN, CLUJ.

infiintarea muzeului s'a decis cu scopul de a creia un Muzeu


central etnografic al Transilvaniei, in anul 1899 prin Societatea
ardeleanl carpatinK, 1). Statul a contribuit cu 1000 cor. Baza

Fig. 70. Casa regelui Matei Corvin (Muzeul Carpatilor) In Cluj.


bibliotecii a pus-o profesorul Otto Herrmann prin cedarea biblio-
tecii sale de 2000 volume. Colectiunile erau plasate la inceput
intr'un local inchiriat, pfinke oraul Cluj a oferit un edificiu pentru
noul muzeu : Casa Regelui Matei Corvin, restaurandu-o pe ape-
sele proprii. La 1901 colectiile au fost aranjate in edificiul numit
prin inspectorul Than Jank, director de sectiune la Muzeul Na-
tional din Budapesta. Dupa moartea lui Janke) lucrArile au fost
conduse de Vilibald Seemayer, dela acela Muzeu. Deschiderea
festiva s'a fkut la 12 Octomvrie 1902. Societatea proprietarl a
1) Az Erdlyi Krpt egyesillet alapszablyai s gyrendje. Cluj, 1896.
(Erdlys Az Erdlyi Krpt Egyesillet s Mzeumnak Ertesitje, IXXVI,
1891-1917.Semayer V : Kpes Kalauz az E. K. E. Mzeumban. Kolozs-
vr, 1902.

www.digibuc.ro
136

Muzeului, infiintat1 la 1891, in 1902 a cheltuit 55.000 cor., iar


in 1903 suma de 6000 cor. pentru Muzeu. Societatea a supus
Muzeul In 1899 Inspectoratului general al Muzeelor i. a primit
la 1902 ca ajutor de Stat 3000 cor., iar la 1903 suma de 1000

Fig. 71. tAgriculturar In Mnzeul Carpatilor .din Cluj.


coroane. Oraul Cluj a contribuit cu 4000 coroane. in anul
1916 obiectele mai de valoare au fost depuse la Budapesta
In 3 llzi, in 1918 au fost readuse. La 1 Decemvrie 1920 a ex-.
pirat contractul dintre om i. Societate f'cut la 1900, prin care

Fig. 72. Ocupatiunile primitive In Muzeul Oarpatilor.


ornul cedeaz edificiul pentru Muzeul Carpatilor. Interventia In-
spectoratului Muzeelor din Transilvania pe langA primria orau-
lui a %sat i mai departe edificiul pentru Muzeu, ILIA cu con-
ditia, ca Muzeul s fie reorganizat, iar colectia etnografia romfing.

www.digibuc.ro
137

sg, fie reprezentat conform numgrului proportional al populatiei


romne i potrivit importantei sale in etnografia Ardealului, ca
Muzeul in modul acesta sg. deving de fapt un Muzeu etnografic
central al Ardealului, fgrg deosebire de nationalitate. La timpul

Fig. 73. Tesutul si torsul in Muzeul Carpatilor.

sga cnd se va edifica un mare Muzeu National al Aittealului,


Muzeul Carpatilor va primi spatiul i rolul ce i-se cuvine in noul
edificiu. Statul a subventionat Muzeul prin Inspectoratul Muzee-

Fig. 74. Interior din Cltele In Muzeul Clarpatilor.

lor din Transilvania cu 20.000 lei. Muzeul s'a deschis dupg o


pauz g. mai lunga in 1921.
Muzeul Carpatilor este un Muzeu central etnografic, con-
tine 6856 obiecte etnografice. Mai are i 100 antichitgti, o sectie

www.digibuc.ro
128

artistiel en 888 obiecte, o sectie de naturale en 324 obiecte. Bi-


blioieCa constg, din 3219 crti, 65 lagrti in majoritate din dome-
niul turisticei, balneologiei gi etnografiei. Colectia etnograficg este
agezatg. in 10 camere i culoare In urmAtoarele grupuri : agricul-
tura, ocupatiunile primitive, ceramica, tesut gi tors, o odaie
bueltgrie tgrneascg din algtele (Kalotaszeg) o camerg cu cusg-
turi gi broderii. Vederi fotografice gi mobile din Ardeal intregese
colectia. Doug. camere mici sunt dedicate cultului regelui Mated
Corvin, continnd intre altele modelele diferitilor sculptori pentru
concursul statuiei ecvestre a regelui. Aici se ggsegte i cunoscuta
rochie a Ecatherinei deBrandenburg din sec. XVII. 1) Scopul Mu-
zeului a fost in afarg de a servi etnografia i cultura, a ajuta
circulatia streinilor gi propaganda maghiarg. Obiectele etnografice
sunt in afarg de cele maghiare i scuegti, sAsegti i romne,
aceste din urmg dispar din cauza atentiei exagerate ce s'a dat
colectiunilor maghiare. Este datoria noastr a indrepta aceast
gresealg. Localul Muzeului en toate cA nu a fost zidit pentru
muzeu este relativ multImitor, asemenea gi modul cum s'au aran-
jat obiectele impac cerintele

12. MUZEUL SSESC DIN TARA BRSEL BRA04.


Muzeul 2) a fost fondat la 1908 de Iuliu Teutsch fabricant,
Frideric Deubel, Gustav Treiber, Ed. Iuliu Lehmann gi Francise
Podek. Colectiunile numitilor cinci particulari erau mai intgiu
agezate in douA camere inchiriate cu scopul de a fi expuse
deschise in mod gratuit publicului. Intentia a fost a injgheba nu
numai un muzeu cultural-etnografic, ci gi de gtiintele naturale.
Muzeul s'a deschis la 12 Iulie 1908 cu titlul Museum der Verei-
nigung Kronstdter Sammler. Peste doug, luni asociatia inchi-
riazg un local cu cinci camere in Tfirgul Cailor No. 2 ; In lipsa
spatiului in Casa vecing i plaseazg, Iuliu Tentsch colectia prei-
1) Erdlyi Mdzeum 1899.
2) Bericht des Burzenlnder sachsischen Museums in Kronstadt, 1908
10, 12, 13. Sonderausstellung des Burzenlander sachsischen Museums : In-
sekten (Sonderabdrack aus No. 193 u. 194 der Kronstdter Zeitung).

www.digibuc.ro
139

storicl. Muzeul fu redeschis la Pate 1909. Asociatia lid Inain-


teazA statutele spre aprobare, Ina, numai la 1912 s'au aprobat de.
catre Minister. Asociatia inceara a continua spturile Incepute pe
valea Buzului, este Ina. ImpiedecatA de subprefect.cu motivarea,
c toate descoperirile sunt proprietatea natiunei skuieti. La 1912
s'a aranjat o expozitie de insecte. 0 cretere mai Insemnat6 se
observa In anul 1913, cnd
Muzeul liceului se unete
ea Muzeul Asese din Tara
Bfirsei, iar presbiterul de-
poziteaz la Muzeu antichi-
ttile, Ostrndu-i dreptul
de proprietate. Muzeul se
mut In localul cel nou de
lng cimitir. Din cauza
strmutrilor Muzeul fu In-
chis. La 20 Noemvrie 1916
au fost depozitate
In 33 1Azi la Muzeul Natio-
nal dia Budapesta, de unde
numai In 1917 furI readuse.
In momentul de fatl Muzeul
este aranjat In 7 camera !In
Fig. 75. Luerri In fier. Muzeul
deschis pentrn public. Se Ssese din Tara Brsei:Brapv.
lucreazI la un catalog In
trei limbi. Muzeul nu dispune de fonduri mai insemnate. In afar
de taxele membrilor, muzeul a fost ajutat In trecut de presbiter,
jndet i ora en cte 100-200 cor. Muzeul are un director i un
custode. Muzeul ssesc din Tara Barsei contine o sectie preisto-
rid, cu 5000 obiecte, una istoricI cu 1700 obiecte, (dintre cari 100
sunt bisericeti), sectia etnografic cu 1500, colectia de art 250
obiecte, sectiunea de naturale se compune din colectia zoologia
1000, cea geologia 800 buati. Numrul obiectelor este numai
aproximativ, deoarece Incit nu sunt toate inventariate.

www.digibuc.ro
140

Majoritatea obiectelor sunt gseti din Tara Barsei. Sectia etno-


grafica cuprinde o serie de obiecte cari caracterizeaz1 cultura cio-

Fig. 76. Sa16, reprezentand istoria oraulni in Muzeul din Brapv.

banilor romni din Tara Bfirsei. Dintre descoperirile preistorice


ale muzeului remarcAm ceramica pictat din Ariud, silexurile

Fig. 77. AntichitAti rornne,ti in Muzeul din Brapv.

din perioada Aurignacien, gsite pe o linie lateral a pasului


Buzului.

www.digibuc.ro
141

13. MIIZEUL ORAWLUI BAIA-MARE.

Infiintarea Muzeului 1) s'a decis de atre adunarea general


a oragului in anul 1889. Fondarea i administrarea Muzeului a
fost incredintat Societtii de Muzeu, constituit la 31 August
1899. Colectiunile s'au format prin clonatii In 1899, iar la 1900
Societatea a Inceput a colectiona opere preistorice i copii in gips
ale monedelor lucrate la Baia-Mare, iar custodele Muzeului Natio-
nal Joan Jank obiecte etnografice. Dup moartea acestuia Vili-

Fig. 78. Diplomele oragului gi judetulni In Muzeul oragului Baia-Mare.

bald Seemayer a continuat adunarea obiectelor etnografice in 1902


gi 1903. Colectiile au crescut prin depozitele directiunii minelor,
prin antichittile din arhiva oragului i tae bisericilor (evangelicil
romano-catolia), ale casei de pstrare gi ale inginerului Anton
Szmik, apoi prin donatiunea episcopului Meszlnyi din Satu-Mare.
Baza bibliotecii au format-o artile i desenurile contelui Svai-

Schnherr Gy.: A nagybnyai vrosi mzeumA nagybnyai MA-


zeum Egyeslet rtesitje. IIII. Baia-mare, 1901-105.Mzeumri jelen-
ts az 1905-12 vekrl. Utmutat a Nagybnyai Vrosi Mzeum Gyjte-
mnyeihez. Budapest, 1904.

www.digibuc.ro
142

czer i biblioteca de mai multe sute de volume a lui Antoniu


Szendi. Aceste colectiuni numai la 1903 au fost aapostite inteun
local de trei camere i un culoar, pus la dispozitie de catre ora.
Biblioteca a rmas din cauza lipsei de spatiu inteo camerii a edi-
ficiului minoritilor. in anul 1903 Statul a depozitat ease tablouri
e 29 reproduceri, iar
Szmik a donat o co-
lectie de afie artistice,
constnd din 1100 bu-
ati. Sectia naturalelor
s'a format prin dona-
tiunea lui Szmik : 191
minerale. Muzeul se
gseite din 1906 in
noul edificiu al mino-
ritilor constIator din
ciaci camere. Localul
s'a dovedit din cauza
creterii colectiunilor
ca insuficient. in 1908
sectia naturalelor a
crescut cu 395 mine-
rale i roce prin do-
natia directiunii mi-
nelor. S'a pus baza
79. Sectia etnografica a Muzeului din colectiunii care s In-
Baia-Mare. ftieze fauna e flora
din Baia-Mare i jur.
Muzeul nu are fonduri. Oraal i-a asigurat localul i 900
cor. anual. Inspectoratul general al Muzeelor, care din 1900 exer-
cit controlul Statului asupra colectiunilor, a subventionat muzeul
Intre 500 i 1600 cor. anual. In prezent muzeul nu poate fi de-
schis deoarece nu are personal, el este inchis din 1915. in trecut
a avut un custode din partea Societtii e unul din partea orapului.

www.digibuc.ro
143

Inspectoratul Muzeelor din Transilvania ar crede potrivit, ca ora-


sul sI incredinteze conducerea muzeului liceului romfin din oras.
Muzeul se imparte in sectiunea de antichitNti si monede cu
4201 obiecte, sectiunea naturalelor 1588 bucKti, sectia artisticri
1153, sectiunea etnograficli 900 obiecte. Biblioteca muzeului 6-
prinde vreo 6000 volume. Colectia preistoria este din diferitele
prti ale pill si asa
nu gAsim in ea prin-
cipiul judelean consec-
vent al celorlalte mu-
zee. In general predo-
mina totusi caracterul
judetan si al orasului.
S e c ti a antichitWor
contine antichitg,tile bi-
sericilor din loc, co-
lectii romane, egiptene,
monede romane si ma-
ghiare, relicvii isto-
rice s'i diplome ale o-
rasului si judetulni
u n e 1 t e caracteristice
ale exploatgrii minelor
si colectia de sigile a
orasului. Sectia arti-
stich const/i din depo-
zitele statului si alte Fig. 80. Seetia etnograficl a Muzerdni
din Baia-Mare.
tablouri, o colectie bo-
gatit de afisuri artistice. Sectia etnograficl se compune din co-
stumnri, ceramia, lucrKri in lemn, vederi fotografice si o colectie
internationall, de pipe cu 330 buclti. Colectiile data bine aranjate
luptX en lipsa de spatiu. Baia-Mare, acest centru artistic ar merita
un local de muzeu mai potrivit, mai ales a interesul pentru
colectii si expozitii este indeajuns de desvoltat in oras.

www.digibuc.ro
-144

15. MUZEUL SOCIETATH ARDELENE DE TITNTE NATURAL; SIRIIIL

Muzee de gtiinte naturale propriu zise avem putine. In afarl


de bogatele colectii ale Muzeului National din Cluj, avem Muzeul
Societlitii de gtiinte naturale din Sibiiu i Muzeul tSocietAtii de
gtiinte naturale din Timigoara. Colectiuni gcolare de gtiinte naturale
avem mai la toate gcoalele secundare i superioare. Cea mai bo-
.
gatA colectiune gcolarA de istorie naturalA se gAsegte la Aiud cu
aproape 46.000 de obiecte, celelalte nu sunt nici pe jumAtate
att de bogate. Muzeul de naturale din Sibiiu joacI deci ca atare
un rol insernnat. Muzeul apartine SocietAtii ardelene de gtiinte
naturale (Siebenbrgischer Verein fr Naturwissenschaften), fon-
data la 1848 cu scopul de a rAspndi cunogtintele gi de a ajuta
cercetArile de istoria naturalA. Baza muzeului a pus-o Mihai Bielz.
La 1851 colectiunile au fost plasate la liceul evangelic, la 1858
In trei camere ale unui edificiu al primAriei tblaues Stadthaush.
Dupl patru ani cele trei camere devenirl prea mici pentru co-
lectii. S'a Inchiriat o casA cu cinci camera gi o salA. Membrii
SocietAtii nu erau bogati. Fondal SocietAtii abia a ajuns pentra
mobilier i pentru scoaterea unei reviste lunare : gVerhandlun-
gen und Mitteilungen 1) IntemeiatI la 1849.
La 1866 Societatea cnnapArA colectia de minerale gi paleon-
tologicA a lui Mihail Ackner cu 4500 fl. prin ajutorul Asociatiei
pentru cunoagterea TArii gi a UniversitAtii sAsegti, InsA cu obli-
gatiunea, cA dabletele colectiilor gi ale bibliotecii le va pune la
dispozitia liceelor sAsegti. Muzeul s'a desvoltat repede prin done-
tiuni. La 1873 dr. A. Breckner a donat bogata sa colectie japo-
nezI, la 1877 C. F. Jickeli gi-a cedat colectiile zoologice adunate
In Africa, iar la 1878 dr. G. A Kayser herbariul sAu. Din anul

1) Verhandlungen and Mitteilungen des Siebenbrgischen Vereins fr


Naturwissenschaften zu Hermannstadt ILXIX Hermannstadt 1891-1919
Der Siebenbrgische Verein fr Naturwissenschaften zu Hermannstadt nach
seiner Entstehung, seiner Entwicklung und seinem Bestande Sibiiu, 1896
F1^. Michaelis : Verzeichnis der ethnografischen Sammlung des Siebenbr-
gischen Vereins fr Naturwissenschaften in Hermannstadt. Sibiiu, 1905.
A. Eamner : Systematischer Katalog der ornithologischen Sammlung. 1914.

www.digibuc.ro
145

1873 colectiile au fost adapostite temporar la Muzeul Brukenthal.


In anii 188.0-90 Muzeul se imbogAteste mai ales prin donatiu-
nile lui Mihail Fuss, Joan Binder si Frideric Deubel. Primul a
donat un herbariu cu 26151 plante 0 o biblioteca de specialitate,
al doilea o colectie de paseri exotice, al treilea o colectie de in-
secte cu 1300 specii in 3000 buclti. In anii armatori Muzeul este
silit a schimba localul de ease ori pana ce la 1894 se incepe edi-
ficarea Muzeului.
Edificiul Muzeului este opera architectului C. W. Fr. Maetz,
care joaca un rol In arhitectura noua a Clujului. Universitatea

Fig. 81. Muzenl Societtii de *tiinte Naturale In Sibiin.

saseasca, Ministerul de agricultura si Academia maghiar, bneile


si particularii au contribuit In mod insemnat la adunarea fondu-
rilor necesare pentru edificare. Societatea ardeleanit a Carpatilor
din Sibiiu a primit in schimbul contributiunei la edificiu un lo-
cal cu chirie pentru muzeu 0 sedinte. La 12 Mai 1895 s'a des-
chis Muzeul. 9600 persoane l'au vizitat In lunile de var. Averea
Societtii este edificiul, Muzeul 0 fondatiunile. Totalul fonda-
tiunilor era la 31 Decemvrie 1918 cor. 25978,83. Datoria Socie-
ttii este 18.000 lei. Muzeul este deschis.
Muzeul se compune din 1) sectia zoologicli ; 2) botanica ;
3) mineralogia ; 4) etnografie ; 6) biblioteca ; 5) laboratoriu.
i. o

www.digibuc.ro
146

Sectia zoologica consta din vre-o 900 pasKri i mamifere In


majoritate din Ardeal, avezate bite() camerA. O altA camerA con-
tine In opt dulapuri animale nevertebrate i animale inferioare,
vre-o 500 preparate. Reptilii i amfibii snnt 200 la numAr, cranii
preparate 120. Sectia botania are o camerA cu vapte dulapuri
cuprinzAnd cinci herbarii complecte : Fuss, Barth, Untch, Kayser

Fig. 82. Oolectia mineraiogicit-geologia a Muzeului de tiinte Nat., Sibiiu.

un herbarin al SocietAtii cu plante ardelene in vre-o 350 fas-


cicole. Sectia mineralogicA-geologicA are vase dulapuri en co-
lectii paleontologice i cinci dulapuri cu minerale. Sectia et-
nograficli este adApostitA Inteo camerl, cu zece dulapuri vi 856
obiecte extraeuropene, Indeosebi din Africa, China vi Japonia. A
doua colectie de soiul acesta nu o avem In Transilvania. Biblio-
teca are 10.000 volume, mai ca seamh. luerAri cfivtigate In schim-
bul publicatiilor SocietAtii.

www.digibuc.ro
147

15. MUZEUL SOCIETATII ARDELENE A CARPATILOR, SIBITU.

Muzeul a fost fondat prin Societatea ardeleanl a Carpatilor


la 1880, iar la 1895 s'a deschis publicului in edificiul de muzeu
al SocietItii arclelene de stiinte naturale. Emil Sigerus a contri-
buit in mod insemnat prin donatiuni la
imbogtirea Muzeului. In 1900 Muzeul a
intrat in irul institutiilor supuse contro-
lului statului prin Inspectorat, primind dela
1900-1902 cte 1000 cor. iar in 1903 o sub-
ventie de 800 cor. La 1905 Societatea a
esit de sub controlul Inspectoratului. In
lulie 1920 Muzeul a fost predat In admi-
nistratia Muzeului Baron Brukenthal. Averea
Muzeului este 27271 Lei 85. Muzeul este
deschis.
Colectia etnografica a Muzeului au-
prinde 1496 obiecte ardelene In majoritate
sasesti. Sunt de remarcat trei oclIi Ora-
nesti ardelene : una romfina, ceialalta ma- Fig. 82. Trei odtti t/t-
ghiara, a treia saseasca. rgneti la Muzeul
Societ. earpatilor, Sibiiu.

16. RIUZEUL OWITLIZTI SIGHIWARA.

Orasul Sighisoara a hotarfit la 1896 infiintarea unui Muzeu


al orasului, ceiace la 1898 s'a i flout. In 1900 profesorul Carol
Seraphin a inceput in apropierea orasului sapaturi sistematice
pentru Muzeu, cn sprijinul material al comunifti bisericesti
evangelice, al Societatii pentru cunoasterea Tarii, etc. Muzeul
apartine prin majoritatea obiectelor bisericei evangelice i liceului
din Sighisoara. Colectiunile sunt asezate 'in 12 camera ale vechiu-
lui Turn numit Stundturm. La finea lunei Septemvrie 1916

1) jahrbuch des Siebenbiirgischen Karpathenvereins IXXXIV, Sibiitt


1881-1914.

www.digibuc.ro
148

obiectele mai importante au fost trimise la Budapesta spre p--


strare inteo lada. Muzeul este deschis publicului.
Numarul obiectelor este circa 3550. Obiectele sunt grupate
In 12 camere in modul urmator : I. Colectia preistorica descope-
rita pe teritorial oraplui ; II. Colectia preistorica descoperita
prin sapaturile din 1900, in cea mai mare parte din epoca de

Fig. 84. Tarnul vechiu din Sighipara In care se gseste


Muzeul oraului.

fer ; III. Antichitati, cari se refera la coala i jocuri ; IV. 0 ca-


pela cu doul altare,. dintre cari unul restaurat e de pe la finea
sec. XV-lea ; alte antichitati de inainte de reformatiune ; V. Bu-
catarie cu rechizite vechi ; VI. Camera episcopului Teutsch cu
mobile in stilul timpului sau i cu obiecte in legatura cu per-
soana episcopului decedat ; VII. Camera cu obiecte vechi de arta

www.digibuc.ro
149

industrial. ; VIII. Camera istoricului sas Kraus cu obiecte In


majoritate din secolul al XVII-lea ; IX. Gravan i obiecte di-
verse ; X. Colectia de
arme vechi ; XI. Obiecte
ilustratii ale torturelor
de pe timpul Mariei Tere-
2ia ; XII. Farmacie veche.
Muzeul din Sighi-
soara este un Muzeu cul-
tural al orasului ea nu-
meroase obiecte impor-
tante pentru zugrIvirea
trecutului. Continutul Mu-
zeului este distractiv
instructiv pentru public,
desi putin sistematic. Co-
lectia preistoria este din
punct de vedere tiinific
de valoare, ea cuprinde Fig. 85. Paten/ votiv6 In colectia
vre-o 2000 de obiecte preistoricit a Muzeulni din Sighipara.
foarte variate. Muzeul are un custode.

Fig. 8ti. (japan, In Muzeul oraplui Sighipara.

www.digibuc.ro
150

17. MUZEUL ARMENESC, OHERLA.

Muzeul armenesc s'a format In anul 1904. Colectiile au fast


aezate la Inceput In locuinta partieulara a directorului Songott,
'Ana ce oragul a cedat la 1907 patru camera qii un culoar la li-
ceul vechiu. Colectinnile stau din 1905 sub controlul statului.
Pentru Imbogatirea colectiilor s'a format o Societate a Muzeulni
armenesc 1) cu seopul de a colectiona obiecte armeneti din Ar-
deal i alte Tari i. pentru a le face cunoscute. Societatea azi

Fig. 87 Muzenl armenesc din Gherla.

nu mai functioneaza. tin muzeu armenesc este necesar chiar din


punct de vedere romnesc pentru a cerceta raportul dintre cele
doua arte. Biblioteca Muzeului cuprinde 1414 volume, 666 pu-
blicatii, colectia de antichitati 591 obiecte romane, 34 din evul
medin e non, 774 monede, eolectia etnografica 275 obiecte, ar-
tistice ; 85 statue, 19 picturi, 11 desemnuri. Baza bibliotocii o
formeaza archiva veche a oraqului e biblioteca particulara a fo-
stului director Cristof Songott ; obiectele romane au fost gasite
ca ocazia sapaturilor facute cu banii statului In 1905 e 1907,
restul colectiilor 11 formeaza obiectele bisericeti armeneqti. Co-
lectia artistica se compune din opera religioase armeneti, colec-

1) Az Ormny Mzeumegyesiilet alapszablyai. Szamostijyr 1906.

www.digibuc.ro
151

tia etnografica din cusaturi vechi gsite In bisericile armeneti.


Muzeul apartine bisericei armenesti din Gherla, a fost In trecut
subventionat de stat anual cu 3-500 cor. Colectiile aunt ne-
aranjate, din cauza a obiectele au fost duse la Budapesta i
readuse, iar acum personalul necesar lipsete.
18. MUZEUL PALATULUI CULTURAL DIN SIGHET.
Edificiul a fost zidit ca suma de 380.000 coroane in 1914
avand acela scop ca i Palatul cultural din Arad i Targu-Mure.
Din cauza razboiului insa
Indata dupa terminarea
lucrarilor, edificiul a fost
transformat in spital mi-
litar. Colectiile au fost
aezate In 1914 In Pa-
latul cultural ; mai inainte
se &eau In localul li-
ceului reformat1). Muzeul
cuprinde colectiuni ar-
heologice 781 obiecte, co-
lectia de istoria naturala
1197, colectia etnografica
50 obiecte, relicvii 14, bi-
blioteca 777 volume si
1000 publicatii, manu-
scrise, etc. 0 parte a co-
lectiunilor cuprinde ar-
mele, bijuteriile, vestmin-
tele, etc., gasite cu ocazia Fig. 88. Palatul Cultural din Sighet.
sapaturilor facute la mor-
manturile din Dolha. In colectia de arta tabloul lui Hollsy repre-
zentand cetatea din Hust este mai insemnat. Muzeul a fost tot

1-) A Mramaros-vdrmegyei mzeum-egyesdlet trtnete s a mdzeum


trgyainak jegyzke. Mdzeumi vknyv. Mramarossziget, 1905.

www.digibuc.ro
152

timpul razboiului inchis ; dupa ce a iesit armata austro-ungara


din Palat, au intrat trupele romne. Palatul a devenit abia de
cteva luni liber de armata. Edificiul a ramas intr'o stare deplo-
rabila. Instalatiunea electrica, o parte a mobilierului, ferestrile,
lacatele si chiar parchetul au disparut dintr'o parte a edificiului.
Din biblioteca lipsesc crti, din muzeu obiecte. Statul a ajutat
prin Inspectoratul Muzeelor cu 20.000 Lei lucrarile de reparatie,
cari fura terminate in August 1921, asa a adunarea generala a
Asociatiunii a putut fi tinuta In Pa lat. Cu aceasta, ocazie s'a aran-
jat o expozitie etnografica romn, care a starnit admiratia oas-
petilor englezi. Muzeul a fost infiintat prin Societatea de Muzen
din Maramures la 1873. Societatea nu a functionat pfina, la 1898.
Activitatea mai serioasa s'a inceput la muzeu in 1900. Vrady
Gbor, apoi Bthori Jzsef au lucrat mai ales. La 1902 Mu-
zeul s'a supus controlului Statului, primind prin Inspectorat sub-
ventii de 250-500 cor. pe an. Colectiunile au fost asezate
inteo camera a edificiului judetan, apoi In edificiul baii, unde
au ramas IAA la 1907, cfind fu depozitat in lazi la liceul re-
format. Societatea de Muzeu nu a mai functionat. In 1914 co-
lectiile au fost luate in primire de Asociatia culturala a judetului
Maramures, care asemenea si-a sistat acum activitatea. Adminis-
trarea Palatului cultural si a Muzeului este acum incredintata
unui director romn. Palatul are menirea de a deveni un focar
cultural al Maramuresului, iar Muzeul icoana trecutului cultural
si al etnografiei din Maramures.
19. MUZEUL PALATULUI CULTURAL DIN TARGur-MuuEs.
Ideia de a cladi un Palat Cultural in Targu-Mares dateaza, din
1907. Ridicarea Palatului se poate multumi struintelor fostului
primar de atunci Gheorghe Berndy. 1) Intentiile sale le spune
clar inteun articol : gin tineretea mea un timp mai indelungat,
la inceput inconstient, mai trziu constient, eram spectatorul,
martorul mut, In Imprejurarile cele mai deosebite, al acelei lupte
1) Bernddy Gy: A. Marosvsrhelyi Kzmiiveldsi Ma. (Magyar
Iparmilvszeto 1913.

www.digibuc.ro
153

ma snge dar furioase kii disparate, care se desfAurA in aceastA


parte a tArii intre fii de diferite limbi ai statului maghiar, ob-
servnd pericolul ce amenintli ungurimea ardeleanA, dupa cum-
penire i chibzuire serioasI am ajuns la convingerea, a lupta
aceasta dintre cetAtenii ardeleni de diferite limbi ai statului,
numai atunci se poate sfftre cu invingerea rasei maghiare, su-
perioritatea rasei maghiare numai In acel caz se poate sustine In
Intregime In pArtile ardelene, dacA. fii locuitori In aceste tinuturi
ai maghiarimii In privinta culturalA i. economicA vor cAtiga a-
cele arme, cari sunt indispensabil necesare pentru terminarea
cu izbandA a luptei. Aa s'a nAscut Casa CulturalA Franciso
Iosif din Targul-Murelp a cArei edificare a costat aproape 800.000
cor. i din care ajutorul statului a fost 600.000 cor. ClAddirea

Fig. 89. Palatal Oultural din TArgu-Mure.

este a lui Komor i Jakab, mozaicurile de pe fatadA executate de


Aladar Kriesch, Alexandru Nagy ki. Maximilian Roth, reliefurile
de bronz ale fatadei de Kali& i. Haraszti, In interior In vestibol
frescuri de Kriesch, ferestre colorate reprezentand balade sAcu-
eti, epoca lui Gabor Bethlen, etc. In edificiu se gAse0e biblio-
teca de 20.204 volume, o pinacotecA In cinci sAli cuprinzfind 91
de tablouri i 3 sculpturi, un conservatoriu de muzicA, un cine-
matograf, loc pentru colectii etnografice. Cteva camere sunt uti-

www.digibuc.ro
154

lizate de artisti ca ateliere. Pinacoteca contine capodopere ale ar-


tistilor maghiari dela 1860 incoace : Mihail Munkcsy, Ladislau
Pal, Carol Lotz, Teodor Zemplnyi, Alexandru Liezenmayer, etc.
Sllile pinacotecei aunt demne, tablourile in mod multumitor aran-

Fig. 90. Din interiorul Palatului Cultural din Thrgu-Mureg.


jate. Palatul cultural fiind proprietatea orasului, este administrat
de primarul orasului, ajutat de un administrator, care este si

Fig. 91. Pinacoteca Palatului Cultural din Targu-Mure.


custode al pinacotecei. Orasul a cheltuit in trecut 10.000-12.000
cor. anual. In 1914 a primit ca ajutor de stat 25.000 cor., iar ca
ajutor extraordinar 4000 cor., in 1916 ca subventie de stat 4000

www.digibuc.ro
155

cor. Statul romfin prin Inspectoratul General al Muzeelor din


Transilvania a subventionat cu 30.000 Lei Muzeul Palatului Cul-
tural. Pinacoteca care fusese depozitatI In 1916 la Muzeul Na-
tional din Budapesta, iar la 1918 rea-
dusk, dupa ce s' a aranjat din nou a fost
TedeschisA pe seama publicului. Edi-
ficiul poartl acum inscriptii romfine
maghiare, atfit In exterior at si In
interior. FAX cu tendintele arhisovi-
niste politice ale palatului Cultural de
subt regimul maghiar, azi acest palat
indeplineste un rol mai demn, de a
fi un centru cultural al natiunilor lo-
cuitoare in judet. i cum natiunea ro-
man g. prin nimic nu a fost Ong, acum
reprezentat in Palat, s'au luat mKsuri,
ca Muzeul sI fie completat cu etno-
grafia i istoria Romfinilor din judet.
Biblioteca s'a imbogatit cu 1893 cArti
rornfinesti prin domnul Minis tru Trancu-
JumItate din ele au un continut
beletristic, cealaltA juingtate contine
lucrri de stiin tA. si de popularizarea
Fig. 92. Lotz : Portret. Mu-
zen1 Palat. cult. din T.-Mure.

20. MIIZEUL SOCIETATII KLCSEY DIN SATII-MARE.


Societatea Klcsey 1) s'a infiintat la 1891. Formarea Muzeului
a mars greu inainte. La 1900 se supune Inspectoratului Muzeelor,
iar la 1905 se deschide publicului. Colectiunile se glisesc In trei
camere, Intean local nepotrivit al liceului reformat. Muzeul a
avut In 1916, ultimul an de activitate, un venit de 181.144 cor.
Are un director si un custode. Pentru imbogtirea bibliotecii
1) A Szatmri Klcsey Kr alapszablyai. Szatrur, 1802. Fechie/ J.
A szatmri Kksey Kr vknyve 1895--98. Szatmr, 1899.

www.digibuc.ro
156

Statul a contribuit in trecut cu cate 400 coroane, oraul cu


800 coroane anual. Muzeul se imparte in sectia de antichittii
3889 obiecte, sectia artistica 205, sectia de istoria naturala 536
obiecte, in total 4630 obiecte. Biblioteca consta din 5354 volume.

21. MUZEUL JUDETULUI SATU-MARE, LA CAREUL-MARE.

Muzeul s'a fondat prin publicul orasului in 1901. In 1903


s'au. votat 2000 coroane anual din fondul cultural. Din aceasta
suma ate 1000 s'a pastrat ca fond. Baza Muzeului o formeaza
antichittile si obiectele de tiinte naturale, pastrate in arhiva
judetului. In anul 1903 Muzeul s'a supus controlului Statului,
in acest an a primit un ajutor de stat de 500 coroane, iar in
1906 un ajutor de 400 cor. Custodele muzeului i al bibliotecii este
arhivarul oraplui. Biblioteca cuprinde 4076 volume, Muzeul 788
obiecte. Dupa infiintarea sa muzeul a stagnat tot timpul. In
primul an al stpanirei romanesti Muzeul s'a sporit cu 14 por-
trete in parte vechi ale prefectilor din trecut.
In judetul Satu-Mare sunt trei muzee, dintre cari cel din
Baia-Mare este cel mai mare. Ar fi de dorit a uni aceste mici
muzee la singur loc, fie in capitala judetului, fie in Baia-Mare
in acest centru artistic.

22. MUZEUL DE ARME AL ORWLUI

Muzeul de arme al orasului Sibiiu a fost fondat la 1872


prin comisarul primriei Carol Platz, care a adunat la un loc
armele, stindardele vechi, precum i recvizitele de razboiu ale
Sasilor1). Aceste obiecte se gseau odinioara in edificiul primariei,
in casele i fortificatiile oraului. Colectia fu imbogatita prin do-
natiuni i depozite, cari toate stint azi arzate sistematic in turnul

I) Verzeichnis der in der stdtischen Rstkammer aufbewahrten Ge-


genstnde. Sibiiu (fArtt an) V. Roth: Geschichte des deutschen Kunst
gewerbes in Siebenbrgen. Strassburg, 1908, P. 26-40.

www.digibuc.ro
157

primgriei bite() singurX Ka. In 1916 oraul depoziteazA obiec-


tele mai valoroase in doua lgzi la Muzeul National din Buda-
pesta. In timpul din urmit se proecteazg, ca Muzeul de arme al

Fig. 93. Muzeul de arme al oraplui Siblia.

oraplui sI treaa 'in administrarea Muzeului Baron Brukenthal


din Sibiiu, formnd o sectie acestuia.
Cu exceptia catorva arme orientale, turceti, obiectele a-

Fig. 94. Coif i p1ato5. in Muzeul de arme al ormului Sibiiu.

proape 1000 la numalir, sunt gAsite in Ardeal. Cele mai vechi


arme, coifuri, platoe apartin secolilor al XV-lea i al XVI-lea,
ele Bunt de origine din Germania, ori indigene cari imiteazA

www.digibuc.ro
158

arta industriall germana, de exemplu cea din Nrnberg. In ge-


neral Ardealul na a produs un specimen caracteristic de arme
ardelene. InsemnItatea Muzeului de arme al orasului stA in numgrul
si valoarea armelor adunate. Este unicul si cel mai mare Muzeu
de arme al Ardealului. Colectii de arme gsim de altfel aproape
la toate muzeele noastre, mai ales la Muzeul Transilvaniei, la Si-
ghisoara, la Arad, la Muzeul Carpatilor din Sibiiu, la Timisoara, etc.
Din punct de vedere romanesc este de mentionat un scut cu
bourul Moldovei. SA amintim apoi mantalele rosii de senatori,
stindardele comitilor sasi (Knigsrichter), stindardele principilor
Transilvaniei : Rkczy I si II-lea si Mihail Apafi.

23. MUZEIIL CASEI CULTURALE IN TURBA.

Casa CalturalA nu cuprinde pang azi un Muzeu propriu- zis


ci numai un Inceput de muzeu, un inceput din cele mai recente
Asociatia maghiarA localA s'a adresat in 1907 Ministerului Cul-
telor en cererea, ca sA restaureze ass numitul Castel princiar,
care a jucat un rol oarecare pe timpul stpanirei maghiare a
Ardealului, fiind resedinta familiilor Zpolya, Bthori si Bethlen.
Scopul renovArii a fost : a castiga o casA culturalA, care s cu-
prindA In sine un Muzeu, o bibliotea sit localuri pentru reuniuni
si serbAri. Ministerul Cultelor a ajutat in 1910 cu 50.000 coroane,
in 1912 cu 22.640 coroane, orasul Turda a contribuit cu 2500
coroane si a votat un ajutor anual de 600 coroane. Asociatia
local a sacrificat 1285 coroane, pentru acest scop. Dupl tenni-
narea restaurrii Casa CulturalI fu inauguratI 1) la 12 Octomvrie
1913. Reuniunile au luat In folosint localurile, an plasat biblio-
teca, s'a inceput tot odat si colectionarea obiectelor de muzeu,
in primul rand a obiectelor etnografice din TrAscAn (Torock) con-
siderate ca proclucte ale artei casnice maghiare. RAzboiul a impie-
-
1) Harmath Domokos : Emlkknyv a tordai fejedelmi Ouria Magyar
Kzmtiveldsi Hz felavatsi iinneplye alkalmbol ete., Torda, 1913
A tordai Kzmtiveldsi Hz felavatasa (Mitzeumi s Knyvtri Ertesit,
IV, 274-275.

www.digibuc.ro
159

decat continuarea primulni Inceput. Societatea si-a sistatactivitatea,


Casa Culture s'a inchis. Abia in ultimul timp s'a Inceput o
miscare noua. Sala festiva a fost destinata pentru Casina romfinli,
iar restul edificiului se rezerv pentru viitorul Muzeu judetean,
a clrui conducere va adea in sarcina liceului romfin din loca-
litate. Se proecteaz a castiga pentru Muzen on titlul de depozit
colectia familiei Tg las din Turda. Aceast colectie contine mai
ales obiecte romane, (vre-o 1500) preistorice, etnografice de in-

Fig. 95. Casa cultural/ din Turda.

tares romfinesc, arti i scrisori vechi, In total 4068 bucAti


Familia aduce In leggtur cu Mihai-Viteazul 4 obiecte si anume :
o CLIO, un covor de rugAciune, un desemn din 1820 reprezentand
mormntul lui Mihai-Viteazul i o piatr cu inscriptii cirilice.

24. MUZEUL DE ARTE I MESERII, CLUJ.

Ideea de a Infiinta un Muzen de arte e meserii o Intilnim


la 1882. La 1884 Camera de industrie i comert coleetioneaz .
obiecte si le plaseaz in localari Inchiriate. Muzeul a fost deschis
la 1888 cu titlul Muzeu tehnologic-industrial, dupa ce orasul flcu
o fondatie de 30.000 florini pentru desvoltarea cunostintelor in-
dustriale i pentru un edificiu de muzeu. La 1896 s'a pus piatra
fundamentalI a scoalei si a Muzeului. Eclificiul s'a dovedit prea

www.digibuc.ro
160

mic pentru muzeu. S'a decis deci clAdirea unui muzeu cu don
etage; acesta fu terminat qi inaugurat la 1904. Scopul Muzeului
a fost precizat In urmAtoarele: a acluna colectiuni, arti de spe-
cialitate ai modele, a aranja expozitii i cursuri. Prima expozitie
fu aranjat la 1905 cu cuslturi din CAltele i Trsau, In total
7000 obiecte. 1500 persoane au vizitat expozitia. Muzeul tehno-
logic-industrial din Budapesta i Ministerul Cultelor au imbo-
gltit Muzeul cu depozite de lucrri ceramice, de artN. industrial

Fig. 96. 11nzeul de arte i meserii, Cluj.

in lemn cli metal. Ministerul de comert face donatii mai Insem-


nate de bani i colectii. La 1907 se bleep cursurile Muzeulai,
cari continuK plug la 1914. Da aici Inainte expozitiile devin tot
mai rare. In 16 Mai 1919 a fost luat In primire de catre Con-
siliul Dirigent. Titlul Muzeului fu schimbat In Muzeul coalei
superioare de arte i meserii., La 5 Iunie 1921 s'a deschis expo-
zitia etnografia romanA, din Ardeal sub protectoratul Inspectora-
telor Muzeelor din Transilvania. Expozitia a avut 5000 obiecte.
Dupa moartea directorului Pkey functiunea este suplinitl prin

www.digibuc.ro
161

directorul invItImntului profesional al Secretariatului. Muzeul


stg in leggturg cu scoala medie tehnicg din Cluj, are Ina, buget
separat.
Muzeul are In afarg de colectiuni o sallit pentru cursuri,
salg de lectarg, o soda de expozitie. Biblioteca contine 1838 volume,
685 reviste, 1073 modele. Colectinnile se impart In urmgtoarele
grupuri: 367 mobile, 459 covoare, etc., 574 obiecte de lut si ma-
jolicg, 370 lucrgri In metal, 276 ornamente de gips, 99 obiecte
de porcelan, 556 cusgturi si broderii, 300 lucrgri In lemn, 31 In

Fig. 97. Coleetia de ceramia modern la muzeul de arte


i meserii din Cluj.

piele, sticlgrie 133 bucgti, lucrgri in piatr 35, varia 319, unelte
268, masini 7.
Majoritatea obiectelor reprezintg arta industrialg moderng.
Este de reniarcat colectia ceramicg moderng : porcelan, faiantg
si lut, precum si colectia de sticlgrie modern g. Acestea precum
si luergrile In lemn si metal servesc pentru desvoltarea bunului
gust nu numai intre elevii scoalei, dar si in cercurile mai largi
ale publicului. Obiectele sunt In mod indestulgtor expuse in
sgli luminoase, in dulapuri si vitrine corespunzgtoare. Este ne-
cesar a completa acest muzeu cu produsele de azi ale artei in-
dustrial& si a intregi colectia mbdern cu lucrgri artistice din
toate epocele si In primul rnd cu o colectie de motive nationale.
11

www.digibuc.ro
162

25. MUZEUL INDUSTRIAL DIN TIRGU-MURES.

Muzeul a fast intemeiat la 1874 prin tAsociatia Culturalli i


Economia SIcuiasa. Edificiul a fost clAdit la 1893. Autoritatea
fondatoare i sustinAtoare a fost Asociatia amintitA i visteria
statului. La 1905 Ministerul de comert cumpArl Muzeul, il
aduce in legAturA organicA cu coala industrialk punAndu-le sub
o singurl directiune. Din 1906 Ministerul de comert sustine
Muzeul. Scopul Muzeului este ca sA desvolte industria mia qi
industria casnia ardeleanA, prin rAspAndirea cunotintilor de

Fig. 98. Muzeul industrial din Trgu-Mure.

specialitate i prin expunerea produselor industriale i de arta


industrialA. Pentru a-i ajunge scopul Muzeul a aranjat expozitii
i a organizat cursuri. O cretere mai insemnatI a colectiunilor 1)
se observA in 1906, 1908 i 1910. In decursul rAzboiului Muzeul
a suferit insemnate pagube prin militia gAzduitl la Muzeu. Mu-
zeul este condus de un director pi un custode. Buget separat
nu are, spesele sunt acoperite din bugetul coalei industriale.

1) Szkelyfldi Iparmilzeum leirsa Budapest, 1893. Klnlenyomat.


a Magyar Mrnk s Epitszegylet Kzlnynek 1393. vfolyambl.

www.digibuc.ro
163

Muzeul ar putea deveni un centru al industriei mici e casnice


rorafineti. Are in total 1855 obiecte e anume: 554 bucati
i gips, 456 textile, 425 metalurgice, 272 lucrari in lemn, 146
instalatiuni, doua maqini, 918 carti i modele de desemn.

26. MUZEUL DE RELICVII MAGHIARE, CLUJ.

Propunerea pentru fondarea Muzeului a facut-o ziaristul


tefan Kuszk In anul 1892, incepand o propaganda continua

Fig. 99. Muzeul de relievii maghiare, Cluj.

prin presa i in special prin revista sa : *Trtenelmi Lapok.


La 1895 s'a format o iSocietate istorica pentru Muzeul de reli-
cvii cu statute aprobate In acela an de Minister. Muzeul nu
are avere in shag de colectiuni, ingrijirea se face gratuit prin
cativa membri ai fostei Societati. Colectiunile ocupa doua camera
contin 1050 obiecte, aezate in edificiul oraplui din -Nitta Mihai
Viteazul 20. Are monede de pe timpul luptei pentru independenta
maghiara, relicvii, proclamatiuni, biografii, portrete, tablouri, ma-
nuscrise, carti e gazete din 1848-49.

www.digibuc.ro
164

27. MUZEUL POETULUI ARANY IN SALONTA.

In anul mortii poetului maghiar Ioan Arany la 1882 s'a


constituit in Salonta un comitet pentru pastrarea memoriei sale.
Comitetul a colectat bani e relicvii. Majoritatea obiectelor a fost.
donata de fiul poetului, Ladislau,
formand odaia lui Arany la li-
ceul reformat. Deschiderea mo-
destului Muzeu s'a facut la 1885
In cadrul unei serbari. Comitetul
a cumparat tarnul vechiu din
Salonta cu scopul de a-1 tran-
sforma In Muzeu. Comitetul a
devenit o Societate pentru me-
moria lui Arany, cu statute a-
probate la 1894. Turnul vechiu
fu renovat de Societate la 1899.
Aici fura. transportate obiectele
din odaia lui Arany in cadrul
unei serbri. Societatea a decorat
Fig. 100. Turnul vechiu din turnal cu statuia lui Arany, opera
Salonta in care este asezat Mu-
zeul poetului Arany. sculptorului Strobl i cu o poarta
in stil baroc. 1)
Muzeul care este aezat in mai multe camere ale turnului
vechiu, contine obiecte de pietate : mobilele, cartile, manuscrisele,
vestmintele, foiografiiIe, diplomele lui Arany i cununile depuse
pe mormantul poetului.
28. COLECTIUN1LE COLARE.

Expunerea noastra, ar avek lacune de neiertat, daca am o-


mite chestiunea colectiunilor colare, cu atat mai mult, cu cat
e acestea sunt supuse controlului Statului prin Inspectorat. Ele
1) Debreczeni I. ; A nagyszalontai Arany-Emlk-egyesiilet trtnete.
Nagyszalonta, 1913. (Arany-Emlks egyesiilet alapszablyai 1899 Viski
K.: Arany npe. Nagyvrad, 1919.

www.digibuc.ro
165

sunt aproape fArl exceptie colectiuni, iar nu muzee, cum suntem


obinuiti a le numi. Deosebirea principalA Intro colectiuni gi mu-
zee este imprejurarea, cA muzeele sunt institutiuni publice me-
nite sg. rAspAndeascA culturi pentru publicul mare in anumite
zile si ore ale sAptAmnei, pa cAnd colectiunile scolare sunt
numai mijloace de invItAmnt destinate pentru elevi si profesori.
Muzeele cuprind de obicei mai mult decAt colectiunile scolare. Cu
toate astea colectiunile colare pot si dorim sg. devinA muzee
colare, adecg, habogAtindu-si colectiunile Intru atfit, ca sg. atiflg
nivelul unui muzeu In intelesul strict al cuvntului, lArgindu-si
cercul de activitate asa, ca sA poatA rAspndi culture nu numai
pentru numArul restrns al scolarilor, ci i pentru publicul mare1).
Colectiunile scolare sunt de doug. soiuri : colectii pur peda-
gogice, constfind de ex. din aparate de fizicA, hArti, reproduceri,
etc., adecA : mijloace de invtAmAnt cari usureaz g. tinerea cursu-
rilor pentru profesori si intelegerea lor prin elevi.
Al doilea soiu de colectii gcolare il formeazA obiectele de
fapt de muzeu : naturale, obiecte istorice, preistorice, arheologice,
artistice, etnografice. Ele servesc in primul rfind elevii scoalei,
complectndu-le cunostintele cdstigate in scoall. Programele ana-
Utica ale scoalelor nu pretind cunostinte preistorice, etnografice,
arheologice, aceste colectii prin urmare completeazA in mod in-
tuitiv cunostintele elevului. Colectiile pot deveni muzee colare
publice. Experienta a dovedit a este avantajos a plasa muzee
in edificiul scoalei. In deosebi oamenii claselor mai putin culti-
vate ale societAtii, tAranii, muncitorii cu greu se hotAresc a intra
in palatele pretentioase si reci ale muzeelor mari, bucuros intrg.
insA in scoala undo au invAtat, unde nva copiii lor, unde ei
vor afla o Emma de lucruri cunoscute. Elevii atrag mai usor pA-
rintii gi rudele la muzeul scoalei, dead apelurile si reclama.
Se pune intrebarea, care sA fie tendinta scoalelor : a aduna
colectii pur didactice, ori a aduna obiecte de muzeu cu scopul
1) Petranu : Colectiunile i muzeole colare in Transilvanin, eVieata
Noul Anul XVIII No. 1-2

www.digibuc.ro
1 ng

de a organiza un muzeu scolar public ? Colectiile pur didactice, mij-


loacele de invatamant stint fr indoiala In primul rand necesare.
pentru scoala. *coalele cari nu aunt indeajuns prevazute cu astf el
de mijloace, vor completa colectiile inainte de toate cu obiecte de
soiul acesta 1). Trebuie O. lam ins in considerare a chiar liceele
noastre confesionale, dar mai ales scoalele de statnou castigate, Bunt
bine ori binisor pre vazute cu mijloace de invatmant ; scoalele nu e
permis sa se multumeascl cu atttt, de oarece aceasta ar insemna
o stagnare. Nu e permis sg, uitam, ca educatia dat in scoall.
isi are lacunele ei, c o eerie de cunostinte necesare in viata cul-
turala raman necunoscute. Etta o mare datorie a inuzeelor si in
primul rand a mazeelor scolare : a completa ceiace da scoala si
a reimprospata In mod intuitiv cunostintele castigate din carti.
Este potrivit a cita o statistica din Boston, 2) unde 770/0 a ele-
vilor nu a cunoscut cioarele, 930/0 nu a stint, a obiectele de
piele se labrica din pielea animalelor, 89 0/0 nu a stint din ce se
face -Dina, etc. Iat uncle duce educatia fr material intuitiv.
Englezii si Americanii pe baza experientelor facute au dat
deosebita atentie muzeelor colare. Ba si 1.a muzeele mari s'au
format sectiuni pentru copii, in cari materialul expus, inscrip-
tiile explicative, aunt in raport cu gradul de cultura al copiilor ;
alaturi de aceste colectiuni de muzeu sunt aranjate chiar biblio-
teci pentru copii. Asa s'a facut de ex. la Muzeul din Brooklyn,
a carni sectie de copii a fost vizitat de 84.000 copii. A cest
Muzeu publica un buletin lunar pentru copii The Children's
Museum Bulletin. Muzeul National din Washington are asemenea
sectie pentru copii. Carnegie Museum din Pittsburg pentru a atrage
copii la muzen, a inceput la 1896 a imprti premii pentru diferite
teme lucrate de copii pe baza celor vazute in muzeu. Prin a-
ceasta nu numai a a crescut numrul copiilor viziatori, ci s'a de-
1) In privinta aceasta (Muzeul Pedagogic al Oasei coalelor din
Bucnre5ti (Str. Coma 11) poste servi en IndrnmAri 1 inaprumntnri: V.
bronra: Muzeul Pedagogic. Bncuregiti, 1916.
2) R. v. Erdberg: Die englischen Volksmnseen. In (Die Museen als
Volksbildnngsttten. Berlin, 1904.

www.digibuc.ro
167

svoltat din contemplarea fugitiva studierea celor expuse. Muzeul


din Manchester Imprumuta coalelor colectii, indeosebi tablouri,
grupate dup etatea copiilor ; fiecaretablou are inscriptii explicative
suficiente i potrivite gradului de cultur al copiilor. In urma
rezultatelor bune ajunse prin muzeele colare i a muzeelor
pentru copii, conducatorii Instructiei publice englez au decis la
1895, ca oarele petrecute de elevi sub conducerea unui pro-
fesor la muzeu sa fie socotite ca oare colare. La conferinta
muzeologilor 1) tinut la Mannheim in 1903 s'a acentuat ca Mu-
zeele colare deteapta interesul pentru colectiuni, desvoalt pri-
ceperea lor i spiritul de observatie, dar totodata ajut i iubirea
de patrie.
Dup aceste scurte observri referitoare la tendintele mu-
zeelor colare din streinatate vom puteh privl cu o elaritate mai
mare scopurile i idealurile colectiunilor noastre colare. Cunos-
efind Inalta valoare educativa a muzeelor, colectiunile colare se
vor nzui a se dezvolta in Muzee colare i vor putea apoi Ali
deschida portile i publicului mare. Heimatkundliche Sammlungen
s'au cerut la conferinta din Mannheim. Acesta va fi i punctul
nostru de plecare. Colectiuni de naturale, istorie, preistorie, ar-
heologie, era, etnografic din oraul, plasa, judetul respecti v
avfind menirea de a ajuta .ct de mult cunoaterea i iubirea re-
giunei respective. Prin obiecte originale de muzeu dar in afara
de istoria, natura i cultura reginnei respectiva, Muzeul va con-
tine obiecte ori poate mai bine reproduceri, cari sa ne inftieze
intreaga tail,. Tablourile istorice romtmeti, vederile din toata
tara, atat peisage cAt i orae, institutii culturale, capodoperele
artei nationale, monumentele istorice, portretele brbatilor mari,
exemplele etnografice, naturalele din toate provinciile etc., nu
numai c vor ajuta cunoaterea i iubirea patriei, dar in modul

1) Wehrhahn : Schulmuseen Die Museen etc. P. 97 H. W. Kent :


Coperation between librairies, schools and museums. Library journal
1911, p. 557 Ohildren's Room in the Smithsonian Institution. Washington,
Governement Printing Office, 1902.

www.digibuc.ro
168

acesta se va ajuta In mod considerabil gi unificarea provinciilor.


Muzeul gcolar va mai cuprinde gi o colectie internationala prin
putine dar bune reproducerL Tendinta sa fie a reprezenta In
primul rand regiunea proprie prin originale. Restul colectiunilor
se va completa mai mult prin ilustratii bune. Ideia Muzeului
central al 'Vrii e mai potrivit, dad. muzeele gcolare o lag, cen-
trului. Formarea de muzee judetene in cadrul liceelor este de
cea mai mare importanta acolo, unde nu exista un muzeu ju-
detean, d. e. la Fagarag, Zalau, Nasud, Dej, Dicio-San-Martin. Cre-
iarea de muzee judetene gcolare nu este ugoara, ea reclama
muncl, mijloace gi propaganda. 0 astfel de opera nici nu se
poate lnchipui fara concursul publicului gi al elevilor, cari fac
donatinni, fie in obiecte, fie In bani. Nu un conducator de mu-
zeu a ajuns la don atii frumoase promitand chiar o nota cu
jumtate mai buna elevilor cari ofera obiecte de muzeu. Un alt
mod de a Imbogati muzeul gcolar este de a obtine obiectele dela
biserici, orag, ori dela particulari cu titlul de depozit. Multe se
pot face prin interes gi vointN. Ca exemplu ne poate servi n-
vttorul Orosz din Apahida care In timp de 25 ani a adunat o
valoroas colectie etnografica rornana gi o mare colectie preisto-
rica, far a dispune de fonduri. Nu e just a agtepta numai fon-
duri dela stat. Un obiect etnografic, o moneda veche adeseori
mai ugor o putem cagtiga prin tactictb bung decal prin mice
suma mare. Statul Incurajeaza numai initiativa particulara, Inco-
roneaza opera inceputa prin sprijin material gi moral acolo unde
vede ravn gi succes. Muzeul dad, agteapta numai donatii dela
public cu greu va Inainta. Directorul trebuie gi el insugi O.
Lea caltorii de studiu, colectionari, sapaturi In regiunea respec-
tiva, clici numai aga va face muzeul progres serios.
Acestea nu pot fi decat indicatii generale, vointa gi expe-
rienta vor gasi mijloacele, cum se poate colectiona. 0 datorie a
profesorului conducator de muzeu este in afar de colectionarea
obiectelor, aranjarea gi expunerea lor. In aceste privinte muzeele
gcolare au aproape aceleag regule, ca gi muzeele mai mari,

www.digibuc.ro
1 69

poate tinnd numai mai mult seam k. de gradul de culturk, al co-


piilor i de inscriptiile explicative. Exemplele din Anglia, Ame-
rica i Germania ne pot servi mult.
Colectiunile liceelor. O considerabilk avere culturalk zace
in colectiunile liceelor e a altor scoale ale Statului ori ale conf e-
siunilor. Azi aproape nu avem o scoalk secundara ori superioark
care nu ar avea colectiuni. Ele nu sunt numai colectii pur didactice,
ci au si un inceput de muzeu : obiectele naturale, cele istorice si ar
tistice stau sub conducerea profesorului de specialitatea respectivk.
Istoria colectiilor liceelor din Transilvania incepe cu se-
colul al XV-lea. Cele mai vechi, desi nu cele mai Insemnate co-
lectiuni scolare sunt ale liceului evangelic din Sibiiu, (1446) ale li-
ceului romano-catolic din Kezdi- Osorheiu (1696), urmeazI apoi
cele din secolul al XVIII-lea ale liceelor din Tfirgu-Mure (1708
si 1718). In jutnktatea a doua a secolului al XVIII-lea Maria Te-
rezia recomanclk in Ratio educationis procurarea colectiunilor
cari usureazk tinerea cursurilor. Cel mai insemnat muzeu scolar
din Ardeal este Muzeul colegiului Bethlen din Aiud din anul
1796. 0 importantk mai mare pentru colectiunile scolare a avut
kt 1849 contele Thun prin ,Organisationsentwurf in care dis-
pune ca scoalele sk. ckstige colectiuni de recvizite didactice. Ma-
joritatea colectiunilor scolare din Transilvania dateazg, din jumk-
tatea a doua a secolului al XIX-lea. Din jumktatea I a secolului
trecut sunt colectiile liceului romano-catolic din Satu-Mare (1804)
i din Simleu (1829) ale liceului evangelic din Medias (1840) si
ale liceului reformat din Cluj (1841). Dintre scoalele romneti
ardelene liceul greco-catolic din Blaj a fondat primele colectiuni la
1850, cu un. an mai tfirziu se pune baza colectiunilor liceului
greco-oriental din Brasov, urmeazk la 1863 cele din Nskud, la
1872 cele din Brad, la 1875 ale Seminarului din Sibiiu, la 1881
ale scoalei normale din Gher alT.Acestor fondatiuni confesionale
romanesti s'a atasat acum o suing, de colectiuni colare, cari fiind
proprietatea Statului, au trecut in posesiunea si administrarea ro-
mfink. Cele mai bogate dintre aceste sunt colectiunile liceelor din

www.digibuc.ro
170

Baia-Mare si Arad, ale scoalei reale din Oradea-Mare si ale liceului


din Timisoara. Ca numr al obiectelor (vre-o 20.000 naturale) co-
lectiunile liceului din Baia-Mare Intrec cele confesionale romfine.
Sub regimul maghiar Inspectoratul General al Muzeelor a sub-
ventionat colectiunile liceelor reformate din Mud, Orstie i Tr-
gu-Mures. .Azi Inspectoratul subventioneaz g. liceele din Blaj,
Brasov, Caransebes, Dej, Arm', Brad, NAsAud, dar va sprijini
alte licee cari meritN. Scopul este a releva importanta colec-
tiunilor, a da sprijin moral si material pentru colectiuni, ca ace-
stea s4 creasa, s fie bine conservate si expuse dupa principii
stiintifice, ca s devinI focare de culturK nationaM pentru elevi,
dar i pentru public. Caracterul lor va fi local ori judetean. In ora-
sole Dej, Ffiglras, Ngsud, Caransebes neexistfind muzee judetene,
liceele au datoria de a pune baza acestora, colectionfind obiecte
etnografice, preistorice, arheologice, artistice i istorice precum
si naturale pe teritorul judetului.
Ar duce prea departe a ne ocupa de istoria fiecrirei colec-
tiuni scolare. Ne vom mArgini deci la douA mai insemnate. Cea
mai mare colectiune scolarl cu caracter de Muzeu este aceia a
Colegiului Bethlen din Aiud. 1) Biblioteca cuprinde 47.670 vo-
lume, sectia de naturale 45812 obiecte, sectia etnografia 1121,
cea de antichittiti 9057 obiecte. In bibliotea se gKsesc 19 incu-
nabule, 110 tipgrituri vechi maghiare, 71 hungarica in limbi stre-
ine, 382 manuscrise. In colectia de antichiati sunt insemnate de-
scoperirile de mormnturi, obiectele din epoca de bronz, o parte
a descoperirii din Spanlaca, descoperirile din epoca sciticL douS.
tabule cerate, o co1umn1 a lui Mithras, o casa romand de bronz.
Numeroase vase preistorice pictate s'au descoperit prin spturi.
Colectia de antichitAi a fost fondatI de Carol P. Szatmry la
1862. Carol Herepey si mai multi nobili ardeleni au contribuit
la desvoltarea ei. Colectia s'a supus controlului de Stat la 1898
Vdr F : A nagyenyedi kollgium. Nagyenyed, 1889. A Bethlen
kollgium legdjabb trtnete. Nagyenyed, 1896 Szilddy Bethlen koll-
giurna s a termszettudomnyok. Bethlen Kollgiumi rtesit. 1903-4.

www.digibuc.ro
171

primind ajutor anual intre 400 0 2500 cor. Co lectia de naturale


s'a fondat la 1796 de profesorul Francisc Benk. La 1848 vre-o
12.000 obiecte au fost furate. De la 1852 incoace muzeul se de-
svoaltA rapid prin Herepey, Elekes i Szildy. Colectia etnogra-
ficA s'a infiintat la 1905 prin prof. Szildy. Ministerul Cultelor
a subventionat cu cAte 300 cor. sectia in 1912-13. Atfit colectia
etnograficA, cfit i cea de naturale a suferit deteriorAri in lipsa
materialului de conservare. 119 monede i 30 alte antichitAti sunt
depositate la Budapesta.
Colectiunile liceului greco-catolic ronzdn din Blaj 1).
Colectia de antichitAti nu a existat dela inceput ca atare, ci
era impreunatl. cu muzeul fizic, matematic, natural. Ince-
putul acestui muzeu comun dateazA dela 1851. Cu mult zel a
lucrat profesorul Simion S. Mihali-Mihalescu pentru adunarea
colectiunilor. Prin mijlocirea referentului guvernial Gavril Dorgo,
liceul a primit vre-o trei sate minerale. Dupa acest inceput mo-
dest in anul 1853 0 1854 preotul Balint doneazA trei table cerate,
iar Episcopal Al. St. Sulutiu monede. La 1857 se face Consi-
gnatio monetarum etc. In anal viitor colectia se imbogAtete
ca obiecte romane. La 1889-90 colectia de antichitAti se se-
parA de cea de naturale ; iar din banii donati de Mitropolitul Dr.
Ioan Vancea s'a cumpArat o colectie de modele de gips, care unite
cu antichitAtile i monedele, a fost aranjatg, In douA camere foi:mnd
un Cabinet de arheologie.
Cabinetul cAtigA motenirea Mitropolitului Ioan Vancea ; la
1897 primete donatiunea, iar la 1889 motenirea colonelului
David Baron Urs de Margina. Liceul a participat prin colectiunile
sale in 1905 la expozitia etnograficA din Sibiiu i la expozitia
generalA din Bucureti la 1906. Aceste s'au desvoltat mai ales prin
donatiuni, dintre cari cea mai insemnatI este a prepozitului
Than Mica Moldovan din 1915 : cinci tabule cerate i o co-
lectie numismaticA. Colectiunile au putut greu progresa din

1) Dr. Ambrosie Chelianu : Istoria naturaI i muzenl dela coalele


din Blaj 1902.

www.digibuc.ro
172

cauza lipsei de mijloace i spatiu. In anul 1921 Inspectoratul a


sprijinit colectiile punnd la dispositie mijloace pentru facerea
dulapurilor, vitrinelor i pentru sporirea colectiunilor prin cum-
pargri.
Colectiile liceului din
Blaj contin 3291 antichi-
ati i 9416 naturale. 0-
biectele mai 1nsemnate
sunt : Opt tabule cerate,
cteva monede mai rare,
dintre obiectele de pie-
tate braul de fer (ciliciu)
a lui Petru Pavel Aron,
calimara lui Sincai, rao-
tenirea Baronului Urs
de Margina etc. Cole ctiu-
nile au luptat pang, acum
cu insuficienta spatiului
Fig. 101. Colectia arheologicl-numismatic
i a dulapurilor, din a-
.
a liceului gr. cat. din Blaj. ceste cauze ele nu s'au
putut validita in deajuns.
Aranjarea i expunerea obiectelor se face acum din nou.

www.digibuc.ro
STATUL ROMAN 1 MUZEELE DIN TR ANSILVANIA,
BANAT, MARAMURE *I CRIANA

www.digibuc.ro
III.
STATUL ROMAN 1 MUZEELE DIN TRANSILVANIA,
BANAT, MARAMURE *I CRIViNA

Prin hotArArile luate la adunarea national din Alba -Iulia


(1 Decemvrie 1918), Transilvania, Banatul, Criana i Maramu-
reul se unise cu Regatul romAn. Statul romfin a incredintat unui
Consiliu Dirigent administrarea noilor teritorii. Toate drepturile
statului maghiar au trecut in mfina Consiliului Dirigent, prin
urmare i dreptul de control al statului asupra muzeelor a intrat
in atributiile Consiliului Dirigent. Luarea in primire a muzeelor
judetene i ale oraelor s'a fAcut odat cu luarea in primire a celor-
lalte oficii ale judetelor i ale oraelor. Exercitarea de fapt a
controlului statului s'a fkut ins numai mai trziu, dup ce re-
sorturile e serviciile au fost organizate tii dup ce chestiunea mu-
zeelor a fost suficient studiat. Conducerea artelor i muzeelor fu
incredintat la 14 Martie 1919 d-lui consilier Dr. Tiberiu Brediceanu
in cadrul resortului Cultelor kii Instructiei publice. Acest resort
roag pe d-1 Dr. C. Diaconovich ca s studieze chestia muzeelor
i bibliotecilor i s depun un raport.
La 19 Aprilie 1919 d-1 Diaconovich depune raportul WI,
clruia li anexeazA, un conspect al muzeelor i colectiunilor de-
pendente de stat. Conspectul s'a bazat pe datele publicatiunii
maghiare din 1915, prin urmare nu corespundea intru toate stA-
rei de fapt a lucrurilor. De mai mare insemnAtate este ins ra-
portul in care D-1 Diaconovich face propuneri concrete in pri-
vinta dispozitiilor cari s fie luate de Con siliul Dirigent : BA se

www.digibuc.ro
176

creieze un Inspectorat General al Muzeelor O. bibliotecilor pentru


teritorul administrat de Consiliul Dirigent, care sg revizueascg
inventarele muzeelor, sg aducg la cnnotinta conducgtorilor de
muzeu, c vor sta in viitor sub controlul statului romfin, cg
muzeele apartingtoare judetelor, comunelor vor trece in pose-
siunea judetelor, comunelor romne, cg fgrg tirea organelor
autorizate de Consiliul Dirigent nici o parte a colectiunii nu va
putea fi instrginatg ori strgmutatg. Inspectoratul general s
ia toate mNsurile pentru pazg, sg numeascg delegati la fiecare
muzeu, cari sg viziteze cel putin odatg lunar colectiile. Propu-
nerile intelepte ale lui Diaconovich furg numai mai tarziu i
numai in parte executate. Abia la 4 Iunie 1919 se trimet adrese
tuturor conducgtorilor de muzeu, prin cari se cer regulamentele,
statutele, contractele cu statul, interzicAnd mice IndepArtare a
obiectelor de muzeu.
Conducgtorii de muzeu dau In general rgspunsuri satisfg-
cgtoare, totui alte dispozitii nu se iau. Serviciul de control i
supraveghere de fapt nu a existat. Pentru a ameliora situatia
autorul in Mai 1919 a inaintat preedintelui Consiliului Dirigent
un memoriu In chestiunea muzeelor insistfind asupra furtului dela
muzeul din. Deva i asupra obiectelor depozitate la Budapesta
ale muzeelor din Transilvania. Sectia Artelor, dupg numirea efului
sectiei de ef al Resortului Ocrotirii Sociale, trece la acest Resort,
iar Consiliul Dirigent se mutg in Noembrie 1919 dela Sibiiu la
Cluj. In Ianuarie 1920 autorul acestei lucrgri a venit Ali ocupe
functiunea de conferentiar la Universitatea din Cluj, cu aceastg
ocazie la 20 Ianuarie fu numit, prin resortul Ocrotirei Sociale,
Inspector al tuturor Muzeelor din Transilvania, Banat ii Pgrti le
Ungurene, investindu-1 cu toate puterile determinate in legi".
Prin aceasta Consiliul Dirigent a pus baza Inspectoratului
General al Muzeelor din Transilvania. Deoarece in Transilvania
prin Decretul I. Art. I. al Cons. Dir. toate legile vechi au fost
declarate ca valabile, temeiul legal al Inspectoratului fu Regu-

www.digibuc.ro
177

lamentul vechi, sanctionat la 29 Iunie 1907. Acest Regulament


prin 6, fixeaza ca scop al Inspectoratului urmatoarele :
Scopul Inspectoratului General este In primul rand ca sa
creieze un rap ort mai straits Intre colectiunile publice i destinate
pentru uzul public (de stat, comunale, confesionale gi sociale, exi-
stente i. viitoare), prin augmentarea lor sistematica, prin aranja-
rea uniforma, bazata pe principii tiintifice, prin administrarea
priceputa, prin reglementarea schimburilor, ca materialele co-
lectiunilor publice rasfirate in diferitele prti ale tarii s devina
factori ai tiintei, artei i. culturii nationale. Regulamentul pre-
cizeaza prin 7, cercul de competinta al Inspectoratului :
Asupra colectiunilor, cari 1) se supun de bung, voie In-
spectoratului ; 2) cari primesc ajutor banesc ; 3) cari primesc
ca donatie ori depozit obiecte din partea statului. Sub regi-
mul maghiar urmatoarele muzee au intrat in sfera de activi-
tate a Inspectoratului de pe teritoriul administrat de Consiliul
Dirigent : 1. Muzeul Palatului Cultural din Arad. 2. Muzeul din
Alba-Iulia ora. 3. Colectiunile Battyaneumului din Alba-Iulia
cetate. 4. Muzeul oraplui Baia-Mare. 5. Muzeul Carpatilor, Cluj.
6. Colectiunile Societatii literare, istorice i etnografice din jud. Sol-
noc-Dobaca in Cluj. 7. Muzeul din Deva. 8. Colectiunile Palatului
Cultural din Targu-Mure. 9. Muzeul National Sacuesc in Sft.
Gheorghe. 10. Muzeul Palatului cultural din Sighet. 11. Muzeul
din Oradea Mare. 12. Muzeul istoric-arheologic din Timigloara.
13. Muzeul de tiinte naturale din Timioara. 14. Muzeul din
Satu-Mare. 15. Muzeul din Careii-Mari. 16. Muzeul armenesc din
Gherla. 17. Colectiunile liceului reformat din Oriitie. 18. Muzeul
liceului reformat din Aiud. Aceste muzee au intrat deci in pri-
mul rand in cercul de competenta, al Inspectoratului roman.
Biroul inspectorului genera1,1) avand acesta in calitate

1) Inspectoratul general al Muzeelor i bibliotecilor s'a fnfiintat la


1897, regulamentul din acest an a fost modificat la 1900 si 1907. Of iciul
Inspectoratului general ca organ extern dependent de Ministerul Oultelor
a avut la 1900 un inspector general, un sub-inspector general, sase inspe-
12

www.digibuc.ro
178

de conferentiar al istoriei artelor un birou la Universitate, pe care


il avea. e inspectorul anterior, din acest motiv gi din cauza lipsei
de localuri de birou, a Aims la Institutul Arheologic al Univer-
sitAtii. Localul este potrivit nu numai pentrucl contine o bi-
bliotecl. de istoria artelor, arheologie gi numismaticA, dar gi pen-
trucI prin aceasta se economisesc pentru stat spesele sustinerii
unui birou (chirie, mobilier, luminat, incAlzit etc.). LucrArile de
birou se fAceau la inceput prin functionarii Resortului Ocrotirilor
sociale. AceastA stare provizorie a tinut pfinA ce s'a aptobat pro-
ectul de buget al muzeelor; in care s'a prevAzut In afar de in-
spectorul general gi un sub-inspector, un copist e un dactilograf.
Disolvfindu-se Consiliul Dirigent la 1 .Aprilie 1920, servi-
ciul trece la Ministerul Instructiei care le exercia drepturile
prin Secretarul general din Cluj, Dr. Octavian Prie. Formndu-se
in scurt timp departamentul Cultelor i Artelor cu Ministrul O.
Goga in frunte, serviciul Inspectoratului muzeelor trece la Culte
Arte, ramble insI e mai departe sub superioritatea imediatA
a Secretarului general al Instructiei din Cluj, prin care se sustine
contactul 'Mtn Inspectorat 1i Minister. AprobAndu-se bugetul In-
spectoratului, Serviciul primegte un copist, functiunea de sub-
inspector in lipsa oamenilor de specialitate continuA a fi neocu-
patA, cu toate cA numArul actelor se ridicA la peste 1000. Con-
ducerea serviciului, a corespondentei gi inspectarea colectiunilor
au rAmas datoria personalA a inspectorului general. Situatia de
drept a Inspectoratului rAmAne aceiag prin Decretul-lege No. 1462
din 2 April 1920, publicat in Monit. Oficial la 4 April prin care
toate hotArarile i numirile fAcute de Consiliul Dirigent sunt
declarate ca valabile.
ctori, un secretar i doi functionari auxiliari. Inspectorii s'au recrutat din
profesorii universitari de specialitate i directorii de muzeu. In anul 1907
numrul inspectorilor crete la opt, In afartt de inspectorii generali i de-
legaii Cercul de activitate s'a estins la 1909 asupra 35 muzee,
la 1907 numorul institutiunilor dependente se ridica la 75. In 1913 numrul
colectiunilor dependente este 83, numrul iuspectorilor 10, dintre cad Dr.
Bela Psta, prof. univ. la Cluj, a fost numit inspector pentru Ardeal, Banat
i Cmpie. Suma Intrebuintat pentru colectiuni a fost in 1918, 225.000 cor.

www.digibuc.ro
179

Inspectorul general al muzeelor a fost pus in situatia grea


de a conduce muzeele din Transilvania, Bnat, Crisana, si Mara-
mures fr a fi in posesiunea arhivei, deoarece aceasta se gAseste
in Buclapesta, fr vre-un functionar din trecut, care sA mijloceasa
continuitatea serviciului, ba din cauza lipsei de funetionari de
specialitate, frg, mice ajutor, a trebuit s5. se bazeze pe propriile
puteri, cunostinte i experiente, s studieze istoricul i starea de
fapt la fiecare muzeu separat. Studiul chestiunii a reclamat o se-
rioasA activitate de mai multe luni. In afara de conspectele
revistele oficiale ale Inspectoratului maghiar din care reiese sta-
rea colectiunilor panX la 1916, cu deosebitg atentie au fost stu-
diate publicatiunile muzeelor, pentru a cunoaste istoria desvol-
aril lor. Pentru a ne da seamI de aceestg, muna, este Indeajuns
a amintl, c aproape fiecare muzeu a publicat chiar din primii
ani ai existentei sale reviste, anuare, studii, ghiduri, de ex.
Societatea Muzeului National al Transilvaniei a tiprit din 1859
Wang la 1918 anual mai multe publicatiuni in volume de sute de
pagini, referitor la desvoltarea colectiunilor i activittii
ceiace Inseamn o biblioted, intreag. Dupl acest studiu
bazat pe publicatiuni a urmat studiul strii de fapt a muzeelor
colectiunilor, care s'a fcut la f ata locului. S'au inspectat toate
muzeele pro vinciei studiind colectiunile, inventarele, cestiunea per-
sonal, evenimentele ultimilor ani la muzeu, lipsurile i greutritile
f unctionrii, tratfind cu conduatorii in privinta ameliorgrii si-
tuatiunii nefavorabile. Prin aceasta s'a exercitat primul control
al StatUlui roman asupra muzeelor. Controlul s'a exercitat intre
Aprilie i Septembrie 1920, cu intreruperi. Cu ocazia inspectiilor
s'a tinut seam si de informatiile, cererile i plfingerile autori-
ttilor i particularilor din localitate. Dup cltorii de mai multe
luni i obositoare din cauza comunicatiei rele s'a putut forma
o prere despre istoricul, administrarea i starea de fapt a mu-
zeelor din Transilvania, Bnat i Prtile Ungurene.
Principiul conduator in privinta organizrii muzeelor se
poate circumscrie in urmnoarele : in capitalele de judet cite un

www.digibuc.ro
L80

muzeu judetean, In capitala Ardealului un muzeu National al Ar-


dealului, in Secuime un Muzeu National al Secuilor, In Banat
un Muzeu Banatean. in afara de acestea, acolo unde permit Im-
prejurarile, s'au creiat muzee speciale, de ex. de arme la Sibiiu,
de naturale tot acolo, etc.
Aceste principii conducatoare, dei vechi e bune, nu au fost
realizate consecvent. in capitala Ardealului Muzeul National al
Transilvaniei nu reprezinta icoana fidelit a Transilvaniei, deoarece
majoritatea absoluta a populatiei, Romanii, nu aunt aproape de
loc reprezentati, Saei putin. Un Muzeu al Ardealului de fapt
nici nu exist, ci numai un considerabil depozit de obiecte fara
un edificiu de muzeu propriu zis. Apoi, nu fiecare judet Ii are
muzeul sau. Une le judete aproape ca. nu sunt reprezentate nici
In muzeele regionale, nici In muzeul central al Ardealului. Aa
Bistrita-Nasaud, Fagara, Tarnava-Mica, Maj. Muzeele judetene,
abia iau nota despre elementul romanesc preponderent. Pe baza
muzeelor din Transilvania vizitatorul strain plead, cu impresia
a poporul roman ar fi numai o insula In marea maghiara. Nu
s'a tinut seama ce mare folos ar Insemna pentru tiinta icoana
culturala, a poporului roman, urmele culturii religioase-bizantine
Cali se manifesta In icoanele sfinte, cruci, odoare i chiar In ar-
hitectura bisericeasca, cultura lumeasca prin relicviile eroilor, marti-
rilor, Invatatilor i artitilor romani din Ardeal. Ce foloase reale
ar fi Insemnatipentru etnologie e etnografie, zugravirea vietii, ocu-
patiunilor e credintelor tranului roman! Muzeele judetene dau
o icoana unilaterala i. tendentioasa a judetelor. Dar mai obser-
vam e o alta lipsa fundamentala a muzeelor e anume insuficienta
exploatrii pe-seama publicului a colectiunilor existente, cu alte cu-
vinte, aceste institutii sunt prea putin democratice. Ele nu pot
fi numite aristocratice i sunt departe de a putea fi numite strict
tiintifice. Scopul instructiv nu este Indeplinit ori numai In foarte
modesta msura. Aranjarea intuitivitiintifica, a obiectelor a fost
sacrificata In majoritatea cazurilor din lipsa de spatiu, Wile, du-
lapurile sunt supraIncareate cu obiecte. Vizitatorul pierde di-

www.digibuc.ro
181

naintea ochilor grupurile sistematice i vrAnd-nevrfind poposeste


la obiecte nelnsemnate. intelegerea obiectelor este ImpiedecatI
prin lipsa ori insuficienta insoripii1or. S mai lam In conside-
rare, cK inscriptiile din trecut fiind scrise numai in limba ma-
ghiarX nu au putut fi Intelese nici de majoritatea populatiei, nici
de vizitatorii streini Asemenea st i chestiunea cataloagelor: ma-
joritatea muzeelor nu a avut cataloage pentru public, ori daca da,
numai In limba maghiar i scrise aa inct nu au putut servi
publicul mare In Im.bogItirea cunostintelor sale, In cultivarea sa
prin muzeu. Ele au caracterul inventarelor reci, f5.r 1. a releva
importanta obiectelor In cadrul istoriei e artei nationale i uni-
versale. CercetAtorul Inv Atat nu poate gsi acea ImpArtire a co-
lectiunilor In eStudiensammlung si gSchausammlung dar ce
este mai putin admisibil : unele muzee numai o parte a cole-
etiunilor au inventariat-o, lsfind restante de ani de zile, In zeci
de mii de obiecte. in ce priveste inventarele existente, ele in ma-
joritatea cazurilor nu pot multumi pe un muzeolog, deoarece nu
sunt exacta, nu cuprind toate datele, descrierile, decum fotogra-
fiile pentru recunoasterea imediat a obiectelor, numerele adese-
ori sunt in mod desgusttor scrise pe obiecte. Nu s'a tinut seam
de rspndirea cunostintelor de istoria artelor prin fondarea unui
muzeu de mulaje i reproduceri artistice, ori prin colectionarea
lor de cAtre muzee, cu soopul de a avea material comparativ. In
Ardeal nu a existat pfia, la 1921 o bibliotea serioas de istoria
artelor i o colectie indestulRoare de reproduceri. Despre eon-
tactul muzeelor ardelene Inteolalt i despre contactul lor en
muzeele romne si cu cele strine putin se poate spune, ele au
rmas prea izolate, a lipsit contactul international, muzeele au
fost prea putin cunoscute in streiatate.
Pe langri, aceste defecte ale conducerii din trecut au mai
venit altele provocate prin rzboi. 0 parte a functionarilor de
muzeu a fost mobilizatg, a dececlat in parte, unele muzee au A.-
mas fr conduatori. Servitorii au fost i ei mobilizati, reintor-
candu-se ei nu au mai putut tri din modestul onorar anual, ci

www.digibuc.ro
182

au trebuit slii caute alt izvor de catig, neglijand prin aceasta


muzeul. Din aceste cauze unele muzee s'au inchis de sine. Cu
ocazia intrarii Romaniei in razboiul mondial in 1916 majoritatea
muzeelor ardelene kii-a trimes obiectele la Budapesta pentru a
fi crutate de eventuale devastgri, alte muzee au ascuns obiectela
de valoare. in modul acesta s'a turburat ordinea. Din cauza aceasta
i fiindcg, obiectele mai de valoare nu erau acasg, din nou s'a
Inchis o parte a muzeelor. Um le au reprimit In 1918 obiectele
depozitate la Budapesta, manila schimbgri politice, revolutia, noua
sapanire romang, au avut efectul asupra spiritului conducgtori-
kr de muzee, al ei numai mai tarziu, vgzand situatia consolidatg.
prin Tratatul de Pace, au inceput a. se ocupa din non de muzee .
in acest timp de tranzitie muzeele nu au functionat, ele erau
Inchise, dezordonate, neIngrijite, lipsite de obiectele de valoare,
fail mijloace, cu personalul redus ori chiar farg conducgtori i
servitori. Buna stare a obiectelor a suferit mult, parte din cauza
transportgrii la Budapesta i Inapoi, parte din cauza lipsei de per-
sonal i. mijloace, ori poate chiar din cauza anesteziei provocafe
prin rzboiu i urmrile lui. Este indeosebi de remarcat lipsa
de mijloace a muzeelor. Ele se sustineau prin cotizatiite mem
brilor Societtilor i prin donatiuni. Capital disponibil mai Insemnat
muzeele nu au avut. Modestul capital care a fost plasat In Im-
prumut de rgzboi nu a mai adus venit, capitalele neplasate In
imprumut de rgzboi au devenit neinsemnate fata cu scumpetea
mare. Statul maghiar a sistat subventiile In 1918, la unele muzee
chiar mai inainte. Cotizatiile membrilor 10. donatiunile asemene a
nu au mai intrat.
In aceastg situatie deplorabil a ggsit Inspectoratul roman
muzeele din Transilvania. S'a mai constatat i oarecare timidi-
tate fatg, en reprezentantii noului stat, bnuieli, cg statul roman
ar intentiona concentrarea tuturor comorilor artistice din noile
provincii la Bucureti, ori cl Guvernul ar lua In posesiune mu-
zeele particulare. Aceste temeri, dei fgrg temei, erau explicabile
prin faptul, cg, muzeele ardelene Inc nu cunoteau intentiile sta-

www.digibuc.ro
183

tului roman, dar nici Tratatul de Pace dela Trianon nu era iscAlit
ratificat. Mentinerea Regulamentului din 1907, asigurarea data
prin Inspectorat, c statul nu intentioneazg. nici .sg concentreze
tot la Bucuresti, nici s ia in posesiune avutul particular, a li-
nistit pe conducAtorii muzeelor ardelene. IscAlirea i ratificarea
Tratatului dela Trianon i-a deslegat si In mod formal fatl cu statul
maghiar.
Inspectoratul a mai trebuit sg lucreze pentru creiarea unei
atmosfere de respect 0 incredere reciprocl, de munc i bung-
vointg, fArg de cari o activitate i colaborare rodnicA nu se poate
inchipui. in privinta aceasta in urma atitudinei luatA fatA de in-
stitutii, s'a inregistrat o stare de fapt i schimbAri Imbucurgtoare,
ceiace mai bine se poate dovedi prin increderea depusg. in statul
roman atunci, cand muzeele au cerut dela stat readucerea ope-
relor depozitate la Budapesta, aceastg Incredere o dovedesc
declaratiile de fidelitate si de depling incredere fatA cu Guvern,
declaratii In scris, cari s'au inaintat Ministerului Artelor.
Inspectoratul dupA, ce a studiat in.amAnunte istoricul i starea
de fapt a muzeelor din cercul sAu de competintA, si-a fixat prin-
cipiile In conformitate cu Imprejurgrile actuale i starea de fapt.
FatA cu conducerea din trecut s'au impus cateva reforme radi-
cale. Aceste reforme privesc in primul rand adevArul ce trebue
sA reprezinte muzeul central si muzeele judetene : 1) realizarea
unui muzeu central al Ardealului fare& deosebire de nationalitate ;
2) Completarea lacunelor considerabile ale muzeelorjudetene prin
matertal romnesc. Dar ca operg. asemenea importantA se impune :
3) Exploatarea calturald qi tiintificei a colectiunilor existente,
democratizarea, popularizarea lor. Este necesar apoi a desvolta ;
4) un contact intensiv ntre muzeele din Ardeal i ntre cele
din vechiul Regal streineitate, ca sA se cunoascl i stimeze
reciproc i ca sg se producA acea emulatie lAudabilA din care
cultura tArii trage foloase. In aceastA intrecere culturalA dorim
a Introduce i pe conducAtorii colectiilor liceelor, pentru a spori
numArul combatantilor. Dar In afarg. de reforma conducerii

www.digibuc.ro
184

serviciului se impune i necesitatea de a aduce la izbfindI prin-


cipiul muzeelor judetene prin ; 5) crearea de muzee judetene
acolo unde ele 0 chiar muzeele regionale lipsesc: in Dej, Bi-
strita, Fggra, Mau, Dico-SnMartin. Se impune i necesitatea
de a creia : 6) un muzeu de reproduceri 0 mulaje, o bibliotecei
considerabilei de istoria artelor 0 muzeologie cu revistele de
specialitate, ca organele conducgtoare de muzeu sg, cunoasa bine
toate rezultatele din Apus, ca ideile .i. tendintele ignAtoase sg,
treaa ca un curent electric prin tot organismul muzeelor noastre.
Dar fnainte de realizarea acestor reforme au trebuit satis-
_acute cerinte cu mult mai urgente ale muzeelor.
Inspectoratul a trebuit s'l se ingrijeasc de personalul mu-
zeelor, cici fArX personal nici o activitate nu se poate incepe.
Muzeele din Arad, Sighet, Baia-Mare, Timioara, Alba-Iulia,
Gherla, Oraclia-Mare, Muzeul Carpatilor din Cluj, erau fr con-
ductor ori %A. personal de serviciu. La interventiunile Inspec-
toratului pe lngl proprietarii i sustinAtorii muzeelor, functiunile
au fost ocupate. Acest personal ling neavfind mijloace pentru
Inceperea lucrrilor i neavnd nici o remuneratie ori incurajare
pentru muna, Inspectoratul a intervenit pentru ca muzeele sA
primeasc, subventii pentru satisfacerea celor mai elementare
nevoi, avfind ca scop redeschiderea pe seama publicului a colec-
tiunilor. S'a cernt dela muzee un proiect motivat al cheltuelilor
urgente pe anul bugetar 1920-1921. Dispunand Inspectoratul
de un buget de 485.000 Lei la cele materiale, s'a inaintat D-lui
Ministrn al Cultelor qi Artelor la 1 Ianuarie 1921 proiectul de
distribuire al ajatoarelor in suna total de 404, 704 Lei. Pro-
iectul fu aprobat de Secretariatul Genera] din Cluj, iar la 26
Martie de D-1 Ministru, avnd ca urmare ordonantarea su-
mei amintite, din care 16 muzee e colectiuni au beneficiat.
Suma care a clzut pe cate un Muzeu era intre 10.000-30.000,
exceptie au format Muzeul National al Transilvaniei din Cluj,
Muzeul Asociatiunei din Sibiiu i colectiunile liceului din Blaj,
cari avnd de acoperit cheltueli extraordinare au primit o sub-

www.digibuc.ro
1R5

ventie mai mare. Colectiunile liceelor au primit cate 5000 Lei


aproximativ. Sumele indicate pentru acoperirea cheltuelilor unui
an sunt neinsemaate in Imprejurarile actuale, despre o irabo-
gatire a colectiunilor aproape a nici nu se va putea vorbi, ele
insa contribue la sustinerea, conservarea, aranjarea, prevederea
cu inscriptii a colectiunilor si la remunerarea custozilor si servi-
torilor. Scopul principal al Inspectoratului a fost : a face posibila
deschiderea din nou a muzeelor pe seama publicului si reluarea
activitatii de catre conducatorii bor. Aceasta a fost o munc in-
semnata dupa dezordinea si neajunsurile provocate prin rNzboiul
mondial. S'a dat deci ajutorul material si moral pentru a ajunge
scopul. In primul an de activitate s'au deschis urmatoarele muzee :
Muzeul Banatean din Temisoara, Muzeul din Oradia-Mare, Mu-
zeul de arte si meserii din Cluj, Muzeul Palatului Cultural din
Arad, Muzeul judetean din Deva, Muzeul din Alba-Julia-oras,
Muzeul Carpatilor din Cluj, Muzeul Palatului cultural din Targu-
Mures, Muzeul de relicvii, Cluj, Muzeul sasesc din Tara-Barsei,
Brasov. In afar de aceste sunt deschise publicului urmtoarele :
Muzeul Asociatiunii Sibiiu, Muzeul Baron Brukenthal, Sibiiu,
Muzeul de arme al orasului Sibiiu, Muzeul Societtii Carpatilor,
si al Societatii de stiinte naturale, Sibiiu, Muzeul din Sighiqoara,
Muzeul din Battyaneum, Alba-Iulia, Muzeul judetean din Careii-
mari, Muzeul Arany in Salonta. Pana In momentul de fata nu
au putut fi deschise : Sectia de antichitti a Muzeului National
al Ardealului, Cluj, Muzeul national Sacuesc din Sft. Gheorghe
Muzeul Palatului Cultural din Sighet, Muzeul Casei Culturale din
Turda, Muzeul din Satu-mare, Muzeul orasului Baia-Mare, Mu-
zeul armenesc, Gherla si colectiile liceelor. Rezultatul de a de-
schide chiar in primul an de activitate majoritatea Muzeelor este
cu atat mai inabucurator, cu cat In Apus chiar in tad unde
administrarea nu a fost intrerupta, muzeele abia in timpul din
mina s'au redeschis pentru public. (V. Museumskunde Bd. XVI.
Heft 2-3 S. 142). La muzeele cari nu au putut fi deschise pana
acum au trebuit sa se fac mai intaiu alte lucrari, de ex. repa-

www.digibuc.ro
186

ratia edificiului la Sighet, transportarea obiectelor la Cluj, luarea


in primire de cgtre oras la Turda, etc.
Majoritatea muzeelor subventionate intrebuinteaz g. sumele
primite pentru sustinerea i redeschiderea muzeelor, iar in pri-
vinta restului s'a dispus sporirea colectiunilor. Fiind muzeele
in majoritate judetene, principiul sporirei colectiunilor va fi
mai departe cel judetean, imbrgtisand preistoria, etnografia,
arheologia, arta, istoria si istoria naturaM a judetului respec-
tiv. La muzeele regionale principiul colectiongrii se modifica
numai prin aceia, a ele cuprind mai multe judete. Muzeele jude-
One si regionale se vor completa in sensul de mai sus cu
observarea, c centrul preocupgrilor i-1 va forma sectia mai mult
neglijatg, Ong, acum: etnografia, arta i istoria rornneascg din
judet ori regiune. Muzeele speciale se vor completa mai departe
in specialitatea aleasg, Oland searng i de elementul romfinesc.
0 imboggtire a colectiunilor se va putea face la Deva, Tgrgu-
Mure, Oradia, Sft. Gheorghe, Arad, Alba-Iulia, Sibiiu, si la lice-
ele din Blaj, Braov, Caransebe, lIggras, Dej, Ngsgud si Brad.
Conducgtorii muzeelor si colectiunilor primind ordonantele din
partea Ministerului Artelor numai in lunile Iunie i August, nu
vor putea da seama decat mai tfirziu despre obiectele nou csti-
gate si despre utilizarea subventiilor. In privinta expunerii obiec-
telor muzeelor judetene si regionale, se stabileste aranjarea si
expunerea colectiunilor dupg, principiile stiintifice ale unui muzeu
cultural cu scopul de a servi in primul rnd cultivaTea masselor
populatiei prin colectiuni, cu ajutorul inscriptiilor si cataloagelor
explicative, al conducerilor, conferintelor si expozitiilor temporare.
Materialul care nu inta In acest cadru este potrivit a-1 aranja
separat ca sg poatI fi accesibil oamenilor de tiintg,. Directiunile
vor tinea seamg, inainte de toate de majoritatea populatiei din
judetul ori regiunea respectiv in activitatea culturaM propusg.
Inscriptiile, cataloagele, conducerile, conferintele numai asa vor
da rezultatul dorit, dac sunt Intelese de public, prin urmare ele
se vor face nu numai in limba maghiar ea in trecut, ci in pri-

www.digibuc.ro
1b7

mul rand in litnba romana,, apoi in limba maghiara ori germana,


dad i ele sunt vorbite in regiunea respectiva. In mice caz Ina
nu va lipsi o limba mondiala destinata pentru vizitatorii streini.
Activitatea in privinta aceasta s'a inceput, majoritatea muzeelor
din Transilvania au terminat facerea inscriptiilor, muzeele Bru-
kenthal din Sibiiu i cel din Oradea-Mare au fost primele cari au
tiparit un catalog romnesc ; scrierea unui catalog informativ
pentru publicul mare ILA. reclam mai mult timp i ava aceasta
nu se va putea face decal in lunile de iarna, cfind activitatea la
colectiuni In lipsa sobelor este impiedecatN. Expunerea colectiu-
nilor In sensul propus de Inspectorat cere asemenea un timp mai
indelungat, ea ramble datoria viitorului apropiat. 0 mai urgenta
chestiune a Lost aceia a inventarelor. Controlul statului nu se
poate.exercita in mod eficace la muzeele care nu au inventare
precise. S'a dispus ca muzeele cari nu au tot materialul inven-
tariat s inceapa numai decal inventarierea. Acesta a fost cazul
la Deva vi la Muzeul National al Ardealului, acest din urma
muzeu a continuat inventarierea Mil a avtepta vre-un ordin.
Odata cu actiunea inceputg pentru stabilirea principiilor con-
dudtoare, pentru ocuparea functiunilor vacante, subventionarea,
deschiderea, augmentarea exploatarea culturalA a colectiunilor,
a fost necesar a clarifica situatiunea de drept a statului fata cu
muzee i reciproc, a cumpani dad aceastA situatiune este avan-
tagioas6,, acceptabila pentru noul stat roman ori nu. Drepturile
statului i obligatiunile muzedor dependente sunt fixate in
7, 12, 14 al Regulamentului Inspectoratului general al Muzeelor
din 1907. Un considerabil numr de muzee anume nu apartin
statului, judetelor ori oravelor, ci sunt averi ale Societatilor
ori ale confesiunilor. Devi se crede c situatia ideal pentru
stat este, dad, institutiunile apartin statului i sunt conduse de
functionari de stat, totuvi chestiunea proprietAll nu are impor-
tanta atat de mare precum se crede, muzeele particulare pot
aduce un folos cultural tot atat de mare statului, dad ele sunt
publice i corespunci cerintelor timpului. Dad, precum am vitzut

www.digibuc.ro
188

in introducere, scopul muzeelor este raspfindirea culturii si a servi


cu material cercetarilor stiintifice, scopul acesta poate fi ajuns
nu numai de catre stat, ci si de catre Societati si confesiuni pro-
prietare de muzeu. Ele au. insa nevoie de sprijinul moral si ma-
terial al statului. Statul da bucuros acest sprijin, deoarece el
poate ajunge la aceleas rezultate cu o economie bugetara consi-
derabila. Abstragfind dela spesele mari ale cumpa.rarii edificiului
si colectffinilor, sa socotim numai spesele personale ale unui singur
muzeu de stat : un director 1500 Lei ; un custode 1000 ; un ser-
vitor 700, adeca. aproape 40.000 Lei anual la un singur muzeu,
ceiace face vre-o 800.000 Lei pentru doulzeci muzee, In afara
de spesele sustinerii si sporirii colectiunilor. In cazul subventio-
aril statul scapa de acest balast, deoarece el cade in sarcina
proprietarului, ramannd aproape toata, sub ventia pentru cole-
ctiuni. In schimbul ajutorului statul astiga dreptul de a controla
muzeele in privinta utilizarii subventiilor, iar colectiunile cum-
Orate pe banii statului 'Imam si in viitor :controlate de stat.
Statul da, indrumari prin organele sale stiintifice in ce priveste
conservarea, colectionarea, aranjarea si expunerea, ingrijeste ca
muzeele sa fie accesibile si s'ft.' devina de fapt focare culturale.
Prin subventionarea muzeelor particulare, confesionale si comu-
nale se face o politica culturala cu mult mai economica deal
prin creiarea muzeelor de stat, pe de alta parte statul isi bade-
plineste misiunea culturala de a incuraja initiativa particulara.
Subventionarea muzeelor din Transilvania este cu atfit mai im-
portanta, cu cht sustinatorii particulari fail ajutorul statului
nu pot sustinea si desvolta colectiile, iar aceasta ar insemna dez-
organizarea, ruina si desmembrarea bor. Muzeele ar fi fost ne-
voite a se lipsi de o parte a colectiunilor pentru a sustine pe ce-
ialalta. Un stat succesor ca stat civilizat nu a putut tolera o
asemenea perspectiva, care ameninta cu. inchiderea ori chiar des-
fiintarea celor vre-o douazeci de muzee.
Societatile arheologice, istorice, artistice, sunt necesare pen-
tra fondarea si desvoltarea muzeelor, din punct de vedere al sta-

www.digibuc.ro
189

tului ele pot fi privite ca un organism cultural care ingrijete


buna stare i sporirea colectiunilor de muzeu, totodatg. i ca un
organism de control local al muzeelor. Ceea ce se poate insg
obiecta SocietItilor de muzeu din Ardeal este, cg unele incl
inainte de rgmboi ori i In uhimii ani i-au sistat activitatea, altele
s'au abgtut dela scopul originar fgcnd exclusivism condamnabil,
ori lucreazg dupg, statute vechi, cari nu mai corespund azi. Prin
urmare reprezentantii statului au stabilit principiul, a aceste
Societgti nu pot fi privite ca persoane morale pang, atunci Ong
chnd ele nu sunt aprobate de Guvernul romfin. Inspectoratul
Muzeelor nu a fost Indreptltit deci a intra In contact cu Socie-
tgtile ca atare, ci numai cu directorii de muzeu, ceia ce s'a co-
municat directorilor cernd Inaintarea statutelor revizuite. Cu bun
exemplu a servit mai Intai Societatea de muzeu istoricg, arheo-
logicg bgngteang, ale cgrei statute sunt aprobate.
Una din preocupgrile mari ale Inspectoratului a fost ches-
tiunea revendicgrii obiectelor ardelene de muzeu cari au fost
depozitate In decursul rgzboiului mondial i dupg rgzboi la
muzeele din Budapesta. Lucrgrile premerggtoare In aceastg
chestiune au fost cu att mai urgente, cu cfit statul trebuia sg
cunoascg precis anagnuntele, pentru ca sg-i poat formula pre-
tentiunile i ca pe baza tratatelor de pace sg.-i poat validita
drepturile. Misiunea Inspectoratului Muzeelor In privinta aceasta
a fost a atrage atentia G-uvernulai asupra chestiunei, apoi a face
eercetgri in toatg provincia cu scopul de a compune liste ale
obiectelor de muzeu duse la Buclapesta i Viena, a aduna la un
loc toate documentele necesare pentru recfitigarea lor. Lucrgrile
acestea azi pot fi privite ca rezolvite, suntem In cunotinta obiec-
telor artistice, istorice, arheologice, care avfind o Insemngtate de-
osebitg. meritg a fi revendicate. Obiectele le putem Impgrti In
doul categorii, acelea care au fost duse inainte de rgzboi, acelea
cari au fost depozitate in decursul rzboiului ori In 1918 in Austria
i in Ungaria. Principiul Austriei i al Ungariei a fost a concentra
la Viena i Budapesta comorile. Directorii Muzeului National al

www.digibuc.ro
190

Transilvaniei adeseori se plang in rapoarte, a operele de valoare


ale Ardealului sunt duse la Budapesta. La Muzeul National din Bu-
dapesta gAsim o bunA parte a istoriei, preistoriei, arheologiei, is-
toriei artelor si etnografiei din Transilvania, BAnat, Crisana si
Maramares, reprezentate prin specimene. SA insirAm cfiteva din
cele mai de seamA: Din epocile preistorice tesaurele dela Pecica,
Otlaca, Biia, Perceiu, din epoca romana a Daciei diferite statuete
(de ex. a lui Sarapis dela Turda), descoperiri de mormnturi din
Torontal si drugii de aur dela Crasna ; din epoca migratiunii
popoarelor, tesaurul dela imleul Silvaniei (a doua descoperire)
si tabla deIa Araci. UrmeazA apoi evul mediu si nou. SI remaram
luorArile bizantine gAsite in mormintele regale dela Oradea-Mare
capodoperele breslelor din Ardeal, dar mai ales tesaurele dela
Sighisoara (sec. XVI.) si Aiud. Chiar si din TArile Romnesti se
gAseste seaua de fildes a lui Vlad Dracul. La sectia etnograficA
a Muzeului National iarlsi o suma de obiecte pretioase: colectia
de fonograme a profesorului Bartk, care cuprinde vre-o doul
mii melodii romnesti, colectia de ceramica romneascA, de te-
sAturi si custuri, lucrNri In lemn, apoi cteva litografii vechi
(celebrul Targ dela Brasov), vederi fotografice din Ardeal, ta-
blouri cu subiecte romnesti, acestea din urmA executate In aquarel
de pictorul Melha. Obiectele de interes national, cari se glisesc
la Viena, exceleazI prin valoarea lor. Tezaurele dela San-MiclAusul-
Mare, dela Simleul Silvaniei si Cioara aunt capodopere din epoca
migratiunei popoarelor, cari au dat ocazie marilor savanti A di-
scute probleme principale de istoria artelor si de istorie. Ungurii
incearcA A dovedeascl originea hunicA0 a tezaurului din San-
MiclAusul-Mare, mai mult chiar : l-au revendicat pe aceastA baza
dela Austria, natural, lIfb.' succes. La Muzeul de istoria artelor
din Viena se mai gseste intre altele un tablou de Frans Francken,
reprezentnd pe Mihaiu Viteazul. Dar aceste aunt numai cele mai
importante.
A venit rAzboiul. In 1916 intrfind Romnia in rAzboiu cu
Ungaria, guvernul maghiar printr'o circularA ordontt tuturor

www.digibuc.ro
191

autoritatilor si institutiilor culturale salvarea, adicg, transportarea


valorilor la Budapesta. Istoricul intreg al acestei actiuni II de-
scrie Mihalik in revista muzeelor cMzeumi s knyvtri rtesit
(X. vf. 4. fzet), cu titlul Muzeele noastre si invaziunea vala-
ha. Mihalik 1i exprima convingerea, ca Valahul isi va intinde
ghiarele asupra tesaurelor muzeelor ardelene, cu toate ca el
insusi se contrazice la fine constatnd, a pericolul invaziunei
valahe a trecut asa zicncl far a. nici o urraa. Cu rnndrie putem
afirma, a trupele romne nicaieri nu au jefuit, ori rechizitionat
obiecte de muzeu, ci s'au purtat asa cum se cuvine unei armate
civilizate, mai mult: Guvernul roman s'a ingrijit printr'un dele-
gat special ca muzeele si monumentele maghiare sa nu fie atinse.
Guvernul maghiar totusi a luat mAsurile de siguranta. Un mare
numr de lazi cu obiecte a fost depus in lapidariul Muzeului
National din Budapesta i s'a cheltuit vre-o 28.000 cor. pentru
salvare. Retragandu-se trupele romne, muzeele ardelene si-au
readus obiectele in 1917-18, unele insa, le-au lasat mai departe
acolo, probabil asteptfind finea razboiului. In 1918, parte pentru
a le salva de nelinistea ce a urmat dupA revolutie, parte pentru
a le cruta de armata romng, obiectele de valoare ale muzeelor
f urg, din nou trimise in lgzi la Budapesta. Muzeele din Sft.
Georghe, Alba-Iulia, Oradia-Mare, si Timisoara isi trimisera
din nou obiectele parte IncA nedesfAcute din lazi la Budapesta.
Muzeul din Arad la inceputul anului 1919 si-a trimes obiectele.
Impreuna cu cele rAmase din 1916 ale muzeelor din Sighisoara,
Sibiiu si Bistrita vre-o sutg. de lazi cu obiecte de valoare erau
ingramadite in lapidarul Muzeului National, cnd trupele rornne
au ocupat Budapesta. Chiar i Asociatiunea din Sibiiu a avut
lazi cu obiecte la Budapesta, la ordin ministerial. Asociatiunea
i Muzeul Brukenthal din Sibiiu i-a readus obiectele pe
timpul ocupatiunei. Nu toate muzeele din Ardeal au depozitat
obiecte la Budapesta, iar cele cari au facut aceasta nu au trimes
tot. Dar nu numai din muzee s'au dus obiecte de muzeu la
Budapesta. Chiar si particularii ui-au trimes obiectele de valoare

www.digibuc.ro
192

spre pstrare In decursul rzboiului. S nu uitm de rechizitiile


obiectelor de metal, clopote cu inscriptii si reliefuri vechi, cl-
ditri vechi e opere de arta industrial. Pentru a impiedeca devas-
tarea valorilor artistice si istorice s'a format o comisiune la Bu-
dapesta care s selectioneze aceste valori spre a fi redate pro-
prietarilor. S'au Milt promisiuni, ins au rmas acolo. Inca ina-
inte de rzboi s'au trime4 covoare vechi orientale din partea
Sasilor, ca s fie expuse la Expozitia Muzeului de art indus-
trial din Budapesta. De acolo ele au fost in parte expediate la
Paris cu scopul de a fi reproduse. Prin rzboi au rmas acolo.
Ar fi un lucru neserios a incerca s definim In sume de
lei valoarea artistia, istoric, arheologicA a obiectelor amintite.
La aceasta nici un ora de stiint nu s'ar angaja. Dar ce folos
am avea din niste cifre cnd este clar, c valorile acestea ale
Transilvaniei nu se pot inlocui?
Din cele expuse reiese, a Inspectoratul general al Muzee-
lor din Transilvania a trebuit s sacrifice un timp considerabil
In primul an al activittii sale pentru studiul temeinic al cheiti-
unei, pentru redeschiderea muzeelor, pentru indeplinirea functiu-
nilor si pentru revendiarile obiectelor de art ale Transihaniei
dela Muzeele din Budapesta. Cu toate c prin forta imprejur-
rilor acestea au trebuit A ne preocupe In primul rfind, in urma
sprijinului moral si material dat muzeelor s'a inceput executarea
reformelor propuse. Muzeul National al Transilvaniei s'a imbo-
gAtit cu 6000 obiecte etnografice romnesti prin depozitul Inv-
ttorului Andrei Orosz. Muzeul Asociatiunei, cele din Arad si
Oradea-Mare s'an Imbogtit asemenea cu material romnesc, co-
lectiunile Asociatiunii si ale liceului din Blaj primind ajutor
pentru mobilier isi vor pute expune cornorile. Lucrrile la ce-
lelalte muzee sunt inc neterminate in momentul de fat, si asa
nu se poate raport despre ele, s'au luat Ina msuri ca prin-
cipiul muzeelor judetene s fie consecvent aplicat in toat, Tran-
silvania prin infiintarea de muzee judetene acolo, unde ele lip-
sesc, in legAtur cu liceele romnesti locale. Aceasta s'a initiat

www.digibuc.ro
193

pfin, acum la Flgras, Nsud si Dej. In privinta exploatrii cul-


turale a colectiunilor pe seama publicului nostru s'au tiprit in-
scriptiile romfinesti, s'a inceput publicarea cataloagelor romnesti.
Astzi aproape fiecare muzeu are inscriptii romfinesti, muzeele
Brukenthal din Sibiiu e cel din Oradea-Mare, primele cataloage
romfinesti. Inscriptiile sunt scrise si Inteo limb mondial, ase-
menea va fi i la cataloage. Lucrarea de fat are menirea s
ajute cunoasterea si administrarea muzeelor ardelene in Romnia
intregit, a servi prin aceast modest/ contributie unificarea cul-
tural. Pub licafile viitoare, in special rapoartele generale anuale
ale Inspectoratului general din Cluj, vor informa pe cei interesati
despre viata si desvoltarea muzeelor ardelene. Rezumatul francez
va face lucrarea accesibil pentru streini. Tot pentru ajungerea
acestui scop s'a pus sub tipar un studiu In limba germana in
albumul oferit profesorului Strzygowski dela Universitatea din
Viena de ctre elevii si admiratorii si. Fiind elevii si admira-
torii acestui mare savant resfirati in toat lumea, studiul intitulat
eRumniens siebenbrgische Museen va reue s fie rspfindit
nu numai in Europa, dar e dincolo de ocean. Conferintele pu-
blice despre comorile muzeelor ardelene servesc aceleas scopuri.
Fat cu ceiace am gbh la preluare, situatia actual in-
seamn inaintare. Pentru scopurile mari propuse timpul de pftn,
acum a fost prea scurt, fortele de mund, si mijloacele reduse.
Ceiace vedem cu ochii totusi ne poate da incredere si sperant.

www.digibuc.ro
IV.
LES MUSES DE TRANSYLVANIE
Par C. PETRANU

www.digibuc.ro
IV.
LES MUSES DE TRANSYLVANIE
par C. PETRANII
Maitre de conferences d'histoire de Part a l'Universite de Cluj,
Inspecteur general des musees de Transylvanie.

Les muses de Transylvania sont trop peu connus Les musks tran-
sprains at les
hors des frontires du pays. Cela tient au manque de pays Wanglers
propagande et de publications en langues trangres
et au fait que ces muses ne se tenaiten pas en con-
tact assez troit avec les muses trangers. Bien plus,
jusqu' ce jour, le public du pays ne pouvait lui-milme
en tirer, au point de vue cultural, qu'un profit insuf-
fisant. 11 n'existait pas de livre ni d'album qui ex-
post dans une langue mondiale l'histoire, l'tat pr-
sent et l'importance des muses transylvains. Il a paru
toutefois plusieurs almanachs en hongrois, le dernier
en 1915, mais les donnes statistiques et les renseig-
nements personnels qu'ils contiennent, de mme que
ceux fournis par la revue officielle, ne sont plus h jour,
et la question des ranges transylvains n'y est pas
traite dans un esprit unitaire et du point de vue de
l'ensemble de la province, mais seulement du point de
vue hongrois. Nanmoins, quelques-uns de nos muses
ont russi attirer l'attention du monde savant de
l'Europe occidentale, comma le muse du baron Bruken-
thal a Sibiiu, par sa participation aux expositions de Lon-
dres, de Bruges et de Erfurt, par ses publications en alle-

www.digibuc.ro
198'

mand, et surtout grace aux ouvrages de l'historien de


l'art Theodor von Frimmel et it de savants connaisseurs
tels que Bredius, Hofstede van Groot, Voll. Les chefs-
d'ceuvre de ce muse tableaux de Jan van Eyck, Hans
Memling, David Teniers, etc. sont connus et cits
it l'tranger. Plusieurs de nos muses ont particip a
la grande exposition de 1896 a Bu.dapest, quelques-
uns d'entre eux a d'autres expositions internationales,
comma le muse de Sft. Gheorghe et le Muse natio-
nal transylvain de Cluj, a l'Exposition universelle de
1900 a Paris, le muse d'Alba-Iulia, a l'Exposition
d'histoire et d'art b. Rome et b. l'Exposition de la chasse
it Vienne. Il existe aussi quelques publications en alle-
mand et en franais relatives h des objets et a des
fouilles d'une certaine importance. Les antiquits con-
serves au muse d'Alba-Julia sont connues par les
travaux de Jung, Domaszewski, Mnsterberg, Oehler
et Finly. Les fouilles, ainsi que plusieurs des trsors
du Muse national transylvain de Cluj, ont fait aussi
l'objet de publications abrges en franais; certains
objets d'art sont connus par des mmoires en allemand.
Les fouilles du muse de Sit. Gheorghe ont t aussi
tudies dans des publications en langue franaise. Les
musks de la Socit des sciences naturelles et de la
Socit des Carpathes, it Sibiiu, ont publi des annales
en allemand. Bien qua chacun de nos muses ait dit
des annales en une des langues parles dans le pays, il n'y
a que ceux de Sibiiu (Hermannstadt), de Cluj (Klausen-
bourg), d'Alba-Julia (Karlsbourg) et de Sft. Gheor-
ghe (Sepsiszentgyrgy) qui soient connus a l'tran-
ger grace a leurs publications en langue trangre ou
A leur participation a des expositions internationales.
L'ide qu'on peut se faire de nos muses d'aprs les
publications en langue trangre est trop pale et g-

www.digibuc.ro
199

nralement inexacte. La Transylvania possde, en de-


hors des collections d'coles, vingt-sept muses qui
mritent d'tre tudis tant au point de vue des tr-
sors d'art et de culture qu'ils renferment qu' celui
de leur organisation et de leur administration. Ils ne
permettent pas seulement de se rendre compte du d-
veloppement de la civilisation en Transylvania, mais
lours richesses sont aussi des plus prcieuses pour les
recherches proprement scientifiques.
La cration des collections et l'organisation des ran- Odgine des
muses
ges transylvains sont dues aux influences culturelles transylveins.

des pays d'Occident, en particulier de l'Allemagne, de


l'Autriche et de la Hongrie. Bien que nous ne puissions
pas encore tablir quelles ont t les premires collec-
tions de caractre plus on moins public, il est certain
que les glises et les coles possedaient depuis fort
longtemps des collections artistiques ou scientifiques
connues d'un public tendu. Le Lyce vanglique de
Sibiiu possdait ds 1446 des collections publiques, les
lyces romano-catholiques d'Oorhei et de Careul-
mare, le collge protestant d'Aud en possdaient depuis
le XVIII sicle. Le gBattyaneum d'Alba-Julia avait
la mme poque des cabinets de mdailles et d'his-
toire naturelle. Dans la seconde moiti du XVIII sicle
fut fond le mush du baron Brukenthal, qui ne s'ou-
vrit au public qu'en 1817. C'est, au sens propre du
mot, le plus ancien muse de Transylvanie. Les autres
ont t institus dans la seconde moiti du XIX sicle.
Le Muse national transylvain, bien que sa cration
ait t dcide en 1841-1842 par la dite de Tran-
sylvanie, ne fut fond qu'en 1859 grace a l'initiative
prive d'une gsocit de muse, (Museumsverein). Les
socits archologiques et historiques eurent une part
considrable it la fondation des muses. En gnral,

www.digibuc.ro
200

les muses de Transylvania se distinguent des muses


trangers en ce qu'ils apartiennent en majeure partie
it des socits prives, aux vales, aux comitats (d-
partements) et aux glises des diffrentes confessions.
L'Etat ne posde en propre que deux muses d'art
industriel et une partie du Muse national de Tran-
sylvanie. Toutefois, il exerce un contrle sur les mu-
ses privs et leur imprime une direction it l'aide d'or-
ganes spcialiss.
Les Soclts de
Muse .
L'ide de fonder des muses au moyen de socits
n'tait ni nouvelle ni originaire de Transylvanie. Volt-
behr l'attribue a Goethe. Les socits archologiques
et historiques commencent h manifester leur activit en
Allemagne vers 1820, en fondant, au cours d'une p-
riode de vingt it trente annes, des muses comma celui
des antiquits silsiennes, le Muse provincial du Bran-
denbourg b, Berlin et mme le Muse germanique de
Nuremberg. Les rsultats furent encourageants : avec
des moyens modestes, les socits crrent des muses
qui eurent le mrite de rveiller l'intrt du public
pour le pass national et de fortifier son patriotisme.
Ils restrent par la suite sous l'administration des so-
cits, mais d'autres associations, faute de ressources
suffisantes, remirent b. l'Etat ou aux villes l'admini-
stration de leurs muses. Tandis qu'en Allemagne c'est
la premire moiti du XIX-e sicle qui voit natre ces
socits de muse (Museumsverein), en Bongrie et
en Transylvanie c'est dans la seconde moiti du sicle
dernier, en particulier de 1870 h 1900, que le mme
fait se produit. On a coutume d'atribuer leur fondation
dans ces deux pays b. l'initiative et aux efforts des
savants Pulszky et llmer, mais il serait plus juste
d'y voir le fruit de l'influence allemande. La plus an-
cienne socit de muse de Transylvania fut fonde

www.digibuc.ro
201

par les Saxons en 1849 : c'est la Socit transylvaine de


sciences naturelles de Sibiiu. La seconde en date fut
celle du Musk) national de Cluj, fonde en 1859, puis
vinrent celles d'Oradea-mare (1871), Timipara (1872-73),
Sighetul Marmatiei (1873), Deva et Sibiiu (1880), Arad
(1881), Alba-Iulia (1886), Satu-mare (1891), Dej et
Baia-mare (1899). Parmi celles-ci, les socits d'Arad,
de Deva, de Baia-mare, de Sighet, de Dej et de Cluj
remirent l'administration des muses qu'elles avaient
institus N l'administration des villes ou de l'Etat. Les
socits de muse avaient et ont encore la mission
d'augmenter les collections, de veiller it ne pas laisser
sortir du pays ou dtruire certaines productions de
l'art indigne ; elles peuvent tre considres comme
des organes de &centralisation culturelle qui, veillant
h l'entretien et A l'accroissement des trsors des muses,
s'efforcent de rpandre la culture artistique et histo-
rique et jouent en mme temps le rle d'organes de
contrle local de l'administration des muses.
Bien qu'on puisse penser que l'idal serait que les Me de l'Etat
musks fussent la proprit de l'Etat, cette question
n'est pourtant pas d'une importance capitale. Les mu-
ses des socits et des glises des differentes con-
fessions peuvent rendre les mmes services l'Etat,
it condition de s'accomoder aux exigences modernes
et d'tre accessibles au public. Si l'on admet que les
muses n'ont d'autre but que de favoriser les recher-
ches rudites et la diffussion de la culture, il faut re-
connaitre que ce but peut tre aussi bien atteint par
des muses privs, municipaux, etc., que par des mu-
ses d'Etat. Mais ils ne peuvent se passer de l'appui
moral et matriel de l'Etat. En s'en tenant h prter
son appui aux ranges privs, l'Etat fait une politique
culturelle moins coteuse, puisqu'il fait l'conomie d'un

www.digibuc.ro
202

nombre important de fonctionnaires et qu'il n'a pas


A acheter les collections et les difices o elles sont
loges. En change de son appui, il obtient le droit
de contrler l'accroissement, le classement et l'instal-
lation mthodiques des collections. Il remplit ainsi sa
mission culturelle en stimulant les initiatives prives,
car il pourrait arriver que ces institutions, manquant
du soutien de l'Etat, priclitent et quelles soient fer-
mes et dsorganises. Un Etat ne doit pas tolrer
une semblable ventualit. Il est d'ailleurs intressant
de constater qua, tandis qu'en Transylvanie l'appui de
l'Etat est assur aux muses de province depuis les
dix dernires annes du sicle pass, en Allemagne
ce n'est qu'en 1903 qu'il a t propos par Mielke
d'y faire appel.
Nous avons dit qu'en Transylvania les collections
des coles et des glises sont plus anciennes que les
muses. L'histoire des collections scolaires commence
au XV-e sicle, toutefois la plupart d'entre elles se
sont constitues dans la seconde moiti du XIX-e sicle.
Aprs que Marie-Thrse, dans sa Ratio Educationis
en eut recommand la cration, le comte Thun en pre-
scrivit l'institution en 1849 dans son Plan d'organi-
sation. Mais nos coles ne se sont pas bornes au seul
matriel d'enseignement : elles ont rassembl aussi des
objets de muse, et c'est ainsi que se sont formes
deux importantes collections, celles d'Aud et de Blaj.
Ddveloppement Nous venons d'examiner les conditions dans lesquelles
des musdes
transylvains. les muses de Transylvanie se sont crs. Nous devons
maintenant dire quelques mots de leur dveloppement.
Bien que la Transylvanie soit extraordinairEment riche
en vestiges des Ages prhistoriques et de la civilisation
romaine, bien qu'il se trouve encore dans les glises
et chez les particuliers un grand nombre d'objets d'art

www.digibuc.ro
203

et de pices de collection, nos muses n'ont pas pris


un trs rapide essor. Deux choses sont ncessaires pour
qu'un muse puisse se dvelopper: des personalits
des ressources. Des personalits comma Rmer, Fin 4.ly,
Orms, Kuun, Cserny, Jank, ont fait des prodiges avec
des ressources mdiocres, mais comme presque toutes les
socits de muse manquaient des fonds ncessaires,
la plupart des objets qu'elles rassemblrent provinrent
de dons ou de dpts, trs pea furent acquis par elles
leurs frais. Or, tout muse qui ne doit ses accroisse-
ments qu' des dons ne fait que de lents progrs et
ne pout se dvelopper systmatiquement dans une di-
rection dtermine, son caractre lui .est impos par
les goats mmes des donateurs et par leur valeur per-
sonnelle. Beaucoup d'objets qui, par leur caractre par_
ticulier, ne rentraient pas dans le cadre du muse, des
objets qui ne mritaient pas de figurer dans un muse,
durent tre accepts et exposs, pour satisfaire la va-
nit des donateurs et pour stimuler la gnrosit du
public. Il convient de mettre it part le muse du baron
Brukenthal, que son crateur a dot d'un fonds.
Faute d'argent, les muses ne purent tout d'abord L'aide de l'Etat
entreprendre des fouillees systmatiques. Les directeurs
en farent naturellement amens, lorsqu'ils se furent
convaincus de l'insuffissance des ressources prives
pour progresser srieusement, s'adosser l'Etat, dont
its attendatent une aide matrielle et morale. Ce ne
fut d'abord que dans une trs modeste mesure que les
gouvernements succesifs vinrent en aide aux muses
de province. L'attention des dirigeants se portait avant
tout sur la capitale, o de grands muses furent fonds
dans des conditions toutes diffrentes des modestes
dbuts des muses de province. Mais celle-ci expri-
mait avec tant de force son dsir d'avoir des muses

www.digibuc.ro
204'

prospres que l'Etat se vit oblig d'tudier et de r-


glementer la situation des muses de province, qu'ils
apartinssent aux socits prives, aux glises ou aux
villes. En 1898 fut institue l'Inspection gnrale des
muses. Aux termes de son rglement, elle exerce son au-
torit sur les muses privs, sur ceux des glises, des
villes et des comitats qui 1) se soumettent de leur plein
gr au contrle de l'Etat, 2) bnficient d'une aide de
l'Etat, 3) reoi vent de l'Etat des objets de muse, 6,
titre de don ou de dpt. De 1898 it 1918, dix-huit
muses et collections de Transylvanie, du Banat, de
Criana et du Maramures se placrent sous le contrle
de l'Inspection gnrale. En 1920 il n'y avait pas moins
de 27 muses et collections contrls. En change de
son appui, l'Etat s'tait assur le droit de veiller it ce
qu'ils fussent scientifiquement organiss et pourvus
d'une administration comptente.
Ses effets et ses
rsultats
Ainsi s'est cre, entre les muses et l'Etat, une nou-
velle situation de droit, qui a t galement profitable
a celui-ci et a ceux-l. Grace au contact permanent
des directeurs de muse avec les specialistes des ser-
vices de l'Inspection gnrale, les muses ont pris une
nouvelle vie, plus robuste et plus scientifique. L'In-
spection gnrale a institu des cours spciaux pour
les directeurs de muse, on conseilla ceux-ci, on leur
remit des dons, on leur confia des dpts, on dlgua
des inspecteurs pour mettre de l'ordre dans les
collections, on publia une revue des muses et des
manuels spciaux. Grace b. l'aide de l'Etat, il devint
possible aux muses d'entreprendre des fouilles et de
faire des acquisitions mthodiques, on collectionna d'une
manire plus raisonne, les colections devinrent in-
comparablement plus riches, elles furent classes et
prsentes plus scientifiquement, les directeurs devin-

www.digibuc.ro
205

rent plus comptents, les muses de province se mi-


rent en rapports entre eux. Telles sont les caractristi-
ques de cette deuxime priode de l'histoire des mu-
ses transylvains. Et si, aprs vingt annes d'efforts,
les rsultats obtenus ne semblent pourtant pas consi-
drables, s'ils ne peuvent se comparer ceux qui out
t atteints par les grands muses de l'Europe occi-
dentale, cela tient surtout l'insuffisance des dotations.
Tandis que, dans les pays de l'Occident, les muses
absorbent annuellement plusieurs millions de francs,
en Transylvania, en 1913, douze muses ont reu de
l'Etat une subvention globale de 13.700 coronnes, le
Muse national de Transilvanie recevant en outre pour
lui seul 56.000 couronnes. Avec nne aide aussi mo-
deste, comment auraient-ils pu acqurir quelque grand
chef-d'oauvre &ranger, ou entreprendre des fouilles
importantes, alors que les directeurs se plaignent que
les chefs-d'ceuvre de l'art transylvain passent eux-mmes
l'tranger ? En 1918, les subventions de l'Etat ont
t releves en raison de l'augmentation du cot de
la vie, malgr cela les muses ont encore d rduire
lours acquisitions. Au cours de la premire anne de
l'administration roumaine, les muses de Transylvanie
ont reu une subvention totale de 400.000 lei.
Les muses de Transylvania sont pour la plupart Caractbre des
tranyl-
des muses d'histoire de la civilisation provinciale. Lesmusesrains.
principes qui ont prsid b. la constitution de leurs
collections ont t poss en partie par les directeurs,
en partie par le services de l'Inspection gnrale. Il
y a plusieurs muses qui se bornent l'histoire de la
civilisation d'un comitat (dpartement) particulier. A
Cluj, capitale de la Transylvanie, il y a un muse na-
tional pour l'ensemble de la province. En dehors de ce
muse national, il en existe encore trois autres qui se

www.digibuc.ro
206

sont donn pour tAche de faire revivre sous les yeux


du public le pass d'un des groupes nationaux de la
Transylvanie : les Roumains ont le leur Sibiiu (Muse
de l'Association), les Saxons galement Sibiiu (Muse
Brukenthal) et les Szklers Sft. Gheorghe (Muse
national szkler). Le Banat a son muse particulier
Temioara. C'est Oradea-mare, b. Dave, Arad, A, Alba-
Iulia, Brapv, Careul-mare, Sighet, Tfirgu-
mure et it Turda qu'il y a des muses departemen-
taux. L'intention des services de l'Inspection &kale
est de fonder un muse dpartemental dans tous les
comitats de Transylvanie dont le pass historique et
culturel n'est pas dj reprsent dans un muse de
province. Comme les muses nationaux le font pour
l'ensemble du pays, ces muses dpartementaux em-
brassent tout ce qui, depuis les temps prhistoriques
jusqu' nos jours, peut ressusciter aux yeux du public
les aspects de la civilisation passe. Viennent ensuite
quelques muses municipaux, qui se bornent collec-
tionner ce qui se rapporte l'histoire d'une seule lo-
calit : tels sont ceux de Baia-mare, Sighipara, Satu-
mare. Ce sont les dnominations de Muse provincial,
Muse d'art indigne, Muse d'antiquits locales,
qui conviennent au plus grand nombre des muses
transylvains. Il ne faudrait pourtant pas en induire
que nos- muses ne contiennent que des objets d'ori-
gine transylvaine. Un van Eyck, un Canaletto, ayant
appartenu autrefois un amateur transylvain, consti-
tuent aussi un tmoignage du pass culturel de ce pays.
En dehors des muses provinciaux, nationaux, d-
partementaux et municipaux, la Transylvanie et les
contres qui y sont rattaches poSsdent encore un cer-
tain nombre de muses spcialiss, par exemple les
Muses d'art industriel de Cluj et de Tfirgu-Mure, le

www.digibuc.ro
207

Cabinet d'armes anciennes de Sibiiu, le Musk ethno-


graphique install dans la maison natale du roi Ma-
thieu Corvin, le Musk des reliques hongroises de 1848
b. Cluj, le Musk d'histoire ecclsiastique du Battya-
neum Alba-Iulia, le Musk des Carpathes et le Mu-
se d'histoire naturelle Sibiiu, le Musk du pote
Arany Salonta. La plus grande partie des objets qu'ils
contiennent sont d'origine locale.
Pour l'importance numrique des collections, ce n'est Importance nu-
dei
avec les grands musks des capitales, mais avecmatt="1-
les musks de province trangers, qu'il convient de
comparer les musks transylvains. 11 ne faut pas oublier
que les grands muses de Roumania sont Bucarest.
Le plus grand musk de Transylvanie est le Musk
National Transylvain de Cluj, renfermant 100.000 objets,
sans compter les collections d'histoire naturelle, qui
elles seules dpassent de beaucoup ce chiffre. Le Mu-
se du baron Brukenthal Sibiiurenferme 65.000 objets,
plus 4.000 pices d'histoire naturelle. Le Musk du
Banat, b. Temioara, en renferme 52.000, plus 13.000
d'histoire naturelle, le Musk rommain (Musk de l' Asso-
ciation) de Sibiiu 21.000 plus 29.000, le Musk national
szkler de Sft.- Gheorghe 35.000 plus 13.000, le Mu-
sk archologique d'Alba-Iulia 19.000 plus 6000, le
Musk d'Oradea-mare 17.000, le musk dpartemental
de Deva 11.000, le musk du Palais culturel d'Arad
9.000, le musk municipal de Baia-mare, le muse eth-
nographique de Cluj (dans la maison natale de Ma-
thieu Corvin) et le musk saxon de Brapv chacun 8.000.
Ce dernier compte en outre 2.000 numros d'histoire
naturelle. Les autres musks renferment moins de
5.000 objets1). Certaines collections scolaires sont impor-

9 Toutes ces indications sont donnes en chiffres ronds.

www.digibuc.ro
208

tantes. La collection du Collge Bethlen, it Alud, compte


11.000 numros plus 45.000 d'histoire naturelle.
leur valeur arti- Ces chiffres peuvent nous donner une ide appro-
stlque et Wen-
tifique. ximative de l'importance numrique des collections de
Transylvanie, mais non de leur importance relle, de
leur valeur artistique ou scientifique. Je me garderais
bien de prtendre que nos muses ne renferment que
des chefs-d'muvre ou d'exagrer leur importance pour
les pays trangers. Les muses transylvains tant des
muses provinciaux, dpartementaux, locaux, c'est avant
tout pour la province, les dpartements, les localits
qui y sont reprsents qu'ils ont de l'importance. Ils
en retracent l'histoire culturelle d'une manire intuitive
et permettent aux trangers de se former une ide des
particularits caractristiques de cette culture et de
son rapport avec la culture occidentale et avec la cul-
ture orientale. Mais nos muses n'offrent pas seulement
des matriaux indispensables pour dresser un tableau
complet de la civilisation de l'Europe orientale, ils ien-
ferment des objets et des collections d'un intrt in-
ternational incontestable. Les orfvreries transylvaines,
les maux des XVI-e et XVII-e sicles avec leurs par-
ticularits distinctives, sont dj recherchs des collec-
tionneurs trangers. Les tableaux de Jan van Eyck,
de Memling, de Breughel, de Teniers, les nombreuses
toiles de matres de l'cole hollandaise dont quelques-
uns sont devenus trs rares, les ouvrages saxons du
Muse Brukenthal, sont d'un grand prix pour l'historien
de l'art. Au Muse national transylvain, les nombreuses
antiquits romaines de Dacie, le trsor d'Apahida qui
remonte A l'poque des grandes migrations des peuples,
les tableaux de Lotto, de Canaletto, de Bassano, sont
susceptibles d'intresser les spcialistes de tous les pays.
Il en est de mme des tablettes de cire des musks de

www.digibuc.ro
209

Blaj, d'Alba-Iulia, de Sft.-Gheorghe, de Timioara, qui


clairent certains points obscurs de l'archologie et de
la prhistoire. Les numismates trouveront 4 Cluj et a
Sibiiii Aes collections varies et s'intresseront parti-
culirenstent aux monnaies barbares. L'tude des ma-
nuscrits enlumins du moyen Age ralisera un grand
profit quand on publiera d'une manire digne d'elles,
avec texte en langue trangre, les miniatures caro-
lingiennes et romanes du Battyaneum d'Alba-Iulia. Il
s'y trouve encore de nombreux incunables, ainsi que
dens los autres muses de province. Le muse d'O-
radea-mare possde des ceuvres de Luini, de Cranach,
de Schaffner, des produits de l'art industrial de la
Renaissance italienne. La collection de chapiteaux ro-
mains du niuse d'Alba-lulia est une des plus riches
qui existenti de mme la collection de briques romaines
estampiles, les vestiges du culte de Mithra.
Par ees quelques exemples, on peut aisment se
rendre compte que les muses transylvains renferment
des pices de grande valeur, dont l'intrt dpasse les
frontires de la province, et que, si ces muses se pro-
posent avant tout de faire revivre le pass culturel de la
Transylvanie, ils contiennent aussi quantit d'objets
d'un intrt gnral pour l'art et pour la science.
Les collections des muses transylvains sont loges Les edifices des
mt.
les unes dans des difices construits cet eff et, d'autres
dans des difices historiques, d'autres encore dans des
maisons particulires qui ont t transformes en mu-
ses. Nous n'avons pas beaucoup de muses de cons-
truction moderne, quelques-uns cependant sont de na-
ture ii, satisfaire les exigences des musologues. Notre
muse le plus anciennement bti est le Muse d'arts
et inkiers de Trgu-Mure, construit en 1893 par Stefan
Kiss. Puis viennent ceux d'Oradea-mare, difis en 1895
14

www.digibuc.ro
210

par Rimanczy. La mme anne, Mabuoz achve la cons-


truction du Muse des sciences naturelles de Sibiiu.
Le Muse d'art industriel de Cluj est l'o3uvre do Phkey
et date de 1905. A la mme poque, Baranyai cons-
truit le Muse de l'Association h Sibiiu. Quatre ans
plus tard, est achev l'Institut zoologique de l'Univer-
sit de Cluj, dont le rez-de-chausse est bti pour ser-
vir de muse : on y a install la section zoologique du
Muse national. En 1912 Httl et Ks difient le Muse
national szkler 4 Sft.-Gheorghe. L'anne suivante sont
achevs les Palais culturels d'Arad et de Tfirgu-
Mure: le premier est l'ceuvre de l'architecte Szntay,
le second celle de Komor et Jakab. En 1914 on in-
augure le Palais culturel de Sighet. La guerre a
empch de construire des difices appropris pour les
autres muses.
Tous ceux qui viennent d'tre cits sont dans le style
des XIX-e et XX-e sicles, extrieurement et intrieu-
rement, taut pour le plan que pour l'amnagement. Deux
seulement d'entre eux reproduisent des styles histori-
ques, adapts, cela va sans dire, 4 leur destination
spciale : celui d'Oradea-mare, en style de la Renais-
sance italienne 4 coupole et ordre toscan, et celui de
Sft.-Gheorghe, qui veut donner l'illusion du prtendu
style transylvain szkler, lequel n'a jamais exist. Le
muse d'Oradea-mare ne comporte qu'un rez-de-chaus-
se, les autres sont 4 plusieurs &ages. Les Palais cul-
turels de Trgu-Mure et d'Arad sont des muses qui,
au point de vue musologique, satisfont 4 toutes les
exigences ; leurs difices sont de vritables palais,
orns de sculptures, de peintures et de mosaques
d'un effet magnifique. Ils contiennent, outre les sal les
et galeries destines aux collections, une bibliothque
publique avec salle de lecture, des salles d'expositions

www.digibuc.ro
211

et de confrences ; ils ont l'clairage lectrique et le


chauffage central, des galeries vitres, des salles pour
les tableaux de grandes dimensions, des cabinets pour
les petits objets, et sont pourvus de tout le ncessaire.
Non seulement les cPalais culturels, mais encore les
autres muses prcdemment mentionns sont cons-
traits et amnags d'une faon satisfaisante au point
de vue musologique.
En Transylvanie, comme h l'tranger, il est arriv
que des difices historiques ont t transforms en
muses : la tour dite Tour de l'horloge h Sighisoara
Schssburg), la maison natale du roi Mathieu Corvin
h Cluj, une salle de l'ancien htel de ville de Sibiiu,
le palais du baron Brukenthal galement Sibiiu, le
Palais des Princes h Turda, la maison de la famille
Laszlffy Gherla, sont devenus des muses. Il y a
lieu toutesfois de regretter qu'ils aient t en partie
restaurs avec un got historique quelque peu f an-
taisiste. Les difices historiques offrent assurment,
comme muses, certains avantages, mais au point de
vue musologique, ils rpondent rarement, Chez nous
comme 6. l'tranger, aux exigences d'un muse ; la plu-
part d'entre eux sont mal clairs, mal chauffs et trop
peu spacieux. Faute de ressources suffissantes pour
construire de nouveaux muses, on continue d'en in-
staller dans les difices historiques : le muse dpar-
temental de Dva doit tre transfr dans la proprit
dite Magna Curia, la socit culturelle roumaine
4'Association projette d'tablir un muse dans le
chteau de la Famille Huniade Hunedoara.
-One partie des muses transylvains sont logs dans
des locaux qui ont servi d'habitations, d'coles ou de
bureaux. Ces locaux he se prtaient dj pas h une
bonne installation des collections leurs dbuts, mais

www.digibuc.ro
212

la situation devint impossible quand, par suite de leurs


accroissements, les collections, ne pouvant plus y tre
exposes, y furent simplement dposes. En pareil cas,
les muses sont devenus de simples magasins, o les
objets sont h l'abri de la destruction et qui peuvent
encore, mais dans une mesure trs rduite, rendre des
services it la science, mais qui au point de vue du-
catif ne sont d'aucune utilit. Les muses de Baia-mare,
Timipara, Satu-mare, ainsi que le Musk) national de
Cluj, n'ont pas d'difices leur appartenant en propre,
ils luttent contra le manque d'espace et de lumire.
Il est affligeant de constater que le plus grand musk)
de Transylvanie, le Musk) national de Cluj, n'a pas
un difice it lui: ses collections sont entasses dans plu-
sieurs immeubles de rapport de la ville, dont on n'a
pu amnager que quatre salles, dont deux pour la collec-
tion lapidaire et quelques pices. Tout le reste est in-
accessible au public. Cette situation intolrable, qui ne
reconnat d'autre cause que le manque d'difices appro-
pris, tait avant la guerre et est encore aujourd'hui
considre comme provisoire. Etant donn que nous
nous trouvons actuellement dans l'impossibilit de cons-
truire de nouveaux muses, cette situation se prolon-
gera encore un temps plus ou moins long par la force
des circonstances. Cela est d'autant plus regretable que
les directeurs connaissent parfaitement les exigences
auxquelles un musk) moderne doit satisfaire et les buts
auxquels il doit viser, bien que le dsordre apparent
des collections laisse supposer le contraire. Il est im-
possible en effet de songer ?i, installer des collections
d'exposition et des collections d'tude IA o l'espace
fait totalement dbut.
Si, dans les quatre muses prcits, la place manque,
par contre le mobilier, les armoires, les vitrines, sont

www.digibuc.ro
213

peu prs satisfaisants dans tous les muses, et l'on


a male lieu A, cet gard d'admirer l'ingniosit des
di'recteurs. Les armoires et les vitrines sont solides,
hermtiques, et de couleurs neutres, sauf dans la section
botanique et zoologique du Muse national, o la nu-
ance trop vive du mobilier et sa luxueuse perfection
attirent l'excs l'attention du visiteur.
Chaque muse a sa bibliothque et ses revues spciales, Les bibliothques
des musks.
beaucoup renferment, outre les publications strictement
ncessaires pour l'tude des collections, une bibliothque
publique pourvue d'ouvrages de spcialits diverses
et ceuvres littraires. C'est le cas du Muse national
transylvain dont les 179.000 volumes sont remarqua-
blement logs, avec les 173.000 volumes de la biblio-
thque de l'Universit, dans un difice rpondant ,
toutes les exigences modernes. Le Muse du baron
Brukenthal A, Sibiiu posde 129.000 volumes, le muse
de Sft.- Gheorghe 40.000, le Palais culturel d'Arad
60.000, le Battyaneum d'Alba-Iulia 35.000, le Muse
de l'Association a Sibiiu 20.000, le Palais culturel
de Targu-Mure 20.000. Ces bibliothques publiques
sont runies avec les collections de chaque muse dans
un difice unique. Seule la bibliothque du Muse
national exception faite pour les publications con-
cernant spcialement le muse est loge dans un
difice bti a cet effet. Les bibliothques spciales des
muses sont beaucoup moins importantes. Le Musk
du Banat posde 13.000 volumes, celui de Baia-mare
6.000, celui d'Oradea-mare 8.000, ceux de Careul-mare
et de Satu-mare 4.000, les autres moins de 4.000.
Moins riches sont les collections de reproductions Les collections
et de moulages. Le Musk) Brukenthal compte environ deet reproductions
de moulages
300 moulage's d'ceuvres de l'antiquit, de la Renaissance
et de l'cole classique du XIX-e sicle. Le Muse na-

www.digibuc.ro
214

tional possde 70 caisses de moulages qui, faute de


place, ne peuvent tre installs. Au Musk) d'art in-
dustriel de Cluj on trouve aussi des moulages se rap-
portant plus particulirement h l'art industriel et tt
l'art dcoratif. Nos muses ne possdent pas de collec-
tions photographiques importantes. Chaque muse a
des reproductions photographiques de ses pices les
plus remarcables et de ses fouilles, mais peu d'entre
eux possdent des collections de reproductions de grande
en vergure.
Le personnel de Si l'on met b. part le Musk) national transylvain de
musde.
Cluj, le personnel des muses n'est pas appoint par
l'Etat. Au Musk) national, les chefs de sections sont
les professeurs de spcialit de l'Universit de Cluj.
Les directeurs et les employs des Palais culturelsn
de nrgu-Mure et d'Arad sont des fonctionnaires mu-
nicipaux, A. Deva et 6, Careul-mare ce sont des fonc-
tionnaires departementaux. Les directeurs du Muse
Brukenthal et du Battyaneum sont rtribus par les
glises. Dans les autres muses, les emplois sont con-
sidrs comma honorifiques et ordinairement occups
par des professeurs de lyce. Ceux-ci reoivent le plus
souvent de l'Etat ou des socits fondatrices une mo-
deste rmunration annuelle. 11 convient souvent d'ad-
mirer le labeur de ces fonctionnaires bnvoles, qui
se consacrent avec une ardeur dsintresse b. Pen-
tretien et b. l'accroissement de nos collections et b. la
diffusion toujours plus large de la culture.
Le neuritis de Les muses sont administrs par les directeurs et
l'Etat. Mile de
l'Inspeetlen 0_ les surveillants en accord avec les autorits munici-
pales et les socits auxquelles ils appartiennent. L'Etat
traelse desnsymir

veins. a un droit de contrle suprieur qu'il exerce par l'en-


tremise de l'Inspection gnrale des muses transyl-
vains dont le sige est A Cluj. C'est un organ spcia-

www.digibuc.ro
215

lis du Ministre des Cultes et de l'Instruction publique,


pourvu d'un rglement qui fixe ses attributions, l'In-
spection gnrale n'est pas seulement un organe de
contrle de l'Etat, mais encore un guide, un conseiller
un protecteur des muses et, avec l'aide des spcialistes
mis h sa disposition, elle met tout en oeuvre pour que
les muses qui relvent de son autorit contribuent
d'une manire effective au progrs de l'art, de la science
et de la culture nationale. Le droit de contrle sup-
rieur porte avant tout sur l'administration, l'accroisse-
ment et l'exposition des collections, sur les changes
et les dpts de collections.
Les rsultats prcdemment obtenus par l'Inspection Son programme.

gnrale ont t retracs plus haut. L'Inspection g-


nrale roumaine main tenant en fonction a pos les
problmes suivants et s'est impos la tche de les
rsoudre : 1. Construction d'un difice appropri pour
les collections du Muse national de Cluj. 2. Combler
les lacunes de tous les muses transylvains avec du
matriel roumain. 3. Exploitation culturelle des collec-
tions existantes au profit de toutes les nationalits re-
prsentes en Transylvanie, dmocratisation des muses.
4. Rechercher les moyens d'tablir des rapports plus
actifs entre nos muses et les muses trangers. 5.
Fondation de muses dpartementaux l o il n'y en
a pas encore et oa il n'y a mme pas de muses com-
muns it plusiers comitats. 6. Fondation d'un muse
de reproductions photographiques et de moulages.
Bien qu'on ait entrepris la ralisation de ce pro- Premires reali-
sations.
gramme en rdigeant d'abord des catalogues et des
tiquettes en trois langues, en rassemblant du matriel
roumain, etc., on a dil satisfaire en premier lieu A
d'autres exigences, rsultant de la longue guerre mon-
diale. Un assez grand nombre de muses tant en effet

www.digibuc.ro
216

demeurs sans directeurs aprs la guerre, l'Inspection


gnrale devait prendre soin de pourvoir les postes
vacants. Presque tons les muses, privs de leur per-
sonnel et faute des moyens matriels indispensables,
ou en raison de dplacements de collections, avaient
dt fermer leurs portes il fallut que l'Etat leur assurat
une aide matrielle et morale pour qu'ils les rouvrissent.
A l'heure actuelle, presque tous sont ouverts au public.
L'appui de l'Etat devait viser avant tout la conser-
vation et it la raise en place des collections en vue
de leur rouverture, de sorte qu'il n'est rest que peu
d'argent pour les enricbir de pices nouvelles. Quant
l'utilisation des collections au profit de la science
et de la culture, on a pris les dispositions ncessaires
en vue d'organiser des visites et des expositions 136-
riodiques, et de faire imprimer des catalogues et des
tiquettes, pour la rdaction desquels on a eu gard
la majorit de la population du pays et aux visiteurs
trangers. Il n'est pas inutile de mentionner que, dans
le pass, les catalogues et les tiquettes, rdigs ex-
clusivement en hongrois, ne pouvaient servir ni la
population roumaine ni aux trangers.
E y avait encore une question b, tudier et rsoudre,
celle de la revendication des monuments du pass cul-
turel transylvain qui ont t incorpors aux muses
d'Etat de Budapest. Pendant la guerre, et mme aprs
la cessation des hostilits, un nombre considrable d'ob-
jets de grande valeur appartenant aux muses tran-
sylvains ont t transports Budapest et dposs
dans les musks de cette ville pour tre mis l'abri
des dvastations de la guerre. L'Inspection gnrale
a pris l'initiative d'en faire tablir la liste ; on a r-
dig des procs-verbaux, et rassembl des documents,
en vue de rentrer en possession de ces objets, en con-

www.digibuc.ro
217

formit du trait de paix. On a aussi dress la Este


des objets transports A Budapest avant la guerre. Ce
travail, qui a pris plusieurs mois, est aujourd'hui ter-
min&
Le dsir de faire connatre en Roumanie et A l'tran- Unlesouvrage
muses
sur

ger les musks transylvains a inspir cette publication, transylvaIns.


ainsi que la rdaction de la prsente notice. 1) L'entre-
prise tait d'autant plus malaise qu'il n'existait jusqu'
ce jour, sur les muses transylvains, aucun ouvrage
de ce genre.

1) Pub li aussi en allemand tRamilniens siebenbrgische


Museen dans (Studien zur Kunst Asiens und Europas. Josef
Strzygowski zum 60. G-ebursttage, Wien, 1922.

www.digibuc.ro
TABLOUL
MUZEELOR DIN TRANSILVANIA, BANAT, CRIANA I MARAMURE.
(Numilrul obiectelor In cifre rotunde)
.-. No. obiec- Nurnarul
,t'a telor: anti- obiectelor
TITLUL MUZEULUI gl Ti chitti,arti, de istoria
<4 0
.-- etnografie natural&

Muzeul national al Transilvaniei, Cluj . . 1859 100.000 500.000


9 Baron Brukenthal, Sibiiu . . . 1817 65.000 4.000
3 Asociatiunii, Sibiin . . . . 1905 21.000 29.000
4 Bntean, Timipara 1872 52.000 13.000
5 National-Slcuiese, Sft. Gheorghe 1875 35.000 13.000
6 Arheologic din Alba-Iulia . 1887 19.000 6.000
7 de antichitti, Oradia-Mare 1871 17.000
8 Palatului Cultural, Arad 1881 9.000
sec manuscrise
Battyaneum, Alba-Iulia XVIif m. a. 4.000
10 Muzeul Judetean, Deva . . . 1882 11.000
11 Carpatilor, Cluj 1901 8.000
12 Ssesc din Tara Barsei, Brapv . 1908 8.000 2.000
13 Ormului Baia-Mare 1899 8.000
14 Societ. de tiinte naturale, Sibiiu 1849 Aceste muzee con-
tin mai putin de
15 Societatea Carpatilor, Sibiiu . 1880 5000 obiecte.
16 Oraplui Sighipar 1898
17 Armenesc Gherla 1905
18 Palatului Cultural Sighet . 1873
19 Palatului Cultural Trgu-Murcs . 1913
20 de antichitti Satu-Mare 1891
21 Judetean, Careul-Mare 1901
2 de Arme a Ormului Sibiiu 1872
23 Casei Culturale, Turda 1913
24 de Arte i meserii, Cluj . . 1896
25 de Arte i meserii, Targu-Mure . 1874
26 de relicvii din 1848, Cluj . . 1892
27 poetului Arany, Salonta-Mare 1885

www.digibuc.ro
TABELA ILUSTRATIILOR

Observare. Titlul muzeelor este scris in intregime numai prima


data, dupa aceea s'a prescurtat prin initiale. Paranteza cuprinde numele
fotografului ori titlul prescurtat al lucrarii indicate in text. Steluta
dinaintea titlului inseamna a fotografia s'a facut de cutre directiunea
muzeului respectiv. Fotografiile Wit indicatii sunt fiicute de catre In-
spectoratul Muzeelor din Transilvania. Toate fotografiile, negativele,
diapozitivele gi cligeele ilustratiilor reproduse In lucrarea de fata, precum
gi altele cari din cauza lipsei de spatiu nu au putut fi reproduse, se
gasesc in arhiva Inspectoratului.

Fig. 1.* Biblioteca Universitatii gi a Muzeului National al Tran-


silvaniei, Cluj.
2.* Depozitul de carti al Bibliotecii universitare gi al Mu-
zeului National.
O 3. Colectia preistorica M. N. T. C.
4. Colectia etnografica Orosz. M. N. T.
5. Din colectia romana. M. N. T. C.
6.* Venus din Turda. M. N. T. C.
7.* Venus din Turda (profil). M. N. T. C.
8.* Tezaurul din Apahida. M. N. T. C.
9.* * M. N. T. C.
O 10.* Colectia medievala-moderna (aranjam.vechiu) M. N. T. C.
11.* 0 M. N. T. C.
12. Bunavestirea altarului din Jimbar. M. N. T. C. (V. Roth :
Siebenbrgische Altare)
* 13.* Canaletto : Podul Rialto. M. N. T. C.
14.* Din colectia de plante a sectiei botanice. M. N. T. C.
15. Sala In sectia zoologica a M. N. T. C.
* 13. Sala in sectia mineralogica-geologica a M. N. T. C.
17.* Palatul Muzeului Baron Brukenthal In Sibiiu.
18.* Sala In galeria de tablouri a M. B. B. S.
19.* Jan van Eyck : Portretul unui necunoscut. M. B. B. S.

www.digibuc.ro
222

Fig. 20.* Hans Memling : Bg.rbat citind. M. B. B. S.


21.* David Teniers J. : Lan BotezAtorul. M. B. B. S.
22. Martin Stock : Horia. M. B. B. S. (Fischer, Sibiiu).
23.* Sectiunea arheologicl. M. B. B. S.
24.* Cabinetul numismatic gi tezaurul. M. B. B. S.
25. Sebastian Hann : Cana. M. B. B. S. (V. Roth : Mitteilungen).
26. Agrafa sXseascrt din sec. XVI-lea. M. B. B. S. (V. Roth:
Mitteilungeu)
27.* Muzeul Asociatiunii, Sibiiu.
28.* Interior in sectia etnografia M. A. S.
29.* Covoare i porturi nationale. M. A. S.
30.* Furci de tors. M. A. S.
31.* 016,ria. M. A. S.
32.* Sectia armatei. M. A. S.
33.* Sectia de istorie naturall. M. A. S.
34. Muzeul Bitnatean, Timigoara.
35* Din colectia preistoricl a M. B. T.
36.* Statuete i obiecte mXrunte romane. M. B. T.
37.* Sectia arheologicii. M. B. T.
38.* Colectia de arme. M. B. T.
39. Nic. Popescu : Portret. M. B. T. (Fot. Szenetra, Timigoara)
40.* Muzeul National SUuiesc in Sft. Gheorghe.
41. Vas preistoric pictat dela Ariugd. M. N. S. S. (Lszl :
Stations, etc.).
42. Vas preistoric pictat dela Ariugd. M. N. S. S. (Lkszl :
Stations, etc.).
43.* Colectia de capi,tele romane, doux reliefuri cu Mithras.
Muzeul din Alba-Iulia-orag.
44. Afrodita din Apulum. M. A. I. (Cserny : Mellvet felkt
Aphrodite, etc.).
45. Statueta unui satjr. M. A. I. (Cserny : Szatir szobrocska
Apulumbl).
46, Statuia unui ofiter roman. M. A. J. (Helder : Arheolo-
giai Jegyzetek, etc.).
47.* Capul lui Apollo de Belvedere. M. A. I.
48. Muzeul din Oradea-Mare. (Karcsonyi : Emlkknyv)
49.* Interior. M. O. M.
50. Crucifix italian din sec. XV, in colectia Ipolyi. M. O. M.
(Radisics : Kpes Kalauz, etc.).
51. Tiitor de ostie din sec. XV, In colectia Ipolyi. M. O. M.
(Radisics : Kpes Kalauz, etc.).
52.* Biblioteca M. O. M.
53. Palatul Cultural din Arad.

www.digibuc.ro
223

Fig. 54.* Sala in Pinacoteca. P. C. A.


55. Colectia de relicvii din 1848. P. C. A.
56. Battyaneum in Alba-Iulia-cetate (Varj : A gyulafe-
hrvri Battyny Knyvtr).
57. Biblioteca Battyaneum (Pot. Sternd).
58. Codex Aureus (sec. IX) B. A. I. (Sternd).
59. Majestas Domini in Codex Aureus. B. A. 1. (Sternd).
60. Din Evangelia Sf. Luca. B. A. I. (Szentivnyi in Bat-
tyaneum, II).
61. Lectionarium din sec. XI. B. A. I. (Varj : op, cit.)
>I 62.* Muzeul eclesiastic in B. A. I.
63. Ciboriu (sec. XV). B. A. I. (Gyrfs : Battyaneum)
64. Monile
65.* Muzeul Judeteau, Deva.
66.* Sectia de antichitati M. J. D.
67.* Ares. M. J. D.
68.* Mithras Petrogenitus. M. J. D.
69.* Vedere din sectia etnografica. M. J. D.
70.* Casa regelui Matei Corvin (Muzeul Carpatilor). Cluj.
71.* Agriculturan. M. C. C.
72.* Ocupatiunile primitive. M. C. C.
73.* Tesutul i torsul. M. C. C.
74.* Interior din Calatele. M. C. C.
75.* Lucrari in fier. Muzeul Sasesc din Tara-Bfirsei, Braov.
76.* Sala reprezentand istoria oraplui. M. S. T. B.
77.* Antichitati romaneti. M. S. T. B.
78.* Diplomele oraplui i judetului.Muzeul oraului Baia-Mare.
79.* Sectia etnografica. M. B. M.
80.* Sectia etnografica. M. B. M.
81. Muzeul Soc. de $t. Naturale, Sibiiu (Pot. Fischer, Sibiiu).
82. Colectia mineralogica-geologica. M. S. N. S. (Fot.
Fischer, Sibiiu).
83.* Trei odai taraneti la Muzeul Societ. Carpatilor, Sibiiu.
84. Turnul vechiu din Sighipara. (Muzeul Oraplui).
85.* Patera votiva in colectia preistorica. M. O. S.
86.* Capela in M. O. S.
87. Muzeul armenesc, Gherla (Szalay : Thjkoztat, etc.).
88. Palatul Cultural din Sighet.
89.* Palatul Cultural din Targu-Mure.
90.* Din interiorul P. C. T. M.
91.* Pinacoteca. P. C. T. M.
92.* Lotz : Portret. P. C. T. M.
93. Muzeul de arme al ormului Sibiiu (V. Roth : Geschichte
des deutschen Kunstgewerbes).

www.digibuc.ro
224

Fig. 94. Coif i platoA. M. A. O. S. (op. cit.).


95. Casa Culturalg. din Turda.
96. Mazeul de Arte qi Meserii, Cluj.
97. Colectia de ceramicI moderna. M. A. M. C.
98.* Muzeul Industrial din Tirgu-Mure.
99. Muzeul de relicvii maghiare, Cluj.
100.* Turnul vechiu din Salonta.
101.* Colectia arheologicK-numismatia a liceului greco-cat.
din Blaj.

www.digibuc.ro
RECUPERAREA OBIECTELOR DE MUZEU ALE
TRANSILVANIEI DELA BITDAPESTA

Dupa ce s'a fdcut ultima corecturd luerarea prezent a tre-


buit s fie completatd prin aceastd anexd. Un eveniment de im-
portantd hotrtoare pentru muzeele arclelene merit a fi descris
eteva cuvinte : comorile muzeelor ardelene depozitate la Ba-
dapesta in decursul rdzboiului au in:trat la 23 Iunie din nou in
WA. Romnia s'a imbogatit deodatd cu valori incalculabile
pentru arta si istoria Transilmaniei, cari timp neprevAzul
ebiar cu cele mai niari sacrificii materiale nu s'ar fi putut
tiga. Mt pentru ce iinportanta lor culturald este incomensura-
bild pentru noi.
Recstigarea obieetelor de muzeu ale Transilvaniei dela Bu-
dapesta nu a fost att de simpla pe eat de evident a fost dreptul
muzeelor noastre asupra lor. Trei ani au trecut de cnd ele au lost
pentru prima oard revendicate. Dui:a ce anterul a atras atentia
public4 asupra chestiunii in Neamul Romnese a prezentat un
mernoriu Presedintelui C'onsiliului Dirigent si mai trziu Minis-
triilui Cultelor. Ou ocazia ocupdrii Budapes:tei de trupele noas-
tre, delegatiunea romnd a incercat reestigarea obiectelor arde-
lene, dar ieprezentantii magliari au pus conditii pe cari atunci nu
le-am putut indeplini. Generalul Serbescu care a prezidat comi-
siunea noastrd usor ar fi putut lu, cu forta lzile cu obieete,
totusi ca reprezen:tant al unei armate civilizate s'a abtinut dela a-
plicarea fortei. Clauza noastrd er att de dreaptd, succesul nos-
tru att de sigur, Inca nu a fost nevoe de nici un act de violent.
Delegatiunea noastrd a regsit lzile en obiecte ardelene, a reusit
a inehei inaintea delegatului aliat Shafroth un proees verbal
prin care se recunosteau drepturile noastre asupra lor, iar bite()
declaratie oficialA se asigur restituirea, in eaz dacd vorn prezentit
ehitantele Ile date de Muzeul National si autorizatii din
partea fie, muzen. In afard de aceste rezultate, delegatul

www.digibuc.ro
22(

Lascu a adus in tara dou vagoNne cu erti si doeumente duse


de trupele austro-ungare dela Acadernie, Camer, Setna't, Liga
cultural si th1a particulari, iar autorul un vagon centinnd
Biblioteca Petru Maior".
Prin aceasta se ineheie prima fazA. A doua faz/ cuprinde
activitatea in chekiune a Inspectoratuhti Muzeelor din Transilva-
nia 'Mire 1920 si 1922. In cloud directii s'a lucrat : 1) pentru a in-
tocmi liste precise ale obiectelor ardelene dela Budapesta si pen-
tru a elkigh consimtmntul muzeelor proprietare i chitantele
originale ale Muzeului National Maghiar ; 2) ca aceste obieete sA
ne fie asigurate prin Tratatul do Pace. Rezultatul a fost multu-
mitor : s'a alcguit un voluminos dosar cu liste, s'au cstigart chi-
tantele originale, dar mai mult : in procesele verbale "incheiate
conduegtorii muzeelor nu numai c, i exprimau dorinta de a re-
astigh obieetele, dar isi arltau i deplina lor incredere fatA cu
Statul Romn. FATA aceste lucrdri precum s'a dovedi1 mai
trziu cauza noastr ar fi rmas f Ara succes. In privinta punc-
tulul al doilea. Inspectoratul a Omit mereu in curent guvernul cu
revendicrile aintistiee ale TransilvanieL
Executarea Tratatului de Pace cu Ungaria reprezintA a
treia faz. La finea lunei Martie 1922, Ministerul de Externe a de-
legal pe d. D. M. Teodorescu si pe autor, ea s reprezinte la Buda-
pesta inaintea Comisiei de Reparatiuni revendicrile artistice.
Delegatiunea noastr a lucrat sub conducerea d-lui G. Manolescu,
in cadrul Comisiei de Reparatiuni, a cArei presedinte a fost d.
Herbent, apoi d. Sandri. Ungaria a fost reprezentata prin consi-
lierul Lingauer 5i prin delegatii de specialitate Dr. Tibor Gere-
vich, docent universitar si director-adjunct la Muzeul National si
Dr. Kithman Isoz, serretar general la neelas muzen. Tratativele
cu delegatii maghiari de specialitate s'au inceput la n Aprilie.
Ditpl intelegerea in principiu s'a trecut la identificare si inventa-
riere, care s'a fAcut pe baza listelor dekoliate ale Inspectoratului
Muzeelor din Transilvanta, deoarece delegatii maghiari nu au
prezentat dealt un eonspect incomplet al lzilor fr liste de o-
biecte. Identificarea i inverAarierea rs'a facut Ma 21 April phn
la 17 Mai in imprejurri putin agreabile, in inagazii la luntinii
electria, la Muzeul de artA industrial in pivnit : aproorpe o
lunl s'a lucrait 6-7 ore pe zi In aerul inehis. plin de praf si funt
din cauza dPspachetrii obiectelor 5i a sigilrii lAzilor. Fiecare

www.digibuc.ro
227

lad ale atror obiecte au fost inventariate a fost legata in cruet si


sigilat de noi si de delegatii magbiari. Despre cele aflate s'a luat
proces verbal cu iuventar.
Dupa terininarea lucrarilor la Muzeul National, la Muzeul
artd industriala 1 la Inspectoratul Muzeelor magbiare, s'a con-
statat c listele aloastre au fost exacte, lax putinele deosebiri se
pot explic prin graba inventarierii din 1916-18. Des lucrarile
identifkrii i inventarierii au decurs in perfecta intelegere, de-
legatii maghiari dela Comisia de Reparatiuni au incercat a face
diferite greu.lti prin interpretarea articolulni 176 r3i. prin iutar-
zierea de o luna a vagonului. Este apoi de remarcat i atitudinea
dusmnoas a presei maghiare, care invoch drept Bursa Ministerul.
La 21 Iunie lazile cu obiecte au fost depuse in vagon, care
insotit de d. Dr. Kalman Isoz si de autor a ajuns la 23 seara la
Arad, centrul de repartizare. Lzile au fost depuse in Palatul Cul-
tural sub ingrijirea directorului Dr. Lazdr Nichi, pand la luarea
in primire de cAtre directorii institutiilor proprietare. Predarea
se va face, pe Naga formalittile obisnufte, transportul, eu ajuto-
rul Statului. Ce le 77 lzi cu obiecte cari au ajuns la Arad contin
obiectele de muzeu ale urmatoareler institutii : Muzeul din Alba-
Julia 25 Uzi, Muzeul din Sf. Gheorghe 36 lzi, Muzeul de arme din
Sibiiu 2 lzi, Consistoriul ev. din Sibiiu 2 lazi, Muzeul din Sighi-
soara 1 lad, Presbiteriul din Bistrita 3 lazi, Palatul Cultural din
rargu-Mures 3 ljzj, Muzeul Brukenthal Sibiiu 1 lada, Colegiul
Reformat din Targu-Mures 1 lada, JudPtul Slaj 1 lada, Parohia
din Neudorf 1 ldit, liceul catolic din Odorhes. 1 pachet.
Lucrarile predrit si executarea articolului 177 al Tratatu-
lui de Trianon nu s'au inceput pan in mornentul de fata. Desi e-
xecutarea art. 176 nu poate fi considerat ca definitiv terminatg,
totusi s'a obtinut partea cea mai insemnat a pretentiilor noastre.
Faptul ed Romania la Comisia de Reparatiuni din Budapesta a
cerut inainte de toate patrimoniul sat' artistic si stiintific, a dat
dn nou dovad despre aspiratiile sale culturale. Grija si. atentia
cu care a lucrat delegatiunea noastra a convins pe delegatii ma-
ghiari c comorile Transilvaniei readuse dela Budapeaa vor fi
conservate i apreciate cel putin in aceeas masura precum au lost
sub stpanirea maghiaril. Multe hnuieli neintemelate au fost
spulberate in \rant.
Arad, la 2 Julie, 1922.

www.digibuc.ro
HARTA ROMA NIEI CARTE DE LA ROUMANIE
pentriivizitatorii muzeelor pour les visiteurs des musees
din Transilvania. de Trartsylvanie .

Legencla:
e capaale cle.judet.
o orase, sate.
Lgencle:
o capitale de dpart-ernenE.
principalii de C. F R. o
lini e de C. F. R.
osele n4ionale. principa1e de Ch.defer.
asowmAlimitaTrii. de Ch. de fer.
- -1irnita transilvaniei. ratAe naionale
www.A.Afrordire cLu pajs.
------Fron1ire deTransylvalue.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro