Sunteți pe pagina 1din 58

CUPRINS

INTRODUCERE............................................................................................3

CAPITOLUL I - Notiuni introductive privind structura sistemului


financiar bancar..6

1.1 Banca si activitatea bancara in timp si spatiu ...6

1.2 Structura sistemului financiar


bancar.............8

1.3 Corelatie intre structura sistemului bancar si cresterea economiei.10

CAPITOLUL II Sistemul bancar in strainatate.12

2.1 Structura grupurilor financiar bancare in strainatate12

2.2.1 Modelul European.12

2.2.2 Modelul American.19

2.2 Comparatie intre sistemul financiar bancar European si cel


American..21

2.3 Comparatie intre Romania si tarile Europei Centrale si de Est..25

CAPITOLUL III Sistemul financiar bancar in Romania.28

3.1 Sistemul financiar bancar romanesc.28

3.2 Primele grupuri financiar bancare romanesti..30

3.3 Caracteristicile sistemului financiar bancar romanesc31

CAPITOLUL IV-Studiu de caz.36

4.1 Prezentare grup financiar bancar ERSTE BANK36

1
4.2 Grupul financiar bancar BCR...40

4.3 Achizitia si dezvoltarea BCR....44

Concluzii52

Bibliografie56

2
INTRODUCERE

Aparitia grupurilor financiare este strans legata de dezvoltarea


comertului,acumularea de capital monetar si pe aceasta baza este o
expresie a dezvoltarii si expansiunii generale a economiei.

Functiile grupurilor financiare au evoluat in timp foarte mult


datorita activitatii pe care acestea au desfasurat-o, observandu-se o
tendinta permanenta de largire a activitatii lor.

Extindera grupurilor financiare a aparut mai intai in strainatate ,apoi


revolutionand piata si la noi.

Odata cu privatizarea economiilor s-a ntarit prezenta marilor


grupuri bancare si financiare internationale prin achizitionarea de banci si
institutii locale.

Deja din anul 2004, cotele de piata ale bancilor straine n tarile din
Europa de est se ridicau n medie la 75 la suta. Acest fapt a favorizat
formarea pietelor de credit concurentiale si adecvarea ofertei de servicii
financiare la cerintele economiilor locale.

Domeniul de activitate al unui grup financiar este unul foarte


variat.Acesta se ocupa in principal de activitati bancare si tot ce tine de
acestea : activitati de leasing financiar,asigurchiar deschizandu-si
orizonturile spre piata imobiliara si cea a tranzactiilor bursiere.

Initial au aparut bancile ,activitatea bancara avandu-si originea inca


din antichitate.

3
Aparitia lor a avut loc in Grecia si Roma antica in sec. VI-VII.

Operatia fundamentala si initiala a bancilor este mijlocirea platilor.


Prin aceasta bancile transforma capitalul banesc inactiv n capital activ,
adica aducator de profit, si aduna toate veniturile banesti, punndu-le la
dispozitia clasei capitaliste.

Functiile implicite ale bancilor au evoluat , n doua etape:

- din organizator care se situeaza la intersectia circuitelor


monetare, fiind un punct de trecere obligatorie pentru toate platile
efectuate ntre agenti economici si, bancile , au devenit entitatile
compensatoare n spatiu ale activelor monetare si compensatoare
n timp ale ofertei si cererii de fonduri;

- ulterior , din compensatii , banca s -a transformat n creator al


monedei aditionale, oferind , cu titlu de credit , solicitantilor , mai
mult dect ar putea sa-i fie cerut de catre deponentii cu titlu de
restituire a depozitelor , precum si n creatii ale afacerilor ,
stimulnd direct initiativa economica.

Analiza comparatista a dezvoltarii bancilor n special n arile


Occidentale dezvoltate: Anglia, Statele Unite, Japonia, Franta, Canada, dar
si tari socialiste dezvoltate: Polonia, Ungaria, Romnia, China etc. conduc
la doua constatari esentiale: emisiunea monetara ia treptat forma unei
monopol de stat si n schimb banca si asuma mai multe functii, pe care
fiecare tara le va organiza si dezvolta conform particularitatilor proprii,
determinnd sisteme si structuri bancare.

Cresterea calitatii serviciilor prestate si educarea populatiei,


stimularea atragerii n sistemul bancar a economiilor agentilor economici
si populatiei ,modernizarea sistemului de plati, prin dezvoltarea sistemului
electronic de plata, intensificarea operatiunilor pe piata de capital,

4
dezvoltarea de institutii financiare specializate pentru activitati de leasing,
brokeraj, asigurari, investment banking, fonduri de investitii, fonduri de
pensii reprezinta realizari ale cresterii evolutiei bancare.

Operatiunile de leasing sunt elemente relativ noi pe pietele


financiare. Primele operatiuni de leasing s-au derulat in Statele Unite in
1954, acesta fiind momentul infiintarii American Leasing Corporation.

In perioada urmatoare, activitatile specifice leasingului au


inregistrat o dezvoltare rapida, extinzandu-se in toate tarile dezvoltate ale
lumii , fiind un element important al mecanismelor economiei de piata.

Pentru a se proteja impotriva riscurilor ce ar putea surveni dar si


pentru protectia clientilor , din ce in ce mai multe grupuri financiare includ
in componenta lor si piata asigurarilor.

Asigurarea este operatiunea prin care un asigurator constituie pe


principiul mutualitatii un fond de asigurare pe baza sumelor platite de
catre un numar de asigurati.

Grupurile financiar-bancare sunt intr-o continua extindere


insusindu-si cat mai multe domenii de activitate.Dezvoltarea lor reprezinta
dezvoltarea intregii piete si implicit a economiei unei tari.

Pe masura dezvoltarii activitatii bancare si a concentrarii ei ntr-un


numar mic de institutii, bancile se transforma din mijlocitori modesti n
monopolisti atotputernici, care dispun de aproape tot capitalul banesc al
tuturor capitalistilor si al tuturor micilor patroni, precum si de cea mai
mare parte a mijloacelor de productie si a resurselor de materii prime din
tara respectiva sau din mai multe tari.

5
CAPITOLUL I

Notiuni introductive privind structura sistemului financiar


bancar

1.1 Banca si activitatea bancara n timp si spatiu

Activitatea bancara si are originile n Antichitate, perioada n care


bogatiile erau pastrate n temple, fapt ce aducea un anumit profit
preotilor, pe lnga recunoasterea templelor de catre populatie. n masura
n care bunurile pastrate erau perisabile, modalitatea de pastrare era
mprumutul de consumatie. Pentru deponenti se asigura plasarea bogatiei
ntr-un loc sigur, iar pentru preoti se realiza un profit. Dovada acestor
practici este descoperirea de catre arheologi n Mesopotamia a tabelelor
de contabilitate1[1] datnd din 3400-2500 .H.

O alta practica des ntlnita n perioada antica era mprumutul cu


dobnda, practica ce la nceput nu a putut fi controlata de autoritati,
deoarece nu existau reglementari n domeniu.

mprumutul cu dobnda este reglementat mai trziu prin Codul lui


Hammurabi2[2] care este recunoscut cu prima reglementare n
domeniu3[3]. Printre altele, Codul prevede si contractele d emprumut
pentru a caror recunoastere era nevoie sa fie vizate de functionari regali;
si contractul de comision, stramosul contractului de cont curent de astazi.

Aparitia bancilor ca institutii a avut loc n Grecia si Roma antica n


secolele VI-VII .H. Acesta este rezultatul dezvoltarii comertului ca o
consecinta a emiterii monedei proprii de catre fiecare oras comercial. n
1
2
3

6
scopul de a combate camata mai multe cetati grecesti au decis sa
constituie banci publice care pe lnga rolul propriu.zis bancar, mai
aveau si sarcina strngerii impozitelor si dreptul de a bate moneda 4[4].
Dupa modelul grecesc, n Roma antica apar bancheri privati si banci
publice.

n porturile grecesti, trapezistii devin bancheri veritabili n sensul


actual altermenului; ei ndeplinesc majoritatea functiilor bancii moderne:
depuneri credite, schimb, crearea altor mijloace de plata dect bancnota
sau moneda.

n Egipt, unde statul era atotputernic, erau imitati trapezistii greci


prin nfiintarea Bancii Regale (Banca Regala din Alexandria) care
detinea monopolul activitatilor respective.

Banca Statelor Unite a fost constituita printr-un act al Congresului


din 1791 cu drept de a bate moneda si de a emite bilete.

n Franta, dupa esecurile suferite de Colbert cu Casa de


mprumuturi (1674) si de John Law cu Banca Generala si Compania
Occidentului, publicul nu mai accepta ideea banilor de hrtie. n 1776
ministru finantelor, Turgot, mpreuna cu Beaumarchais si cu doi bancheri
constituie Casa de Scont care primeste depozite, emite bilete si
sconteazaefecte de comert. n anul 1900, primul consul, generalul
Bonaparte, fondeaza Banca Finantei.

Analiza comparatista a dezvoltarii bancilor n special n arile


Occidentale dezvoltate: Anglia, Statele Unite, Japonia, Franta, Canada, dar
si tari socialiste dezvoltate: Polonia, Ungaria, Romnia, China etc. conduc
la doua constatari esentiale: emisiunea monetara ia treptat forma unei
monopol de stat si n schimb banca si asuma mai multe functii, pe care

7
fiecare tara le va organiza si dezvolta conform particularitatilor proprii,
determinnd sisteme si structuri bancare specifice.

La sfrsitul secolul al XVIII-lea si nceputul secolului al XIX-lea,


bancile numite de emisiune, se nmultesc n toate tarile, conducnd n
cele din urma la constituirea Bancilor Centrale. Fenomene economice
sociale si politice va favoriza concentrarea bancilor de emisiune pna
cnd va ramne doar una singura: Banca Centrala.

1.2.Structura sistemului bancar

Sistemul bancar este reprezentat de ansamblul coerent al diferitelor


categorii de institutii financiar-bancare, care functioneaza intr-o tara
raspunzand necesitatilor unei etape a dezvoltarii social-economice.

In general, sistemul bancar dintr-o tara cuprinde:

- cadrul institutional - format din banca centrala (cu rol de


coordonare si supraveghere), banci comerciale si alte institutii
financiare asimilate acestora;

- cadrul juridic format din ansamblul reglementarilor care


guverneaza activitatea bancara.

In evolutia sa, sistemul bancar parcurge faza de specializare si


sectorizare.

Specializarea (din punct de vedere al persoanelor economice)


reprezinta limitarea productiei la anumite produse sau, altfel spus,
producerea unei game restranse de produse.

8
In acest
context,
specializarea
bancara poate fi

privita ca fiind orientarea activitatii diferitelor banci doar spre anumite


servicii, operatiuni, produse bancare.

Notiunea de sectorizare poate fi definita, ca fiind un tip aparte de


specializare ce consta in orientarea activitatii bancare spre anumite
domenii de activitate economica (sectoare ale econimiei nationale).

9
1.3.Corelatia intre structura sistemelor financiar bancare si cresterea
economiei

Economia de piata presupune existenta unui sistem bancar care sa


asigure mobilizarea disponibilitatilor monetare ale economiei si orientarea
lor spre desfasurarea unor activitati economice eficiente.

Intr-o economie de piata, sistemul bancar indeplineste functia de


atragere si concentrare a economiilor societatii si de canalizare a
acestora, printr-un proces obiectiv si impartial de alocare a creditului,
catre cele mai eficiente investitii. In indeplinirea acestei prime functii,
bancile, ca verigi de baza ale sistemului, urmaresc modul in care debitorii
utilizeaza resursele imprumutate. Bancile asigura si faciliteaza efectuarea
platilor, ofera servicii de gestionare a riscului si reprezinta principalul
canal de transmisie in implementarea politicii monetare.

Prin activitatea de colectare de resurse financiare, concomitent cu


plasarea lor pe piata prin intermediul creditelor, a operatiunilor de scont si
a altor operatiuni pe piata financiara, bancile indeplinesc rolul de
intermediari intre detinatorii de capitaluri si utilizatorii acestora.

In exercitarea acestei diversitati de operatii, bancile actioneaza in


numele lor, pe contul lor propriu, depunatorii si imprumutatorii neavand
nici o legatura de drept intre ei. Ne referim la faptul ca bancile gestioneaza
depozitele si mijloacele de plata din economie. Astfel, colectand
depozitele, bancile au responsabilitatea gestionarii eficiente a acestora cu
maxim de randament, in beneficiul propriu si al depunatorilor.

In vederea realizarii obiectivelor finale, Banca Centrala urmareste


stabilirea valorii interne si externe a monedei nationale, concomitent cu
punerea la dispozitia economiei nationale a cantitatii optime de moneda,

10
necesara cresterii economice. Sistemul bancar, transformand resursele pe
care mediul economic i le pune la dispozitie, se constituie subsistem al
macrosistemului economico-social.

Sistemul bancar se afla intr-o continua interactiune cu mediul


economic, din care preia intrari sub diferite forme (resurse umane,
resurse financiare, informatii) pe care le prelucreaza in vederea obtinerii
iesirilor (produse si servicii bancare, informatii financiar-bancare). Altfel
spus, sisitemul bancar este un sistem deschis. Ceea ce este specific
sistemelor deschise (deci si sistemului bancar) este faptul ca isi regleaza
activitatea prin conexiune inversa (feedback), deci sunt capabile de
autoreglare.

11
CAPITOLUL II

SISTEMUL FINANCIAR BANCAR IN STRAINATATE

2.1.Structura grupurilor financiar bancare in strainatate

2.2.1Modelul european

In Marea Britanie, bancile au jucat un rol insemnat de-a lungul


timpului. Economia britanica a avut o pozitie importanta pe arena
mondiala, nu doar in dezvoltarea industriala si comerciala, ci si in
organizarea sistemului bancar.

Banca Angliei (Bank of England) a fost infiintata in 1694 (prin decret


regal Royal Charter), avand, initial, un capital de 1,200,000 lire sterline.
Treptat, Banca Angliei a evoluat de la rolul unei banci comerciale spre
functiile unei banci centrale.

Functiile actuale ale Bancii Angliei:

- banca a guvernului;

- banca a bancii;

- gestioneaza contul de regularizare valutara;

- raspunde de emiterea bonurilor de trezorerie;

- supravegheaza institutiile bancare din Regatul Unit al Marii


Britanii;

12
- pastreaza conturile in lire sterline ale altor banci centrale si
organizatii internationale;

- imprumutator de ultima instanta ;

- autoritatea de emisiune monetara.

Bancile care opereaza in sistemul britanic sunt clasificate in functie


de mai multe criterii.

Un criteriu de clasificare este marimea tranzactiilor tipice pe care o


banca le deruleaza.

F Retail banks (banci cu amanuntul) aceste banci se adreseaza


cu porecadere, clientilor individuali (persoane fizice), in acest scop
dezvoltand o retea larga de unitati cat mai aproape de clientii potentiali.

F Wholesale-banks (banci en-gros) in principal, aceste banci


opereaza numai cu afaceri de valori mari, avand relatii financiare cu firme
de mari proportii sau cu alte banci, pe piata monetara.

Un alt criteriu de clasificare a bancilor porneste de la bilantul lor


contabil si are in vedere tipurile de depozite pe care le accepta. Aceasta
abordare imparte bancile in primare si secundare .

Bancile primare sunt acele banci care deruleaza operatiuni prin


intermediul mecanismului de plati, in interiorul tarii, ele oferind un sistem
de transfer monetar, prin intermediul conturilor curente.

Bancile secundare nu sunt parte a mecanismului de plati si nu


participa la sistemul de compensare. Majoritatea depozitelor acestor banci
sunt depozite la termen, in mare parte in valuta, chiar daca aceste aspecte
difera de la banca la banca.

13
GRUPUL HSBC LONDRA

Grupul bancar
britanic HSBC este
primul grup bancar din
Europa.Supranumita
banca lumii, HSBC are
sediul central in Londra.

Numarul trei la
nivel mondial si
deosebit de activa pe
piata asiatica, HSBC are
aproximativ 9500 de sucursale , 250.000 de angajati in 77 de tari din
Europa, regiunea Asia-Pacific, America, Orientul Mijlociu si
Africa.Profiturile bancii britanice s-au situat peste estimarile a 11 analisti
economici chestionati la Bloomberg.

31.dec.2005 30.iun.2005 30.iun.2006


Total venituri 29.789 31.915 34.334
pentru operare
Profit inainte de 10.326 10.640 12.517
impozitare
Profit atribuit 7.485 7.596 8.729
actionarilor
grupului mama
Dividende 3.175 4.575 5.263

RAPORT ANUAL

Preturile sunt exprimate in milioane de dolari.Este preferat dolarul


pentru exprimarea acestor performante deoarece este principalul mijloc
de plata utilizat in majoritatea tranzactiilor.

14
Dupa cum ne putem da seama din acest raport, HSBC se afla intr-o
continua

dezvoltare, evolutia sa fiind vizibila in toate elementele acestu


raport.

Din 2005 fata de 2006 au crescut veniturile, proportional cu profitul


si dividendele.Profitul inainte de impozitare crescand cu 18% fata de 2005.

Italia are cea mai veche traditie in activitatea bancara dintre toate
tarile europene si multe din tehnicile cheie ale activitatii bancare au fost
inventate in Italia.

Evolutia sectorului bancar in Italia, in ultimele decenii, a fost diferita


de cea urmata de bancile altor tari.

Pana de curand, sistemul bancar italian a functionat pe baza unei


legi din 1936, care a fost votata dupa o serie de falimente bancare. Scopul
principal al legii era sa previna alte falimente ale bancilor. Acest lucru s-a
realizat prin impartirea institutiilor financiare in sapte categorii, pentru
care s-au stabilit specializarile bancare.

S-a creat astfel, un sistem financiar unic, a carui organizare reflecta


interactiunea a trei factori principali:

- coexistenta institutiilor publice si a celor private;

- distinctia dintre banci si alte institutii financiare;

- codificarea relatiilor dintre diferite sectoare.

Multe dintre bancile sectorului public nu aveau ca scop realizarea


de profit, ci acordarea de asistenta financiara si realizarea de acte de
caritate, pe plan local. Existau mecanisme complexe ce permiteau

15
diferitelor tipuri de institutii financiare sa colaboreze, fara a fi concurente.
Bancile de economii erau, in mod deosebit, limitate la anumite tipuri de
operatiuni.

O lege recenta a schimbat complet acest sistem.

Scopul principal al acestei legi este sa permita institutiilor


financiare de stat sa-si schimbe forma legala si sa devina companii de
imvestitii in domeniul titlurilor de valoare. Alte tendinte structurale ale
industriei financiare italiene, demne de remarcat, sunt:

eliminarea diferentei, prin lege, dintre tipurile de banci;

acordarea dreptului bancilor din sectorul public de a intra pe


pietele de capital;

favorizarea fuziunilor intre banci;

privatizarea bancilor de stat;

posibilitatea expansiunii bancilor, pe tot teritoriul Italiei;

permisiunea acordata bancilor de a opera si in alte sectoare


financiare.

Evolutia sistemului bancar italian demonstreaza o tendinta de


transformare a marilor banci in conglomerate financiare (asemanatoare
celor britanice) si mai putin in banci universale (ca in cazul bancilor
germane).

SANPAOLO IMI BANK - ITALIA

16
Grupul SANPAOLO IMI este una dintre principalele entitati financiar-
bancare italiene, avnd o acoperire teritoriala si o capacitate distributiva
semnificativa, care i permite sa deserveasca att piata retail ct si piata
companiilor.

Grupul are peste opt milioane de clienti, ceea ce i asigura o pozitie


dominanta din punct de vedere comercial.

Dimensiunile actuale ale Grupului SANPAOLO IMI au fost atinse n


urma unui proces de crestere interna, dar si n urma unor fuziuni cu alte
entitati financiar-bancare din Italia.

Misiunea grupului este de a desfasura activitati financiare si de


mprumut, oferind servicii de excelenta nsotite de management prudent al
resurselor populatiei si un angajament de implicare n sustinerea continua
a dezvoltarii sistemului antreprenorial, cu scopul de a contribui la
cresterea economica globala a tarilor n care este prezent.

Profilul operativ

SANPAOLO IMI GROUP are o pozitie de anvergura pe piata


financiara italiana, fiind unul dintre cele mai importante grupuri bancare
italiene.

Specializarea Grupului n domenii cum sunt Corporate Banking,


Investment Banking sau serviciile financiare pentru clientela retail, se
traduce n cote de piata semnificative.

Este lider pe piata italiana n sectorul serviciilor financiare oferite


clientelei datorita fortei de vnzare a propriilor canale distributive (Banca
Fideuram si Banca Sanpaolo Invest).

SANPAOLO IMI poate conta pe mai mult de 4.300 promotori


financiari si 200 de locatii distincte. SANPAOLO IMI deserveste numai n

17
Italia peste 7 milioane de clienti retail, printr-o retea care depaseste 3.200
de sucursale (peste 10 la suta din piata) n domeniul Corporate Banking,
SANPAOLO IMI opereaza cu o structura teritoriala dedicata si cu
specialisti cu experienta n gestionarea creditului.

Activitatile de Investment Banking ale Grupului sunt administrate


de Banca IMI, o atentie deosebita fiind acordata consultantei din domeniul
Corporate Finance, precum si activitatilor de trading.

Activitatile de finantare si asistenta acordata operatorilor publici si


n special finantarii investitiilor n infrastructura sunt derulate prin Banca
OPI.

Activitatile de Private Equity si de gestionare a fondurilor nchise


sunt desfasurate prin SANPAOLO IMI Pivate Equity.

Sanpaolo Vita, societatea de asigurari a grupului, este unul dintre


liderii indiscutabili ntre societatile de asigurari bancare italiene.

Activitatile de leasing derulate de Grupul SANPAOLO IMI sunt


gestionate prin Sanpaolo Leasing.

Profil International SANPAOLO IMI GROUP

Dimensiunile actuale ale Grupului SANPAOLO IMI se reflecta ntr-un


numar de 3.205 sucursale si filiale functionale n Italia, ceea ce asigura o
prezenta n aproape toate regiunile acesteia. Aceasta structura reprezinta
business-ul SANPAOLO IMI, fiind organizata dupa un model inovativ care
combina o structura operativa cu o prezenta la nivel local modulara ce
asigura o mai buna adaptare la exigentele clientelei zonale.

Pe piata internationala, este prezent din punct de vedere operativ n


mod direct sau indirect n peste 33 de tari. Structura internationala
compusa din 13 sucursale si 19 birouri de reprezentare, precum si din cele

18
peste 95 de sucursale ale Bancilor controlate, asigura o pozitie strategica
pe pietele de referinta din Europa, America, Asia si Africa.

Grupul este prezent si pe pietele din Europa Centrala si de Est,


avnd participatii la Banca Inter-Europa Bank din Ungaria, Banca Kope din
Slovenia si la SANPAOLO IMI ROMNIA.

Clientela Retail

Are de asemenea o serie de servicii de calitate puse la dispozitia


clientilor constnd n conturi curente, depozite la termen, carduri de debit
Sanpaolo Bank, get money to family, produse de finantare, produse de
angajament, produse de leasing, operatiuni de schimb valutar,
instrumente financiare de acoperire a riscului de dobnda.

2.2.2.Modelul American

Unele din cele mai importante banci din America sunt Bank of
America cu sediul in San Francisco, California,si Citigroup.

BANK OF AMERICA

Structura

Bank of America de astazi este formata din 3 mari ramuri:

CONSUMATORUL- consumatorul global si Small Business Banking


este cea mai mare ramura a companiei .Achizitia FleetBoston si MBNA au
marit semnificativ marimea si locul bancii in rating.

CORPORATIA- Global Corporate si Investment Banking, de


asemenea cunoscuta sub numele de Banc of America Securities asigura
fuziuni si achizitii, sfaturi si cosiliere.Cele mai puternice grupuri ale sale
sunt: Leveraged Finance, Syndicated Loans, si Mortgage Backed
Securities.

19
INVESTITIILE- In prezent Bank of America construieste un nou
sediu urias pentru operatiunile din New York.Cladirea va fi sediul ramurii
de investitii a companiei .

Evolutie

Bank of America a cunoscut o uimitoare evolutie in toate


domeniile sale de activitate.In prezent ea depaseste rivala sa, grupul
financiar Citigroup, devenind astfel cea mai mare banca din lume,in
functie de valoarea de piata.

Astel actiunile sale au crescut cu 35 de centi la 54.27 dolari pe


unitate , in timp ce pretul titlurilor rivalului sau Citygroup a coborat cu 33
de centi la 49.56 de dolari pe unitate.Acest lucru a fost posibil datorita
unor achizitii realizate sub conducerea lui Kenneth Lewis directorul
FleetBoston Financial, in 2004, si a companiei de carduri de credit MBNA.

Pe de alta parte, seful de la Citigroup, Charles Prince, a avut


probleme de natura juridica si etica si a fost criticat de actionari
importanti.

Bank of America este cea mai mare banca de retail din SUA, in timp
ce Citigroup obtine peste 40% din venituri din activitati internationale.

Bank of America a anuntat recent cresterea profitului cu 41%,


pentru al treilea trimestru al anului.Aceste rezultate sunt explicate de catre
oficialii bancii ca urmare a majorarii comisioanelor pentru cartile de credit
si a vanzarii unei unitati braziliene.

Raport

-Profitul net al bancii a crescut cu 5,42 miliarde de dolari, ceea ce


inseamna 1,18 dolari pentru o actiune, comparativ cu 3,84 de miliarde de
dolari, respectiv 95 de centi actiunea, inregistrate in anul precedent.

20
Rezultatele reflecta si achizitia, in valoare de 34,2 miliarde de
dolari, a corporatiei MBNA, la 1 ianuarie, care a transformat Bank of
America in cel mai mare emitator de carti de credit de pe piata americana.
Veniturile provenite din serviciile de carduri au crescut cu 137%,
in al treilea trimestru al anului 2006, la 5,33 miliarde de dolari.

2.2.COMPARATIE INTRE SISTEMUL FINANCIAR EUROPEAN(Cazul


german) sI SISTEMUL FINANCIAR AMERICAN

Fiecare sistem financiar national este un ansamblu specific de


institutii, reglementari si practici, ce constituie un raspuns diferit la
aceeasi problema: finantarea activitatii economice. Structurile financiare
sunt deci determinate n mare masura de reglementari nationale specifice,
precum si de nivelul de dezvoltare economica.

n ceea ce priveste evolutia istorica a bancilor universale germane,


proeminenta acestora n finantarea industriei este consecinta unei
ramneri n urma din punct de vedere economic a Germaniei, situatie n
care finantarea de catre banci a economiei a constituit singura solutie
viabila. n cazul Angliei, pe masura ce nevoia de fonduri pe termen lung a
crescut, capitalurile acumulate n perioadele anterioare au fost utilizate,
iar apelul la fondurile bancare nu a fost necesar.

n cazul Germaniei, bancile sunt cele care au realizat mobilizarea


capitalului extern pentru finantarea industriei, fondurile fiind insuficiente.

Sistemul financiar bancar german este format din:

21
Banci universale-se implica ntr-o gama variata de activitati (colectarea
depozitelor, acordarea creditelor, ipoteci, subscriere de titluri, investitii n
actiuni, etc.)

Banci comerciale -sunt reprezentate de cele trei mari banci comerciale


Deutsche Bank, Dresdner Bank si CommerzBank, precum si bancile
regionale, de filiale ale bancilor straine si de alte banci private

Banci populare-sunt institutii bancare care nu functioneaza n de economii


scopul maximizarii profitului, ci n interes public; ele exista la trei
nivele:local, regional si national.

Banci cooperatiste-functioneaza conform unui principiu mutual,


deponentii acestora fiind n acelasi timp si actionari; ele exista la cele trei
nivele.

Banci specialiste-furnizeaza o gama mai restransa de servicii dect


bancile universale; se specializeaza n creditul ipotecar, agricol, finantarea
micilor afaceri, etc.

Proportiile sistemului bancar n sens larg (masurat ca raport ntre


activele totale si PIB) este de 89%. din categoria bancilor universale, doar
bancile comerciale (26% din totalul activelor) desfasoara o politica de
maximizare a profitului; bancile populare de economii (36% din totalul
activelor) nu functioneaza dupa aceasta optica, ele fiind create initial
pentru a acorda credite celor saraci si pentru a finanta proiectele de
investitii locale si regionale si continua sa indeplineasca acest rol.

Bancile cooperatiste (15% din total active) au o structura mutualista,


deponentii fiind n acelasi timp si actionari.

Bancile specialiste (23% din activele totale) sunt fie private (functionand n
scopul maximizarii profitului), fie publice. Economia germana se bucura

22
de o bancarizare pe scara larga: numarul de agentii bancare era n 1998 de
peste 45.000 si nu a incetat sa creasca pna n prezent.

Semnificativ este rolul bancilor n controlul firmelor industriale.


Participarea directa a bancilor la capitalul acestor firme era de 8,9 din
totalul capitalului n 1991, cea mai mare parte fiind concentrata la firmele
mari (bancile detin de exemplu peste 25% din capitalul a 33 de firme mari).
n plus, multi dintre clientii bancilor detin participatiile la capitalul
intreprinderilor sub forma de depozite, permitnd bancilor sa actioneze n
interesul lor

Rezulta ca bancile controleaza de fapt o mult mai mare parte a


drepturilor de vot si au un mai mare numar de reprezentanti n consiliul de
administratie al marilor intreprinderi dect participarea lor directa lasa de
banuit.

Bancile germane au astfel legaturi foarte strnse cu industria si


intretin relatii pe termen lung cu firmele, sistem cunoscut sub numele de
Hausbank, deosebit de avantajos pentru ambele parti.

n concluzie, sistemul financiar german este dominat de banci;


industria bancara este relativ concentrata iar economia este putemic
bancarizata. Bancile nu intmpina o concurenta semnificativa din partea
pietelor financiare.

Sistemul financiar American cuprinde:

Banci comerciale-finanteaza nevoile pe termen scurt ale firmelor,


cumpararea de locuinte de catre particulari , agricultura, etc.

23
lnstitutii financiare-ofera n mod traditional credite ipotecare si credite de
consum; multe dintre ele au o structura mutualista, deponentii fiind si
actionari.

Piata actiunilor-exista trei mari burse: NYSE, AMEX si NASDAQ, unde erau
inregistrate 6409 firme n 1991; constituie o sursa traditionala de fonduri
pentru firmele americane.

Piata obligatara-importanta sursa de fonduri pentru firme si pentru stat, la


nivel federal si local.

Piata optiunilor-a aparut la inceputul anilor '70; au evoluat contractele


futures rapid, fiind utilizata n mare masura si dispunnd de o mare
lichiditate.

Sistemul de pensii-firmele dispun de mai multe posibilitati; fondurile sunt


investite n actiuni si obligatiuni.

Proportiile sistemului bancar american n sens larg (active total n


PIB) este de 87%. Valoarea de piata a actiunilor emise de firmele
americane este de 77,3%, adica de trei ori mai mare dect cea a firmelor
germane.

Desi Statele Unite au mai multe banci dect orice alta tara, cele mai
mari 10 banci americane au o participare destul de redusa la finantarea
economiei, deoarece sistemul bancar este foarte fragmentat. Relatiile
stabilite cu clientela au o importanta mult mai redusa dect n Germania.

Elementul cel mai important al sistemului american il constituie


locul ocupat de finantarea directa: de-a lungul ultimelor decenii; mai mult
de 50% din fondurile exteme ale firmelor au fost colectate prin vnzarea
de titluri (actiuni si obligatiuni) pe pietele financiare. Bancile folosesc si
ele pietele financiare pentru a se acoperi impotriva riscurilor.

24
2.3. Comparatie intre Romania si tarile Europei Centrale si de Est.

Dezvoltarea grupurilor financiar bancare porneste de la analiza


cadrului economic general de implicare a capitalului strain n economiile
europene emergente.Aici sunt analizate cauzele, motivatiile si formele
patrunderii bancilor straine n Europa Centrala si de Est.

n toate tarile emergente, implicarea capitalului strain s-a


realizat nti pe calea fluxurilor transfrontaliere (care au crescut de la cca.
500 miliarde dolari n 1990 la aproape 1500 miliarde dolari n prezent), si
abia apoi pe calea investitiilor directe, respectiv implantarea de banci
straine.

n primul rnd, intrarea capitalului strain n sectorul bancar din


tarile Europei Centrale si de Est poate fi definita ca fiind constituirea sau
cumpararea de institutii bancare, care devin astfel banci straine.

Pentru a analiza formele si dimensiunile expansiunii capitalului


strain n Europa Centrala si de Est, trebuie sa distingem doua aspecte:
activitatile transfrontaliere ale bancilor si activitatile subsidiarelor si
sucursalelor locale n tarile gazda.

Dupa 1990, la nceput mai timid, dar ulterior tot mai pregnant,
tarile Europei Centrale si de Est au devenit un receptor important al
creditelor acordate de bancile straine, fie transfrontalier fie local, prin
subsidiare deschise n tarile emergente ale Europei. Tarile n curs de
dezvoltare din Europa (unde se includ tarile foste socialiste dar si Cipru,
Malta si Turcia) cumuleaza cca. 2,6% din creantele externe pe ansamblu,
respectiv 27% din totalul creantelor externe catre tarile n curs de
dezvoltare.

Trebuie remarcat faptul ca aceste creante se realizeaza ntr-o


masura tot mai mare prin subsidiarele locale ale bancilor straine (tarile n

25
curs de dezvoltare din Europa cumuleaza aproape 5% din creantele locale
ale subsidiarelor straine) si mai putin prin credit transfrontalier (unde
tarile n curs de dezvoltare din Europa totalizeaza 1,5% din

creantele internationale). Se pare deci ca Europa Centrala si de Est


a trecut de faza implicarii bancilor pe calea fluxurilor financiare,
ajungndu-se la investitii directe(sucursale si subsidiare implantate local),
ceea ce nseamna desigur o mai mare stabilitate financiara si expresia
intentiei de implicare pe termen lung n regiune.

Daca n 1990, Europa Centrala si de Est cumula 5% din


creditele acordate de bancile multinationale n tarile n curs de dezvoltare,
n 2005 se ajungea la 23% din acestea. Ca urmare, bancile straine au ajuns
sa domine n prezent piata bancara nationala a acestor tari. Dupa 1994 si
pna n prezent, ponderea bancilor straine n totalul institutiilor de credit
din Europa Centrala si de Est a crescut de la 20% (pondere n numarul
total al bancilor), respectiv 55% (pondere n activele totale) la 60%,
respectiv peste 70%42. n ari precum Estonia, Slovacia si Croatia, bancile
autohtone sunt aproape in totalitate detinute de straini, n Cehia, Lituania,
Romnia si Ungaria ponderea capitalului strain este de peste 80%43.
Singura exceptie notabila este Slovenia, cu o pondere a bancilor straine
mai mica de 30%.

Prezenta dominanta a capitalului strain este legata de


privatizarea fostelor banci de stat, modul preferat de intrare fiind
nfiintarea de subsidiare prin achizitionarea de banci locale si mai putin
crearea de sucursale.

Prezenta bancilor straine are o serie de avantaje incontestabile


sub aspectul mbunatatirii eficientei economice si a dezvoltarii sistemului
bancar, att n mod direct, ct si prin presiunea pe care o impun celorlalte
banci din sistem prin standardele aplicate. Totusi, prezenta acestora

26
nu este o conditie neaparat necesara pentru dezvoltarea sistemului
financiar, exemplul concret fiind furnizat de Slovenia, tara cu un nivel
ridicat de eficienta a sectorului bancar si cu un grad ridicat de
intermediere financiara, chiar daca prezenta bancilor straine este sub
25%, de departe cea mai mica din regiune. Nu este nici neaparat o conditie
suficienta, fapt ilustrat de situatia Romniei si Bulgariei, cu un grad de
prezenta straina mult mai ridicat dect n cazul fostelor tari iugoslave, de
exemplu, dar cu un grad de dezvoltare si intermediere financiara mai mic
dect acestea.

Un exemplu concret al dezvoltarii unui grup financiar


bancar in Europa Centrala si de Est este ERSTE BANK.

Cu o istorie datand din 1819, cand imparatul Franz I a initiat


fondarea unei banci de economii, intr-o perioada dificila ce venea dupa
razboaiele napoleoneene, Erste Bank este acum cea mai mare companie
din Austria, conform clasamentului Forbes Global 2000, ca valoare a
activelor si cel mai mare grup financiar din Europa Centrala, atat ca numar
de clienti cat si ca active, devansand grupul belgian KBC. De asemenea,
banca detine prima pozitie pe piata de retail din Cehia si Slovacia (27% si,
respectiv 35%), a doua in Ungaria (10%) si a treia pozitie in Croatia (10%).

Managementul bancii austriece vede in statele est-europene


singurele piete cu potential de crestere din Europa. Asadar, in ultimii ani
Erste Bank a realizat o serie de achizitii, in ordine cronologica in Ungaria,
Croatia, Cehia, Slovacia si, recent in Serbia, Ucraina si Romania. Erste
Bank este listata la bursa din Viena din 1997 (in urma unei oferte publice
primare in valoare de 508 milioane euro, cea mai mare de pana atunci) si
din 2002 la bursa din Praga.

27
CAPITOLUL III

SISTEMUL FINANCIAR BANCAR IN ROMANIA

3.1.Sistemul bancar in Romania

Primele dovezi ale desfasurarii unei activitati bancare pe teritoriul


Romaniei au fost descoperite intre anii 1786-1855 , reprezentand 55 de
placi de piatra , gasite intr-o zona de mine aurifere 25 s-au pastrat si au
fost publicate integral n anul 1873, la Berlin n opera Corpus
Inscriptiorum Latinarum5[5]. . Aceste mine datau din perioada Daciei
Traiane si contin detalii referitoare la contractul privind infiintarea unei
institutii bancare . Clauzele principale se refereau la faptul ca bancile
acordau imprumut in numerar si percepeau dobanzi .
In epoca moderna , primele incercari de creare a unei banci au
avut loc la inceputul secolului al XIX-lea .
Inca din 1861 , a fost ridicata problema crearii unei banci nationale de Ion
C. Bratianu , care , in discursul sau rostit in Camera in ziua de 10 ianuarie ,
a afirmat ca : " atat timp cat nu vom avea o banca nationala nu vor dispare
crizele financiare din tara " .
In perioada urmatoare , au aparut tot felul de proiecte si incercari ,
mai ales din cercuri straine , in vederea organizarii unei banci de scont si
circulatie.
Creditul Funciar si celelalte institutii financiare , create prin forte
proprii , care prospereau , au intensificat discutiile si pregatirile pentru
infiintarea unei banci de emisiune .
Infiintarea unei banci de emisiune ramanea , in continuare , o mare nevoie,
determinata de interesele generale ale statului sub aspect financiar si
valutar , a greutatilor politice din anii 1876-1877 .

28
La 27 februarie 1880 , Guvernul I .C .Bratianu 2 a depus in Camera proiectul
unei banci nationale care trebuia sa ajute economia nationala mai mult ca
oricare alta institutie .
Acest moment important a fost caracterizat de Stefan Zeletin ca "
cel mai de seama eveniment in dezvoltarea burgheziei romane moderne ,
metropola capitalismului nostru bancar " .
Sediul principal al bancii s-a stabilit la Bucuresti , cu obligatia de a
infiinta sucursale si agentii in principalele orase ale tarii si , in special , in
fiecare capitala de judet .
Datorita urmaririi in permanenta a mersului pietei , adaptandu-se
cu elasticitatea la cerintele acesteia , asigurand respectarea liniei generale
de dezvoltare a economiei tarii , ingrijindu-se de garantarea si existenta
disponibilitatilor de fonduri in lei si in moneda straina , Banca Nationala a
contribuit , efectiv , la depasirea cu succes a perioadelor de criza cu care
s-a confruntat economia tarii in acea perioada .
Banca Nationala a Romaniei este cea mai importanta banca infiintata in
acea perioada , care , din punct de vedere organizatoric , a fost conceputa
dupa modelul Bancii Nationale a Belgiei .

In anii '40 sistemul bancar a fost dominat de 5 banci principale :


Banca Romaneasca , Banca de Credit Roman , Banca Comerciala Romana
, Banca Comerciala Italiana si Romana si Societatea Bancara Romana .
Aceste banci realizau 50% din totalitatea operatiunilor bancare .
Pana in 1947 , sistemul bancar romanesc cunoscuse o dezvoltare
remarcabila . Bancile detineau resurse importante si functionau conform
standardelor internationale ; personalul bancar era format de specialisti
pregatiti in conditii de concurenta si standarde profesionale foarte ridicate
, asa cum erau stabilite de Banca Nationala .
In anul 1989 in Romania existau 4 banci : Banca Nationala a
Romaniei , Banca Romana de Comert Exterior , Banca de Investitii si
Banca Agricola , la care se adauga si C.E.C.-ul .

29
Sistemul bancar existent in tara noastra este rezultatul unei evolutii
rapide pe parcursul celor sapte ani postrevolutionari. De la cateva banci
specializate existente in 1989, ulterior transformate in societati pe actiuni,
s-a ajuns in prezent la un numar semnificativ de societati bancare, ale
caror unitati bancare acopera cea mai mare parte a unitatilor
administrativ-teritoriale ale tarii. Activitatea de informatica bancara a
cunoscut o evolutie marcata de conditiile noi create de trecerea la
sistemul economiei de piata.

Sistemul bancar din Romania este structurat pe doua nivele ,


respectiv o banca centrala si institutile financiare , carora prin lege li s-a
acordat statutul de banci . B.N.R. este banca centrala a tarii , institutia de
emisiune a statului roman .

3.2 Primele grupuri financiar bancare romanesti

De la cateva banci specializate existente in 1989, ulterior


transformate in societati pe actiuni, s-a ajuns in prezent la un numar
semnificativ de societati bancare, ale caror unitati bancare acopera cea
mai mare parte a unitatilor administrativ-teritoriale ale tarii.

Stimularea atragerii n sistemul bancar a economiilor agentilor


economici si populatiei, modernizarea sistemului de plati prin
dezvoltarea sistemului electronic de plata, intensificarea operatiunilor pe
piata de capital, au dus la dezvoltarea de institutii financiare specializate
precum activitatile de leasing, brokeraj, asigurari, investment banking,
fonduri de investitii, fonduri de pensii, etc.

Romania are cea mai mare capacitate de dezvoltare a serviciilor


financiare si bancare din Europa de Sud-Est datorita dimensiunii pietei
astfel, grupurile financiar-bancare vor sustine dezvoltarea economiei
romanesti.

30
In acest context, suntem tinta expansiunii grupurilor din Polonia,
marilor operatori din Belgia, Austria, precum si a jucatorilor financiari
UniCredit, City Bank, Volks Bank, BRD Grup Societe Generale.

"Romania este tinta numarul doi dupa Polonia a grupurilor financiar


bancare" a spus presedintele IBR.

Romania si Bulgaria sunt tintele favorite de dezvoltare a retailului,


iar procesul de expansiune a grupurilor mari europene in Romania se va
intensifica, incepand de anul viitor.

Se apreciaza ca Romania se apropie, treptat, de o plafonare a


creditului de consum, in timp ce creditul si leasingul imobiliar vor
constitui motorul de dezvoltare, in urmatorii ani.

Reforma sistemului bancar romnesc a nceput n 1991 prin crearea


unui sistem pe doua nivele. Treptat, Banca Nationala si pierde caracterul
de banca comerciala (prin desprinderea din BNR a BCR) si domeniul
deschizandu-se noilor operatori bancari.

Evolutia sistemului bancar, privita n ansamblu, nu poate fi detasata


de situatia generala a economiei nationale, cu fluctuatiile acesteia, att la
nivel microeconomic, ct si macroeconomic.

3.3 Caracteristicile sistemului bancar romanesc

Participarea bancilor cu capital strain la activitatea sistemului


bancar

31
Dupa cum ne
putem da seama si din
acest grafic,participarea
statului in activitatile
bancare scade foarte
mult ,ajungand in 2006 sa aiba o prezenta aproape invizibila.Pe masura ce
trece timpul,bancile vor fi din ce in ce mai mult obiectul privatizarilor,ceea
ce va face imposibila prezenta statului in activitatile lor.

Ponderea bancilor septembrie 2006(%)

Total activ Credit Depozite clienti


neguvernamental nebancari
Banci cu capital 87.9 89.1 85.5
majoritar strain
Banci cu capital 6.7 7.4 7.9
majoritar privat
Banci cu capital 5.4 3.4 6.3
majoritar de stat

Gradul de concentrare al sistemului bancar

Septembrie 2006 Miliarde RON Miliarde EUR Pondere in total


sistem(%)
ACTIVE 92.5 26.2 61.1
CREDITE 54.6 15.5 64.5
CAP.PROPRIU 10.6 3.0 54.4
DEPOZITE 61.5 17.4 58.8

32
Principalii indicatori bilantieri

Depozite atrase de la persoane fizice si juridice: +15,6%

mprumuturi si depozite atrase de la alte banci: +40,0%

Resurse din emisiuni de obligatiuni si mprumuturi pe gaj de titluri:


+97,5%

Dinamica structurii activelor bilantiere*: +24,5%

Credite acordate persoanelor fizice: +75,2%

Credite de consum: +85,7%

Credite imobiliare/ipotecare: +46,9%

Credite acordate persoanelor juridice: +31,6%

Operatiuni cu titluri: -37,0%

Plasamente si credite interbancare: +14,2%, din care:

Plasamente la BNR: +8,2%

CARACTERISTICILE SECTORULUI BANCAR

-37 de banci (din care 6 sucursale ale unor banci straine)

-Total active bancare: 43 miliarde EUR (circa 54% din PIB)

-61% din activele bancare sunt concentrate n primele 5 banci din sistem

- Indicatorul de solvabilitate = 17,8%

- Actionariat reprezentat n majoritat de entitati straine

33
Exemple de grupuri financiar bancar romanesti in ordinea
evolutiilor lor:

-BCR 6[6]

-BRD 7[7]

6
7

34
-RAIFFEISEN
BANK 8[8]

-UNICREDIT

-BANCA
TRANSILVANIA 9[9]

CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ

4.1Prezentare Grup ERSTE BANK

8
9

35
ERSTE BANK-dupa valoarea activelor dar si dupa numarul
clientillor este cel mai mare grup financiar bancar din Europa Centrala si
de Est.

Componenta grupului ERSTE BANK

Nr. anagajati Ramuri activitate Nr. clienti


Bank of CEHIA 10.856 637 5.3 mil
Bank of 708 1.8 mil
SLOVENIA
Bank of 2.881 182 0.9 mil
UNGARIA
Bank of AUSTRIA 14.709 278 1.0 mil
Bank of 13.492 473 3.5 mil
ROMANIA
Bank of 1.759 112 0.6 mil
CROATIA
Bank of SERBIA 871 60 0.3 mil

- managementul bancii austriece a vazut in statele est-europene


singurele piete cu potential de crestere din Europa. Asadar, in
ultimii ani Erste Bank a realizat o serie de achizitii, in ordine
cronologica in Ungaria, Croatia, Cehia, Slovacia si, recent in Serbia,
Ucraina si Romania.

- Erste Bank este listata la bursa din Viena din 1997 (in urma unei
oferte publice primare in valoare de 508 milioane euro, cea mai
mare de pana atunci) si din 2002 la bursa din Praga.

36
37
Tendinte de
dezvoltare

-Dezvoltarea
corporate Erste
Bank pe domenii
de activitate-2006

ASSETS CREDITE DEPOZITE


Ungaria 40% 42% 48%
Croatia 59% 60% 68%
Cehia 64% 60% 63%
Romania 22% 23% 28%

-Dezvoltarea pe piata retail-2006

ASSETS retail CREDITE DEPOZITE


retail retail
Ungaria 7.1% 6.2% 6.0%
Croatia 9.5% 10.3% 11.3%
Cehia 33% 33% 33%
Romania 36% 35% 31%

Dupa cum putem observa din tabele,

In Ungaria,

-depozitele au suferit o crestere, nu substantiala dar destul de


avantajoasa pentru banca mama(de la 40% in 2002 la 48% in 2006).

- creditele nu sunt mai prejos,ele crescand de la 42% in 2002 la 59% in


2006,o crestere destul de mare.

-cresc depozitele clientilor,numarul asigurarilor de viata,medicale,fonduri


de pensii de asemenea si imprumuturile pentru locuinte.

38
-in ceea ce priveste domeniul retail,exista o mica scadere dar acest lucru
nu impiedica ca Erste Bank Hungary sa obtina o crestere de la 71% in
2005 la 73% in 2006,si un profit net de 111,8 mil.euro,fata de 98.9 mil.euro
in 2006.

-strategiile in ceea ce priveste activitatea bancara a Erste Bank in Ungaria


sunt in mare parte reprezentate de incercarea de crestere a activitatilor in
retail.

In Croatia :

- depozitele au crescut din 2002 pana in 2006 cu aproape 10%,creditele


avand o crestere mult mai mare si anume cu 23%.

-retailul,este in continua crestere spre deosebire de Erste Bank


Ungaria.Creditele pe retail au avut o crestere 20% din 2004 pana in 2006,

-depozitele au crescut cu 18 %.

In ceea ce priveste domeniul retail,croatii au introdus o noua metoda


de plata a creditelor,astfel incat dobanda sa fie platita in intregime la
final,moment in care daca nu exista disponibilitati se mai poate face un
nou credit.Aceasta metoda a fost primita foarte bine de catre
clienti,crescand astfel numarul clientilor

-domeniile asigurari,leasing,fonduri de pensii,asset management sunt


foarte bine dezvoltate,aflate intr-o continua crestere.

-profitul Erste Bank Croatia,creste de la 26.8 mil euro,la 32.9 mil Euro,
adica o crestere de 6 mil euro.

In Cehia:

-cresteri economice corelate cu o rata a dobanzii foarte mica.

39
-creditele persoane fizice au crescut dar cele persoane juridice au cam
stagnat

-retailul cunoaste in ultimii 5 ani o crestere constanta, datorata in special


cresterii numarului de credite pentru locuinte, credite ipotecare.

-obiectivul principal al Erste Bank Cehia este acela de a gasi o noua


modalitate de banking, un nou program mai usor si mai comfortabil pentru
clienti.Acest program urmeaza a fis lansat in 2008 si se asteapta un
succes destul de mare

-crestere si in domeniul electronic banking,si carduri.Nr.de carduri a


crescut foarte mult cu aproape 10% mai mult decat anul precedent

-profit net de 324,4mil euro in 2006 cu 67,6mil euro mai mult decat in 2005.

4.2.Grupul financiar bancar BCR

Aparitia BCR

Banca Comerciala Romna ia fiinta la 1 Decembrie 1990 prin preluarea si


continuarea activitatii comerciale pe care o derula pna atunci B.N.R..

Banca Comerciala Romna si-a propus nca de la infiintarea sa, sa


ofere clientilor sai toate produsele si serviciile bancare ce se practica pe
piata interna. Aceasta capacitate a bancii justifica caracterul sau de banca
universala.

n acest interval de timp banca s-a dezvoltat prin cresterea produselor si


serviciilor bancare specifice pe care le-a oferit pna n 1990 clientelei sale
B.N.R. (creditarea pe termen scurt a economiei nationale) ct si prin

40
asimilarea rapida a unor activitati pe care n trecut nici B.N.R. si nici
B.C.R. nu le-a realizat:

- trecerea la creditarea pe termen mediu si lung pentru investitii;

- acordarea de credite n valuta pentru persoane fizice si juridice;

- efectuarea de operatiuni de schimb valutar;

- efectuarea operatiunilor de decontare n numele clientilor n activitati


de comert exterior.

Banca are in prezent 456 sucursale si agentii in intreaga tara, avind


unitati in majoritatea oraselor cu peste 10.000 de locuitori.

Banca pune la dispozitia clientilor servicii de Internet banking si e-


commerce, emite 21 tipuri de carduri de credit si de debit si are instalata
cea mai mare retea nationala de ATM peste 1.200 si aproape 8.800 de
POS.

41
Componenta Grupului BCR

Pe data de 20 iunie 2007 BCR a primit autorizatia de costituire a


Sistemului de Pensii Private.

-BCR LEASING - companie membra a Grupului Banca Comerciala


Romana, creata in martie 2001, isi asuma misiunea de a raspunde
necesitatilor de dezvoltare a economiei romanesti, prin oferirea de
instrumente moderne de finantare a investitiilor corporative si personale,
in sistem leasing financiar intern.

-BCR SECURITIES SA este societatea de servicii de


investitii financiare a Grupului BCR, rezultata din procesul de fuziune
prin absorbtie a celor doua societati de valori mobiliare la care Banca
Comerciala Romana detinea participatii de capital, respectiv

42
INTERMOB SVM SA si Financiara Stock Agency (FINAREX) SA.
Fuziunea a avut loc in luna Decembrie 2000.

-BCR SECURITIES SA, este membra/actionar la mai multe institutii


ale pietei de capital din Romania:

o Bursa de Valori Bucuresti;


o Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare;
o Societatea Nationala de Compensare, Decontare si
Depozitare;
o RASDAQ;
o SC Fondul de Compensare a Investitorilor SA.

-BCR ASIGURARI si BCR ASIGURARI DE VIATA a fost infiintata in


2001 si face parte dintre societatile ce apartin Grupului Banca Comerciala
Romana, cel mai important furnizor de servicii financiare integrate din
Romania si primul furnizor care aplica cu succes conceptul modern de
one stop shopping prin intermediul unui supermaket financiar.
Cu un capital social de 30 milioane RON structura actionariatului este
urmatoarea:

BCR (direct si indirect prin subsidiarele sale): 81,74%


Angajatii Grupului BCR: 18,26

-SAI BCR Asset Management SA, membra a Grupului BCR s-a


constituit, in aprilie 2002 ca societate pe actiuni cu un capital social de
500.000 lei, subscris si varsat

Primul fond lansat de SAI BCR Asset Management SA in august


2002 este BCR Clasic, un fond de obligatiuni si instrumente cu venit fix -
risc scazut, avand ca principal obiectiv asigurarea unui randament al
investitiei care sa depaseasca rata inflatiei cat si devalorizarea leului. In
conformitate cu politica sa de investitii.

43
In iulie 2003 a fost lansat cel de al doilea fond, BCR Dinamic, care
este fond deschis de investitii de risc mediu. Ponderea actiunilor in
portofoliul Fondului este de pana la 50%. Distribuirea unitatilor de fond se
face direct prin societatea de administrare si prin toate unitatile BCR.
Depozitarul fondului este Banca Comerciala Romana.

Incepand cu 14 decembrie 2005, la familia de fonduri administrate s-


a adaugat BCR Expert fond de actiuni, care investeste preponderent in
actiuni listate la BVB, dar si in instrumente financiare purtatoare de
dobinda fixa sau variabila cum ar fi titluri de stat, obligatiuni municipale
sau corporative, depozite bancare sau certificate de depozit. Distribuirea
unitatilor de fond se face direct prin societatea de administrare si, din 14
decembrie 2005, prin toate unitatile BCR. Depozitarul fondului este Banca
Comerciala Romana.

Randamentele inregistrate de cele 3 fonduri administrate de BCR


Asset Management SA in ultimele 4 luni respectiv iulie, august,
septembrie si octombrie sunt:

FOND LUNA IULIE AUGUST SEPTEMBRIE OCTOMBRIE


CLASIC 1.55% 0.76% 1.77% 1.43%
DINAMIC 4.64% 1.58% 2.81% 3.07%
EXPERT 8.49% 1.6% 4.02% 5.09%

4.3.Achizitia BCR- si dezvoltare

Ultima achizitie este si cea mai mare de pana acum a Erste Bank
,este Banca Comerciala Romana. Erste Bank Austria a cumparat pachetul
de 61,8825% din actiunile Bancii Comerciale Romane.Pretul platit pe acest

44
pachet, de 3,75 miliarde euro a fost considerat de unele voci din presa
austriaca prea mare, peste asteptari, altii fiind mai increzatori in
capacitatea bancii Erste de a ochi afacerile bune.

Dupa cum au decurs achizitiile anterioare ale bancii austriece,


constatam ca nu exista un scenariu tipic, o politica de la care aceasta nu
se abate. Fiecare achizitie a avut ceva aparte, diferente ce tin de fiecare
stat in parte, de legislatia in vigoare la vremea respectiva, precum si de
particularitatile bancilor vizate

Inainte de achizitie

CLIENTI 4.5 mil

DEPOZITE RETAIL 30 %

RAMURI 339

Dupa achizitie

45
Semnare contract de achizitie la data de 21 dec 2005

Actuni cumparate : 61.88%

Data aproximativa de incheiere a contractului-2006.

Masuri ce vor fi luate, dezvoltare si previziuni

Achizitia BCR este incomparabil de importanta tinand cont numai


de faptul ca ar aduce aproape cinci milioane de noi clienti. BCR avea la
sfarsitul anului trecut, 4,5 milioane clienti persoane fizice si juridice, in
crestere cu aproape 15% fata de decembrie 2004.

-Erste Bank va pastra denumirea BCR timp de 3 ani,acest nume


fiind foarte bine cotat.

- se doreste imbunatatirea si optimizarea functionalitatii bancii

- imbunatatirea sistemului informatic

46
- optimizarea ramurii de internet si a productivitatii muncii

Dupa cum putem vedea din grafic activitatea corporate Bcr s-a
imbunatatit dupa achizitie.

Activele bancii cresc de la 32% la 51% din 2004 pana in 2006.

Creditele de asemenea cresc cu 12 %.In ceea ce priveste


depozitele ,acestea au o crestere de 5 %.

Obiectivele Erste Bank in acest sens sunt foarte inalte.Se doreste


cresterea creditelor persoane fizice de la 26% la 30% pana in 2010,iar in
ceea ce priveste depozitele se doreste o mentinere a lor in starea de acum
la 28-29%.

47
Pe piata de retail putem observa stagnari atat in ceea ce priveste creditele
cat si in ceea ce priveste depozitele.Dar aceste stagnari nu dauneaza
profitului bancii.

BCR a inregistrat cresteri, insa nu semnificative, si in ceea ce priveste


profitul operational al bancii, care a ajuns la 83,3 milioane de euro, dupa
cum se arata in raportul trimestrial al bancii austriece.

BCR ca entitate a grupului ERSTE BANK

Profitul net ROE(%) Activ Total


(mil euro) (mld euro)
Erste Bank 544.5 16.3 139.7
Austria
Erste Bank 31.5 2.4 4.7
Ungaria
Erste Bank 21.6 17.6 3.6
Croatia
Erste Bank Cehia 209.4 43.2 19.8
Erste Bank 59.6 48.8 6.2
Slovacia
Erste Bank -13.2 - 0.13
Serbia
Erste Bank 232.7 17 6.43
Romania

48
Perspective Erste Bank privind dezvoltarea Bancii Comerciale
Romane pana in 2009

Dezvoltarea Bancii Comerciale Romane este principalul obiectiv al Erste


Bank pentru anul 2007. In acest sens se doreste:

- creste nivelul activelor bancare de la 67% din PIB n ECE 14


(SIovenia 117% - Romnia 51%) la nivelurile nregistrate n zona Euro, de
236%,prin convergenta catre pietele mature.
- majorarea cu 40%, fata de 2006, a castigurilor

- cresterea cu aproximativ 20% pana in 2009 a profitului net

-scaderea costurilor sub 55%

-integrarea cit mai rapida in activitatile grupului.

In sensul eficientizarii activitatii, Erste nu exclude nici :

-posibilitatea reducerii numarului de angajati ai BCR.

BCR a obtinut, in primele trei luni ale anului, cistiguri nete de 62 de


milioane de euro, potrivit raportarilor financiare prezentate de grupul Erste
Bank.

Valoarea reprezinta ceva mai mult de o cincime din obiectivul anual


stabilit de grupul austriac, adica 350 de milioane de euro.

-veniturile din dobinzi au fost de 119,4 milioane de euro, iar cele din
comisioane de 45,3 milioane de euro, in contextul in care portofoliul de
credite s-a majorat cu 7,5% comparativ cu finele anului trecut.

49
-BCR a inregistrat in primul trimestru al acestui an o crestere a activelor
totale cu 3,7%, la 14,66 miliarde de euro, in principal pe baza creditelor
acordate clientilor, ceea ce a favorizat si cresterea profitabilitatii.

-Creditele de retail au urcat de la 2,1 miliarde de lei la finele anului trecut la


2,2 miliarde de lei, iar cele de consum de la 7,8 miliarde de lei la opt
miliarde de lei.

- Depozitele populatiei s-au majorat de la 14 miliarde de lei la 15 miliarde


de lei, iar cele totale au fost de circa 26 miliarde de lei.

-Creditele acordate de BCR ar putea urca la 8,4 miliarde de euro in


2007

-portofoliul de credite al BCR s-ar putea majora, n acest an, cu 7,5%, fata
de 2006, pna la 8,4 miliarde euro. Motivul tine de introducerea unor
produse noi adaptate standardelor grupului Erste Bank si a unei cresteri
economice a Romniei care ar putea depasi asteptarile.

Astfel, activitatea BCR, att pe segmentul de retail, ct si pe


corporate, este n plin proces de restructurare pentru a fi adusa la nivelul
standardelor Erste Bank. Austriecii subliniaza faptul ca :

-BCR dezvolta, n acest moment, noi produse adaptate standardelor


bancii-mama, care se adreseaza unui portofoliu de peste trei milioane de
clienti, iar functiunile de back-office ale bancii au fost optimizate deja,
spune Erste.

- se asteapta pentru 2007 la crestere a profitului cu 62% si a


activelor cu 31% fata de nivelurile inregistrate in 2006, ca urmare a sporirii
eficientei activatii prin aplicarea standardelor grupului Erste Bank.
-se preconizeaza o apreciere usoara a leului si randamente pe
Bursa de valori comparabile cu cele realizate in 2006. '

50
-Romania va urma modelul celorlalte tari din regiune si in sectorul
imobiliar, unde majorarea preturilor a fost urmata de o reducere pe
masura.

-se considera ca oferta se va diversifica in continuare, iar


dezvoltatorii straini vor intra in numar mare pe piata de profil din Romania,
ceea ce va pune o presiune puternica asupra preturilor.
-Studiul Erste estimeaza un deficit de cont curent la finele anului de
9,2% din PIB, concomitent cu o crestere economica de 6,5%.

-BCR se va concentra in acest an pe finalizarea principalelor


proiecte din cadrul Programului de Integrare si Dezvoltare (IDP), pe
dezvoltarea activitatii de retail banking, cresterea finantarilor imobiliare si
implicarea activa in distributia fondurilor europene post-aderare.
-de asemenea isi va dezvolta activitatile de investitii bancare si
finantari corporative, cu scopul de a acorda servicii si instrumente
financiare mai sofisticate marilor corporatii.
-BCR va incerca sa obtina o crestere medie a profitului net calculat
in euro cu 40% pana in 2009 si un raport cost/venit de mai putin de 40%.
-Auditorii financiari ai Erste Bank, Sparkassen-Prfungsverband (auditorul
legal mandatat) si Deloitte Wirtschaftsprfungs (auditorul suplimentar
selectat), au confirmat rezultatele financiare pentru 2006 anuntate de
banca austriaca pe 28 februarie, respectiv un profit net de 932,2 milioane
euro, in crestere cu 30% fata de 2005.

La acest rezultat, BCR a contribuit cu un profit net de 34,6 milioane


euro, calculat ca o cota parte din profitul total al bancii romanesti, in
functie de data la care banca a devenit membra a grupului Erste.
-se mai precizeaza ca implementarea noii structuri de grup a
bancii va permite obtinerea unui profit solid si pe viitor, in medie de peste
20% in urmatorii trei ani, pana in 2009.

51
Similar situatiei din celelalte tari din Europa Centrala si de Est,
Romnia va constitui si n urmatorii ani un punct de atractie pentru marile
institutii financiar-bancare din Europa, datorita potentialului ridicat de
dezvoltare.
Gradul de bancarizare din Romnia este nca destul de redus, n
special n mediul rural, unde este de asteptat sa creasca pe masura ce
cultura bancara si veniturile locuitorilor acestor zone se vor apropia de
cele ale locuitorilor din Uniunea Europeana.

Concluzii:

Evolutia sistemului bancar, privita n ansamblu, nu poate fi detasata de


situatia generala a economiei nationale, cu fluctuatiile acesteia, att la
nivel microeconomic, ct si macroeconomic.

Astfel, transformarile specifice perioadei de tranzitie, mediul


economic inflationist, legislatia bancara precum si problemele de natura
manageriala nregistrate la nivelul anumitor societati bancare au contribuit
la mentinerea unui nivel scazut al gradului de intermediere financiara,
datorat n principal urmatoarelor fenomene:

-mentinerea unui nivel ridicat al riscurilor n procesul de creditare,


urmare a unui mediu economic nca inflationist si grad redus de adaptare
a agentilor economici la cerintele economiei de piata, ceea ce a condus la
angajarea incompleta, de catre banci a resurselor n procesul de crestere
economica.

-intensificarea procesului de economisire la nivelul economiei


romnesti, concomitent cu incapacitatea acesteia de a absorbi resursele,

52
nefiind astfel respectata egalitatea dintre economii si investiti, ca regula a
dezvoltarii.

-valorificare insuficienta n procesul de creditare a economiilor si


disponibilitatilor alese de banci, rolul de intermediar al acestora fiind
partial materializat

Evolutiile pietei monetare interne si internationale din ultima


perioada de timp caracterizate printr-o volatilitate ridicata a ratelor
dobnzilor si a cursurilor de schimb, cuplate cu cresterea concurentei, a
volumului activelor si reducerea marjelor de profit, cuvenite institutiilor de
credit din cadrul sectorului romnesc, a stimulat realizarea unei gestiuni
prudente a activelor si a pasivelor bancare, n scopul reducerii
variabilitatii venitului net din dobnzi cu impact major asupra
performantelor financiare ale bancii.

Mentinerea solvabilitatii constituie unul din obiectivele


fundamentale ale diagnosticului performantelor bancare, deoarece
asigura buna functionare a institutiei bancare, iar lipsa lichiditatii sau
imposibilitatea procurarii acesteia echivaleaza cu falimentul bancar.

Pentru bancheri, lichiditatea reprezinta respiratia bancii.

Insuficienta lichiditatii poate afecta semnificativ activitatea curenta,


antrennd costuri financiare si de imagine importante.

n cazul n care banca dispune de un nivel adecvat al fondurilor


proprii care finanteaza o parte nsemnata din activele bancii, acoperirea
nevoilor de lichiditate nu constituie o problema dificila deoarece, un nivel
adecvat al fondurilor proprii a fost generat fie de profiturile mari realizate
de banca respectiva fie de o calitate corespunzatoare a creditelor ce
genereaza n mod cert fluxuri de intrare la scadenta. Pozitia si reputatia

53
unei banci n cadrul sistemului bancar evaluata prin profitabilitatea trecuta
si viitoare influenteaza gestiunea activelor si a pasivelor bancare.

Profitabilitatea bancara nu poate fi apreciata numai prin analiza


statica, realizata cu ajutorul situatiilor financiare, a performantelor
financiare ale bancii, ci mai ales prin analiza profilului de scadenta pe
active si datorii, aceasta din urma evidentiind necorelarile de scadenta
bruste ce modifica structura bilantiera a bancii.

Cuantificarea performantelor financiare ale unei banci presupune


raportarea lor la un punct de reper numit benchmark.

Conform Cambridge Advenced Learns Dictionary, benchmark-ul


este un nivel de calitate care poate fi utilizat ca standard n comparatii.

Evaluarea performantelor financiare n urma acoperirii la expunerile


la risc, se realizeaza global si se axeaza pe explicarea cauzelor
generatoare ale ecartului fata de benchmark.

Evolutia sistemului bancar nu poate fi detasata de situatia generala


a economiei nationale, cu fluctuatiile acesteia att la nivel microeconomic
ct si macroeconomic.

Sistemul electronic de plati aliniaza sectorul bancar romnesc la


standardele europene n materie de decontare a platilor, principalul
beneficiu fiind reducerea semnificativa a duratei de decontare a
operatiunilor, dar numai pentru institutiile financiare care dispun de o
infrastructura informatica moderna, practica dovedind ca, n unele banci
din Romnia, unde sistemul informatic nu e destul de dezvoltat,
introducerea sistemului electronic de plati a dus chiar la ncetinirea
decontarilor.

54
n ultimii ani, sectorul bancar din Romnia manifesta o angrenare
din ce n ce mai mare n activitatea de creditare, cu o explozie a
finantarilor pentru populatie. Societatile bancare si diversifica tot mai
mult portofoliul si patrund pe segmente de populatie si categorii de firme
mai putin avute n vedere. n acest sens, 2005 si 2006 au fost dominati de
operatiunile pe piata de retail, piata pe care serviciile oferite de banci s-au
diversificat foarte mult, ceea ce a dus la scaderea costurilor.

Se consideradera ca, in viitor trebuie luate masuri pentru pastrarea


spread-ului de dobnda n valori acceptabile pentru banca. Se poate
realiza cresterea ratelor activelor sensibile prin fixarea de pret la mai
multe mprumuturi pe o baza de rata fluctuanta, sau reducerea
scadentelor titlurilor de valoare investite, precum si o descrestere a ratei
pasivelor sensibile prin substituirea lor cu certificate de depozit pe termen
mai lung pentru fondurile cumparate peste noapte (over night). De
asemenea, pentru protejarea mpotriva riscului de dobnda, o oportunitate
tot mai des folosita de banci e reprezentata de activitatile extrabilantiere.

BIBLIOGRAFIE:

DOCUMENTE

55
1. BIS Quarterly Review decembrie 2004, decembrie 2005, iunie 2006,
Banca Reglementelor Internationale

2. BIS Annual Report, 2002, Banca Reglementelor Internaionale

3. Consolidated Banking Statistics, Banca Reglementelor Internaionale,


1998-2004

4. Development and Globalization Report, UNCTAD, 2004

5. Global Development Finance: Financing the Poorest Countries, Banca


Mondiala, 2002

6. Global Stability Forum Report, Fondul Monetar Internaional, 2002

7. Global Development Finance, Banca Mondiala, 2004

8. OECD Economic Survey, 2005

9. Raport anual, Banca Naionala a Romniei, 1993-2006

10. Raport asupra stabilitaii financiare, Banca Naionala a Romniei,


2006

11. Raport Bank Austria Creditanstalt 2004

12. Rapoarte anuale BRD-Groupe Socit Gnrale, 2001-2005

13. Rapoarte anuale Raiffeisen Bank, 2003-2005

14. Rapoarte anuale BCR, 2000-2005

15. World Development Indicators, Banca Mondiala, 2004, 2005


http://web.worldbank.org/

16. World Investment Report, UNCTAD, 2001, 2005

56
17. World Economic Outlook, Fondul Monetar Internaional, mai 1997

SITE-URI WEB

1. http://www.bcr.ro

2. http://www.bis.org

3. http://www.datamonitor.com/

5. http://www.bnr.ro

6. http://www.bancatransilvania.ro

7. http://www.raiffeisen.ro

8. http://www.brd.ro

Baze de date:

1. BankScope, http://www.bvdep.com/BANKSCOPE.html

2. MGI Global Financial Stock Database,

http://www.mckinsey.com/mgi/publications/gcm/images/

3. Mergers and Acquisitions,


http://www.gsionline.com/livedgar/mergersacquisitions.html

4. World Economic Outlook Database, FMI,

Reviste

1. Applied Financial Economics

57
2. Banca Nazionale del Lavoro Quarterly Review

3. Capital

4. Current Issues in Economics and Finance

5. Federal Reserve Bank of New York Economic Policy Review

6. Journal of Banking and Finance

7. Journal of Emerging Market Finance

8. Journal of Economics and Business

9. Journal of Money, Credit and Banking

10. Saptamna financiara

11.Ziarul financiar

58

S-ar putea să vă placă și