Sunteți pe pagina 1din 12

CATEHEZ

CND, CUM, UNDE, CINE


M MPRTETE?

Susintor:
Prof. Manca Andrei-Costin
coala Gimnazial Nr. 1-Mileanca
Una din modalitile cele mai concrete prin care Mntuitorul Iisus Hristos rmne
cu noi pn la sfritul veacurilor (Matei 28, 20) este prezena Sa n Sfnta Tain a
mprtaniei.
Drept aceea, mergnd, nvai toate neamurile, botezndu-le n numele Tatlui i al
Fiului i al Sfntului Duh, nvndu-le s pzeasc toate cte v-am poruncit vou, i
iat Eu cu voi sunt n toate zilele, pn la sfritul veacului. Amin.
Matei 28, 19-20

I. Pregtirea aperceptiv

Cea dinti porunc bisericeasc ne ndeamn s participm cu regularitate la


Sfnta Liturghie, slujb n cadrul creia pinea i vinul aduse de credincioi la Sfntul
Altar se prefac n Trupul i Sngele Mntuitorului nostru Iisus Hristos.

II. Anunarea temei

Despre aceast Sfnt Tain a Bisericii, numit Euharistie, de timpul primirii ei,
despre modul de primire, locul si persoana ce o administreaz, voi vorbi n cele ce
urmeaz.

III. Tratarea

Sfnta mprtanie (numit i Sfnta Euharistie sau Cuminecarea) este cea mai
mare i mai important Tain a Bisericii lui Hristos. Dac n cadrul celorlalte Sfinte Taine
Biserica transmite credincioilor harul sfinitor, prin Taina Euharistiei ni se transmite
nsui Trupul i Sngele Domnului. Aceast Sfnt Tain se mai numeste si Sfnta
Euharistie ceea ce nseamn multmnire, pentru c atunci cnd a asezat-o, la Cina cea de
Tain, Mntuitorul Hristos a multumit Printelui ceresc nainte de a frnge pinea si a o
da sfintilor apostoli. Dar ea este si o jertf de multumire ctre Dumnezeu adusa de Sfnta
Biseric, de credinciosii ei, prin episcop sau preot.
Sfnta mprtanie i unete pe credinciosi cu Mantuitorul Iisus Hristos, dar i
uneste si ntre ei prin aceeasi credint si prin dragoste crestineasc ; ei sunt una si aceeasi
obste crestineasc n fata aceluiasi sfnt altar, mprtsindu-se de toate darurile
dumnezeiesti din unul si aceiasi potir.
Sfnta mprtsanie nu este numai o Tain, ci si o jertf real, nesngeroas, adus
lui Dumnezeu, Jertfa trupului si a sngelui lui Iisus Hristos. Acelasi Hristos S-a jertfit pe

2
cruce si Se jertfeste n Sfnta Euharistie. Deosebirea este c jertfa de pe cruce este
sngeroas, pe cand cea din Sfnta Euharistie este nesngeroas, ns strns unit cu cea
de pe cruce pe care o actualizeaz pn la sfrsitul veacurilor.
Sfnta mprtsanie este cea mai mare Tain, fiindc prin ea noi nu primim numai
harul dumnezeiesc, ci pe nsusi izvorul harului, pe Iisus Hristos, mprtsindu-ne cu
Trupul si Sngele Su.
Mntuitorul Hristos a instituit Taina Sfintei Euharistii sau mprtsanii n Joia
naintea mntuitoarelor Sale Patimi, la Cina cea de Tain. Atunci, lund pinea si
binecuvntnd-o, a frant-o si, dnd-o ucenicilor Si, a zis: Luati, mncati, acesta este
Trupul Meu. Si lund paharul si multumind, le-a dat, zicand : Beti dintru acesta toti, c
acesta este Sngele Meu, al Legii celei Noi, care pentru multi se vars spre iertarea
pcatelor (Matei 26, 26-28). Dup aceea le-a poruncit : Aceasta s faceti ntru
pomenirea Mea (Luca 22, 19).
Sfnta Tain a mprtsaniei se savarseste numai de episcop si preot, n virtutea
puterii date lor de Mntuitorul Hristos, prin sfintii apostoli (Luca XXII, 19) si numai n
cadrul Sfintei Liturghii; ea este miezul si centrul Sfintei si Dumnezeiestii Liturghii.
Darurile ce se aduc spre prefacere n Trupul si Sngele Domnului sunt painea din
gru curat si dospit si vinul, tot curat, din struguri. Prefacerea pinii si vinului n Trupul
si Sngele Domnului, n vremea Sfintei Liturghii, are loc atunci cnd preotul sau
episcopul, ridicnd minile, fruntea si inima ctre cer se roag fierbinte :
"Inc aducem Tie aceast slujb duhovniceasc si fr de snge, si Te chemm,
Te rugm si cu umilint la Tine cdem : Trimite Duhul Tu cel Sfnt peste noi si peste
aceste Daruri ce sunt puse nainte si f, adic, pinea aceasta, Cinstit Trupul Hristosului
Tu, iar ceea ce este in potirul acesta, Cinstit Sngele Hristosului Tu, prefcndu-le cu
Duhul Tu cel Sfnt".
In acest timp, la stran se cnt Pe Tine Te ludm, iar credinciosii
ngenuncheaz, cci acum se svrseste prefacerea, iar nu atunci cnd se rostesc cuvintele
de instituire a Sfintei Taine : Luati mncati... Beti dintru acesta toti.... Cum se petrece
acest lucru, mintea noastr nu poate pricepe; se face n chip tainic, mai presus de
ntelegerea noastr.

3
In ncercrile lor de a deslusi mcar n parte aceast lucrare ntru totul tainic,
pn si cei mai mari si mai alesi cugettori crestini nu au gsit cuvinte potrivite. Dar
trebuie s lum aminte, nainte si mai presus de toate, c ceea ce se svrseste la Sfnta
Liturghie nu este doar o asemnare cu ceea ce s-a fcut la Cina cea de Tain, ci Insusi
Mntuitorul Iisus Hristos este prezent aici sub chipul pinii si al vinului. El, Hristos
Domnul, ne-a grit limpede despre aceasta inc naintea Sfintelor Sale Patimi, zicnd :
Cel ce mnnc Trupul Meu si bea Sngele Meu are viat vesnic, si Eu l voi invia n
ziua cea de apoi (Ioan 6, 54). Cci adevrat, adeviat zic vou, dac nu veti manca
Trupul Fiului Omului si nu veti bea Sngele Lui, nu veti avea viat n voi (Ioan 6, 53).
La primirea Sfintei Cuminecturi sunt chemati toti fiii Sfintei Biserici; ei se pot
mprtsi cu Trupul si Sngele Domnului, dac mai nti si-au mrturisit pacatele si au
fost dezlegati de preotul duhovnic. Dup primirea Sfintei Cuminecturi se cuvine s nu
mai srute icoana, sau mna episcopului sau preotului, s-si pzeasc limba de orice
vorb desart, de blestem, de clevetiri, cinstind astfel Dumnezeiescul Trup si Snge pe
care l-au primit.
Mari, multe si minunate sunt roadele Sfintei Cuminecturi pentru viata
duhovniceasc a credinciosului crestin. Cci cel ce se mprtseste cu Trupul si Sngele
Domnului se uneste tainic cu Domnul si, prin aceasta, si umple sufletul cu har si cu toate
bunurile duhovnicesti pe care le aduce o asemenea unire. Cel ce mnnc Trupul Meu si
bea Sngele Meu rmne intru Mine si Eu ntru El (Ioan 6, 56), ne grieste Mntuitorul.
El si sporeste viata duhovniceasc : Cel ce M mnnc pe Mine va tri prin Mine
(Ioan 6, 57), adaug Hristos Iisus. Si ce-i poate fi mai de folos credinciosului crestin,
dect trirea lui cu Hristos si n Hristos.
Sfntul Ignatie Teoforul spune c Sfnta Cuminectur este leacul nemuririi,
dndu-ni-se spre iertarea pcatelor si spre viata de veci. Ea pstreaz si strnsa
legtur cu ntregul Trup al Sfintei Biserici, n care Mntuitorul Iisus Hristos se afl
prezent fr ntrerupere.
Dat fiind roadele Sfintei Cuminecturi, Sfnta Biseric porunceste fiilor ei s se
pregteasc si s se mprtseasc ct mai des cu Trupul si Sngele lui Hristos. ndeosebi,
n cele patru posturi mari de peste an, n preajma unei cltorii mai ndelungate, la caz de
suferint si boal, ca si nainte ca mirii s se nvredniceasc de Sfnta Cununie. Eiectele

4
binefctoare ale Sfintei mprtsanii apar numai n sufletele celor care au primit-o cu
vrednicie. Celor nepregtiti si nevrednici le aduce osnd de la Dumnezeu (1 Cor. 11, 27-
29).
1. Cnd,cum i de cte ori pe an se cuvine s se mprteasc credinciosul?
n timpurile apostolice i pn n secolul al IV-lea mprtirea deas i chiar
zilnic era o practic normal. Prinii o ncurajau clduros. Numeroi Prini i scriitori
ai Bisericii Tertulian, Clement al Alexandriei, Origen, Ciprian al Cartaginei, Chiril al
Alexandriei, Ambrozie al Mediolanului, Hilarie de Poitiers, Augustin, Ioan Casian
vedeau n cuvintele rugciunii Tatl nostru pinea noastr cea spre fiin d-ne-o nou
astzi, o cerere ctre Dumnezeu pentru a putea primi n fiecare zi pinea euharistic.
n secolele ce au urmat, aceast practic a fost variabil. In timp ce n unele locuri
sau n unele medii, mprtirea deas disprea, n altele ea a rmas vie. Diferitele
Biserici ortodoxe, n faa riscului unei banalizri a mprtaniei, au vegheat ca ea s se
realizeze cu contiin i cu evlavie, cu respect fa de aceast Sfnta Tain i cu o
oarecare pregtire care implic : mrturisirea pcatelor, post, abstinen sexual i
rugciune nainte de mprtanie. Aceast pregtire, de natur duhovniceasc, trebuie s
implice fiina n totalitatea ei : trup i suflet. Postul i abstinena sunt menite s
pregteasc trupul pentru a-L primi pe Hristos, al crui Trup i Snge se interiorizeaz,
prin mprtanie, trupului i sngelui nostru, dar au efecte i asupra sufletului (dispoziie
spre umilin, spre pocin i spre rugciune) contribuind astfel la pregtirea acestuia.
Spovedania trebuie s ne permit s ne apropiem de Sfnta mprtanie, nu n
stare de pcat, ci cu contiina, inima i trupul curite, n aa fel nct s fim un vas demn
duhovnicete de intrarea lui Hristos n noi. Rugciunile de dinaintea mprtirii (spuse n
ajunul Sfintei Liturghii, naintea acesteia i imediat nainte de mprtire) trebuie s ne
ajute s intrm n dispoziia duhovniceasc adecvat primirii lui Hristos.
Care ar trebui s fie aceast dispoziie ? ntr-adevr, Dumnezeu nu ne cere s fim
desvrii pentru a-L primi, nici s fim puri i fr pcat : este un lucru imposibil pentru
oameni, iar cel care s-ar crede desvrit este deja czut n mndrie, deci ntr-o stare
contrar celei cerute pentru mprtire, cel care se consider a fi fr pcat ar fi, conform
Sfntului Apostol Ioan, un mincinos (1 Ioan 1, 10). De aceea, la Sfnta Liturghie, nainte
ca preotul s arate Sfntul Potir, el spune: S luam aminte, Sfintele Sfinilor ,

5
credincioii rspund : Unul Sfnt, unul Domn Iisus Hristos, ntru mrirea lui Dumnezeu
Tatl! Amin . Acest rspuns ilustreaz bine atitudinea care trebuie s o avem atunci cnd
ne apropiem de Sfnta mprtanie : este vorba de recunoaterea faptului c suntem
pctoi i nevrednici de a primi un asemenea dar, adic de avea nainte de toate o
atitudine de pocin i de umilin i de a cere cu struin lui Dumnezeu s ne
primeasc la Sfnta mprtanie, s o rugm pe Maica Domnului, pe sfinii fa de care
suntem apropiai i pe Sfntul nger pzitor s mijloceasc pentru noi pentru ca s fim
vrednici de a primi Trupul i Sngele lui Hristos. Biserica, n momentul Sfintei Liturghii,
i nsoete pe credincioi in aceast atitudine, preotul cernd: Pentru ca s fie celor ce
se vor mprti, spre trezvia sufletului, spre iertarea pcatelor, spre mprtirea cu
Sfntul Tu Duh, spre plinirea mpriei cerurilor, spre ndrznirea cea ctre Tine, iar
nu spre judecat sau spre osnd .
Pe temeiul Sfintei Scripturi, pocina sau mrturisirea pcatelor este o lucrare de
nnoire a vieii spirituale, exemple binecunoscute de pocin din Vechiul Testament fiind
pocina regelui David i a regelui Manase, iar n Noul Testament, Mntuitorul Iisus
Hristos, Lumintorul i Vindectorul sufletelor, primete cu milostivire pocina sincer a
tuturor celor care i recunosc cu regret pcatele, zicnd: Mare bucurie se face n cer
pentru un pctos care se pociete (cf. Luca 15, 7). Exemple de pocin i de primire a
iertrii pcatelor sunt mai ales femeia desfrnat, care I-a uns picioarele cu mir i le-a
ters cu prul capului ei (cf. Luca 7, 36-50), sau tlharul de pe cruce (cf. Luca 23, 42). De
altfel, la nceputul misiunii Sale de propovduire a Evangheliei mntuirii, Domnul Iisus
Hristos cheam oamenii la pocin, zicnd: Pocii-v, c s-a apropiat mpria
cerurilor! (Matei 4, 17). Iar dup nvierea Sa din mori Hristos Domnul a druit
ucenicilor Si, i prin ei slujitorilor Bisericii, harul i darul iertrii zicnd: Luai Duh
Sfnt; crora vei ierta pcatele, le vor fi iertate i crora le vei ine, vor fi inute (Ioan
20, 22-23). Numai urmaii apostolilor, arhiereii i preoii Bisericii, au primit harul legrii
i dezlegrii sau iertrii pcatelor prin chemarea harului curitor, vindector i mntuitor
al Duhului Sfnt asupra credincioilor care se pociesc.
Pocina pe care o nva i o practic Biserica n Taina Sfintei Spovedanii nu este
o pocin a disperrii, ci este o pocin a speranei i a bucuriei, a recuperrii i ridicrii
pctosului din robia pcatelor sau a patimilor. Cnd ne spovedim i primim iertare,

6
atunci pregtim bucuria nvierii sufletului nostru din moartea pcatului. n acest sens,
perioadele de pocin i post devin perioade de curire i de pregtire pentru bucurie,
iar adevrata bucurie este comuniunea noastr cu Dumnezeu, Izvorul vieii i al bucuriei
venice, care se desvrete prin primirea Sfintei mprtanii.
Artnd c numai dac ne pocim de pcate putem s ne curim i s pregustm
din viaa venic, scrierea apostolic numit Didahia (care dateaz din sec. I) spune
despre pocin: n Biseric s-i mrturiseti pcatele tale i nu te duce la rugciune cu
contiina rea. Aceasta este calea Vieii (cap. IV, 14), iar despre mprtirea cu Trupul i
Sngele Domnului Iisus Hristos, Didahia precizeaz: Dac este cineva sfnt, s vin!
Dac nu este s se pociasc! (cap. X, 5) ori: Cnd v adunai n duminica Domnului,
frngei pinea i mulumii, dup ce mai nti v-ai mrturisit pcatele voastre, ca jertfa
voastr s fie curat. Tot cel care este certat cu aproapele su s nu vin mpreun cu voi
pn nu se mpac, pentru ca s nu se pngreasc jertfa voastr (cap. XIV, 1-2).
Credincioii (mirenii) se mprtesc afar din Altar, n faa uilor mprteti,
dup ce se mprtesc sfiniii liturghisitori, anume atunci cnd rsun chemarea: Cu
fric de Dumnezeu, cu credin i cu dragoste s v apropiai . n fruntea lor, adic
ndat dup clerici, se mprtesc mai ntai slujitorii bisericeti inferiori, care au hirotesie
de ipodiaconi, citei sau cntrei, apoi clugrii fr hirotonie i n fine credincioii de
rnd. La vremea cuvenit se apropie fiecare cu cuviin i cu evlavie, n linite i cu bun
rnduial, nti brbaii, ncepnd cu cei mai btrni, apoi femeile i n urm copiii,
innd n mn cte o lumnare aprins, n semn de bucurie i cinste pentru Stpnul
Hristos al Crui Sfnt Trup i Snge l vor primi n casa trupului i a sufletului lor. nainte
de a-i mprti, preotul citete, n inimile lor i n auzul tuturor, rugciunile pe care le zic
i sfiniii slujitori n altar n timpul mprtirii lor: Cred, Doamne, i mrturisesc,
Cinei Tale celei de tain i Nu spre judecat sau spre osnd. Bun i frumos este
obiceiul vechi ca, nainte de mprtire, fiecare s-i cear iertare de la toi cei din
biseric. Spre deosebire de clerici, credincioii primesc deodat att Trupul ct i Sngele
Domnului din potir, cu linguria, din mna preotului, care spune de fiecare dat: Se
mprtete robul (roaba) lui Dumnezeu (N) cu cinstitul i Sfntul Trup i Snge al
Domnului Dumnezeului i Mntuitorului nostru Iisus Hristos, spre iertarea pcatelor i
spre viaa de veci. n timpul cnd se mprtesc credincioii, la stran se cnt

7
chinonicul, adic imnul mprtirii: Trupul lui Hristos primii sau Cinei Tale celei
de taina. Dup mprtire fiecare ii terge buzele cu tergarul din mna preotului,
srut Sfntul Potir, ca pe nsi coasta lui Hristos, din care a curs snge i ap, i se
nchin mulumind lui Dumnezeu. Apoi primete anafor, la Pate artos sau Pate mic,
puin vin pentru a-i clti gura i pentru ca sa nu mnnce altceva dupa Sfnta
mprtanie.
Cel ce a primit Sfnta mprtanie se cuvine s nu mai srute icoane sau mna
cuiva, s nu scuipe pe jos i s aib grij mai cu seam ca nici un cuvnt de ocar, de
blestem, de clevetire sau orice vorbire deart s nu spurce gura sa, pentru cinstirea
dumnezeiescului Trup i Snge pe care l-a primit n ea.
2. Unde ne mprtim?
Prin Sfnta mprtanie primit n Biseric ne apropiem de Hristos i nvm s
trim i s cretem duhovnicete ntru El, deoarece, aa cum spune Sfntul Nicolae
Cabasila: Legtura cu Hristos e adevrata noastr via, cci ajungem s fim mdulare
i fii ai Lui, mprtindu-ne din Trupul, din Sngele i Duhul Su. Ea ne leag viaa de
Dumnezeu mai strns dect ar reui doar strdaniile noastre, ba chiar mai strns dect
ceea ce avem din nsi firea noastr, fiindc Hristos e mai nrudit cu noi dect sunt chiar
prinii notri trupeti.
NU LSA BISERICA PENTRU MAI TRZIU
Fiind dus de mic la Biseric, o tnr din prini credincioi, a ndrgit att de
mult rugciunea, nct mereu alerga la Sfnta Liturghie. ns diavolul, care se lupt sub
toate formele spre a ne abate din calea binelui, i-a ieit n drum sub chipul unei btrne i,
apropiindu-se de ea, i-a zis:
Acum eti tnr, de ce mergi toat ziua la Biseric? Mai bine te gtete, te
nfrumuseeaz pentru ca s fi pe placul bieilor, ca s te poi mrita cu un tnr frumos
i bogat. Las acum Biserica, triete-i tinereea!
Urmnd sfatul btrnei, fata ncepe a nu merge la Biseric i, ntr-adevr nu peste
mult timp se mrit.
ncepnd iar s frecventeze Biserica, din nou diavolul, deghizat, i apare n cale i-
i zice:

8
Ascult sfatul unei btrne, nu-i mai risipi tot timpul i toat tinereea cu
Biserica, ai grij mai bine de so i de copii, iar cnd vor crete mari i soul tu va
mbtrni, vei avea destul timp pentru rugciune!
i iar a ascultat sfatul diavolului deghizat n btrn, fr a se gndi mcar c ar
putea fi neltorie diavoleasc. Avnd copii mai muli, pn i-a crescut pe toi, a
mbtrnit, s-a mbolnvit, dar, gndindu-se la sfritul vieii, a renceput s mearg la
Biseric.
ntmpinnd-o i acum, btrna-diavol i-a zis:
Ce te duci acum la Biseric, mereu tueti i strici linitea celorlali, nu e bine
s-i tulburi, mai bine stai acas i las copiii s mearg, ei au nevoie s aud ce se spune
la Biseric, tu te poi ruga i acas!
Aa c, biata femeie s-a lsat nelat i de data aceasta i a prsit Biserica
definitiv, iar sfritul vieii a aflat-o ndeprtat de Dumnezeu.
Din pcate, n situaia acestei nefericite femei sunt nc foarte multe i foarte
muli care nu merg cu regularitate la Biseric din diferite motive, ascultnd ndemnuri din
afar sau dinuntru, cum ar fi:
Am de mers la cumprturi.
Am de gtit.
Am de terminat cutare lucru.
Nu am haine frumoase ca altele sau alii.
Mai bine m uit la televizor, etc.
Trebuie s tim c a lipsi de la Sfnta Liturghie, cnd nu avem motive deosebite,
este un sacrilegiu (btaie de joc de cele sfinte). Canoanele Sfinilor Prini spun c un om
bolnav, doar atunci este scutit de a merge la Biseric, cnd s-ar aprinde casa pe el i n-ar
putea fugi. Cretinul care nu merge trei duminici la rnd la Biseric ar trebui s fie
excomunicat (exclus) din rndul credincioilor!
Dac din anumite motive nu putem merge la Biseric n timpul n care se
svrete Sfnta Liturghie, s nu facem altceva dect rugciuni, s citim Paraclisul
Maicii Domnului, Acatistul Mntuitorului i alte multe rugciuni.
Bolnavii pot fi mprtii de preot afar din biseric, adic la casele lor, sau la
spital, cu particele din Sfntul Trup, Sfinit anume pentru acest scop n Joia Patimilor i

9
pstrat n Altar, n chivotul de pe Sfnta Mas. n aceste cazuri, mprtirea se face dup
o rnduial deosebit, nscris n Molitfelnic (Rnduial, ce se face cnd se va ntmpla a
se da foarte grabnic celui bolnav mprtirea). Nu se poate da ns Sfnta mprtanie
bolnavilor czui n stare de incontien, nesimire sau celor ieii din mini, nebuni.
3. Cine m mprtete?
Prin episcop sau preot ca savarsitori ai ei, Euharistia se leaga de Biserica si este a
Bisericii. Aceasta pentru ca episcopul sau preotul sunt sfintiti de Dumnezeu in Biserica si
pentru Biserica, avand sa savarseasca Tainele in ea si pentru ea si pentru cei ce apartin ei.
Episcopul si preotul nu si-au luat de la ei aceasta calitate, caci nimeni nu-si ia de la sine
vrednicia de a savarsi cele sfinte, daca nu i se da (Evr., 5, 4 ; Ioan, 15, 16) si deci nu aduc
de la ei insisi pe Hristos ca jertfa, ci Hristos trebuie sa indice si sa sfinteasca in acest scop
o persoana deosebita. Iar aceasta o face in Biserica.
Dar episcopul sau preotul nu aduce singur jertfa pe Hristos in Euharistie, ci
impreuna cu Biserica, adica cu obstea credinciosilor, care se roaga impreuna cu el si care
sustine rugaciunile lui, iar el simte cum in rugaciunea lui isi face loc rugaciunea
credinciosilor si a comunitatii intregi. De aceea, in chemarea Duhului Sfant peste daruri
este si comunitatea in el, o comunitate ce se ofera prin rugaciune si prin darurile
euharistice lui Dumnezeu.
Diaconii nu pot savarsi Sfanta Euharistie, dupa cum nu pot savarsi nici o Taina,
dar li se permite numai sa impartaseasca pe laici in caz de nevoie, si aceasta numai cu
invoirea episcopului sau preotului si cand acestia nu pot merge la credinciosi.
Primitorii Sfintei Euharistii sub ambele forme sunt toti crestinii, inclusiv copiii.
Sunt exclusi de la impartasire toti cei scosi din sanul Bisericii pentru motive de erezie si
schisma, apostatii si cei opriti de la primirea Tainei de catre duhovnic la spovedanie.
Impartasirea cu Sfanta Euharistie este necesara pentru unirea tot mai deplina cu
Hristos, cresterea in Hristos si dobindirea vietii vesnice (Ioan, 6, 53-54).
Impartasirea tuturor credinciosilor, inclusiv copiii, se intemeiaza pe cuvintele
Mantuitorului : "Daca nu veti manca Trupul Fiului Omului si nu veti bea Sangele Lui, nu
veti avea viata in voi. Cel ce mananca Trupul Meu si bea Sangele Meu are viata vesnica,
si Eu il voi invia in ziua cea de apoi" (Ioan, 61, 53-54) si pe practica Bisericii.

10
Practica impartasirii copiilor a fost generala pana in veacul al XII-lea, cand
romano-catolicii s-au abatut de la ea si, dupa ei, si protestantii. Drept justificare a abaterii
lor, doctrina catolica sustine ca impartasirea cu Sfanta Euharistie nu este indispensabila
pentru mantuire si ca primitorul trebuie sa-si dea seama de insemnatatea ei. Prima
motivare este contrara invataturii Mantuitorului. Iar in privinta pregatirii pentru primirea
ei trebuie sa tinem seama ca nimeni nu e deplin pregatit si ca Mantuitorul a venit sa
vindece pe pacatosi, nu pe drepti.
Impartasirea tuturor crestinilor sub ambele forme, adica cu Trupul si Sangele
Domnului, este de origine apostolica, poruncita si practicata de Hristos, si generala. Din
secolul al XIII-lea, la catolici, numai preotii slujitori se impartasesc cu Trupul si Sangele,
iar laicii, numai cu Trupul. Motivele doctrinare si practice invocate in sprijinul acestei
practici sunt neintemeiate si contrare poruncii Mantuitorului si practicii apostolilor si a
Bisericii.
Copiii primesc Sfanta impartasanie chiar la botez, dupa ce au fost unsi cu Sfantul
Mir (Taina mirungerii). Si ei trebuie impartasiti cat mai des pana la varsta de 7 ani,
urmand ca de la aceasta varsta sa se spovedeasca la preotul duhovnic, adica sa-si
marturiseasca pacatele si sa ia iertare pentru ele (I Ioan, 1, 8-9).

IV. Recapitularea
Prin ce se deosebete Euharistia de celelalte Sfinte Taine? Cnd are loc prefacerea
darurilor n Trupul i Sngele Mntuitorului Hristos?
Consecintele prezentei reale a lui Hristos in Sfanta Euharistie
a. Domnul nostru Iisus Hristos este prezent in Euharistie nu numai cu Trupul si
Sangele Sau, ci si cu sufletul si dumnezeirea Sa, adica cu intreaga Sa fiinta, ca
Dumnezeu-Om.
b. Mantuitorul Hristos este prezent in Sfanta Euharistie nu numai in momentul
prefacerii, ci si dupa aceea, permanent, cat timp elementele euharistice exista, adica atata
timp cat plinea si vinul euharistie sunt pastrate nealterat. Celelalte taine exista numai in
momentul savarsirii lor, ramanand dupa aceea numai roadele lor.
c. Domnul este prezent intreg in fiecare particica a painii si vinului, caci Hristos
este Unul si fiinta Sa nu poate fi impartita. Prin impartasire nu se imparte fiinta lui
Hristos, ci numai infatisarea externa a elementelor euharistice.

11
d. Acelasi Trup si Sange al Domnului, unul intreg si nedespartit, exista
pretutindeni in Biserica, oricate liturghii s-ar savarsi si in orice locuri.
e. Mantuitorul fiind, prin prefacere, real prezent in Euharistie, Euharistiei i se
cuvine aceeasi inchinare (adorare) ca si persoanei Mantuitorului.

V. Asocierea

Aa cum ne pregtim pentru primirea unui oaspete n casa noastr, prin curenie,
aezarea lucrurilor n bun rnduial, bun cuviin, bucuria de a-l ntlni, la fel trebuie s
ne pregtim cu ntreaga noastr fiin pentru primirea Mntuitorului Iisus Hristos, prin
Sfnta Euharistie. Aceast primenire sufleteasc se face prin Sfnta Spovedanie, dup
ndemnul Sfntului Apostol Pavel: s se cerceteze ns omul pe sine i aa s mnnce
din pine i s bea din pahar. Cci cel ce mnnc i bea cu nevrednicie, osnd i
mnnc i bea, nesocotind trupul Domnului (I Corinteni 11, 28-29).

VI. Generalizarea

nvtura despre Sfnta Euharistie prin cuvntul Sfntului Nil, care spune c e cu
neputin s se mntuiasc credinciosul i s primeasc iertarea pcatelor i s
dobndeasc mpria cerurilor, dac nu se mprtete cu fric, cu credin i cu
dragoste de tainicul i neprihnitul Trup i Snge al lui Hristos.

VII. Aplicarea

nvtura despre Sfnta Euharistie cu ndemnul ca fiecare dintre noi, nainte de a


ne mprti, s ne pregtim prin rugciune, post, spovedanie, iar dup Cuminecare s
vieuim cu pace i bucurie, avnd contiina c n noi locuiete nsui Hristos, prin Trupul
i Sngele Su.

12