Sunteți pe pagina 1din 30

Maina pentru recuperarea finii din tre

(finisor de tre)

Profesor Indrumtor:
Student:

Constantin Gabriel
Puc Daniel Petru

1
TEM
proiectului de an la disciplina Utilaje pentru morrit i panificaie

a. S se proiecteze o Main pentru recuperarea finii din tre (finisor de tre) din cadrul
unei uniti de morrit, cu capacitatea Q = 50 t/24 h, avnd ca date iniiale cunoscute:
b. Tipul finisorului cu melc de alimentare.
Dr =380 mm
c. Dr diametrul exterior al rotorului cu palete ( ).
Lr=950 mm
d. Lr lungimea rotorului cu palete ( ).
nr =1450 mm
e. nr turaia rotorului cu palete ( ).
kg
q sp =500 h
f. qsp ncrcarea specific a finisorului ( m2 ).
3
g. Qasp debitul de aspiraie a aerului i prafului ( Qasp =5 m /min ).
h. Tipul transmisiei de acionare (TL).

2
CUPRINS

1. Notiuni generale despre morrit. Diagrama tehnologic a morii


Locul finisorului in cadrul procesului tehnologic de obtinere a finii.
2. Studiul propriettilor fizico-mecanice si tehnologice ale materiei prime ( fina,trate)
3. Schema tehnologic a ,, Finisorului de trate
4. Calculul parametrilor
4.1 Calculul puterii de actionare a finisorului
4.1.1 Stabilirea turatiei rotorului si a vitezei periferice a paletelor
4.1.2 Calculul puterii de antrenare a rotorului cu palete

4.2 Stabilirea parametrilor constructivi ai rotorului cu palete


4.2.1 Lungimea si ltimea paletelor longitudinale lungimea activ ,lungimea pasiv
4.2.2 Dimensiunile minipaletelor-lungime,ltime,unghi de inclinare,desf. rotor
4.2.3 Parametrii rotilor stelate spitelor rotorului si modul de fixare pe arbore

4.3 Stabilirea caracteristicilor constructive ale mantalei


4.3.1 Caracteristicile testurii sau tablei perforate
4.3.2 Stabilirea diametrului de lucru al mantalei perforate
4.3.3 Stabilirea dimensiunulor finale ale mantalei lungime activ,lungime pasiv

4.4 Stabilirea schemei cinematice de actionare


4.4.1 Schema cinematica simplificat de actionare a rotorului cu palete
4.4.2 Alegerea motorului electric de actionare

5 . Stabilirea raportului de transmitere de la rotor la motorul electric

5.1 Calculul rapoartelor de transmitere si transmisiei utilajului


5.2 Predimensionarea arborelui cu palete al finisorului de trae
Stabilirea poziiei lagrelor si a roii de acionare a rotorului
Determinarea momentului de torsiune pe arborele rotorului
3
5.3. Stabilirea parametrilor constructivi ai lagrelor
Stabilirea tipului rulmentilor si pozitia acestora pe arbore
5.3.1. Verificarea rulmentilor alesi
5.3.2. Calculul transmisiei de actionare a rotorului cu palete
5.3.3. . Stabilirea modului de intindere a curelelor
5.4 Alegerea si verificarea penelor de antrenare
5.5. Calculul de rezistenta al paletelor si minipaletelor
5.6 Stabilirea schemei cinematice finale de actionare a rotorului finisorului

6. Instructiuni tehnice de exploatare, intretinere si reglare a utilajului

4
1. Notiuni generale despre morarit.Diagrama tehnologica a morii.Locul
finisorului in cadrul procesului tehnologic de obtinere a fainii

Moraritul este cunoscut din cele mai vechi timpuri, fiind intr-o evolutie permanenta paralel
cu dezvoltarea tehnico-economica a societatii umane.
In alimentatia omului produsele de panificatie si pastele fainoase (obtinute din faina produsul
finit din moara) ocupa un loc important 15-30% din totalul alimentelor consumate.
De asemenea, produsele secundare rezultate in industria moraritului tarata si germenii
constituie materia prima pentru prepararea multor alimente.
Intreprinderile de morarit, indiferent de materia prima prelucrata si de capacitatea de productie,
sunt alcatuite din urmatoarele sectii:

silozul de cereale;
sectia de curatire si conditionare;
moara propriu-zisa;
sectia de omogenizare;
sectia de ambalare si depozitare;
laboratorul de analize fizico-chimice;
sectia de intretinere si reparatii;
conducerea tehnico-economica a unitatii, fiecare sectie avand un rol bine definit in
desfasurarea procesului tehnologic.

Procesul de transformare a cerealelor in faina si subproduse se desfasoara dupa


urmatoarea schema de legaturi intre sectiile morii :

5
Cerealele depozitate in siloz sunt transferate in curatatorie iar din aceasta in moara
propriu-zisa, unde cerealele sunt transformate in produse finite. Din moara, faina trece la
omogenizatoare iar tarata si germenii la ambalat in depozite. De la omogenizatoare, faina merge
la depozit, iar din depozit la expediere spre beneficiari.
Trecerea dintr-o sectie in alta se face prin intermediul instalatiilor de transport, cantitatile
transferate fiind masurate cu cantare automate.
Calitatea cerealelor, a produselor intermediare si finite este controlata de laborator.
Functionalitatea utilajelor din toate sectiile este urmarita de sectia de intretinere, fie de la
tabloul sinoptic al intregii unitati de morarit, fie de la tablourile existente pe fiecare sectie.
Sectia tehnico-administrativa urmareste si indruma activitatea de morarit-aprovizionare,
productie, intretinere si livrare.
Operatiile tehnologice de pregatire a graului pentru macinis efectuate la receptie si
depozitare in siloz continua in curatatorie cu eliminarea impuritatilor si conditionare.

6
Sectia de macinis sau moara propriu-zisa este locul unde graul se transforma in faini,
germeni, tarata si in procent redus gris comestibil.
In sectia de macinis au loc doua operatii importante:

macinarea cerealelor realizata cu ajutorul valturilor si dislocatoarelor,;


cernerea produselor rezultate la macinis care se realizeaza prin site plane si masini de
gris.

Utilajele ajutatoare sunt cele de la transportul pneumatic: ventilatoare de inalta presiune,


cicloane de descarcare, baterii de cicloane pentru filtrare si filtre cu ciorapi textili.
Transportul mecanic se face cu snecuri si elevatoare iar sistemul de ventilatie este format
din ventilatoare de joasa si medie presiune si filtre.

Macinarea la valturi
Macinarea este operatia de sfaramare si maruntire a boabelor de cereale in particule cu
diferite dimensiuni avand ca scop final obtinerea fainii, germenilor si taratei.
Operatia se bazeaza pe actiunea mecanica a tavalugilor macinatori ai
valtului asupra boabelor de cereale, operatie repetata pana ce intregul miez
ajunge in stare de faina.
Transformarea bobului de grau in faina se face in mai multe faze
tehnologice conform diagramei tehnologice a morii :

7
Aici se vede si locul finisorului in cadrul procesului tehnologic de obtinere a fainii.

2. Studiul proprietatilor fizico-mecanice si tehnologice ale materiei prime


( faina, tarate).
Proprietatile fizico-mecanice si structurle ale crealelor, reprezentate prin anizotropia
bobului, repartizarea neuniform a componentelor chimice in prtile sale componente, umiditatea
si soiul de gru.
Astfel, pentru fiecare soi de gru exist o umiditate optim, dar umiditatea invelisului
trebuie s fie mai mare decat umiditatea endospermului. Umectarea exagerat ins, determin
micsorarea capacittii de producie prin inmuierea boabelor si aderarea acestora pe suprafeele de
lucru, iar umectarea insuficient inrutete calitatea finii prin sfrmarea invelisului si
amestecarea acestuia in mod inseparabil cu fina.
In ce priveste soiul, grul moale necesit efort de mcinare redus, iar particulele rezultate
vor avea diminsiuni mai mari. Modul diferit in care sunt repartizate componentele chimice
(embrionul si invelisul sunt mai plastice dect endospermul), influenteaz considerabil procesul
de mcinare.
Caracteristicile produselor rezultate au o influen important asupra procesului de
mcinare, astfel:

a) Produsele cu granulaie mare implia o aciune mai puin intens a mainilor, procesul
de mruntire constnd din actiuni de forfecare si rupere a particulelor mari in particule mai mici.
b) Produsele cu granulaie fin impune o actiune intens, procesul de mcinare incluznd
aciuni conjugate de forfecare, frecare si presare, produsele rezultate avnd un coninut mai mare
de substane minerale, o cantitate mai mare de granule de amidon deteriorate ce dau o culoare
mai inchis produsului.
c) Separarea germenilor presupune un regim care s duc la mrirea dimensiunilor
germenilor, proces realizat printr-o actiune de presare.
d) Fiecare tip de fin are un regim propriu de mcinare dup cum urmeaz:

- Fina pentru panificaie presupune un efort intens, proces de mcinare constituit din
aciuni de presare si frecare, avnd ca rezultat un produs cu particule fine;
- Fina grific (pentru paste finoase), este rezultatul mcinarii prin forfecare a
particulelor mari pentru a produce particule mici, uneori folosindu-se, in mica msur, si aciuni
de presare si frecare;

e) Aciunile de mcinare prin presare si frecare intens, determin inclzirea produsului si


deci, grbirea maturizrii finii, proces ce determin ridicarea nivelului calitativ al finii.

8
2. Schema tehnologica si analiza procesului de lucru

Finisorul de tarate orizontal este destinat morilor de grau pentru recuperarea resturilor
fainoase de particule de pe particulele de tarate,rezultate in procesul de macinare.
Mod de functionare
Produsul patrunde in utilaj prin palnia de alimentare si cade la capatul mantalei unde
batatoarele montate pe rotor il preiau si-l transporta spre capatul opus.Datorita loviturilor date de
batatoare si frecarii cu mantaua, particulele de faina se desprind de pe tarate si strabat orificiile
mantalei,cazand in tremia de evacuare. Taratele ramase sunt impinse de catre rotor in palnia de
evacuare.

9
4.CALCULUL PARAMETRILOR

4.1 Calculul puterii de acionare a finisorului


4.1.1 Stabilirea turatiei rotorului i a vitezei periferice a paletelor

Diametrul exterior al rotorului cu palete Dr = 380 mm ( stabilit prin tema).


Turatia rotorului cu palete Nr = 1650 rot/min ( stabilit prin tema).

-Se calculeaz viteza periferica a paletelor rotorului cu relatia :

Drnr 0.381450
vr = = =28.85 m/s
60 60

-Se calculeaza viteza unghiulara cu relatia :

nr 1450
= = =151.87 rad /s
30 30

4.1.2 Calculul puterii de antrenare a rotorului cu palete

Lungimea rotorului Lr = 950 mm (prin tem).


3
Debitul de aer aspirat Qasp = 5 m /min ( prin tema).

-n situaia n care mantaua finisorului este fix (asa cum este cazul finisorului FTO) i
utilajul nu este prevzut cu ventilator propriu ,puterea de acionare se determin cu relaia:

P=
L1

Q

D r v r asp =
40
1090103

5
38010332.81 =7.165 kw
40

n care :
D r = este diametrul rotorului cu palete (m) ;

10
L1 = lungimea paletelor rotorului (m) ;

vr = viteza periferic a rotorului (m/s);


Qasp = debitul de aer aspirat prin racordul de aspiraie , n m3 /min .

4.2. Stabilirea parametrilor constructivi ai rotorului cu palete


4.2.1 Lungimea i limea paletelor longitudinale-lungime activ,lungime pasiv

-Prin similitudine geometric cu un finisor cunoscut se stabilesc dimensiunile paletelor


longitudinale Lp i lp inndu-se seama c lungimea activ este lungimea de calcul a rotorului.

La=Lr =950 mm (prin tema)

-Se stabilesc dimensiunile capetelor de palet :

Lcp=70 mm

- Lungimea total a paletei desfaurate:

Ltotala =La+ 2 Lcp =950+270=1090 mm=1.09 m

-Se alege o grosime a tablei paletei de 4 mm.

4.2.2 Dimensiunile minipaletelor lungime,lime,unghi de nclinare,desfurata rotorului

-Se stabilete numrul de minipalete i lungimea acestora,precum i distana dintre ele.


Alegem distanta dintre minipalete = 20 mm. In acest caz :

11
-Numarul de minipalete :

La 950
n= = =47.5 48
20 20

n= 48

-Se stabilete limea minipaletelor i diametrul orificiului de baz dintre doua minipalete
,fr a se depai grosimea tablei :
- Alegem latimea unei minipalete = 18 mm
- Alegem o latime a minipaletelor = 30 mm ; Diametru orif. de baza = 4mm
- Unghiul de inclinare a minipaletelor = 17
4.2.3.Parametrii roilor stelate spielor rotorului i modul de fixare pe arbore

-Se alege forma constructiv a roilor stelate de fixare a paletelor i numrul acestora (cel
puin 3 piese)

Fig. a Fig. b

Vom alege un numar de trei roti stelate si forma constuctiva din fig. b.

-Se stabilesc constructiv dimensiunile exterioare ale roilor stelate i poziia de baz a
orificiilor de fixare a paletelor rotorului ,fr diametrul orificiului de fixare pe arborele rotorului.
Roata stelata este compusa dintr-o bucsa prevazuta cu canal de pana , care permite fixarea pe
ax( si antrenarea de catre ax). Pe bucsa este montata o placa circulara cu grosimea de 5 mm si
diametrul de 220mm, pe care sunt sudate 4 bucati de cornier L 40x40x5 dispuse la 90 unul fata
de celalalt. Ele au lugimea de 125 mm fiecare. Canalul de pana este dispus la un unghi de
45,fata de doua din minipalete.
Diametrul exterior al rotii este dat de distanta intre extremitatile cornierelor.
Vom alege constructive diametrul rozetei, Dext = 330 mm ; Pozitie orificii de baza :
x = 145mm
Pentru fixare prevedem 3 gauri cu diametrul d = 9 mm (gaura de trecere pt surub M8).
Fixarea paletelor rozete stelate vor fi fixate pe ax prin pene paralele.

12
- Se definitiveaz modul de reglare a distanei fa de mantaua perforat, astfel nct
aceasta s se ncadreze n limitele normale de funcionare (5 mm); distana dintre palete i
suprafaa interioar a mantalei trebuie s se poat regla n limitele = 8-20 mm (distana
recomandat fiind de 15-30 mm), pentru a influena procesul de lucru al finisorului n sensul
dorit de tehnolog.
Pentru regarea distantei paletelor fata de axul rotorului cornierele vor fi prevazute cu
gauri ovale cu posibilitatea de reglare radiala de 20 mm. (modificarea razei rotorului).

4.3 Stabilirea caracteristicilor constructive ale mantalei


4.3.1 Caracteristicile esturii sau tablei perforate - material, supraf. vie, coef.penetrat,
orif./cm2
Suprafata de lucru a mantalei va fi confectionata din tabla perforata.Fixarea pe cadrul de
baza se va face cu suruburi.
- Se alege materialul din care se confecioneaz suprafaa de lucru; tablele perforate se
realizeaz prin tanare saufrezare,folosindu-se diverse materiale: oel, oel inoxidabil, alam,
cupru, zinc, aluminiu, etc.; la confecionarea tablelor perforate se pun dou condiii: dimensiunea
minim a orificiilor perforate s nu fie mai mic dect grosimea materialului (grosimea maxim
a tablei s nu depeasc 8 mm); rezistena la rupere a materialului tablei perforate s fie de max.
6,50 daN/mm2; grosimea tablelor perforate trebuie s fie de cel puin 0,5 mm i se ia, n general,
egal cu diametrul orificiilor suprafeei de lucru, iar orificiile pot avea form circular, ptrat,
de triunghi sau de dreptunghi, cu sau fr coluri rotunjite.
In cazul nostru, vom alege tabla din otel de constructii,OL 37 cu r = 40daN/mm2.
Grosimea tablei g = 1.5mm.
-Se stabilesc caracteristicile orificiilor suprafeei de lucru -forma, diametrul sau latura
orificiilor, diametrul srmei la estura metalic schindu-se forma i caracteristicile
suprafeei;
Orificiile vor avea forma circulara cu diametrul D = 2 mm.
-Se stabilete suprafaa vie a suprafeei de lucru i coeficientul de penetrabilitate,
utilizndu-se relaiile de mai jos; raportul D/l (vezi figura) se alege n intervalul D/l = 0,5...0,833,
astfel ca valoarea coeficientului de penetrabilitate s fie ct mai mare (la fel suprafaa vie).
Alegem un raport D/l = 0.66

D
=0.66
l

2
l= =3 mm
0.66

13
100Sorif 200( 2 R2)
Sa ( ) = = []
S total 3 l2

1002 12
Sa ( ) = =40.82
332

S orif D2 Sa ( )
= = = =0.408
Stotal 2 3 l 2 100

4.3.2 Stabilirea diametrului de lucru al mantalei perforate i a formei acesteia

-Se stabilete prin calcul diametrul interior al suprafeei de lucru a mantalei, n funcie de
diametrul exterior al rotorului, astfel nct jocul radial dintre palete i manta s se ncadreze n
limitele amintite ( 8 20 mm ) :

D manta =Dr +220 mm=380+ 40=420 mm

- Mantaua din tabla perforata se compune din doua semimantale, fixate prin suruburi pe
un cadru alcatuit din doua inele legate intre ele prin bare longitudinale cu 10 mm. Cele doua
semimantale se imbina intre ele pe una din parti cu balamale, iar pe cealalta ,unde sunt prinse
doua bucati de cornier,prin suruburi.

14
4.3.3 Stabilirea dimensiunilor finale ale mantalei - lungime activ, lungime pasiv

-Se stabilesc lungimea prii active a mantalei i lungimile prilor pasive de la capetele
acesteia:

15
L1=l+ x+ x 1

unde: x i x1 se stabilesc constructiv (x = 20 - 30 mm; x1 = 100 - 120 mm); la finisorul


orizontal FTO TehnoPam, x = x1 = 45 mm.
x1
Stabilim: x =50mm si = 50mm.

L=950+50+50=1050 mm

- Se stabilete poziia relativ dintre rotorul cu palete i mantaua finisorului


- Se face schia de poziionare relativ a mantalei i rotorului cu palete, cu cotele
reprezentative:

4.4 Stabilirea schemei cinematice de actionare


4.4.1 Schema cinematica simplificata de actionare a rotorului cu palete

4.4.2 Alegerea motorului electric de actionare

16
-Pe baza puterii necesare de acionare calculate anterior se estimeaza puterea motorului electric,
inndu-se seama de randamentele, (pierderile de putere) elementelor transmisiei (TCT, rulmeni,
TL, etc.)

P
Pm .calc =
TCT , TL p .rul

Unde:
TCT =0.940.97 -randamentul transmisiei cu curele trapezoidale, 0.93-0.95- randamentul

angrenajelor deschise cu roi dinate cilindrice;


rul =0.999 -randamentul unui rulment;

p .r =0.99 -randamentul unei perechi de rulmeni;

TL=0.900.93 -pentru transmisie cu lan deschis.

TCT =0.97 rulmenti =0.999


In cazul nostrum P=7.165; ; .
Deci:

7.165
Pm calc = =7.461kw
0.970.999

- Pe baza schemei cinematice prezentate anterior se face calculul preliminar al raportului


de transmitere posibil, de la rotor la motorul electric de acionare. Conform ndrumarului de
proiect la disciplina Organe de maini, rapoartele recomandate, pentru transmisii cu o treapt,
sunt: 2...5- transmisii cu curele trapezoidale; 2...6- transmisii cu lan (valori recomandate:
1;1,25;1,60;2,0;2,50;3,15;4,0;5,0;6,30;8,0).

Alegem un raport de transmisie 1.25 In acest caz :

turatie motor x
n= = =2, deci x=turatie motor=2900rot /min
turatie rotor 1450

In acest alegem din catalog un motor cu P = 7.5 kw si n = 2900 rot/min.


Modul de prindere a motorului pe suport este cu talpa.

17
18
5 . Stabilirea raportului de transmitere de la rotor la motorul electric

5.1 Calculul rapoartelor de transmitere si transmisiei utilajului

- Se stabilete raportul final d transmitere a micrii ntre mtorul electric i rotorul cu palete
Pentru transmisie cu lant TL:
Elementele geometrice ale transmisiei cu lant se
determina pe baza schemei urmatoare:

Alegerea lantului de transmisie se face folosind diagram


puterii limita admisibila.

P0 P/cp

P0 7.165/1.45.11

Relatiile de calcul pentru principalele elemente geometrice


ale transmisiilor cu lant sunt prezentate in continuare.

19
z1L 27
Numarul de dinti al rotii conducatoare, , se alege
in functie de raportul de transmitere si de tipul lantului
Numarul de dinti al rotii conduse:
z 2 i12 L z1 2 27 54

Pasul lantului:
p 19.05mm

Pasul unghiular:
360 360
13,33
z1L 27

Diametrele cercurilor de divizare ale rotilor de lant se


determina astfel:
p z1L 19.05 27
Dd 1 163.722 mm

p z 2 L 19.05 54
Dd 2 327.445 mm

Distanta teoretica dintre axe poate fi impusa sau se


alege in functie de pasul lantului astfel:
At 20...80 p 50 19.05 925.5 mm 0.9255 m

Lungimea lantului se calculeaza cu relatia stabilita la


transmisiile prin curele, in conditiile transmisiei cu lant
teoretic (avand ramurile rectilinii):
p p2
L 2 At
z1 L z 2 L z 2 L z1 L 2
2 4 At
2

2
19.05
L 2 925.5 27 54 192.05 54 27 2 2629.765 mm 2.63 m
2 4 925.5

Numarul de zale al lantului:


L A z z 2L p
zl 2 t 1L z 2 L z1L 2 2629.765 138.045 138
p p 2 4 At
2
19.05

20
Distanta teoretica dintre axe recalculata se obtine din
formula:
p
2 2
z z2L z z2L z z1 L
Arec z l 1L z l 1L 2 2 L
4 2 2

19.05
2 2
27 54 27 54 54 27
Arec 138 138 2 894.993 mm
4 2 2

Arec A
Valoarea obtinuta se micsoreaza cu , pentru a
f 0,02 A
asigura, la montaj, o sageata , deci distanta reala dintre
axe este:
Areal Arec A 894.993 3.58 891.231 mm
A 0,002...0,004 Arec 0,004 894.993 3.58 mm

Unghiul dintre ramurile transmisiei cu lant:


p z 2 L z1 L 19.05 54 27
2 arcsin 2 arcsin 5.22
2Arec 2 894.993

Unghiurile de infasurare a lantului pe rotile de lant:


1 180 5.22 174.78
2 180 5.22 185.22

Elementele geometrice se stabilesc pe baza figurilor


urmatoare:

21
Forma si dimensiunile profilelor limita frontale pentru dantura
rotilor de lant

Forma si dimensiunile profilului axial al danturii rotilor de lant


pentru

22
lantul cu trei randuri de zale

Elementele geometrice ale rotilor de lant sunt:

Pasul pe coarda, p, este egal cu pasul lantului (conform


standardelor de lanturi in vigoare):
p 19.05 mm

Numarul de dinti ai rotii, z, se alege intre 9 si 150:


z 27

Diametrul nominal al rolei lantului, d1, se stabileste


conform standardelor in vigoare:
d1 12.07 mm

Diametrul de divizare, Dd, se determina cu relatia:


p 19.05
Dd 164.224 mm
180 180
sin sin
z 27

Diametrul de fund, Di, se afla astfel:


Di Dd d1 164.224 12.07 152.154 mm

Diametrul de varf, De, are valorile extreme:


De max Dd 1,25 p d 1 164.224 1,25 19.05 12.07 175.966 mm
1,6 1,6
De min Dd p 1 d1 164.224 19.05 1 12.07 170.07 mm
z 27

Diametrul rolei calibru, dc, este:


d c d1 12.07 mm

Dimensiunea peste role se determina cu formula:


M Dd d cnom 164.224 12.07 176.294 mm

Raza locasului rolei este cuprinsa in domeniul limitat de


valorile:
23
R1 min 0,505d1 0,505 12.07 6.02 mm
R1 max 0,505d1 0,0693 d1 0,505 12.07 0,0693 12.07 6.25 mm

Unghiul locasului rolei are valorile extreme:


90 90
max 140 140 136,7
z 27
90 90
min 120 120 116,7
z 27

Raza flancului dintelui este cuprinsa intre limitele:


R2 min 0,12d1 z 2 0,12 22,23 27 2 77,4 mm

R2 max 0,008d1 z 2 180 0,008 22,23 27 2 180 161,7 mm

Latimea dintelui:
B1 0,95 a min 0,95 11.68 11.096 mm

Tesirea dintelui:
f 0,10...0,15 p 0,14 19.05 2.7 mm

Raza de tesire minima:


R3 min p 19.05 mm

Raza efectiva de racordare la obada rotii are


urmatoarele valori recomandate:
R4 0,4 mm

Diametrul obezii rotii:


180
D5 p ctg 1,05b1 max 1 2 R4
z
180
D5 19.05 ctg 1,05 18.08 1 2 0,4 142.284 mm
27

24
5.3 Stabilirea parametrilor constructivi ai lagarelor

Stabilirea tipului rulmentilor si pozitia acestora pe arbore

Diametrele fusurilor pentru cei doi rulmenti sunt de 35 mm pt capatul de arbore unde se
monteaza roata de curea respectiv 55 mm, pentru capatul opus.Fusul pe care se monteaza roata
de curea va avea diametrul d = 32 mm.
Tinand seama de solicitarile la care este supus axul,vom alege urmatorii rulmenti :

- Rulment radial oscilant cu bile 2311 K cu dimensiunile 55 x 120 x 43 cu urmatoarele


caracteristici : Cr = 75.3 kN ( sarcina dinamica) ; Sarcina statica = 23.8 kN
Turatie n = 4800 rot/min

- Rulment radial-oscilant cu bile 1307 K cu dimensiunile : 35 x 80 x 21 si Cr = 25.1 kN ;


sarcina statica = 7.95 kN ; turatie n = 9000 rot/min
Stabilim fortele echivalente preluate de rulmenti,in functie de solicitarile arborelui. Forta radiala
R = 473 N ; Forta axiala Fax = 50 N
Forta echivalenta Fe = X V R + Y Fax in care X ,Y = coeficienti ce depind de tipul si
marimea rulmentului ; V=coef ce depinde de inelul care se roteste. V=1 ( se roteste inelul
interior) sau V = 1.2 (daca se roteste inelul exterior)
Considerand X = Y =1,2 si V = 1
Deci : Fe = 1,2 x 1 x 473 + 1,2 x 50 = 627.6N

5.3.1 Verificarea rulmentilor alesi

- Capacitatea efectiva de incarcare a rulmentilor apreciaza starea de oboseala


superficiala a cailor si corpurilor de rulare :
1/p
C ef =F eL C , unde:

p exponent ce depinde de forma corpului de rostogolire ( 3 pt bile , 10/3 pt role)


L durabilitatea rulmentului in milioane de rotatii ; C capacitatea dinamica rulment
Alegem p = 3 ; L = 10000 ore . 1650 rot/min . 60 min = 990 000 000 rotatii
1 /3
Deci C efectiv=627.6990000000 =2071.08 N =2.07 kN (a rulmentului ales).
5.3.2 Calculul transmisiei de actionare a rotorului cu palete

5.4 Alegerea si verificarea penelor de antrenare

Vom utilza pene paralele tip A si conform STAS 1004 vor fi confectionate din OL60 si
vor avea urmatoarele dimensiuni :

- Pentru fixare roata de curea arbore cu alezaj d = 35 mm pana cu sectiunea 10 x 8 (mm).


- Pentru fixare rozete stelate pe diametru arbore D = 50mm , pana cu sectiunea 14 x 9 (mm).

25
2M t
Pentru calculul lungimii penelor l= bd af in care : Mt = moment torsiune ce trebuie

transmis ;
l = lungime pana ; af = tensiunea admisibila la forfecare ; b = latimea penei ; d = diametru ax.
Dar Mt = 472Nm ; af = 20 N/mm2 = 20 . 106 N/m2 ; b = 14mm; d = 25 mm.

247.2 4
l= =6.7410 m=0.674 mm
Deci 0.140.052010 6

Rezulta ca pana rezista la forfecare si pentru l = 0.602 mm. Vom alege insa o lungime a
penei l = 40 mm , pentru fiecare din cele trei roti stelate. Pentru roata de curea alegem l = 50mm.

Verificarea la strivire a penei se face cu relatia

447.21.5 N
P m= =14303030 2 =14.3 M Pa < Padm=100 120 M P a
0.0090.0440.05 m

Verificarea penei la forfecare se face cu relatia :

2M tk a
f= < af =60 80 M P a
bld 0

247.21.5 N
f= =4597402.6 2 =4.6 M Pa <60 80 M Pa
b=14 mm, deci 0.0140.0440.05 m

26
5.5 Calculul de rezistenta al paletelor si minipaletelor

In timpul procesului de lucru,paletele rotorului sunt supuse la solicitari de incovoiere,in


principal pe directie tangentiala,datorita contactului cu materialul din interiorul mantalei
perforate si frecarii cu aceasta.
In momentul solicitarii la incovoiere,momentulde indoire a tablei este echilibrat de
momentul fortelor interne care iau nastere in paleta sau minipaleta supusa deformarii.
Mext = Mint
Momentul fortelor interne Mint este determinat de repartitia eforturilor unitare pe
sectiunea semifabricatului indoit ( vezi figura )
30
P

M t= [Nm]
n

30
7165

M t= =47.18 Nm
1450

Pentru cazuri aproximative,inpractica pot fi utilizate relatiile pentru indoire


plastic,momentul de indoire fiind :

bh2
M i , p=W p c = c
4

Unde b = lungimea paletei logitudinale ; h = grosimea minipaleta ; c = limita de curgere a


materialului.
Alegem ca material pentru palete OLC 45, cu urmatoarele caracteristici :

27
c = 410 N/mm2 ; r = 700 840 N/mm2
Se calculeaza forta de indoire a paletei,considerand ca aceasta se indoaie dupa muchiile
rozetelor de fixare. Forta principala care solicita paleta si minipaletele in timpul procesului de
fuctionare, este forta tangentiala data de miscarea de rotatie a paletelor in material,care creeaza
un moment de torsiune in arborele rotorului. Astfel :

M t 47.2
F= 124.21 N
Rr 0.38

Momentul de indoire exterior, poate fi calculate cu relatia : Mi = Pi x lx , unde Pi este forta


de indoire ; lx este lungimea bratului de actionare
Se calculeaza forta de indoire cu relatia de mai jos :

bh2
P i=
4l x c

Unde b = 1090 mm ; h = 4 mm ; lx = 40 mm ; c = 410 N/ mm2


2
10904
P i= 410=44690 N =44.69 kN
440

5.6 Stabilirea schemei cinematice finale de actionare a rotorului finisorului

28
6. Instructiuni tehnice de exploatare, intretinere si reglare a utilajului
6.1 Zilnic, inainte de pornirea utilajului, se va verifica :

- integritatea utilajului,strangerea suruburilor, a piulitelor, a tuturor inbinarilor


demontabile;
- verificarea jocurilor si a distantelor functionale
- verificarea integritatii si intinderii mantalelor, respective curelelor

6.2 In timpul functionarii se va supraveghea utilajul, urmarindu-se :

- incalzirea lagarelor ( max 30 peste temp. ambianta)


- functionarea linistita, fara trepidatii
- incarcarea uniforma a rotorului pe lungime.
- curatarea utilajului in caz de necessitate

7. Norme de protectia muncii sim PSI in cadrul unitatii de morarit si in utilizarea


finisorului

-Asamblarea finisorului,punerea in functiune si efectuarea probelor se va efectua numai


de personal calificat,care sa cunoasca bine constructia si functionarea acestuia.
- Utilajul va fi amplasat la cel putin 800 mm de peretii sau stalpii cladirii.
- Inaintea oricarei interventii (ungere,curatare,desfundare,inlocuire piese,intretinere) se va
intrrupe obligatoriu alimentarea cu energie electrica, de la tabloul de distibutie.
- Motorul si instalatia electrica trebuie sa fie de protective IP 54

29
- Este interzisa lovirea cu ciocanul sau alte obiecte metalice a partilor componente ale
utilajului, pentru a preveni aparitia scanteilor ce ar putea produce incendii si explozii,utilajul
aflandu-se intr-un mediu cu un astfel de pericol.
- Utilajul si instalatia electrica trebuiesc legate obligatoriu la pamant si la nulul de
protective, cu respectarea STAS 2612-82,STAS 6616-83 si STAS 6116-78
- In timpul functionarii este interzisa demontarea aparatorii si a semimantalelor.Pentru
colectarea probelor se va folosi scafa prevazuta in acest scop.

30