Sunteți pe pagina 1din 16

Neil Leach

Sacrificii ale construirii (I)

Pentru a dura, construirea (cas, realizare tehnic, dar i ntreprindere


spiritual) trebuie s fie animat; s primeasc, adic, deopotriv via i suflet.
Transferarea sufletului este posibil numai prin intermediul sacrificiului; n cu alte
cuvinte, printr-o moarte violent.
Mircea Eliade . 1

Deoarece obiectul sacrificiului este n chip precis acela de a stabili o relaie, nu


de asemnare ci de contiguitate, printr-o serie de identificri succesive.
Claude Lvi-Strauss 2

Mituri ale sacrificiilor legate de edificare sunt snt de gsit pretutindeni n


Europa central Central i de estEst. Cum le putem explica? i pot ele fi
ntrebuinate n informarea unei teorii a sacrificiului aflat n miezul ntregii
contemplri estetice? n cultura popular, supravieuiesc unele mituri care
asociaz sacrificiul uman cu construirea de cldiri. Ele spun povestea fiinelor
umane nzidite sau ngropate n timpul procesului de construcie. Multe din
aceste mituri eman din Europa central Central i de estEst. Unul dintre cele
mai faimoase exemple este Balada Meterului Manole i a Mnstirii Mnstirii
Arge. Balada spune povestea Meterului Manole i a celor nou meteri zidari
3

care sunt snt de acord s construiasc mnstire mnstire nalt cum n-a mai
fost alta pentru Negru Vod. Dac vor reui, li se va da aur i vor fi nnobilai,
dac ar dac vor da gre, ei vor fi zidii de vii n talpa cldirii. Meterii lucreaz
timp de nou zile, dar - pe rnd rnd - poriunile de zid construite cu o zi nainte
se prbuesc. Lucrtorii sunt snt disperai, iar Negru Vod amenin s i pun
n practic ameninarea. Pe de alt parte, n vis, Meeterul Manole aude o voce
cereasc: Tot ceea ce este construit ziua se va prbui noaptea dac i att att
timp ct nu ne vom decide cu toii s zidim soia sau sora care mine n zori va
sosi prima spre a aduce merinde soului sau fratelui su. Manole i convinge pe
4

ceilali s accepte ca oricine va fi fiind cea care va s apar mine mine n zori,
aceea s fie nzidit. Din nefericire pentru Manole, aceasta se va dovedi a fi chiar
soia sa, Ana. Manole o zrete de departe i implor cerul s i trimit n cale
vnturi i torente spre a o ntoarce din drum. Chiar dac dorina I i se
ndeplinete, nimic nu o poate opri pe Ana din drum. Marii meteri mari, calfe i
zidari au fost, desigur, bucuroi s o vad sosind. Manole, n schimb, i
mbrieaz iubita, o ia n brae i astfel urc pe schel. O aeaz n zid i i
spune, aproape n ag:
Team s nu-i fie, cci te vom zidi, dar e doar n glumFear nothing, my
dear one, for we are going to wall you in up here, but it is only in jest.

1Eliade, Zalmoxis, pp. 182-183.


2Lvi-Strauss, The Savage Mind, p. 224.
3Pentru balada completa complet vezi Mircea Eliade, Zalmoxis: The Vanishing God, trans. Willard Trask,
Chicago: University of Chicago Press, 1972, pp.164-170.
4Eliade, p. 167.
Ana avu ncredere n el i rse rse i roi. Iar Manole suspin i ncepu s
i i ridice zidul. Zidul crescu i o ngrop, mai nti pn la genunchi, apoi
pn pn la ??? calvesmijloc. Iar ea, biata, se opri din rs rs i spuse:
Manole, Manole, zidul ru m strnge/Trupuoru-mi frnge! stop your jesting now,
for the jest is not good, Manole, Manole, Master Manole! The wall presses me
too hard and breaks my little body!
Dar Manole nu rspunse i contin s lucreze, zidul se ridic i mai nalt,
ngropndngropnd-o pn pn la sni. Dar ea, biata, continu s se vaite,
spunndu-I:
Manole, Manole, Master metere Manole,/ Zidul ru m
strnge,/Trupuoru-mi strnge/Copilau-mi frnge. the wall presses me too hard
and crushes my breasts and breaks my child.

Manole, ca posedat, continu s lucreze. i zidul se ridic, acoperind-o,


pn la buze, pn la ochi. Aa nctnct, biata, nu se mai vedea, dar nc o mai
puteau auzi, vorbind din zid: Manole, Manole, /Zidul ru m strnge/Viaa mi se
stingethe wall presses me too hard, and my life is failing!5

De ndat ce Ana a fost nzidit, zidul sttu n picioare iar Manole i


meterii si constructori reuir s termine mnstireamnstirea. Dar atunci
Negru Vod i ntreb pe meteri dac ar putea construi o alt
mnstiremnstire, si i mai mndrmndr. n vanitatea lor, muncitorii strigar
c pot ridica o alt mnstire mnstire mult mai luminoas i mult mai
frumoas. Vod ascult i se gndi: meterii i promiseser s-I i construiasc
mnstire mnstire cum nu mai fu alta, fr seamn pe lume i iat c ei acum
susin c o pot nu doar egala pe aceasta abia construit, dar o pot i ntrece.
Evident, ei i-au nclcat contractul, aa cum l formulaser nii. Prin urmare,
Vod surp schelele, lsndulsndu-i pe zidari izolai, pe acoperi. Acetia, n
ncercarea de a scpa, i construir aripi n felul lui Daaedalus i Icar. Dar,
srind de pe acoperi, se prbuesc la pmnt i mor. Manole, nainte s sar
aude o voce din perete: Manole, Manole, metere Manole,/ Zidul ru m
strnge,/Trupuoru-mi strnge/Copilau-mi frngeManole, Manole, Metere
Manole, zidul m strnge prea tare, mi strivete snii i copilul din mine i viaa
mea se scurge. Moare i el strivindu-se de pmntpmnt, iar din acel loc rsare
un izvor.

Exist numeroase variaiuni pe aceast tem n toat Europa Central i de Est,


dar n special n Balcani. Chiar dac victima este ntotdeauna femeie - de obicei
soia unuia dintre meteri i este ntotdeauna pclit ca s poat fi nzidit i
ngropat in n fundaie, baladele se difereniaz prin detalii. n versiunea
romneasc este vorba despre construirea unei mnstiri, n cea neo-greac de
un pod, iar n cea srbosrbo-croat i cea ungureasca ungureasc de un ora.
n versiunile macedo-romne, srba srb i bulgar, femeile se roag s le fie
snii lsati lsai snii afar ca s poat continua s i hrneasc copilul, iar n
cea srbosrbo-croat cer s le fie lsai i ochii liberi pentru a-i putea vedea

5Eliade, p. 168.
casa. n ciuda diferenelor, teme tema central este pregnant: o victim trebuie
s fie sacrificat pentru a garanta stabilitatea structural a noii construcii.

James Frazer prezint mai multe variaiuni pe aceast tema in The Golden
Bough(Creanga de aur). n alte culturi un animal poate fi sacrificat n loc de o
fiin uman: n Grecia modern, cnd se pune fundaia unei noi cldiri, exist
obiceiul de a ucide un coco, un berbec sau un miel, i a lsa sngele animalului
s curg pe piatra de temeile, sub care este ngropat animalul. Scopul
sacrificiului este de a da rezisten i stabilitate cldirii. In modern Greece, when
6

the foundation of a new building is being laid, it is the custom to kill a cock, a
ram, or a lamb, and to let its blood flow on the foundation-stone, under which the
animal is afterwards buried. The object of the sacrifice is to give strength and
stability to the building. i mai apare ca lucru care poate fi sacrificat o
7

fantom, chiar dac capturarea acesteia presupune uciderea posesorului.

Dar uneori, constructorul, in n loc sa s sacrifice un animal, ademeneste


ademenete un om catre ctre piatra de temelie, ii i masoara msoar in n
secret corpul - sau o parte din el, ori doar umbra, lui dupa dup care ingroapa
ngroap masuratorile msurtorile sub piatra de temelie, sau incepe ncepe
constructia construcia deasupra umbrei acelui om. Se crede ca c omul
respectiv va muri in n decursul acelui an. Romanii Romnii din Transilvania au
credinta credina ca c cei carora crora le va fi inzidita nzidit umbra, vor muri
in n urmatoarele urmtoarele 40 de zile. Asa Aa ca c acei care trec pe langa
lng cladiri cldiri in n constructie construcie ar putea sa s auda aud
avertismente de genul :ai Ai grija grij ca nu cumva sas-ti i ia umbra! Nu
demult existau chiar negustori de umbre care furnizau arhitectilor arhitecilor
umbrele ce asigurau bunastarea/siguranta sigurana cladirilorcldirilor. In n
aceste cazuri lungimea umbrei e privita privit drept ca echivalentul umbrei in n
sine, iar a o ingropa ngropa insemna nsemna a ingropa ngropa viata viaa sau
sufletul unui om, care, privat de acestea, trebuie sa s moaramoar.
AsadarAadar, obiceiul este un substitut al practicii vechi a inzidirii nzidirii unui
om viu , sau a-l strivi sub temelia unei viitoare cladiri cldiri pentru a-i da
siguranta siguran si i durabilitate,sau, mai precis, pentru ca stafia manioasa
mnioas sa s bantuie bntuie locul si i sa s-il pazeasca pzeasc de
potrivnici. 8

In n mod cert, aici umbra se confundaeste echivalat cu sufletul, iar capturarea


umbrei va urma s dea viata via cladiriicldirii. Aceste substitutii substituiri vin
pentru a supercede/ precedeazaelimina sacrificiul insasi a fiintei fiinei umane. Si
i totusitotui, dupa dup cum demonstreaza demonstreaz Mircea Eliade:

6Frazer, p. ?
7Frazer, p. ?
8 Frazer, pp. 230-231.
descoperirea scheletelor n fundaiile sanctuarelor i palatelor din Orientul
Apropiat, este o dovad c astfel de sacrificii au avut loc . Si i apoi exista
9

exist dovezi documentare substantiale substaniale care sugereaza sugereaz


ca c aceasta aceast practica practic era larg raspandita rspandit chiar si i
pe teritoriul Angliei. 10

Cum putem atuncideci justifica aceste ritualuri stranii, si i care este adanca lorce
semnificatiesemnificaie au? In n mod cert, aceste ritualuri auveau scopul de a
inzestra nzestra zidurile cu tarie trie si i rezistentarezisten, dar cum anume
se putea fi realizat acest lucru? Si i cum am putea noi sa s le evaluam
evalum dintr-o perspectiva perspectiv teoreticateoretic?

Sacrificial Sacrificiul ca animatie/insufletiremanier animist

Mircea Eliade explica explic aceste rituri de sacrificiu legate de construire dupa
dup cum urmeazaurmeaz: ................din eliade Pentru a dura, o construcie
(cas, realizare tehnic dar i ntreprindere spiritual, trebuie animat, adic
trebuie s primeasc att via ct i suflet. Transferul sufletului nu este posibil
dect prin sacrificiu, cu alte cuvinte, printr-o moarte violent. S-ar zice c victima
i continu existena dup moarte, dar nu n corpul ei fizic, ci ntr-unul nou
construcia, care a fost animat prin nzidire. Am putea vorbi despre un corp
arhitectonic substituit celui din carne. 11

Societatile Societile traditionale tradiionale percepeau locuinta locuina umana


uman ca pe un fel de imago mundi, dupa dup spusele lui Eliade. Asa cac,
tot asa la fel cum cum lumea a fost creata creat in urmaca urmare a sacrificiului
primordial al unei Fiinte Fiine Divine, la fiecare constructie construcie nouanou,
drept intruchipare ntruchipare a acestei lumi, se cereare nevoie de un sacrificiu.
Acesta este considerat un gest pozitiv si i creativ in n acelasi acelai timp,
pentru ca c datorita datorit acestui gest viata viaa victimei este transferata
transferat edificiului: ....................din eliadeLa nivelul riturilor de constucie,
fiina sacrificat, cum am vzut, dobndete un corp nou: cldirea, care a produs
ceva viu, prin urmare durabil, prin moarte violent. n toate aceste mituri,
moartea violent este creatoare 12

In n studiile lor de inceputinfluente, Henri Hubert si i Marcel Mauss, ofera ofer


o explicatie explicaie mai detaliata detaliat acestor probleme. Pentru ei
sacrificiul prin inzidire nzidire evoca evoc o forma form a unui spirit protector:
Prin sacrificiul inzidiriinzidirii se creeaza creeaz un spirit care va deveni
protectorul casei si i forta fora interioara interioar a altarului sau a orasului
oraului care urmeaza urmeaz sa s fie ridicate, i care i va conferi puterea
9 Eliade, p. 181.
10See G Cocchiara, Il Ponte di Arta e i sacrifici di costruzione, in Annali del Museo Pitr, I (Palermo, 1950),
p. 60.
11Eliade, Zalmoxis, pp. 182-183.
12Eliade, Zalmoxis, p. 186.
interior. Totusi Astfel, riturile atribuirii sunt snt mai ample decat atatextrem de
elaborate. Se nzidesc Craniul craniul fiintei fiinei umane, cocosul/barbatusul
sau capul bufnitei bufnieise inzidesc. Mai mult, in importana victimei difer n
functie funcie de natura cladiriicldirii: - daca urmeaza sa fie un templu, un oras
ora sau o simpla simpl casacas, si importanta victimei difera. Dupa Dup cum
constructia construcia a inceput nceput deja sau e doar pe cale de a fi
inceputanceput, obiectul sacrificiului este de a creea spiritul, - divinitatea
protectoare, sau de a imbuna mbuna spiritul locului, care va fi tulburat vtmat
de constructia construcia viitoare. 13

Dar in n ce fel anume este evocat acest spirit este evocat, si i carui crui scop
serveste servete acest sacrificiu in n comparatie comparaie cu o simpla
ofrandaofrand? Hubert si i Mauss observa observ ca c exista exist doua
dou tipuri de relatii relaii ce au aparut aprut in n urma sacrificiului. Pe de o
parte victima/sacrificatul/sacrificiul poate sa s fie de bun augur pentru cel care
a facut fcut jertfa. Hubert si i Mauss definesc pe cel ce oficiaza oficiaz
sacrificiul dupa dup cum urmeazaurmeaz: numim pe cel ce oficiaza oficiaz
sacrificiul drept subiectul care va beneficia de pe urma sacrificiului sau asupra
caruia cruia se vor transpune efectele sale. Pe de alta alt parte, beneficiile
14

sacrificiului pot fi atribuite unui obiect care se afla afl intrntr-o anume legatura
legatur cu pe cel ce oficiaza oficiaz sacrificiul. Din acest motiv ei definesc
sacrificiul dupa dup cum urmeazaurmeaz: sacrificiul este un gest religios
care, prin consacrarea unei victime, modifica modific conditia condiia morala
moral a persoanei care a indeplinit ndeplinit jertfa sau statutul obiectelor cu
care aceasta se afla in n legaturalegtur. 15

In n cazul in n care sacrificiul are loc in n incinta unei case, spun ei, casa va
fi cea afectata afectat iar datorita datorit calitatilor calitilor pe care le va
dobandi dobndi in n felul acesta, ea va putea sa s dainuiasca dinuiasc mai
mult decat dect ar trai tri in n mod obisnuit obinuit cel sacrificat. E important
16

sa s remarcam remarcm doua dou mecanisme ale sacrificiului care sunt snt
legate intre ntre ele si i adeseori coexistacoexist. Asa se intampla ntampla si
i cu sacrificiul care sfinteste sfinete casa, deoarece acest gest are de
asemenea un efect asupra statutului moral al persoanei care oficiaza oficiaz
jertfa si i asupra celor cunoscuti cunoscui persoanei respective. Dupa Dup
cum observa Herbert si i Mauss:Atunci, in momentul in n care capul familiei
ofera ofer un sacrificiu la inaugurarea casei, nu numai casa trebuie sa s fie
apta apt sa s primeasca primeasc familia sa, ci si i aceasta trebuie sa s fie
pregatita pregatit sa s o locuiascalocuiasc. 17

13Henri Hubert and Marcell Mauss, Sacrifice: its Nature and Function, transtrad. W. D. Hallls, London:
Cohen and West, 1964, p. 65.

14 Hubert and Mauss, Sacrifice, p. 10


15 Hubert and Mauss, Sacrifice, p. 13.
16 Hubert and Mauss, Sacrifice, p. 10.
17 Hubert and Mauss, Sacrifice, p. 11
Pentru Herbert si i Mauss, sacrificiul ia forma unui mecanism care face legatura
legatura intre ntre cel ce oficiaza oficiaz sacrificiul si i Dumnezeu/zeudivinitate
sau intre ntre obiectul sacrificiului si i divinitate. In n ceea ce privestecazul
ritualurile ritualurilor de construire, ambele mecanisme intra intr in n
calculfunciune. Aici principiul este acela prin care victima e un intermediar ce se
comporta comport ca o rezistenta rezisten electrica electric, reducand
reducnd forta fora dealtfel prea intensa a sacrificiului care, altfel ar fi prea
intens. Hubert si i Mauss dau urmatoarea explicatieexplicaie: daca Dac
18

fortele forele divinereligioase sunt snt principiile primare ale tot ceea ce este
insufletitvieii, acestea sunt acestea au o de o asemenea natura natur incat
nct contactul cu ele este perceput de omul obinuit drept ceva de temutun lucru
de temut/periculos pentru omul de rand. Si i mai presus de toate, cand cnd
acestea iau amploare, nu mai pot fi concentrate intrntr-un obiect profan fara fr
ca acesta sa s nu fie distrus. Si i oricat orict de multa nevoie ar avea
sacrificatorul de fortele forele divine, nu le poate aborda direct, oricatdect dac
este extrem de prudent ar fi.De aceea el apeleaza apeleaz la intermediari,
dintre care cel mai important este victima. 19
Revenind:Riturile de
trecereparasiriislabesc slbesc fortele fora consacrariisfinirii. Dar ele nsele
nu ar putea slbi fora suficient, dac aceasta ar fi prea intens. Dar pe cont
propriu ei nu le pot slabi indeajuns daca acestea au fost prea intense(!?!).In n
consecinta consecin este important ca sacrificatorul/cel care oficiaza sacrificiul
sau obiectul sacrificiului sa s primeasca binecuvantarea binecuvntarea indirect,
doar dupa dup ce forta fora a scazut in intensitatefost redus. Acesta este
scopul intermediarului. 20

Aici este sesizata sesizm semnificatia semnificaia sacrificiului in n ritualurile de


zidire. Centrul de greutate al sacrificiului pare a fi inzestrarea nzestrarea
obiectului cu o anumita anumit forta for vitala vital care, in n esenta esen,
poate fi inteleasa neleas prin analogia analogie cu curentul electric. Hubert si
i Mauss au folosit chiar termenul de curent facand cnd s-au referire referit la
transferul fluxul de energie. Asadar Aadar, victima are rolul unui
21

paratrasnetparatrsnet, o forma form de conductor pentru spiritul divin, un


mecanism intermediar care ofera ofer un substitut comuniunii cu
divinitatea.Toate sacrificiile atrag dupa dup sine si i un process de
redemptiunemntuire. Astfel, victima se mntuie n numele celorlaliceilalti sunt
mantuiti prin intermediul victimei. FiintaFiina, pana pn atunci profanaprofan,
in n momentul sacrificiului este purificata purificat si i
binecuvantatabinecuvntat, iar astfel cel care aduce ofranda si i cei in n
legatura legatur cu el, impreuna mpreun cu cladirea cldirea ce face obiectul
sacrificiului, se vor bucura de binefacerile acestui gest.

18Hubert and Mauss, Sacrifice, p. 99.


19Hubert and Mauss, Sacrifice, p. 98.
20Hubert and Mauss, Sacrifice, p. 99.
21Hubert and Mauss, Sacrifice, p. 97.
Sacrificiul are puterea de a insufletinsuflei. Aceasta se regaseste regsete cel
mai bine in n exemplul comuniunii crestinecretine. Sacrificiul garanteaza
nemurirea sufletuluiPentru c actul comuniunii cretine duce la viaa venic, n
termeni spirituali. Ne-moartea sufletului este asigurat de sacrificiu. Chiar mai
mult,: sacrificiul trebuie interpretat drept un act social. Prin sacrificiu, oamenii,
deloc dezinteresai, i investesc atributele cu puteri care aparin, de fapt,
societii n general. Si totusi, printrun gest nelipsit de egoism, prin jertfa
celorlati, proprietatile sunt investite cu puteri ce apartin intregii comunitati.
Dupa Dup cum formuleaza formuleaz Hubert si i Mauss:, Ei confera confer
unul altuia, propriei persoane, si i lucrurilor pe care le considera consider de
pretpre, intreaga ntreaga putere a societatiisocietii ei inconjoara nconjoar
ca si cu o protectie sfanta/ ca si o sanctitate protectivacu protecia divin, cum ar
veni, campurile cmpurile pe care le-au arat si i casele pe care le-au construit.
22

O asemenea perspectiva perspectiv ar fi in conformitatecorespunde cu


concluzia lui Eliade ca c sacrificiul faciliteaza faciliteaz transcendenta
transcendena sufletului victimei. Violenta Violena sacrificiului o asiguraasigur,
chiar daca dac victima moaree, pe de alta alt parte, ea continua continu sa
s traiasca triasc in n noul ei corp cladirea cldirea acum insufletita
nsufleit prin sacrificiu. Sacrificiul victimei este o moarte
23

creativacreatoare./forma de arta. Sacrificiul victimei este o moarte creativa.

Sacrificiul ca identificare/mod de identificare

Antropologul francez Claude Lvi-Strauss ofera ofer o alta alt abordare a


problemei sacrificiului. Acesta pune mai putin puin accentul pe puterea de a
insufleti nsuflei a sacrificiului, si i mai mult pe actiunea aciunea sacrificiului ca
mecanism de identificare. El polemizeaza polemizeaz pe tema sacrificiului in n
contextul totemismului/ toteismului, pe care il l vede ca pe un sistem logic si i
coerent. In schimbSpre deosebire de ceilali, Lvi-Strauss respinge ideea de
sacrificiu: Sistemul sacrificiului reprezinta reprezint un sistem particular ce nu
prea are un sens pozitiv. Desi Dei opiniile lui Lvi-Strauss sunt snt oarecum
24

limitateinfluenate ideologic, el isi i da d seama de scopul esential esenial al


sacrificiului. Dar Dac totemismul se bazeaza bazeaz pe un postulat al
omologiei dintre doua dou serii paralele, in n sacrificiu, the series of natural
species..seria speciilor naturale intermediaza intermediaz doi termeni
opusiopui, cel care face jertfa si i zeitatea, intre ntre care nu exista exist
esentialmente esenialmente nici o analogie, ba chiar nici un fel de relatierelaie.
Sacrificiul trebuie sa s incerce ncerce sa s se potriveasca potriveasc
25

aceastei omologii care exista exist deja in n totemism.

22Hubert and Mauss, Sacrifice, p. 102.


23Eliade, pp. 182-183.
24Claude Lvi-Strauss, The Savage Mind, London: Weidenfeld and Nicholson, 1989, p. 228. (Nu am folosit
traducerea romneasc a crii lui Lvi-Strauss, aprut n limba romn cu titlul Gndirea slbatic, n.t.).
25Lvi-Strauss, The Savage Mind, pp. 224-225.
La baza vastelor studii pe acest subiect ale lui Georges Bataille se afla afl acest
simt sim al sacrificiului ca mecanism de identificare, ce are rolul de a depasi
depi instrainarea nstrinarea abstracta abstract a societatii societii
contemporane. Leit-motivul/ subiectul centralTema central a operei lui Bataille
este Sacrificiul sacrificiul, detailatsustinut prin practicile aztecilor. Din 26

perspectiva studiilor noastre prezente, functiunile funciunile arhitecturale


piramide, zigurate, turnuri, trepte etc - snt mai puin semnificative influenteaza
mai putin aceste practici decat dect problemele sociale. Arhitectura
ramanermne, ca intotdeauna ntotdeauna pentru Bataille, intruparea ntruparea
practicilor sociale. Insa ns chiar practicile sociale trebuie studiate atent, cnd ne
ocupm de problema in ceea ce priveste identificareaidentificrii.

Bataille descrie cu multe detalii elaborate complicate ritualurile pe care se bazau


sacrificiile aztecilor. De exemplu, el aminteste amintete povestea unui frumos
tanar tnr care a fost selectat dintre prizonierii de razboirzboi. Tanarului
Tnrului i-au fost acordate privilegii deosebite si i a fost tratat ca un zeu: Se
plimba prin oras ora, imbracat mbrcat cu haine alese, cu flori in n mana mn
si i insotit nsoit de oameni de vazavaz. Facea reverente reverene gratioase
graioase tuturor celor pe care ii i intalneantlnea, iar acestia acetia stiau tiau
ca c el este intruchipareantruchiparea/ il reprezinta pe lui Tezcatlipoca (unul
dintre cei mai mari zei) si i se inchinau nchinau in n fata faa lui,
veneranduvenerndu-l oriunde l-ar fi intalnitntlnit. Tanarului Tnrului i-a fost
27

permis accesul la templul de pedin varful vrful piramidei lui Quauchxicalco, unde
putea sa s cante cnte la flaut zi si i noapte, dupa dup placul inimii. Chiar
inainte nainte de ceremonie i s-a acordat un tratament cu totul special: cu
douazeci douzeci de zile inainte nainte de festival i-au fost date patru tinere
curtezane, bine pregatite si i educate in n acest scop. Pe durata celor treizeci
de zile el a avut contacte carnale cu aceste curtezanefecioare. Cele patru fete
care i-au fost date ca neveste, si i care au fost crescute cu mare grija grij
tocmai in n acest scop, erau numite dupa dup patru zeitezeie cu cinci zile
inaite nainte sa s moaramoar, au organizat festivitati festiviti in n cinstea lui,
banchete tinute inute in n locuri racoroase rcoroase si i vesele, la care au
participat multe capetenii si i oameni de vazavaz. In n ziua festivalului, l-au
dus in ntr-un locul special de rugaciuneloc de rugciune, loc numit Tlacuchcalco.
Inainte nainte sa s ajunga ajung acolo, in n locul numit Tlapitouaian, femeile
s-au dat la o parte si i l-au lasat lsat singur. Mergand Mergnd spre locul in n
care urma sa s fie sacrificat, a urcat singur treptele, si i pe fiecare treapta
26 O parte din proiectul lui Bataille este sa s prezinte modalitatea constructiva constructiv in n care ne
incadram ncadrm lumea. Perceptia Percepia noastra noastr asupra lumii este dominatadominat, din
perspectiva lui Bataille, de norme sociale si i ierarhii prestabilite, care pot fi interpretate/ date in n vileag
drept fictiunificiuni. Ele incearca deseori sa s nege contradictiile contradiciile pe baza carora crora au
fost create/ care stau la baza lor. Bataille incearca ncearc prin intermediul stilului sau su non-intuitiv de a
scrie sa s ajunga ajung dincolo de perceptia percepia atavica atavic pe care noi o avem asupra lumii.
Prin descrierea sa deseori sangeroasa sngeroas si i sinistra sinistr a sacrificiului, Bataille cauta caut sa
s submineze premizele pe este fondatacare se fondeaz intreaga ntreaga civilizatie civilizaie
occidentalaoccidental.
27Bataille citand citnd din Bernardino da Sahagn, Historia General de las cosas de Nueva Espaa,
Mexico City: Porra, 1956, in The Accursed Share, Vol. I, trans. Robert Hurley, New York: Zone Books,
1988, pp. 49-50.
treapt a frant frnt cate cte unul dintre flautele la care cantase cntase in n
timpul anului. 28

Dar sfarsitul sfritul a fost crud si i rapid, scopul fiind acela de a-i smulge inima
in n timp ce inca nc mai bate btea si i de a o oferi soarelui ca
ofrandaofrand. Era asteptat ateptat sus de satrapii sau preotii care trebuiau
sas-l omoare, iar acestia acetia l-au insfacat nfcat si i l-au trantit trntit pe
blocul de piatrapiatr, sii, in n timp ce il l tineau ineau de picioare, de maini
mini si i de cap, intins ntins pe spate, preotul care tinea inea cutitul cuitul de
piatra piatr i l-a implantat nfipt cu o miscare micare mareata puternic in n
piept sii, dupa dup ce scoase cutitul cuitul, sii-a repezit mana mna in n
deschizatura deschiztur si i i-a smuls inima, pe care a oferit-o imediat
soarelui. 29

Cu sigurantaEvident, Bataille este departe de a expune un elogiuelogia al


sacrificiului. El recunoaste recunoate ca c, desi dei unele victime se ofera
ofer de bunavoiebunvoie, multe opun rezistentarezisten, tipand ipnd si i
plangand plngnd in n timp ce urca urc treptele spre altar. Toate sunt snt
constranse constrnse sa s devina devin victime. Nici una nu se ofera ofer
voluntar. Si i desi dei erau fost tratate omeneste omenete pana pn in n
momentul sacrificiului - victimele erau incurajate ncurajate sa s stea pana pn
tarziu trziu in n noaptea dinainte, cantand cntnd si i dansand dansnd in n
extaz, sau li se oferea o concubinaconcubin - nu toti toi primeauerau privii cu
acelasi acelai respect dupa dup sacrificare: Victimele obisnuite obinuite erau
aruncate pe trepte pana n jos. Cele mai mari cruzimiCruzimile cele mai
nspimnttoare erau un lucru obisnuitobinuit. Cadavrul era jupuit, iar preotii
preoii se infasurau nfurau cu pielea in n pielea insangeratansngerat.
Barbatii Barbaii erau aruncati aruncai intrntr-un cuptor, pentru ca apoi sa s fie
scosi scoi cu un carlig crlig si i asezati aezai inca nc in n viata via pe
piatra de sacrificiu. De cele mai multe ori, carnea sfintita sfinit prin jertfa jertf
era mancatamncat. Festivitatile Srbtorile se succedau fara fr
intreruperentrerupere, si i in n fiecare an clerul/serviciul divin necesita/cerea
sacrificii fara numarnenumrate: se estimeaza estimeaz o cifra cifr de
douazeci de mii. 30

Necesitatea sacrificiului

De ce este l intereseaz atunci pe Bataille atat de interesat de problema


sacrificiului? Pentru Bataille, principiile principiul care stau st la baza ideii de
sacrificiu reprezinta deconspir limitrileexemplificari clare ale cheltuielilor
productiveproductive si ale cheltuielilor non- productive. In dezbaterile sale pe
tema sacrificiului, Bataille face o distinctie distincie clara clar intre ntre ceea ce

28 Bataille, The Accursed Share, p. 50


29 Bataille, The Accursed Share, p. 50.
30 Bataille, The Accursed Share, p. 51.
el denumeste denumete cheltuieli productiveproductive si i cheltuieli non-
productiveproductive. Cheltuielile productive productive sunt stau la baza
exemplul principiului pe care se bazeaza economia economiei
occidentalaoccidentale, un proiect utilitar, al carui crui scop este propagarea
speciei. Din aceasta aceast cauza cauz totul ce este virat spre profit iar i
castigul cstig cade sub incidenta incidena cheltuielilor productiveproductive. De
cealalta cealalt parte se afla afl categoria cheltuielilor
non-productive productive, care este se bazata bazeaz pe premiza pierderilor.
Aceasta Aceast categorie ia in considerare tot ceea ce nu intra intr in n cadrul
cheltuielilor productiveproductive:- moartea, groaza/ oroarea, si i asa aa mai
departe. Acest lucru ramane rmne o parte esentiala esenial a culturii
occidentale, dar este adesea deghizata deghizat sub diferite alte
infatisarinfiri. Asa Aa cum afirma John Lechte: In n cadrul societatii
societii burgheze occidentale, punerea in n practica practic a cheltuielilor
non-productive este deseori musamalizata nvluit i ia formasub aspectul altor
activitatiactiviti - de exemplu, traiul in n conditii condiii de lux, jelirea,
razboiulrzboiul, sportul, arta, activitatile activitile sexuale perverse, etc.
Cheltuiala non-productiva da d frau fru liber principiului placerii plcerii si i
este guvernata guvernat de o logica logic a distrugerii care, dupa
BrailleBataille, sta st la baza poeziei adevarate. 31

In n lumea profana profan a cheltuielilori productive, subiectul s-a materializat,


a fost transformat intrntr-un lucru. Ideea de sacrificiu provoaca provoac
abstractizarea si i comprimarea reducia ontologica ontologic a acestei lumi a
lucrurilor: Sacrificiul inapoiaza napoiaz lumii sacre ceea ce profitul folosina
servilslugarnic a degradat, n profana profanat/ desacralizat. Profitul Folosina
servil a transformat intrntr-un lucru (obiect) ceea ce, la un nivel mai profund,
este de aceeasi aceeai natura natur cu subiectul, gasinduaflndu-se intrntr-o
relatie relaie de participare profunda profund cu acesta. Sacrificiul, cu alte
32

cuvinte, pune in n discutie discuie relatiile relaiile dintre obiecte in n cadrul


societatii societii de consum, celebrand celebrnd astfel subiectivismul. Scopul
este acela de a restabili o forma form de comuniune/ legatura. Ceea ce ar trebui
distrus nu sunt snt plantele si i animalele ca atare, ci, mai curandcurnd, asa
aa cum sugereaz Bataille sugereaza, ele ar trebui distruse in n masura
msura in n care au devenit lucruri. 33

Distrugerea fizica fizic nu este necesara necesar in n sine, desi dei


distrugerea in n universul real este cea mai propice pentru universul
simbolurilor. Intrntr-adevar, a sacrifica nu inseamna nseamn neaparat
neaprat a omoriomor, ci mai curand curnd a abandona si i a ceda. Cu
siguranta,Evident c o forma form saracita srcit si i profana profan a
distrugerii utilitare va avea cu greu efectul maxim: Victima unui sacrificiu nu

31 John Lechte, Julia Kristeva, London: Routledge, 1990, p. 73.


32 Bataille, The Accursed Share, p. 55.
33 Bataille, The Accursed Share, p. 56.
11Bataille, The Accursed Share, p. 56
poate fi consumata consumat de n aceiasi aceeai maniera manier in n care
un motor consuma un motor combustibilul. Ceea ce ritualul readuce in n prim
plan este participarea intima intim a sacrificatorului si i a victimei, lucru pe care
profitul folosina servil il l desfiintasedesfiinase. Aceasta Aceast intimitate,
34

aceasta aceast imanentaimanen dintre subiect si i obiect, este descrisa


descris de catre ctre Bataille cu n aceiasi aceiai termeni ai intimitatiiintimitii/
de intimitate prin care sotia soia este cunoscuta cunoscut in n momentul
consumului consumrii actului sexual. In n viziunea lui Bataille, cel ce oficiaza
oficiaz sacrificiul exclama exclam in n momentul sacrificiului: Fac parte in n
mod intim din lumea suverana suveran a zeilor si i miturilor, din lumea violentei
violenei si i generozitatii generozittii necalculate, tot asa aa cum sotia soia
mea apartine aparine dorintelor dorinelor mele. Te scot/ izbavesc pe tine,
victimavictim, din lumea in n care erai si i puteai sa s fii doar redus la conditia
condiia de lucru, avand cu un sens ce-ti era strain strin de adevarata
adevratei tale naturanaturi. Te rechem in n sanul snul lumii divine, al eminentei
eminenei profunde a tot ceea ce existaexist. 35

Problema transformarii in obiecteobiectualizrii, a materializarii unui concept


abstractreificrii, da d gandurilor/ opereiideilor lui Bataille o inlinare/ tenta tent
evident marxistamarxist. O data dat ce un sclav a fost tratat ca un instrument
ce lucreaza lucreaz in n folosul stapanuluistpnului, sclavul a devenit un
instrument ce aproape ca poate fi vandutvndut. Sclavul a devenit un bun, si i
orice relatie relaie dintre sclav si i stapan stpn a fosts-a pierduta. In n vreme
ce sclavia in n sine a fost abolitaabolit, capitalismul, dupa dup cum observa
Bataille, menine relatia relaia de obiect a ordinii lucrurilor. Sacrificiul, in n
orice caz, provoaca/pune sub semnul intrebariiatac aceasta aceast logica
logic prin apartenenta apartenena sa la/de domeniul cheltuielilor non-
productive, antitetice acumularii de tip capitalist. Acesta El incearca ncearc sa
s schimbe ordinea realareal, ordinea lucrurilor cu ordinea divinadivin, nu
prin redarea obiectului consacrat ordinii reale, ci eliberandueliberndu-l.
Sacrificiul distruge legaturile legturile reale de subordonare ale obiectului, dupa
dup spusele lui Bataille, sustrage victima din lumea utilitatii utilitii si i o
inapoiaza napoiaz lumii capriciului inteligibil. 36

TotusiTotui, chiar si i intrntr-o economie de tip sclavagist, exista exist o


problema a/cu sacrificiului, deoarece un sclav va fi intotdeauna ntotdeauna
tratat, macar mcar partialparial, ca un obiect. De aceea, sacrificiul unui sclav va
fi compromis, si i va inclina/conduce spre violenta violena generatoare
deinerent razboirzboiului, iar in n razboi rzboi inamicul este intotdeauna
tratat ca un lucru/ vazut drept un lucru. In n Razboiul Rzboiul din Golf, de
exemplu, distrugerea inamicului si i a echipamentului sau su a fost descrisa
descris in n termeni materialisti materialiti drept daune colaterale. Diferenta

34
35 Bataille, Theory of Religion, trad. Robert Hurley, New York: Zone Books, 1992, p. 44.
36 Bataille, Theory of Religion, p. 43.
Diferena cheie dintre sacrificiul intern si i razboiul rzboiul extern este aceea ca
c sacrificiul este intotdeauna ntotdeauna controlat si i limitat, poate si i pentru
ca c victima nu poate riposta. Din aceasta perspectivaperspectiv, sacrificiul
ideal, pentru Bataille, nu ar fi acela al unui sclav sau prizonier de razboi rzboi
cei ce se gasesc gsesc pe n cel mai de jos esalon ealon al societatiisocietii-
ci acela al unui print prin sau rege, cei mai de seama seam membrii ai unei
societatisocieti: Consumul intens cere/ necesita victime din varful vrful
piramidei, care nu reprezinta reprezint doar bunul cel mai de pret pre al
poporului, ci insasi poporul nsui, sau cel putin puin elemente care il l
desemneaza desemneaz si i care vor fi destinate sacrificiului, de aceasta
aceast data dat nu datorita datorit unei instrainari nstrinri de lumea
exterioara exterioar o caderecdere - ci, din contracontr, datorita datorit
unei proximitatiproximiti/alaturari exceptionaleexcepionale, cum ar fi suveranul
sau copiii (a caror cror ucidere ar insemna nsemna o realizare dubl a indoit
performanta sacrificiului) . Mai mult dect atatatt, daca dac sacrificiul, in n
37

forma sa maxima maxim implica implic sacrificiul unei zeitatizeiti, atunci


sacrificiul unui suveran va corespunde intotdeauna ntotdeauna intrntr-un mod
mai semnificativ decat dect acela al unui sclav.

Principiul din spatele sacrificiului este acela ca c subiectul isi alimenteazasimte


nevoia de ajutor dina recurge la ordinea fireasca fireasc a lucrurilor, astfel incat
nct sa s se subordoneze acelei ordini. Sacrificiul inverseaza inverseaz acest
lucru: Victima este un surplus luat din masa bogatiei bogia folositoareutil. Si
i el poate fi sustras din ea doar ca pentru a sa fie consumat fara fr a aduce
un profit, si deci poate fi distrus complet. O data dat ales, el devine partea
blestematablestemat, destinata destinat consumului violent. Dar blestemul il l
smulge din ordinea fireasca fireasc a lucrurilor; il l inzestreaza nzestreaz cu o
figura figur recognoscibilarecognoscibil, care acum radiaza radiaz intimitate,
teamateam, profunzime caracteristica caracteristic fiintelor fiinelor vii. . 38

Ideea aici este ca c moartea dezvaluie dezvluie inselatoriaimpostura realitatii


realitii care a incercat ncercat sa s suprime forta fora intimitatii intimitii vietii
vieii astfel incat nct sa s protejeze ordinea fireasca fireasc a lucrurilor.
Intimitatea constituie unatrage dupa sine un risc la adresa acestei ordini,
deoarece ameninta amenin sa s dea frau fru liber infinitei sale
violenteiviolene. Intimitatea este perceputa perceput ca fiind violenta violent,
deoarece ameninta amenin sa s submineze autonomia individului. Adevarata
Adevrata ordine, noteaza noteaz Bataille, nu respinge neaparat neaprat
negarea vietiivieii, cu alte cuvinte nu respinge moartea, ci respinge afirmarea
vietii vieii intime, a carei crei violenta violen necuantificabila necuantificabil
reprezinta reprezint un pericol la adresa stabilitatii stabilitii lucrurilor, o
afirmatie afirmaie care este se dezvaluita dezvluie cu adevarat adevrat numai
prin moarte. Adevarata Adevrata ordine trebuie sa s anuleze - sa s
neutralizeze - aceasta aceast viata via intima intim, si i sa s o inlocuiasca

37 Bataille, Theory of Religion, p. 61.


38 Bataille, The Accursed Share, p. 59.
nlocuiasc cu lucrul care reprezinta reprezint individul intrntr-o societate a
muncii. Doar prin moarte ceea ce a fost ascuns poate fi dezvaluit/revelat:
39

Puterea mortii morii inseamna nseamn ca aceasta aceast lume reala real
poate avea doar o imagine neutra neutr asupra vietiivieii, ca c intimitatea viatii
vieii nu-si i dezvaluie dezvluie naucitoarea nucitoarea consumare decat dect
in n momentul in n care viata viaa inceteazanceteaz. 40

Mai mult decat dect atatatt, desi dei moartea este in n mod normal insotita
nsoit de durere, pentru Bataille durerea nu este foarte diferita diferit de
bucurie. Durerea este exprimatase exprim prin lacrimi. In acelasi timp,Dar
lacrimile reprezinta reprezint o fina fin cunoastere cunoatere a vietii vieii
impartasite mprtite, cunoscute surprinse in n intimitatea sa, si i tocmai prin
absenta absena aceast acestui tip de cunoastere cunoatere este aceasta i
mai acut adus adus in n prim plan in modul cel mai acut. De aici, si i bine
41

cunoscuta expresie Nici nu stiam tiam cat ct de apropiati apropiai eram pana
pn cand nu au disparutdisprut. Si i daca dac familiaritatea neutralizeaza
neutralizeaz in n timp emotiaemoia, tot asa aa disparitia dispariia abrupta
abrupt a acesteia dezvaluie dezvluie o multitudine de aspecte care sunt snt
naucitor nucitor de stralucitoarestrlucitoare. Moartea, asadar aadar,
42

dezvaluie dezvluie splendida intimitate a lucrurilor, n ordinea lor mitic aflate in


cadrul ordinii mitice.

Bataille considera consider ca c moartea nu trebuie dispretuitadispreuit. Nu


este vorba doar de faptul ca c moartea se afla afl intrntr-o legatura legatur
mai stransa strns cu viata viaa decat dect ar constientiza contientiza
majoritatea oamenilor, prin faptul ca substantele substanele unde, cum spune
el: miun oualeoule, germenii si i viermii care misuna nu ne fac doar inimile
sa s tresalte, dar ne ntorc si i intorc stomacul pe dos reprezinta reprezint
chiar substantele substanele instabile, rau ru mirositoare, asemanatoare
asemntoare cu viermii, in n care fermenteaza fermenteaz viataviaa. Este 43

vorba mai curand curnd de faptul ca c moartea este un corolar necesar


vietiivieii. Este o lege a naturii pe care cei mai multi muli oamenii aleg sa o
ignoreignor. in concordanta cuDup aceasta aceast lege, viata viaa este
efuziune/revarsare; este in n opozitie opoziie cu echilibrul, cu stabilitatea. Este
miscarea micarea tumultuoasa tumultuoas care tasneste nete inainte si i
se consuma consum singurasingur. Explozia sa perpetua perpetu este
posibila posibil cu o singura singur conditiecondiie: organismele consumate
sa s faca fac loc altora noi, care sa s intre in n joc/hora cu forte fore noi.
44

39 Bataille, Theory of Religion, pp. 46-47


40 Bataille, Theory of Religion, p. 47.
41 Bataille, Theory of Religion, p. 48.
42 Bataille, Theory of Religion, p. 48.
42Bataille, The Accursed Share, p. 81.
43
44 Bataille, The Accursed Share, pp. 84-85
Moartea, cu alte cuvinte, anticipeaza anticipeaz si i depinde de forta fora vitala
vital a vietiivieii, una presupunandpresupunnd-o pe cealaltacealalt. Mai mult,
decat atat, dar realizarea iminentei iminenei mortii morii mareste mrete in n
mod natural constientizarea contientizarea vietiivieii. Acest lucru este valabil nu
doar pentru cei care se apropie de sfarsitul sfritul vietii vieii sau cei care se
confrunta confrunt cu o boala boal iremediabilairemediabil, dar si i celor
care, in mod voluntar/constient cauta caut fiorul mortii morii in n sporturi
periculoase, cum ar fi sky-ul nautic, basejumping, bungee jumping, si i asa aa
mai departe. Si i ce este acest fior, decat dac nu un flirt cu moartea?
Moartea devine un element eroticse erotizeaz.

In n actul sacrificiului, victima este, de fapt, un obiect substitut al


identificariiidentificrii. Victima este oferita sacrificiuluisacrificat in n numele
celorlalticelorlali, drept parte a unui mecanism controlat, care i accorda
violentei violenei dreptul saumodul de exprimare potrivit. Prin ispasirea expierea
violenteiviolenei, sacrificiul ajuta ajut la infranarea stvilierea acesteia. Asa Aa
cum observa si i Bataille observa: Dintotdeauna scopul sacrificiului a fost sa s
ofere violentei violenei o supapasupap, pentru a ne salva pe noi ceilalti ceilali
de pericolul mortal al contaminariicontaminrii. In Tocmai prin aceasta se acest
45

moment este dezvaluita dezvluie legatura legtura cu poezia, dar in n acelasi


acelai timp si i pericolul extremelor, pe care o adoptarea unei astfel de pozitii
poziii il o cauzeazaprovoac. Pentru ca c una inseamna nseamn sa s sustii
susii cum ca c societatea contemporana contemporan a pierdut intelegerea
sensul conceptului de sacrificiu, si i cu totul altceva sa s reintroduci sacrificiul
in n numele artei. Insasi nsi vointa voina de putere pe care Nietzsche a
celebrat-o dintotdeauna ameninta amenin sa s conduca conduc la
violentaviolen. Si i nu se poate fi garantat ca c aceasta gen de violenta
violen poate fi tinuta inut in n fraufru, asa aa cum se intampla ntampl in n
cazul sacrificiului. In n poezia clipei supreme a sacrificiului putem recunoaste
recunoate deasemenea si i estetizarea politicii care, asa aa cum a observat
Walter Benjamin, sta st la baza fascismului. Problema cheie aici este
reprezentata reprezentat de chestiunea controlului. Sacrificiul este violent, dar
ajuta ajut, in n acelasi acelai timp la strunirea violenteiviolenei. Fascismul,
spre diferentaprin contrast, se poate adeveripoate fi doar anarhic.

Sacrificiul drept ca i Comuniunecomuniune

Aceste doua dou abordari abordri sacrificiul ca forma form de vitalizare si i


sacrificiul ca forma form de identificare - pot fi percepute ca variatiuni variaiuni
ale aceleiasi aceleiai teme. Scopul lor este, in n esenta esen, similar. In n
contextul ritualurilor de sacrificiu din timpul ctitoririi unei cladiri cldiri cu scopul
de a da viata via cladirii cldirii respective, sacrificiul are rolul de a
echilibra/egaliza raportulpune n relaie dintre constructorul/ctitor si i
cladirecldirea. Prin actul de insufletirensufleire a cladiriicldirii, sacrificiul

45 Bataille, The Accursed Share, p. 59.


confera constructiei construciei acelasi acelai statut ca si cel al
constructorului. Mai mult decat atat, principiul impotrivirii opoziiei la ideea de
materializare reificare a relatiilor relaiilor dintre obiecte, care sta st in n spatele
abordarii abordrii lui Bataille, conduce la- in n cazul sacrificiilor legate de
cladiricldiri - daca dac nu la insufletirea nsufleirea acestora, atunci, cel putin
puin la inaugurarea unei relatii relaii mai dinamice fata fa de cladire cldire din
partea celor implicati implicai in n sacrificiu. S-ar parea prea ca c cele doua
dou mecanisme sunt snt doua dou fete fee ale aceleiasi aceleiai monede.
Ori Fie c obiectul este insufletit nsufleit astfel incat nct sa s semene cu
subiectul, ori fie c subiectul este eliberat din restrictiile restriciile impuse de
legaturile legturile dintre obiecte pentru a se putea bucura de o relationare
relaie mai intima intim cu un anume obiect.

In n ambele cazuri, se produce o schimbare, o inclinare nclinare catre ctre o


relationare relaionare la un nivel mai intuitiva cu cladireacldirea, una care
inceteaza nceteaz sa s mai fie statica static sau materializantaobiectificat,
ci dinamica dinamic si i insufletita nsufleit, si i acest lucru se intampla
ntmpl deoarece Bataille, ca si i Hubert sau Mauss, vede sacrificiul ca pornind
nu de la ideea de viata via sau moarte, ci de la o viata via cu un grad mai
mare de intimitate, care este eliberata eliberat de alienarea/instrainarea cauzata
cauzat de relatiile relaiile dintre obiecte. Daca Dac pentru Hubert si i Mauss
rolul sacrificiului este acela de a servi drept conductor ce insufleteste animeaz
inanimatulcorpurile lipsite de viata, in acelasila fel, pentru Bataille, moartea in n
cazul sacrificiului este perceputa perceput ca o forma form de eliberare din
constrangerile constrngerile economiei de productieproducie/larg consum,
constrangeri constrngeri care constituie o forma form de moarte traitavie. Tot
asa aa cum in n perspectiva lui Hubert si i Mauss aceasta aceast forta for
vitala vital nu doar va proteja cladirea cldirea ca un fel de zeitate
tutelaratutelar, ci chiar ii i va conferi puterefor, pentru Bataille sacrificiul
reprezinta reprezint nu moartea, ci viataviaa.

In n ambele modele, sacrificiul poate fi privit drept un mecanism de comuniune.


In n clipa extatica extatic a sacrificiului, distinctiadistincia/diferenta dintre sine
si i celalalt cellalt se dizolvadizolv, dispare. In n
intimitatea narcisista narcisist a identificarii subiectul devine un moment de
materializare purapur subiectivitate. Dar, mai mult decat dect atatatt, sacrificiul
distruge abstractia abstracia relatiilor relaiile dintre obiecte si i creeaza creeaz
o legatura legatur intre ntre cel ce oficiaza oficiaz sacrificiul si i obiectul
sacrificiului. Deci sacrificiul Sacrificiul, deci, are rolul de a inscrie/grava propria
imagine in n cladirecldire. Oferind/pPredand victima, cel ce oficiaza oficiaz
sacrificiul traieste triete in n continuare/ devine nemuritor prin intermediul
obiectului sacrificiului. Sacrificand Sacrificnd o fiinta fiin umana uman sau
un surogat al acesteia - la temelia cladiriicldirii, constructorul nu doar
garanteazagaranteaz stabilitatea ei, dar in n acelasi acelai timp se si i
identifica identific cu ea.
Constructorul se daruieste druiete in n totalitate cladiriicldirii, si i devine, in
n plan simbolic, parte din cladirecldire. Momentul in n care el se elibereaza
elibereaz dine instrainarea alienarea indusa indus de relatiile relaiile dintre
obiecte si i intra intr in n comuniune cu cladirea cldirea este unul extatic/ de
natura extatica.

Pornind de la aceasta, putem sa s recunoastem recunoatem sacrificiul care


sta st la baza intregii ntregii arhitecturi. Astfel, mituri ale sacrificiului, care s-au
infiltrat in n folclorul de arhitecturaarhitectur/arhitecturii pot fi intelese nelese in
n contextul chestiunii de identitate. Este ca si i cum sacrificiul unei fiinte fiine
umane este necesar nu doar pentru a insufletii nsuflei piatra lipsita lipsit de
viatavia, dar si i pentru a stabili o relatie relaie intima intim cu
cladireacldirea. Sii, mai mult decat dect atatatt, putem percepe sacrificiul ca
regasinduregsindu-se in n sacrificiul de sine in n momentul extatic al
experientei estetice.