SCOALA POSTLICEALA ``PRO SCIENTA`` CONSTNATA

Dezvoltarea medicinei in Romania

Profesor:
Elev:

Osman Suiela
Gavril Diana

Anul I A.M.G.
 Dezvoltarea medicinei in Romania

Dezvoltarea medicinei in Romania a mers in pararel cu descoperirile extraordinare

facute in Europa secolului XIX astfel, asistam la o integritate deplina a medicinei romanesti
in dinamica medicinii europene moderne. Scoala romaneasca de medicina a fost intotdeauna
apreciata in intraga lume.

Cea dintai legislatie care avea reglememtari in ceea ce priveste activitatea sanitara
apare inca din secolul XVII.Preocuparile pentru organizarea sanatatii, formarea cadrelor
medicale,dezvoltarea educatiei sanitare in scoli se dezvolta concomitent cu efortul de
iluminare si schimbare a mentalitatii privind igiena personala domestica si publica.Prima
masura de diminuare a epidemiilor consta in izolarea bolnavilor si asigurarea unei asistente
medicale,dupa posibilitati.Astfel s-a resimtit nevoia unor cadre medicale specializate ceea ce
a dus la dezvoltarea scolilor medicale.

Viata universitara s-a dezvoltat treptat astfel in anul 1775 apare prima unitate de
invatamant medical la Cluj numindu-se : ,,Scoala medico-chirurgicaladin Cluj.
In anul 1710 este infiintat la Bucuresti Spitalul Coltea, iar in anul 1735, Spitalul
Pantelimon. Lucrurile aveau sa intre intr-o noua ordine odata cu prevederile sanitare
prevazute de Regulamentul Organic din 1831 si apoi cu deschiderea Facultatii de Medicina si
Farmacie din Bucuresti, in 1857, urmata de cele din Iasi si Cluj.

Carol Davila si Nicolae Kretzulescu au avut un rol important in invatamantul

medical romanesc,infiintand in 1857 ,,Scoala nationala de medicina si farmacie.Un an mai
tarziu reuseste sa creeze o noua sectie : ,,Medicina veterinara. Datorita activitatilor sale au
luat fiinta o serie de societati stintifice:,,Societatea medicala; ,,Societatea de cruce rosie si
doua reviste medicale :Monitorul medical si Gazeta medicala.Un alt eveniment important il
constituie aparitia primei Farmacopeei romane la inceputul anului 1863.

Medicina in romania s-a dezvoltat treptat sub indrumarea altor medici si oameni de
stiinta dintre care amintim:Victor Babes (fondatorul scolii de
microbiologie);Ioan Cantacuzino(fondatorul scolii romanesti de
imunologie si patologie experimentale);Gheorghe
Marinescu(fondatorul scolii romanesti de neurologie);Nicolae
Paulescu (adevaratul descoperitor al insulinei),etc.

Victor Bades a fost medic,profesor si

academician,membru al Academiei de medicina din Paris.A
realizat in 1885 in colaborare cu Victor Andre Cornil primul
tratat de bacteriologie din lume.Cercetarile sale au contribuit la
descoperiri importante in studiul unor boli precum
lepra,tuberculoza dar si in privinta vaccinarii antirabice.
 Ioan Cantacuzino a fost medic,microbiolog,profesor
academician.A pus bazele scolii romanesti de imunologie si
patologie experimentala.
Este autorul unor lucrari fundamentale asupra functiilor
fagocitare in regnul animal,despre rolul fenomenelor
electrofiziologice in mecanismele imunitare, cu privire la
descoperirea imunitatii celulare si
umorale, asupra sensibilitatii si lipsei de imunitate a
organismului fata de scarlatina.
A creat notiunea de imunitate prin contact si a pus la
punct vaccinarea antiholerica, numita metoda Cantacuzino,
folosita si astazi.

Gheorghe Marinescu profesorul si academician, este

fondatorul scolii romanesti de neurologie. Printre multiplele
sale contributii la dezvoltarea neurologiei se numara si studiul
unui sindrom ereditar cunoscut in literatura sub numele
de Sindromul Marinesco-Sjogren.
Apoi Dumitru Bagdasar sub indrumarea lui Gheorghe
Marinescu a pus bazele scolii de neurochirurgie,continuata apoi de Constantin Arseni ,care
reuseste sa organizeze o clinica moderna de
neurochirurgie cu o reala recunoastere internationala.

Nicolae Paulescu, adevaratul descoperitor in

1921 al insulinei, pe care el o denumise initial
pancreina, aceasta fiind secretata de pancreas.
Hormonul descoperit de el regleaza metabolismul
glucidelor, fiind implicat in egala masura si in
metabolismul lipidelor si protidelor.
Paulescu a demonstrat de asemenea eficienta
hormonului descoperit de el in reducerea hiperglicemiei
si in tratarea diabetului. Cu toate acestea, premiul
Nobel pentru descoperirea insulinei este acordat
canadienilor Frederick Banting si Charles Best, care au
reusit sa izoleze insulina, dupa ce Paulescu isi publicase rezultatele intr-o serie de articole
aparute in sectiunea romana a Societatii de Biologie din Paris si intr-o revista belgiana cu
peste opt luni inainte.
Rezultatele le obtinuse insa cu si mai mult timp inainte, dar in 1916, atunci cand isi
finaliza lucrarea, Bucurestiul fiind ocupat de trupele germane, s-a vazut nevoit sa amane
publicarea lucrarii. Aceasta a vazut insa oricum lumina tiparului cu mult inainte ca viitorii
laureati ai premiului Nobel sa-si fi realizat cercetarile.