Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
SI MASAJ
PEDIATRIC
Kinetoterapeut:
Mocanu Petronela Elena
CURSUL XII
SINDROMUL DOWN
F-i timp pentru copilul tu pentru c "cine vrea s tie cum sunt tatl i mama s
priveasc fiul i fiica". - proverb italian
Kinetoterapia
Copiii cu sindrom down au un profil ce evidentiaza un nivel particular al dezvoltarii motorii: laxitate articulara, hipotonia
musculara.
Kinetoterapia are un rol important in dezvoltarea copilului cu sindrom down, mai ales in dezvoltarea mersului. In urma
evaluarii musculo-articulara care urmareste bilantul articular, bilantul muscular, evaluarea aliniamentului si posturii corecte a
corpului, evaluarea mersului etc. se stabileste programul de kinetoterapie.
Recuperarea trebuie facuta inca din primele luni de viata pentru a inlesni aparitia mersului, corectare posturii, dobandirea unei
vieti cat mai aproape de normal.
Semne:
fata mai lata, radacina nasului mai evazata, fisurile palpebrale orientate superior
macroglosie (limba de dimensiuni mai mari decat normal)
retard mental
tonus muscular scazut (hipotonie), laxitate ligamentara
git mai scurt
gura mica
urechi mici
mina mai mica, degete mai scurte. In 50% din cazuri este prezenta doar o singura creasta palmara orizontala
dezvoltare psiho-motorie intirziata
malformatii congenitale frecvente: malformatii cardiace (in 40% din cazuri), digestive (in 10% din cazuri), ocular,
respiratorii
tulburari metabolice,
imunitate scazuta,
functii cognitive afectate.
OBIECTIVE
- Masajul
- Kinetoterapie
- Hidrokinetoterapie,
- Logopedie,
- Ludoterapie,
- Zooterapia,
-Terapii complementare
- Dietoterapia.
TERAPIA OCUPATIONALA
Scopul hidrokinetoterapiei:
- Imbunatatirea capacitatii motrice generale,
- Imbunatatirea functiei segmentului sau a segmentelor afectate (functional, activ si
independent),
- Stimularea psihica.
Beneficii ale educatiei acvatice la copii.
- achizitii motorii,
- reflexe,
- puterea de concentrare,
- inteligenta,
- comportament social,
- increderea in sine,
- independenta,
- a face fata la situatii noi/nefamiliare.
EXEMPLE DE EXERCITII KINETOTERAPEUTICE
Exercitiul 1
Stand fata in fata cu copilul ii oferim o minge mica pe care il ajutam sa o tranfere dintr-o mana in alta. Miscarea se
efectueaza progresiv prin fata sau pe sus deasupra capului si se repeta pana se reuseste sa se execute miscarea corect.
Exercitiul 2
Stand fata in fata cu copilul ii oferim o minge mica si il ajutam sa ne paseze mingea cu mana dreapta inainte, apoi cu
mana stanga. Repetam exercitiul pana reuseste sa isi coordoneze miscarea.
Exercitiul 3
Sezand pe sol, indemnam copilul sa ridice la verticala picorul stang si mana dreapta, dupa aceea se repeta pentru piciorul
drept si mana stanga. Coordonarea miscarilor este foarte importanta.
Exercitiul 4
Avem 4 mingi mici de diferite culori si 4 cercuri de aceeasi culoare puse in linie pe sol. Indemnam copilul sa se aplece in
genuflexiune sa ridice mingea si sa o transporte la cercul corespunzator culorii acesteia.
Se repeta de 8 ori.
Exercitiul 5
Sezand in fata unei oglinzi se indeamna copilul sa isi ridice alternativ mana dreapta si piciorul stang si invers.
- Masajul
- Kinetoterapie
- Hidrokinetoterapie,
- Logopedie,
- Ludoterapie,
- Zooterapia,
-Terapii complementare
- Dietoterapia.
SINDROMUL MARFAN
Sindromul Marfan este boal ereditar care se transmite dup modelul autozomal dominant i care
afecteaz n primul rnd scheletul, ochiul i sistemul cardio-vascular. Afectarea cardio-vascular este
responsabil de mortalitatea asociat sindromului.
Semne clinice
- Afectarea scheletic (talia este tipic, nalt i la copil ca i la adult depind valoarea
corespunztoare sexului i vrsteii, anvergura, adic distana dintre extremitatea degetelor de la cele 2
mini, atunci cnd braele sunt ridicate n poziie orizontal este adesea superioar valorii de 1. 05 x
talia, braele sunt lungi i gambele sunt mari (dolicostenomelie), oasele lungi sunt cu att mai lungi cu
ct sunt mai periferice, anomaliile sunt maximale la nivelul minilor: degetele sunt foarte lungi
(arahnodactilie)). Deformaia toracic const n adesea n pectus excavatum sau carinatum (torace
nfundat sau bombat). Coloana vertebral poate prezenta aspect de cifoscolioz. Aceste deformaii se
dezvolt n cursul pubertii i atunci cnd sunt foarte pronunate pot justifica un tratament chirurgical,
dup ce creterea este finalizat. Piciorul plat este o complicaie clasic i frecvent.
- Hiperlaxitatea ligamentar poate fi responsabil de o instabilitate a articulaiilor.
- Afectarea ocular (globul ocular este adesea alungit, ceea ce contribuie la dezvoltarea unei miopii, ea
nsi fiind un factor de risc pentru dezlipirea de retin.,corneea este mai plat dect normal i dilataia
pupilei este mai dificil de obinut cu midriaticele uzuale, datorit unei hipoplazii a muchiului pupilar.
Cristalinul este adesea deplasat, datorit slbiciunii ligamentelor oculare: sub-luxaia cristalinului poate
duce la ectopie de cristalin (luxaie complet). Cataracta survine mai rapid la bolnavii cu sindrom
Marfan.)
- Afectarea cardio-vascular (principala anomalie cardio-vascular : aorta se dilat iniial tipic, n
bulb de ceap. n afara problemelor legate de artera aort, valva mitral i valva aortic, bolnavul
poate prezenta i alte anomalii cardiace. Astfel, prevalena aritmiilor ventriculare i supra-ventriculare
este mult mai mare la pacienii cu SM fa de populaia general. Mult mai rar se ntlnesc dilataia
ventricular stng sau tulburri de conducere cardiac.)
SINDROMUL MARFAN
- Alte manifestri:
Piele - Unii pacieni au adesea contuzii (lovituri), care survin facil datorit fineii pielii,
diminurii grsimii subcutanate i eventual instabilitii articulare care acompaniaz laxitatea
ligamentar. Cicatrizarea se face normal. In schimb, vergeturile sunt frecvente, apar la 2/3
dintre pacieni, n zonele unde elasticitatea pielii este n mod special solicitat. Ele rezult
din disocierea fibrelor elastice, vizibil histologic. Herniile sunt mai frecvente la bolnavii cu
SM i recidiveaz frecvent dup chirurgie, necesitnd adesea utilizarea plcilor/plaselor
speciale.
Plmni - Complicaia pulmonar clasic este pneumotoraxul spontan, prin ruptura unei
bule apicale. Anomaliile probelor funcionale respiratorii pot fi consecina deformaiilor
toracice.
Stabilirea diagnosticului. Metode de diagnostic
Diagnosticul este adesea evident, cnd pacientul are antecedente familiale, un morfotip
(aspect general) evocator, anomalii oculare, cardiace i cutanate. Este mult mai dificil cnd
semnele sunt mai puin evidente i diagnosticul nu se poate stabili, n practic, dect n urma
confruntrii datelor obinute de diveri specialiti, care, avizai, urmresc decelarea unor
anomalii minore. In mod special, n aceste cazuri, stabilirea diagnosticului de SM este un
exemplu de colaborare interdisciplinar.
Diagnosticul poate fi confirmat prin biopsie tegumentar i studiul imunohistochimic al
fibrilinei. Analiza molecular pentru identificarea mutaiei este nc dificil, dat fiind
mrimea genei care specific fibrilina.
SINDROMUL MARFAN
Se lucreaza asemanator Sindromulul Down!
OBEZITATEA
Obezitatea este o afeciune medical de nutriie i metabolism (schimb de materii) n
care grsimea corporal se acumuleaz n exces, astfel nct poate avea un efect advers,
negativ asupra sntii, ducnd la o speran de via redus i/sau probleme de
sntate.
OBEZITATEA
Obezitatea poate conduce la :
MIJLOACE METODE si TEHNICI
- Masajul
- Kinetoterapie
- Hidrokinetoterapie,
- Logopedie,
- Ludoterapie,
- Zooterapia,
-Terapii complementare
- Dietoterapia.
- Psihoterapia,
- INOTUL!