Religie 20

IESIREA DIN INTRISTARE PRIN RUGACIUNE si CONVERTIREA DURERII IN
BUCURIE DARUITA: Sa nu pierdem atatea prilejuri neprevazute care

apar in viata noastra, inchizandu-ne in melancolie
16-10-2015Sublinieri Print
Vedeti si: IUBIREA CARE INVESNICESTE si IUBIREA

SENTIMENTALA, CU TERMEN DE EXPIRARE. Exclusivism vs.
universalitate. Incotro sa ne directionam dragostea?
Cele doua rani ale inimii

Ne este lene sa iesim din intristarea noastra. Desi toti avem o bomboana dulce
in buzunar, ramanem cu amaraciunea noastra. Mergi pe drum si te roade
supararea. Deodata iti aduci aminte: Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste-
ma. O bucurie adanca te cuprinde. A fost atat de usoara iesirea din
intristare
Uitarea ne vatama atat de mult! Truda creatoare ne alunga intristarea din

inima. Suntem raniti de sagetile intristarii, iar inima Sfintilor este ranita de iubirea
lui Hristos. Cei ce traiesc in confort sunt raniti de suparari. Dimpotriva, cei ce traiesc
in nevointele jertfei sunt raniti de dorinta de a-L iubi pe Hristos.
22-03-2007
Dorirea celor dumnezeiesti

Daca ne intoarcem energia spre Dumnezeu, indepartand-o de diferitele
dorinte si tulburari pe care le traim zilnic, vom dobandi lesne dorirea celor
dumnezeiesti.Rugandu-ne cu ravna la Dumnezeu, simtim prezenta Lui, care
vine sa domoleasca si dorintele pamantesti. Intamplarile extreme din viata
noastra, cele care ne scot din hotarele noastre, care ne aduc inaintea unor
riscuri abisale, care ne fac sa vedem limpede haosul sau moartea in fata
noastra, sunt ocazii unice de participare la harul dumnezeiesc. Atunci
rugaciunea devine arzatoare. Cand cuiburile pamantesti se destrama, n-
ai alta solutie decat sa strigi la Dumnezeu.
Nici un om confortabil nu-L poate cunoaste pe Dumnezeu. Parintii purtatori de
Dumnezeu, prin nevointele lor extreme, din iubire puternica de Dumnezeu, au atins
hotarele Lui necuprinse.Parintele Porfirie voia sa-si riste viata, dar si pe cea
a monahilor sai, crezand ca prin acest risc trezvia creste si se adanceste
cautarea lui Dumnezeu.
Sa nu pierdem atatea
prilejuri neprevazute care apar in viata noastra, inchizandu-ne in tristete si
melancolie. Maica Domnului n-a inabusit marea durere pe care a trait-o
langa Cruce, ci a preschimbat-o in rugaciune fierbinte si puternica pentru
toti cei aflati in suferinte. A devenit cea mai mare tamaduitoare si
mijlocitoare a oamenilor.
Prin incercari voluntare sau involuntare, Sfintii au ajuns la extreme pentru
Dumnezeu si acolo L-au intalnit. Noi toti putem sa-L intalnim pe Dumnezeu in
situatii extreme nedorite. Odata, Sfantul Siluan l-a sfatuit pe un tanar sa se
roage, iar tanarul i-a raspuns:
Am invatat sa ma rog in razboi, parinte. Gloantele imi treceau pe la urechi
si eu, aflandu-ma sub teroare, ma rugam si nu ma atingeau.
Atunci Sfantul a spus:
intreaga stare a tanarului, in ceasul cand imi vorbea, arata ca este
afundat in rugaciune.
Sa lasam minciunile, fratilor. Atunci cand ne dorim patul cel frumos, somnul cel
dulce, mancarea cea gustoasa, intalnirile cu prietenii, terminarea predicii,
dobandirea bunatatilor materiale, nu vom simti iubirea dumnezeiasca, pe
Hristos. Ar fi o lucrare binecuvantata, ca in ceasul cand ne indreptam cu
nerabdare spre patul nostru, sa avem si un cuget dumnezeiesc:
Dumnezeul meu, Te doresc si pe Tine la fel in viata mea?. Acest cuget
smerit este ceva din putinul nostru, punctul pe care Dumnezeu sa se bazeze pentru
a ne binecuvanta.
30-07-2007
Omul liber
Adevarul il poate vedea si rosti numai omul liber. Omul liber este cel
desprins de lume.Cel care nu este legat de o parte a lumii, ci care poate imbratisa
lumea intreaga.
Omul liber nu este tarat de sentimentele lui, de simpatii si antipatii, de
interes. Pe toti ii vede cu aceeasi dispozitie. Dispozitia iubirii intru
Hristos. Strainii sunt ai nostri si ai nostri sunt straini. In felul acesta vine
echilibrul. Cel ce-L iubeste pe Hristos se indurereaza pentru toti si le da
tuturor bucurie spre mangaiere. Dimpotriva, cel ce iubeste sentimental,
cauta de la altii bucurie, placere, si ofera reprosurile si nemultumirile lui.
Omul sfant aduna durerea oamenilor si da bucuria. Cel salbatic, adica omul
lumesc, aduna bucuria si da durerea. Adevarul se pastreaza mereu. Minciuna are
termen de expirare. La fel se intampla si cu omul interesat, care iubeste si
promoveaza grupul lui apropiat, in contradictie cu omul sobornicesc, care
iubeste si ajuta dezinteresat intreaga lume.
21-10-2008
(din: Arhimandrit Arsenie Kotsopoulos, Lucrari minunate ale

harului eroi contemporani ai duhului, Editura Egumenita, 2013)
Din aceeasi carte:
MARETIA MICILOR ASCULTARI. Roada durerii truditoare
LUPUL CU CHIP DE MIEL si CEI DUPA CHIPUL SAU: Pe cand la
exterior par neprimejdiosi, in interior te rod prin rautatea lor, prin invidie,
ura si osandire
LUCRAREA DEZINTERESATA A CELUI MAI MARE OM NASCUT DIN
FEMEIE
DUMNEZEU SI PLANURILE OAMENILOR. Invatam ceva din istorie?
SFANTUL APOSTOL PAVEL SI IUBIREA NEBUNA CARE SE GOLESTE
DE SINE.Riscul jertfelnic de a promova binele si de a vorbi in apararea
celui calomniat, intr-o epoca a barfei generale, in care se scoate in
evidenta numai raul
***
CUM SA NE CONVERTIM TRAIRILE PSIHOLOGICE in simtiri
duhovnicesti?
Eram n Cipru i prietenii mei urmau s vin s m ia de la mama de-acas ca s
mergem n alt sat, pentru Liturghie. Aranjasem s vin s m ia la ora ase;
Liturghia trebuia s nceap la apte i din Nicosia pn n sat era o or de drum.
Eram foarte ocupat n Cipru, pentru c muli preoi m chemau s vorbesc n
parohiile lor, la televiziune, la radio, aa c eram cu totul obosit i sectuit. M
culcasem trziu i m sculasem pe la patru, ca s m pregtesc pentru
Liturghie, dar nu m puteam ruga. Inima mi-era sfiat n buci; chiar nu
voia s-mi fac ascultare. Mi-am spus: Nu am energie, nu am putere s
m rog; m voi duce s-mi spl rufele. Aveam cteva tricouri de splat, pentru
c transpir mult noaptea. Poate c asta m va nviora puin i apoi voi ncerca din
nou s m rog. M-am dus n baie timp de o jumtate de or i am terminat de
splat. La patru i jumtate am ieit i am auzit un uotit. Ua era ntredeschis i
am zrit-o pe mama, care nu putea umbla, n pat. Fcea mici nchinciuni n pat
i se ruga, i la fiecare rugciune spunea: Toat lumea i copiii
mei. Fcea aceasta cu rvn i m-am simit att de ruinat, nct inima mi
s-a vindecat i timp de o or i jumtate m-am rugat i eu. M-am pregtit
pentru Liturghie i a fost una dintre cele mai bune Liturghii pe care le-am avut. n
dimineaa aceea, btrna mea mam m-a ruinat.
Uneori credem c nu avem energie, cnd de fapt avem o cantitate
incredibil de energie n noi. Secretul este s gsim un gnd smerit care s
ne ruineze, care s ne aduc pocin i s desctueze energia
duhovniceasc din noi.De aceea trebuie s ne ndreptm pe calea smerit a
pogorrii, ca s fim mereu n stare s pescuim acele gnduri smerite
care dezlnuie energia duhovniceasc luntric ce ne va da puterea s
facem lucrul lui Dumnezeu.
Este la noi n mnstire un ieromonah i ntr-o zi era foarte obosit de pe urma
slujirii sale oamenilor. Era duminic i era complet epuizat. Mi-a spus: Noaptea,
cnd sunt att de sfrit, m duc de obicei n chilia mea, m uit la icoane i zic:
Noapte bun, vou, tuturor i m culc. Dar n noaptea aceea i-a fost ruine s
fac aa; n schimb umbla n sus i n jos pe coridor, spunnd: mi pare ru,
Doamne, nu m pot ruga n noaptea asta. Iart-m. mi pare ru, Doamne, simt
obosit, nu m pot ruga n noaptea asta. Iart-m. Timp de jumtate de or a
umblat n sus i n jos pe coridor spunnd aceste cuvinte i, n felul acela,
Dumnezeu i-a dat putina s-i fac pravila.
S-a dat cap de sfant pe trup de desfranata CHIPUL LUI IROD
DIN NOI, masochismul duhovnicesc, superficialitatea si radacinile
ascunse ale pacatului; GLASUL SFANTULUI IOAN DIN NOI mustrarea
constiintei, pe care cautam sa o acoperim. PREDICI AUDIO LA TAIEREA
CAPULUI INAINTEMERGATORULUI IOAN: Desi se indulcea de cuvantul
lui, nu facea nimic ca sa isi schimbe viata
PROVOCAREA LUI HRISTOS i NTRISTAREA BOGATULUI
NEPREGTIT DIN NOI: Oamenii sunt foarte triti cnd nu reuesc n
proiectele lor, n programele lor. Ei bine, aceast tristee vine tocmai
pentru c OMUL NU CONCEPE S SE LEPEDE DE AMBIII
MIRUL SUFLETULUI: Nu lasa acel moment sa treaca pe langa
tine!
Siguranta de a fi IN MAINILE DOMNULUI, cu nadejdea de a ne
improspata mereu puterile SUB ACOPERAMANTUL ARIPILOR

DRAGOSTEI SALE: Daca ti se pare ca nimeni nu mai are nevoie de tine,
sa stii ca in ochii Lui ai ramas de mare pret

SUB MANA CEA TARE A LUI DUMNEZEU / Fii credincios pana la
moarte si-ti voi da cununa vietii!

DOAMNE, RAMAI CU NOI! Cum devine INVIEREA o realitate tainic
lucratoare in concretul zilelor vietii noastre?

AJUNGE ZILEI RAUTATEA EI
El, Cel ce-i vindeca pe cei cu inima zdrobita
VIE IMPARATIA TA, FACA-SE VOIA TA Cugetari duhovnicesti pentru
Duminica despre grijile vietii Exista o singura ordine
fireasca: DUMNEZEU PE PRIMUL LOC! Domnul nu primeste JUMATATILE
DE INIMA
DUREREA ALTUIA DUREREA NOASTRA. Cum dobandim rabdare si
ce folos avem din incercari? ISPITELE INSINGURARII

Konstantin V. Zorin: LA CE AR PUTEA FOLOSI BOALA SI
SUFERINTA?SITUATIILE LIMITA SI CERCETAREA PRONIEI
DUMNEZEIESTI
HIATUL MAICII EMILIANA din THEBA: Atunci cand structura
lucrurilor e gresita, singura nadejde este sa distrugi totul si sa pui

inceput nou. NU TREBUIE SA NE TEMEM SA FIM DIFERITI, sa fim priviti
de sus, gresit intelesi sau chiar ridiculizati, ori sa su ferim pentru ca
suntem altfel (crestini)

Doamne, n toate ntmplrile neprevzute nu m lsa s
uit c totul este trimis de Tine
PREDICI AUDIO in Duminica dupa Inaltarea Sfintei Cruci, de folos
exceptional tuturor celor preocupati de viata duhovniceasca: UN
INTELES NEASTEPTAT AL LUARII CRUCII IN FIECARE ZI : Sa avem
incredere in Dumnezeu!
Vom vedea pe Dumnezeu precum este (I): ARHIMANDRITUL
SOFRONIE si BINECUVANTAREA DE A CUNOASTE CALEA: Rari sant
sufletele care au destula barbatie pentru a iesi de pe cararile batute ale
multimilor.MANA NEVAZUTA A DUMNEZEULUI CELUI VIU si HAUL
STAPANIRII INTUNERICULUI
Tot darul de Sus ni-l insusim neaparat prin suferinta . PARINTELE
SOFRONIE despre BUCURIA DE A FI BIRUIT DE DUMNEZEU . De ce
Dumnezeu ingaduie incercarea parasirii Sale, a pogorarii in intuneric

si a atacurilor infuriate ale Ispititorului? BINECUVANTAREA DE A
CUNOASTE CALEA (III)

Vom vedea pe Dumnezeu precum este (IV): ARHIMANDRITUL
SOFRONIE despre SUFERINTELE SI FERICIRILE DUHULUI: Este oare
cu putinta fara o mare lupta cu propriile patimi, fara un plans

zdrobitor, fara multime de scarbe, fara o arzatoare intristare? Toate se
agonisesc prin multe suferinte

Parintele Andrei Coroian: MEDITATII IN OGLINDA SFINTEI CRUCI
(audio, text) COPIII LUI DUMNEZEU SI FIII MAICII
DOMNULUI: Dumnezeu duce crucea pcatelor omului, Maica Sfnt
poart crucea umanitiiDumnezeu druiete din ce n ce mai mult,
iar omul i-a furit un program care L-a exclus pe Dumnezeu
CATEGORII
"Concentrate" duhovnicesti, Arhimandrit Arsenie Kotsopoulos
ETICHETE (TAGURI)
Arsenie Kotsopoulos, bucurie duhovniceasca, complacere, confort, daruire, dezinteresat, Doamne Iisuse
Hristoase, dorirea celor ceresti, durerea inimii, incercari, inima indurerata, intalnirea cu
Dumnezeu, interes, intristare, iubirea lui Dumnezeu,libertate duhovniceasca, mangaiere, melancolie, om
duhovnicesc, om lumesc, plansul Maicii Domnului, primejdie, ravna,ravna duhovniceasca, receptivitate a
durerilor, relatie interesata, rugaciune pentru ceilalti, rugaciunea, rugaciunea lui Iisus,sentimentalism, situatie
limita
ARTICOLUL URMATOR/ANTERIOR
ATUNCI CAND DOMNUL SE ATINGE DE OM si CAND OMUL SE ATINGE
DEDEGETUL LUI DUMNEZEU Predica audio (si text) la Duminica invierii fiului vaduvei
din Nain. CE PUTERE NI SE IMPARTASESTE PRIN SFINTELE MOASTE?
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2015/10/16/iesirea-din-intristare-prin-rugaciune-si-
convertirea-durerii-in-bucurie-daruita-sa-nu-pierdem-atatea-prilejuri-neprevazute-care-
apar-in-viata-noastra-inchizandu-ne-in-melancolie/
Privind adeseori ctre cer i cugetnd la greutile care m apas, servind cafeaua pe teras, n zorii dimineii
am privilegiul s observ ceva ce nu am mai observat pn acum, frumuseea rsritului de soare! mi
amintesc vag s l mai fi urmrit acum o vreme, odihnindu-m pe nisipurile Constanei. i totui, la vrsta de
aproape douzeci i ase de ani mi-am dat seama c nu l-am privit niciodat cu adevrat i nici nu am inten-
ionat s o fac.
Oare am fost orb s pierd 9478 de rsrituri de soare, numai c am fost ocupat, cu ce? Nu mi-am putut
sacrifica trei minute din nesfritul maraton spre nicieri, ca s privesc Ceea Ce a fost creat cu scopul de a m
ncrca cu energia necesar, cea pe care o caut zilnic n sticlele cu buturi energizante?
Suspin, gndindu-m la unul fr vedere, un jalnic nefericit care nu l-a privit niciodat dar care i imagineaz
cerul mai frumos dect l-am privit eu pn acum. mi pare ru iar, odat cu cirea mea, sunt strpuns iat de
rspunsul la o ntrebare pe care nu am apucat niciodat s o pun.
Fr ndoial noi suntem aceia care avem nevoie de lumina i de cldura soarelui, nicidecum, el nu depinde
de noi! Gndindu-m la acestea realizez c dac vrei s te bucuri de soare, s iubeti natura i s ajui la sto-
parea defririi pdurilor, a polurii oceanelor, a aerului ori s contribui la campanii mpotriva aruncrii
rezidurilor peste ntinderile umilei planete, nu eti n msur s te proclami un erou care a contribuit, cu
credin, la salvarea planetei albastre! Deoarece nu planeta este salvat, tu eti! Nu natura are nevoie de
ajutor, ci tu; tu vei muri naintea ei! Gndurile de ocrotire a naturii vin de la Dumnezeu, n vederea salvrii
resurselor, privind supravieuirea omului n viitor, nu de la tine pentru salvarea planetei pmnt.
ntorcndu-m la sentimentele care izvorsc din interiorul meu, observ Splendoarea Rsritului la marginea
cerului ntins. Cte nuane de culori, bogii ori sentimente, transmite linitea dimineii, care mi cnt apoi mi
optete c triesc. i adevrat v spun: Nu exist privilegiu mai mare pe pmnt fa de acela de a tri!
Dintre norii aezai parc cu pensula pictorului Divin zresc sfera roie de foc care mi mngie obrazul cu
razele ei calde i plcute la atingere; soarele mi poart gndul prin zri i deprtri imaginndu-mi locuri n
care nu am mai pit dar totui, parc le cunosc! Oftez ironic i ncep s mi imaginez: M imaginez s fiu un
cltor tot restul vieii mele. Un nsetat de a cunoate, un admirator pentru Creator i o fiin umil cu sufletul
bogat i att de luminat! i de-a avea aripi s zbor, mi-a odihni trupul pe crestele munilor nali ca s ajung
ct mai aproape de Adevr.
Continui s mi imaginez c plutesc lent deasupra pdurilor tropicale ce purific aerul ntregii planete, care
elimin oxigen curat, iar, eu adulmec mireasma pur direct de la surs. Apoi, traversez Nilul de la un capt la
cellalt capt, privind vieuitoarele slbatice, rude ale omului ndeprtat, aa numit primitiv. ns cei ce l
numesc astfel sunt mult mai slbatici i mai puin nelepi dect el. Iar ei triesc astzi printre noi.
Visez c planez deasupra celor mai renumite cascade sau prpstii, i chiar peste ntinderile deertului. Simt
stropii de ploaie cum mi alin faa, ridicndu-m deasupra norilor i a furtunilor, ca s pot privi de sus luminile
fulgerelor, ce trosnesc i cad pe pmnt. Vreau s cutreier polii fr a nghea, peisajele Antarcticii s m
hrneasc, iar aurora boreal s m nveleasc i s m nclzeasc. S numr stelele cerului n noapte i
fulgii de zpad ntr-o clip, ca s aflu care sunt mai numeroi. Apoi s m ntorc la ai mei cu drag i s i
privesc, i iubesc. S m retrag pe un deal visnd la lumina lunii, iar dimineaa urmtoare s m poarte ctre
noi cltorii.
Iat c scriu aceste rnduri ptruns de entuziasm, satisfacie ns i mirare! Dac un singur rsrit de soare
ascunde asemenea frumusee, sentiment, emoie, imaginaie sau un izvor interior, care m poart n istorie
peste meleaguri, ri, anotimpuri i timpuri, imaginai-v unde a fi ajuns astzi dac mi-a fi deschis inima i
celorlalte 9478, crora nu le-am oferit niciodat atenie!
Sentimente i scrieri sub mngierea rsritului, este un fragment extras din cartea Vorbind cu
Dumnezeu volumul I. Nu se copiaz sau republic pe alte saituri i pagini. Citete alte articole asemntoare
pe Blog, ori contacteaz-m pe Facebook i nu uita, Citete peste tot!
Atunci lumina ta va rsri ca zorile i vindecarea ta va ncoli repede. Neprihnirea i va merge
nainte.
Atunci vei chema i Domnul va rspunde, vei striga i El va zice: Iat-M.
source: Isaia 58:8,9
http://vorbindcudumnezeu.com/2015/10/10/sentimente-si-scrieri/
Dr. Nicolae Paulescu: Fr Dumnezeu, viaa nu poate fi

explicat
Creaionism i evoluionism
Mari, 07 Octombrie 2014 14:26
Din pleiada de medici pe care Romnia i-a avut la nceputul

secolului al XX-lea, doar despre unul s-a spus c a atins genialitatea. Este vorba de marele
fiziolog Nicolae Paulescu, cel care a descoperit insulina. Nscut n Bucureti, la 30 octombrie
1869, fiul comerciantului Costache Paulescu urmeaz la Paris Facultatea de Medicin, pe care o
termin n 1891. Rmas n capitala Franei nc nou ani, timp n care devine doctor n medicin
i n tiine naturale, obine mai multe specializri n chimie biologic i fiziologie general.
Alturi de tienne Lancereaux, cel mai cunoscut fiziolog din lume n acea vreme, i apar mai
multe lucrri de medicin, care vor constitui unele dintre tratatele de specialitate editate atunci.
Dei i s-a oferit posibilitatea rmnerii n strintate, Paulescu s-a ntors n ar, unde a
continuat munca de cercetare nceput n Occident. Astfel, n 1921, ilustrul cercettor trimite
patru comunicri ctre societatea de Biologie din Paris cu privire la descoperirea pancreinei,
prima form de insulin. La o distan de opt luni, doi tineri i obscuri cercettori canadieni i
fac publice rezultatele lor n aceeai direcie i primesc premiul Nobel pentru Medicin. Protestele
fcute ctre forurile internaionale rmn fr rspuns. Doctorul Paulescu va muri n 1931 cu
amrciunea nerecunoaterii muncii sale de o via.
Cu toate acestea, au existat muli care au apreciat valoarea distinsului medic. Unul dintre fotii
si studeni, Aurel Abramovici, vorbea cu admiraie despre inuta strlucitului savant romn: Ca
profesor, Paulescu era o figur covritoare. Leciile lui de fiziologie erau extrem de
impresionante. Care dintre noi nu a fost cuprins de emoie atunci cnd, n faa unei studenimi
atente i iubite, evoca existena dumnezeirii, a acelei fore supreme n care el credea cu o
convingere neclintit? Viaa lui, pe care o petrecea mare parte n laborator a fost o perseverent
i dezinteresat cercetare a adevrului i o strduin continu i neobosit pentru alinarea
durerilor omenirii. n aceasta punea el tot sufletul, pentru c o considera suprema int a vieii
lui.
La unul dintre cursurile inute la facultatea de medicin despre rolul spitalului, ca aezmnt de
tmduire a suferinelor, i despre medic, ca slujitor al oamenilor, profesorul Paulescu, pornind
de la pasajul Evangheliei dup Matei, capitolul XXV, 36-40: Bolnav am fost i M-ai cercetat
ntruct ai fcut unuia dintr-aceti frai ai Mei, mai mici, Mie Mi-ai fcut, se adresa studenilor
si: Dumnezeu vrea ca iubirea pe care i-o datoreaz oamenii s se reverse asupra bolnavilor
sraci. Toi oamenii, buni sau ri, virtuoi sau vicioi, conaionali sau nu, primesc n spital
aceleai ngrijiri, fr s se in seama de meritele sau nemernicia lor.
ngrijii pe bolnav nu ca pe un frate, ci ca pe nsui Dumnezeu!
Cnd vei intra n vreun spital - spunea el discipolilor si -, dezbrcai-v de patimile de

cupiditate i de orgoliu, lepdai-v i de trndvie i dai-v cu totul bolnavilor, crora s le fii
recunosctori dac, ngrijindu-i, v vor permite s v instruii. () Urmnd preceptele caritii,
ngrijii pe bolnavul mizerabil, nu ca pe un om, nu ca pe un frate care sufer, ci ca pe nsui
Dumnezeu.
Nicolae Paulescu a fost un medic cu tact i deosebit de atent cu pacienii lui. ntr-o zi, pe cnd i-
a fost adus la consult un bolnav srac, plin de pduchi, laborantul doctorului, vznd mizeria pe
care suferindul o lsase pe pardoseala cabinetului, a exclamat nemulumit, n barb: i acesta
fu cu pduchi! Profesorul a prescris bolnavului reeta n care a nfurat i o sum de bani, a
condus pacientul pn la u, dup care i-a replicat tios ajutorului su: Ia mai taci din gur! i
nu te apuca ca un nuc s spui cuiva s nu-l umileti. Cine tie de unde i-a luat? Bietul om
Parc a vrut el s-i ia?!
Conferinele susinute de fiziologul Paulescu n deschiderea leciilor de medicin predate n cadrul

aezmntului spitalicesc Betleem, din Bucureti erau urmrite cu mare atenie de publicul
divers, nu doar de cadrele din spital.
Medicul trebuie s fie un apostol al moralei
Vorbind despre demnitatea profesiei medicale, Paulescu descria portretul ideal al celui chemat s
aline suferinele oamenilor: Medicul trebuie s fie, n acelai timp, un savant care iubete din tot
sufletul tiina medical, adic tiina omului; s fie o fiin care se jertfete pentru alii, pn la
moarte; n sfrit, s fie un apostol al omenirii, sau mai bine zis un apostol al moralei Prin
profesia sa, medicul devine prietenul i confidentul celor ce sufer, fie ei bogai sau sraci, tineri
sau btrni, care-l ascult i se supun prescripiilor lui. Or, cum un medic instruit cunoate
instinctele - i prin urmare i patimile - i este uor ca, prin grai i prin exemplu, s lumineze
omenirea i s-i ndrume educaia social care combate aceste patimi.
Scopul vieii nu este cutarea plcerii
n natur, instinctele sdite de Dumnezeu la toate palierele de existen sunt cele care
guverneaz viaa. ns, dintre vieuitoarele de pe pmnt, doar omul are capacitatea de a
transforma instinctele n acte voluntare. De aici, spune Paulescu, rezult c n timp ce animalul,
nctuat de instincte, nu se abate niciodat de la legile proprii de subzisten, omul liber poate
s ncalce ceea ce a stabilit Dumnezeu. Iar pentru ignorani sau nenelepi, aceast prerogativ
de a-i alege singur modul n care vrea s triasc poate deveni ceva mortal. Un astfel de om nu
remarc i nu reine din via dect senzaiile plcute care nsoesc ndeplinirea unui anumit act.
Iar aceasta este patima, cutarea exclusiv a plcerii. Cnd nu se mai urmrete scopul,
finalitatea instinctului, atunci raiunea pentru care sunt svrite unele fapte dispare, i
persoana se afund n bezna oarb a lipsei de sens, a morii.
De aceea, Paulescu spune c doar morala cretin deine remediul patimilor care bntuie
sufletele oamenilor.
Medicul care fcuse carier n Frana afirma n lucrarea Instincte sociale. Patimi i conflicte.
Remedii morale c dezordinea i lupta dintre oameni n societate sunt efectele a dou patimi
care distrug armonia i pacea n lume: lcomia i dorina de a domina. Nelinitea i grija pe care
omul o manifest n faa viitorului, ca i plcerea pe care o genereaz adunarea fr msur a
bogiilor sunt biruite de voina omului sprijinit pe porunca lui Hristos: Nu v adunai comori
pe pmnt unde moliile le mnnc i unde furii le sap i le fur Nu v ngrijii pentru sufletul
vostru ce vei mnca, nici pentru trupul vostru cu ce v vei mbrca Cutai mai nti
mpria cerurilor.
Pilda unei viei de apostol

n 1921, Cincinat Pavelescu i scria de la Paris lui Paulescu: Tu eti un sfnt i ai o minte larg,
ntrit de o voin nenduplecat i de o putere de renunare excepional. Dup tine va rmne
o oper ntreag i pilda unei viei de apostol. Acest portret succint schieaz n cteva tue
figura marelui om de tiin, descoperitor al insulinei: un profil moral cretin fr pat, dublat de
o putere de cercetare tiinific, ce l-a fcut egalul vestiilor medici fiziologi din Occident: tienne
Lancereaux, cel mai mare anatomo-patolog i clinician din epoc, cu care va alctui Tratatul de
medicin, Julien Huber sau Ernest Scott.
Apelativul maestru, adresat de savanii ntregii lumi medicale, ne ndreptesc s credem c

Paulescu era un nume de referin n medicina mondial de la nceputul secolului al XX-lea.
Fiziologia, ca disciplin care se ocup cu studiul fenomenelor vitale, adic cerceteaz mutaiile de
energie i materie care se petrec la fiinele vieuitoare, i-a dat posibilitatea s deduc existena
sufletului i a lui Dumnezeu, ca autor al naturii.
Paulescu infirm teoriile eronate ale ateismului biologic
Dei n epoc adepii lui Darwin i ai lui Haeckel preau a fi imbatabili, totui, Nicolae Paulescu a
combtut cu succes erorile ateismului biologic i a conchis c finalitatea funciilor fiziologice ale
organismului uman pretinde n mod logic existena lui Dumnezeu. Ipoteza generaiei spontanee,
care st la baza teoriei darwiniste, presupune dou elemente:
1) cauza apariiei vieii a fost la origine combinarea anumitor elemente chimice i
2) formarea substanei vii (viaa) a avut loc spontaneu, adic fr nici o alt intervenie dect a
energiei deinut de materia elementelor care intr n combinaie. Experiena a demonstrat c
nici o fiin vieuitoare nu se nate din materia brut n mod spontan.
Profesorul Paulescu citeaz n sprijinul su o mulime de experimente realizate de Spallanzani,

Schultze, Schwann sau Louis Pasteur, care resping ipoteza generaiei spontanee ca antitiinific.
Energia fizico-chimic este incapabil s efectueze transformarea substanei nensufleite n
substan vie, afirm cu trie fiziologul romn. Trebuie s admitem aici intervenia unor puteri,
altele dect aceast energie. Aadar, creaia nu este efectul hazardului, adic al unor serii de
circumstane ntmpltoare, ci al unei voine, care concepe scopul i dispune mijloacele n
vederea realizrii acestui scop. Finalitatea vital are drept cauz un agent, sufletul, care nu este
perceptibil de simurile noastre i difer prin natura sa de energia fizic. Cauza primar a
existenei sufletului este Dumnezeu.
n concluzie, Paulescu, la finalul cursului de fiziologie, sublinia: Viaa este efectul a dou cauze
imateriale: una, cauza secundar sau sufletul, unic pentru fiecare fiin vieuitoare; alta, cauza
primar sau Dumnezeu, unic pentru totalitatea fiinelor vieuitoare. A demonstra existena unei
cauze prime a vieii, imateriale, unice i infinit nelepte - iat limita sublim la care ajunge
fiziologia. Aceast prim cauz este Dumnezeu. Omul de tiin nu se poate mulumi deci s
zic: Credo in Deum (Cred n Dumnezeu). El trebuie s afirme: Scio Deum esse (tiu c
Dumnezeu exist).
Autor: Augustin Punoiu
Sursa: Ziarul Lumina - Joi, 9 octombrie 2008 | Nicolae Paulescu: Fr Dumnezeu, viaa nu
poate fi explicat
Comments

marius 2014-08-10 14:23
Din acest articol aflu ca N. Paulescu a fost nu numai un mare
cercetator roman in domeniul medical ci si un crestin care exprima
dragoste si curaj, ma bucur ca avem asemenea inaintasi care merita
recunostinta din partea noastra! Felul in care este organizata
societatea actuala impune anumite relatii contractuale intre pacienti
si doctori tocmai pt. a se atinge un nivel corespunzator de servicii
medicale. Si aici intervine problema, in Romania platesc CAS aprox. 6
mil. de persoane si beneficiaza toti in aceeasi masura, la noi
exceptiile cu oameni fara venituri sunt o regula de fapt si ii
consideram neputinciosi de multe ori din oficiu. Grija crestina e ceva
ce se manifesta in familie si in biserica iar in rest trebuie sa
construim o comunitate in care legile statului si cele divine sa fie
asumate, pt. a progresa putin.
marius

AndreiCalin 2014-08-10 17:36
Acest articol are informatii eronate. La baza evolutionismulu i nu sta
abiogeneza. Sunt doua chestiuni diferite. Evolutia este un fenomen
continuu, observat, documentat, real.
Despre abiogeneza nu stim mai nimic.
Sunt doua categorii total diferite.
AndreiCalin

ADMIN claudiu_admin_ot 2014-08-10 18:32
Andrei, te rog frumos s explici clar cu argumente solide, nu cu
vorbe, afirmaia ta: "Evolutia este un fenomen continuu, observat,
documentat, real."
Evoluia nu este un fenomen observabil ci doar presupus. Eu nu vd n

creaie trecnd o specie dintr-una n alta, i nici mcar o specie de
acum 2000 de ani trecnd pn astzi n alt specie.
Documentat pe ce? Pe teoriile unor oameni?
Real? N-o vedem niceri...
claudiu_admin_ot

AndreiCalin 2014-08-10 20:38
Citez claudiu_admin_ot:
Andrei, te rog frumos s explici clar cu argumente solide, nu cu vorbe,
afirmaia ta: "Evolutia este un fenomen continuu, observat, documentat,
real."
Evoluia nu este un fenomen observabil ci doar presupus. Eu nu vd n

creaie trecnd o specie dintr-una n alta, i nici mcar o specie de acum
2000 de ani trecnd pn astzi n alt specie.
Documentat pe ce? Pe teoriile unor oameni?
Real? N-o vedem niceri...
Sa o luam pe rand.
1. Cred ca ti s-a repetat de multe ori ca evolutia nu este observabila
decat la nivel microevolutiv pe parcursul a 2000 de ani, nu?
2. Specie : Categorie sistematic fundamental subordonat genului,

care cuprinde animale i plante cu trsturi i nsuiri comune.
Indivizii unei specii pot fi diferentiati de indivizii altei specii prin
faptul ca nu se pot reporduce intre ei. Cu alte cuvinte, membrii unei
specii se pot reproduce numai cu ei insisi.
3. Pe baza definitiei de la #2, putem trage concluzia ca exista multe

specii noi aparute si observate.
http://www.ehow.com/facts_7628656_primula-kewensis.html
O planta hibrid, noua specie, care nu se poate inmulti decat cu alti
indivizi din aceeasi specie.
Alte observatii la muste:

http://evolution.berkeley.edu/evolibrary/article/evo_45
Sunt multe altele. Poti gasi aici, daca cauti sa citesti:

http://www.talkorigins.org/faqs/faq-speciation.html
4. Foarte bine ca sunt documentate pe teorii.

TEORE, teorii, s. f. 1. Rspuns sau soluie la o chestiune tiin ific,
bazat pe dovezi i coordonat sistematic cu alte rspunsuri ntr-un
ntreg doctrinar; interpretare bine ntemeiat a dovezilor.
5. Foarte reala. O vezi peste tot. Fara evolutie nu am fi avut

diversitatea oamenilor, sau speciilor de pe pamant.
Citat:
Ipoteza generaiei spontanee, care st la baza teoriei darwiniste
Aceasta afirmatie este falsa. De asta ziceam. Abiogeneza nu sta la
baza evolutiei. Nu demonstrezi nimic despre evolutie daca vorbesti
de abiogeneza.
AndreiCalin

cristirg 2014-09-10 11:18
"Progresele stiintifice din deceniile sapte si opt ale secolului XX au
inceput sa ridice numeroase obiectii atotputernicei ideologii
evolutioniste prezentate ca unica teorie stiintifica legitima. Prin
rezultatele geneticii moleculare, ale embriologiei si ale altor stiinte
biologice, evolutionismul era pus in dificultate.
Au aparut carti stiintifice ce criticau teoria lui Darwin, printre care

amintim Implicatiile evolutiei (1961) de G. A. Kerkut, profesor de
fiziologie si biochimie la Unversitatea Southampton in Anglia, si
Evolutia organismelor vii (1973) de Pierre Grass, unul din marii
biologi contemporani, fostul presedinte al Academiei Franceze de
Stiinte.
Pierre Grass isi incheia cartea cu urmatoarele cuvinte: "Prin uzul si

abuzul unor postulate ascunse, al unor indraznete si adesea
neintemeiate extrapolari, s-a creat o pseudo-stiinta. Ea prinde
radacini in chiar miezul biologiei, facand sa rataceasca numerosi
biochimisti si biologi, ce cred in mod sincer ca acuratetea
conceptelor fundamentale a fost demonstrata, ceea ce este departe
de realitate".
Pe la sfarsitul anilor 1980 o importanta fisura apare in esafodajul

evolutionist. Renumitii paleontologi Niles Eldredge si Stephen Jay
Gould si-au publicat noua teorie evolutionista a echilibrului punctual,
care demasca lipsa formelor de tranzitie in arhiva fosilelor. Apoi tot in
acei ani in geologie e reabilitata teoria catastrofelor. Darwinismul
sustinea formarea uniforma a straturilor geologice, pe cand teoria
catastrofelor ce prindea teren din ce in ce mai mult in lumea
academica spuneau ca toate straturile s-au format prin inundatii si
alte catastrofe similare.
In ultimii ani Philip Johnson a devenit unul dintre principalii critici ai

darwinismului. Johnson a predat dreptul 30 de ani la Universitatea
Berkeley din California, fiind specialist in analizarea logicii
argumentelor. Citind lucrarile apologetice ale darwinismului a sesizat
magia discursurilor din aceste lucrari, bazate nu atat pe argumente
stiintifice, ci pe butade retorice, insotite de amanunte de specialitate
pentru impresionarea marelui public, necunoscator al detaliilor ce tin
de stiintele biologice. In 1991, Johnson a tiparit cartea Darwin sub
acuzatie, caracterizata de o luciditate a gandirii concretizata printr-o
argumentatie temeinica, in contrast cu discursul retoric si alambicat
al darwinistilor."
cristirg

cristirg 2014-09-10 11:21
In 1996 biochimistul Michael Behe in cartea Cutia neagra a lui Darwin
arata ca recentele descoperiri din biochimie nu se impaca cu
darwinismul. Fara sa faca parte din miscarea creationista stiintifica,
el vorbeste de proiectarea mecanismelor biochimice
interdependente , ceea ce exclude o evolutie autonoma a acestor
procese.
In 1997 cartea Nu intamplator! A biofizicianului Lee Spetner a dat o

alta lovitura darwnismului. El s-a ocupat 30 de ani cu mutatiile
genetice, aratand ca acestea niciodata nu vor duce la schimbarile
transformiste interspecii pretinse de evolutionisti, evidentiind
totodata limitele variatiilor genetice in cadrul aceleiasi specii. In
1998 publicarea cartii Deducerea existentei unui plan a profesorului
de matematica si filosofie William Dembski, convertit la ortodoxie
aduce o argumentatie solida (bazata pe legile probabilitatilo r
matematice) care demonstreaza ca ordinea si complexitatea lumii nu
pot fi justificate prin cauze naturale.
Cu toate ca evolutionismul este prezentat exclusiv ca incununare a

eforturilor stiintifice de a descifra tainele lumii, este in mod
fundamental o filosofie atee ce pretinde un act de credinta aprioric,
un angajament efectiv fata de ideologia materialista ce vrea sa-L
alunge pe Dumnezeu din orice teorie a originii si sensului cosmosului.
Daca natura e singura realitate care exista, ea poate si trebuie sa-si
justifice intr-o maniera exhaustiva existenta si mai mult sa fie
capabila de a-si savarsi propria complexitate si diversitate din
univers.
Pentru impunerea evolutionismulu i nu atat dovezile stiintifice sunt

necesare, ci imperativul excluderii lui Dumnezeu din existenta
noastra, pentru a legitima unica formula acceptabila de explicare a
lumii: materialismul absolut. In acest sens e graitoare afirmatia
geneticianului Richard Lewontin consemnata in studiul Billiions and
Billions of Demons publicat in 1997: "Noi tinem partea stiintei in ciuda
absurditatii evidente a unora dintre explicatiile ei, in ciuda esecului
sau de a implini multe din extravagantele sale fagaduinte de viata si
sanatate, in ciuda tolerarii de catre comunitatea stiintifica a unor
povesti inconsistente luate ca atare, fiindca ne-am luat un
angajament prioritar, un angajament fata de materialism. Nu
metodele si institutiile stiintifice ne constrang sa acceptam explicatia
materialista a lumii fenomenale, ci, dimpotriva, aderenta noastra
apriorica la cauzalitatea materialista ne obliga sa cream un aparat de
investigare si un set de concepte ce produc explicatii materialiste,
indiferent cat de potrivnice intuitiei, indiferent cat de mistificatoare
pentru cei neinitiati. Mai mult, materialismul este absolut, caci nu
putem sa acceptam ca un Picior Divin sa ni se puna in prag".
cristirg

cristirg 2014-09-10 11:24
Problema inceputului lumii depaseste premisa stiintifica ce pretinde o
uniformitate a proceselor si a legilor fizice. Din perspectiva
duhovniceasca a Sfintilor Parinti evenimentele petrecute dinaintea
caderii in pacat s-au desfasurat dupa o alta logica decat cea cu care
operam dupa cadere.
Din pacate, astazi, cu toate ca s-au facut eforturi serioase din partea
stiintei de a se depasi o conceptie simplista si autosuficienta care sa
proclame triumful exclusiv al ratiunii autonome, mai sunt tendinte
captive orgoliului luciferic ce vor sa cuprinda integral taina existentei
creatiei, printr-o cunoastere ce-L exclude pe Dumnezeu.
Afirmatia prin care se arata ca taina inceputului nu poate fi cuprinsa

deoarece acea lume a inceputului functiona dupa niste legi
inobservabile de logica discursiva, lezeaza major orgoliul savantilor
care sunt siguri de infailibilitate a metodelor lor de explicare a cauzei
si a finalitatii lumii. Din acest punct de vedere, evolutionismul
ramane o teorie fara semnificatie, la care s-ar putea renunta usor,
daca s-ar gasi o teorie alternativa prin care sa se ofere o explicare
autonoma a aparitiei lumii. Dar se tine atat de mult la aceasta teorie
(cu toate insuficientele ei) tocmai pentru ca este expresia cea mai
clara in plan stiintific a acelora care vor sa inteleaga lumea, fara
Dumnezeu."
cristirg

AndreiCalin 2014-09-10 17:24
"Zoologists and botanists are nearly unanimous in considering
evolution as a fact and not a hypothesis. I agree with this position and
base it primarily on documents provided by paleontology, i.e., the
history of the living world ... [Also,] Embryogenesis provides valuable
data [concerning evolutionary relationships] ... Chemistry, through its
analytical data, directs biologists and provides guidance in their
search for affinities between groups of animals or plants, and ...
plays an important part in the approach to genuine evolution."
(Pierre P. Grasse, Evolution of Living Organisms, Academic Press, New
York, 1977, pp. 3,4,5,7)
"The third assumption was that Viruses, Bacteria, Protozoa and the
higher animals are all interrelated. It seems from the available
evidence that Viruses and Bacteria are complex groups both of which
contain a wide range of morphological and physiological forms. Both
groups could have been formed from diverse sources so that the
Viruses and Bacteria could then be an assembly of forms that contain
both primitive and secondarily simplified units. They would each
correspond to a Grade rather than a Subkingdom or Phylum. We have
as yet no definitive evidence about the way in which the Viruses,
Bacteria, or Protozoa are interrelated."
"We are on somewhat stronger ground with the assumption that the
fishes, amphibia, reptiles, birds and mammals are interrelated."
"It is possible that this type of evolution can explain many of the
present-day phenomena, but it is possible and indeed probable that
many as yet unknown systems remain to be discovered and it is
premature, not to say arrogant, on our part if we make any dogmatic
assertion as to the mode of evolution of the major branches of the
animal kingdom."
(Kerkut, G.A., Implications of Evolution, Pergammon Press, 1960, p.

151, 153, 155)
"The extreme rarity of transitional forms in the fossil record persists

as the trade secret of paleontology. The evolutionary trees that adorn
our textbooks have data only at the tips and nodes of their branches;
the rest is inference, however reasonable, not the evidence of fossils.
Yet Darwin was so wedded to gradualism that he wagered his entire
theory on a denial of this literal record:
Darwin's argument still persists as the favored escape of most
paleontologists from the embarrassment of a record that seems to
show so little of evolution directly. In exposing its cultural and
methodological roots, I wish in no way to impugn the potential
validity of gradualism (for all general views have similar roots). I only
wish to point out that it is never "seen" in the rocks.
Paleontologists have paid an exorbitant price for Darwin's argument.
We fancy ourselves as the only true students of life's history, yet to
preserve our favored account of evolution by natural selection we
view our data as so bad that we never see the very process we
profess to study.
For several years, Niles Eldredge of the American Museum of Natural
History and I have been advocating a resolution to this uncomfortable
paradox. We believe that Huxley was right in his warning. The
modern theory of evolution does not require gradual change. In
fact, the operation of Darwinian processes should yield exactly
what we see in the fossil record.
(Gould, S. J. 1980. "The Episodic Nature of Evolutionary Change" in

The Panda's Thumb, pp. 179-185. New York: W. W. Norton & Company)
Despre Phillip Johnson:

http://www.talkorigins.org/faqs/johnson.html
"The micromutational view of Darwin, Fisher and others is clear:

adaptations arise by allelic substitutions of slight effect at many loci,
and no single substitution constitutes a major portion of an
adaptation. There are, in contrast, at least two forms of
macromutationism [reference omitted]. The first is exemplified by
the extreme saltationism of Goldschmidt [reference omitted]: single
'systemic mutations' produce important, complex adaptations in
essentially perfect form (Goldschmidt believed that systemic
mutations were chromosomal rearrangements) . As Charlesworth
[reference omitted] notes, this 'strong' version of macromutationis m
is almost certainly wrong. It is highly unlikely that a single mutation
could create adaptations as complex as eyes or legs, much less new
taxa differing by many adaptations.
The second form of macromutationis m posits that adaptation often

involves one or a few alleles of large effect. Although these alleles do
not produce perfect adaptations by themselves, they are responsible
for a large portion of the adaptation. This 'weak' version, which is
more realistic than Goldschmidt's view, is the form of
macromutationism we consider in the rest of this article. Although
the term 'macromutationis m' has unfortunate historical connotations,
we use it for lack of a better word."
Orr, H.A. and Coyne, J.A. "The Genetics of Adaptation: A
Reassessment," American Naturalist vol. 140, p.726 (1992).
"It is a tenet of evolutionary biology that adaptations nearly always
result from the substitution of many genes of small effect". (Emphasis
added) (Orr and Coyne, p. 725)"
Michael Behe preia, si scoate din context pasaje din lucrearea lui Orr
si Coyne, care vorbeste despre faptul ca mutatiile functioneaza intr-
un mod diferit fata de ce se credea pana acum.
Fizicianul Lee Spencer nu a dat nici o lovitura. Nu s-a ocupat 30 de

ani cu mutatiile genetice, ci cu studiul teologiei evreiesti, de cand s-a
mutat in Israel in anii 70. In cartea lui, argumentele lui stiintifice se
bazeaza pe biologie moleculara (in care nu are studii), argumente
care au fost dovedite false. Citeste mai mult aici:
http://www.talkreason.org/articles/spetner.cfm
Principalul argument al lui William Dembski este ca "daca totul din

jur pare creat, atunci intr-adevar este". In concordanta cu ce a scris
el, se poate spune ca, daca trag 5 carti dintr-un pachet de 52 de carti
si nu iese o chinta, atunci a fost intamplator. Daca iese o chinta,
atunci cineva a aranjat cartile.
Mai multe aici:
http://www.talkorigins.org/faqs/information/dembski.html
http://rationalwiki.org/wiki/William_Dembski
Dembski a fost asociat cu Discovery Institute, institutie de
pseudostiinta.
In concluzie, evolutia a fost dovedita reala.

http://ortodoxiatinerilor.ro/creationism-evolutionism/20607-fara-dumnezeu-viata-nu-
poate-fi-explicata
Rodica Lesanu a distribuit postarea publicat de Asociatia Misionara "Frati Adevarati".

12 octombrie la 09:44
Asociatia Misionara "Frati Adevarati"

Cnd te-ncrezi n Dumnezeu

S-l lai pe El s rnduiasc
A tale planuri ce le ai
i nu tu, El s hotrasc.
Cci Dumnezeu cunoate totul

Iar tu accept cci e drept
De ia sau d ,El nu greete
Tu fi atent i nelept.
i cnd i va sfri lucrarea

Te vei mira i vei striga
Traisc Domnul, aleluia
Sunt toate n favoarea mea. (Ghita Wagner)
http://www.fratiadevarati.org
Parus Adina a distribuit fotografia postat de Mango Music.
mi place Comenteaz
Distribuie
6 persoane apreciaz asta.
Dac ai ti ct de mult cer ajutor cei adormii!

Date: octombrie 17, 2015
Author: admin
Dac ai ti ct de mult cer ajutor cei adormii! Fiindc dup moarte nu exist pocin i ca oameni au plecat
i ei cu pete i prihane i vznd c ajutorul celor vii mpreun-lucreaz i ajut mult la a se desvr i i lini ti,
ei i doresc mult, cer i tnjesc s fie pomenii de cineva. Cu dor a teapt ca s se ridice vreun preot sau
vreun cretin virtuos din neamul lor care s-i pomeneasc i pe ei.
i voi istorisi aici o vedenie a unui episcop pe care am auzit-o din gura lui, episcop cu care am mpreun-
liturghisit n urm cu civa ani. Spunea c era un preot care fusese biruit de vin i de aceea se mbta. Iar
aceasta s-a petrecut muli ani la rnd. n celelalte ns era un preot virtuos i evlavios. ntr-una din zile a but
vin, dup obicei, i s-a mbtat. Apoi, mai nainte de a se trezi bine, a mers i a liturghisit, dar cu ngduin a lui
Dumnezeu i-a czut jos din Sfntul Trup i Snge al Domnului. Srmanul a nghe at de spaim, gndindu-se la
canonul aspru pe care avea s-l primeasc de la episcopul su. Dup ce s-a mrturisit episcopului, acesta i-a
spus:
Mergi i te voi anuna cnd s vii ca s-i dau canon.
i pe cnd episcopul a luat n mn condeiul ca s semneze caterisirea, fiind el singur, a avut deodat o
vedenie. Se fcea c vede naintea sa o mulime mare de oameni de tot felul, de toate vrstele i rnduielile.
Episcopul a rmas uimit i l-a cuprins frica de ceea ce vedea. Atunci to i acei oameni i-au spus ntr-un glas:
Preasfinite, s nu-l punei la canon pe preot, s nu-l caterisi i.
Dup aceasta s-au fcut nevzui.
Episcopul trimite preotului ntiinare s vin la el, iar acesta a venit tremurand, cci se gndea la caterisirea
lui. Episcopul l ntreab:
Ia spune-mi, pomeneti multe nume la Liturghie?
Stpne, la Proscomidie pomenesc multe nume, de la mprat pn la srac.
Mergi i atunci cnd liturghiseti pomenete ct de multe nume po i i ia aminte s nu te mai mbe i. E ti
iertat.
Dup aceasta preotul, cu ajutorul lui Dumnezeu, s-a izbvit de patima be iei.
Arhim. Efrem Filotheitul, Povee printeti, Editura Evanghelismos, 2015
Posted in: Pr. Efrem Filotheitul, Sfaturi duhovniceti.

Last Modified: octombrie 17, 2015
http://manastireasuruceni.md/sfaturi-duhovnicesti/daca-ati-sti-cat-de-mult-cer-ajutor-cei-adormiti.html
Modul in care ii judeci pe

altii arata cum te judeci pe
tine insuti
ON 29 AUGUST 2015 BY ALIEDRA IN DEZVOLTARE PERSONALA
De multe ori credem despre noi ca suntem bine asa cum suntem, si nici o alta persoana
n-ar trebui sa ne critice pentru ca pana la urma este viata noastra si deciziile pe care le
luam ne apartin. Si cu toate astea, de ce nu gandim la aceiasi parametri cand este vorba
de viata altora? In general ii judecam pe altii atunci cand noi credem ca ceva nu este in
regula la noi.
Invata sa-i cunosti pe ceilalti inainte sa-i judeci. Pana la urma nu ai de unde sa stii de ce
acea domnisoara a iesit in public nemachiata, sau de ce anumite persoane au anumite
comportamente, si exemplele pot continua. Pana la urma sa nu uitam ca nici noi nu
suntem perfecti si uneori facem un lucru pentru care, din prisma noastra de gandire, am
merita sa fim judecati de ceilalti. Bineinteles, sunt anumite aspecte in baza carora putem
sa judecam, insa pana la urma haide sa arunce piatra cel care se simte fara vina.
Probabil ca stii pana acum ca de obicei lucrurile care ne deranjeaza la ceilalti sunt exact
lucrurile care le vedem si nu le putem controla la noi insine. Asa ca inainte sa vedem
paiul din ochiul altuia hai mai intai sa vedem barna din ochiul nostru.
https://mesajdivin.wordpress.com/2015/08/29/modul-in-care-ii-judeci-pe-altii-arata-cum-te-judeci-pe-tine-insuti/
Razboiul Nevazut a distribuit fotografia postat de Leorintiu-Buie Alina Coralia.

Leorintiu-Buie Alina Coralia pn n MARI DUHOVNICI ORTODOCI

https://www.facebook.com/groups/1447503195564256/
mi place Comenteaz Distribuie

33 de persoane apreciaz asta.
Comentarii
Camelia-Mariana Juglan JUST!

mi place Rspunde 1 20 octombrie la 21:15
Mihai Ando Bogdan Duca

20 octombrie la 22:03 Bucureti
Ce face confesionalismul din cretini....
Un cretin autentic trebuie s fie ortodox- adic s cread drept- Dar trebuie s fie i catolic, s cread n vocaia
universal a credinei, s nu rmn blocat n naionalisme sau ghettoizri liturgice.
El trebuie s fie evanghelic- pentru c Evanghelia trebuie s fie centrul credinei sale.
El trebuie s fie adventist- pentru c sperana sa este n a doua venire a Domnului. Trebuie s fie baptist, pentru c el
crede ntr-un Botez spre iertarea pcatelor.
S fie penticostal- pentru c e imposibil credina fr lucrarea harului Duhului Sfnt.
De cnd ne-au prostit dracii s rupem Biserica, ne simim mai bine ca ortodoci, catolici, baptiti sau adventiti i uitm c
suntem cretini.
Rodica Lesanu a distribuit postarea publicat de Ioana Nuta Retegan.
13 ore
mi place Comenteaz Distribuie
eni si animale
''Consideratia sfntului se extinde pn si asupra animalelor si lucrurilor, pentru c n fiecare creatie el

vede un dar al iubirii lui Dumnezeu si nu vrea s-I rneasc aceast iubire tratndu-I darurile cu
neglijent sau cu indiferent.
Pr. Dumitru Stniloae (Rugciune si sfintenie)
'' Animalele au fost create ca sa fie subordonate omului, de aceea soarta lor este strans legata de cea a
omului. S-a spus ca daca omul isi gaseste implinirea in Dumnezeu, asa si animalele isi gasesc in om
starea de la inceput, cea lipsita de salbaticie. Inainte de caderea omului in pacat nu exista un dezacord
intre om si animale. Creatia lui Dumnezeu nu este o carpeala. Scriptura afirma ca toate cele create de
Dumnezeu "erau foarte bune", adica toate erau intr-o deplina armonie. Pacatul este cel care aduce in
creatie lipsa armonie.''
Adrian Cocosila
"Sa nu socotesti ca sufletul animalelor este mai vechi decat ipostasa trupurilor lor si nici ca ramane mai
departe dupa descompunerea trupului! Fugi de vorbaria prosteasca a falnicilor filosofi, care nu se
rusineaza sa spuna ca sufletele lor si sufletele cainilor sunt la fel unele cu altele."
(Omilii la Hexaimeron., 8, 2, p. 159) Sf.Vasile cel Mare
Corella Rosemary Banciu pn n APROAPE TOTUL DESPRE SANATATE...

2 ore
Neiertarea este clasificata n tratatele de medicina drept o boala. Potrivit dr. Steven Standiford, sef de
chirurgie la Cancer Treatment Centers din America, refuzul de a ierta ii imbolnaveste pe oameni.
Pornind de la aceeasta idee, terapia iertarii este acum folosita pentru a ajuta la tratarea bolilor, cum ar fi
cancerul.
"Este important sa tratezi ranile sau tulburri emotionale deoarece ele chiar pot mpiedica reaciile la
tratamente, chiar dorina de a urma un tratament"
Consecintele mortale ale NEIERTARII
Neiertarea este clasificata n tratatele de medicina drept o boala. Potrivit dr. Steven Standiford, sef de chirurgie la Cancer
Treatment Centers din America,
SUNTSANATOS.RO|DE SUNTSANATOS.RO
mi place Comenteaz
Distribuie
http://suntsanatos.ro/consecintele-mortale-ale-neiertarii-3989.htm
Consecintele mortale ale NEIERTARII
Sanatate
Neiertarea este clasificata n tratatele de medicina drept o boala. Potrivit dr. Steven
Standiford, sef de chirurgie la Cancer Treatment Centers din America, refuzul de a ierta ii
imbolnaveste pe oameni.
Pornind de la aceeasta idee, terapia iertarii este acum folosita pentru a ajuta la tratarea
bolilor, cum ar fi cancerul.
"Este important sa tratezi ranile sau tulburri emotionale deoarece ele chiar pot
mpiedica reaciile la tratamente, chiar dorina de a urma un tratament", a explicat
Standiford.
8835 2
6
Dintre toti pacientii cu cancer, 61% au probleme cu iertarea, si dintre acestia, la mai
mult de jumtate sunt severe, potrivit unui studiu efectuat de Dr. Michael Barry, un preot i
autor al crii, Proiectul Iertarea.
"Inmagazinarea acestor emotii negative, aceast mnie i ur, creeaz o stare de

anxietate cronica", a spus el.
"Anxietatea cronica produce foarte previzibil exces de adrenalina si cortizol, ceea

ce diminueaza productia de celule natural killer, soldatii corpului in lupta
impotriva cancerului", a explicat el.
Barry a mai spus ca primul pas in procesul de invatare a iertarii este sa realizam ct de mult
am fost iertai de Dumnezeu.
"Atunci cnd o persoan iart din inim - care este standardul de aur, vedem n Matei 18,
iertarea din inim - ea este capabila s gseasc un sentiment de pace. Destul de des
pacientii nostri se refera la faptul c se simt mai usori. ", a spus el.
Barry a mai spus ca cei mai multi oameni nu isi dau seama ce furie i ur poarta, pn cand
nu au lsat-o s plece.
Sursa: http://www.cbn.com/cbnnews/healthscience/2015/June/The-Deadly-Consequences-of-
Unforgiveness/
- See more at: http://suntsanatos.ro/consecintele-mortale-ale-neiertarii-

3989.html#sthash.Akv3cOfA.dpuf
Sorteaz dup
Cele mai populare
Adaug un comentariu...
Tina Tinelly
Lucreaz la Institutie bugetara
" Si ne iarta noua greselile noastre precum si noi iertam gresitilor nostri " mai graitor decat aceasta iertare
nu exista , si alte cuvinte sunt de prisos .Iertarea este vindecarea sufletului, de orice boala.
mi place Rspunde 2 22 Septembrie 2015 16:57
Costel Holospin
Consilier Juridic (Legal Adviser) la Companie privata
" Si ne iarta noua greselile noastre precum si noi iertam gresitilor nostri " Cati dintre noi o facem din toata
fiinta noastra si nu doar superficial sau din complezenta iar dupa ce am zis ca iertam purtam in noi
amintirea ?
mi place Rspunde 6 ore
Iuly Buga
Da,asa este,sa ierti este foarte bine pentru psihicul tau,pentru sufletul tau ,dar sa poti ,nu se pot uita
vorbe grele,rautati si astea duc la imbolnavirea corpului,a sufletului,tre sa fi puternic sa treci peste toate
rautatile
Angela Morar
Lucreaz la Pensionar
Este adevarat ! Cand ai iertat din inima dobandesti o liniste sufleteasca si viata ti se pare mai frumoasa !
Iertand vei fi si tu iertat de Dumnezeu !
Cadar Constantin
Sc. Gen. "Sf. Varvara"
Cred ca nu o Sa mi fiu sanatos niciodata:)
mi place Rspunde 3 18 Iulie 2015 16:40
Marilena Dorina Teutes

Nici eu
Ramona Etna
Voluntar la Izvorul Tmduirii Bacu
emoticon smile Cei ce nu pot ierta...Ce zice rugaciunea Tatl Nostru?...I NE IART NOU GREELILE
NOASTRE ,PRECUM LI NOI IERTM GREIILOR NOTRI Deci ...cei care ierati greu sau deloc....nu
mai spuneti Tatal Nostru ca-l maniati pe Dumnezeu!!! Smeriti-va intai...lasa-ti mandria si nu mai fiti
inversunati si mai presus de toate....NU MAI JUDECATI! Caci ...pana la urma....murim cu totii intr-un
final !
mi place Rspunde 12 Iulie 2015 21:12
Stefan Viorel Marina

Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Drept si Administratie Publica
RUGACIUNEA E RUGACIUNE.....DUMNEZEU E IUBIRE NU MANIE....
Un Val
iert neconditionat chiar si pe cel viclean pot ierta e un dar de la dumnezeu iar daca iertarea si toleranta e
prostie ptr unii e strict problema lor
Marina Nastaca
Colegiul Tehnic "Mihai Bcescu", Flticeni
eu nu iert usor!!!! asta e modul meu de a fi,nu pot sa fac nimik ptr a ma schimba!!daca cineva ma jigneste
sau ceva mai grav ptr mine nu mai exista ! ce pot sa fac??? nici eu nu sunt multumita de acest
comportament
Lidia Popa
Lucreaz la Project Romanian Rescue ("PRR")
Dumnezeu ne poate ajuta sa iertam din toata inima . Chiar si in rugaciunea domneasca este specificat
acest aspect al iertarii : Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Este
foarte clar , ca functie de cum iertam noi asa ne iarta si Dumnezeu pe noi ... Deci e foarte important sa
iertam din toata inima !!!
Sita Popa
Brila
Lidia Popa eu chiar nu puteam intelege cum Ne poate ierta Dumnezeu greselile. Am inteles in momentul
in care am fost parinte.Ierti orice copilului tau!
Paul Trif
Sales Associate la Hendrick Honda
Caut l pe Dumnezeu care cred ca ti ar putea da unele sfaturi cu ajutorul unui duhovnic bun. As vrea sa
pot sa ti spun care este tehnica iertrii dar pur si simplu nu exista alta decat iertarea ca atare. Cred ca pt
a ierta trebuie sa poti sa vrei sa accepi o nfrngere a egoului
Isabella Glanger
Universitatea Bucuresti-Facultatae de Limbi i Liberaturi Strine
Sita Popa Si eu i-am iertat totul fiicei mele, insa nu pot ierta un om care o loveste, se foloseste de ea si ii
distruge viata!
Costel Holospin
Consilier Juridic (Legal Adviser) la Companie privata
Isabella Glanger- Trebuie sa iertam tot ! Incercati sa studiati despre profilul victimei, fica dv a acceptat de
buna voie si nesilita de nimeni un om care o loveste, se foloseste de ea si ii distruge viata ! Toate acestea
se intampla cu acceptul ei si cu ingaduinta lui Dumnezeu. Cand isi va lua lectia pe care probabil inca nu a
inteles-o totul va disparea.
Flory Ghenghea
Arezzo
O edin o singura posibilitate roag te .Rugciunea te pune n contact cu Dumnezeu care este doctorul
sufletului i trupului...Doamne ajuta.Iti recomand sa citeti biblia ...noul testament ...te mbriez cu mult
drag...eu aa am reuit dup ani i ani de zbucium
Filip Maria
Administrator/Manager la Lolifil Srl
Atunci cand iertam ,ne simtim eliberati ,nuami sa o facem din toat inima si sa si uitam
mi place Rspunde 2 28 Iunie 2015 14:33
Facebook Comments Plugin

Corella Rosemary Banciu pn n MEDICINA NATURIST
6 ore
"Grasime vegetala, dietetica, usoara"... Acestea sint proprietati care li se atribuie in reclame margarinei si
grasimilor vegetale hidrogenate. TOTAL FALS. Prea adesea, ceea ce este prezentat ca minunat in
reclamele televizate se dovedeste a fi doar o afacere grasa pentru conturile fara fund ale marilor
industriasi.
Efectele nefaste ale margarinei
Asa cum spuneam mai sus, pe termen lung, margarina provoaca aparitia bolilor cardiovasculare, a bolilor
neurodegenerative. Atuncicand sint asimilate de catre organism, aceste grasimi afecteaza sistemul
imunitar, determina o sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii si chiar la cancer. Margarina poate
dezvolta si rezistenta la insulina, in cazul diabeticilor.
Cand grasimile asa-zis vegetale din margarina sint incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar,
ele impiedica activitatea acestora. Aceasta inseamna ca se ajunge, treptat, la o sensibilitate mai mare la
infectii, la intoxicatii, la cancer. Nutritionistii spun, cu o gluma amara, ca nu exista mijloc mai eficient de
paralizare a sistemului imunitar decat consumul de margarina si de alimente prajite.
1. l mihai4 said, on septembrie 2, 2011 at 12:34 pm
http://www.jurnalul.ro/stiri/externe/criza-diplomatica-majora-intre-turcia-si-israel-589076.html
Apreciaz
Rspunde
2. STOP RFID 666 said, on septembrie 2, 2011 at 7:25 pm
DOCTORUL ALEXANDRU PESAMOSCA DOCTOR FARA DE ARGINTI INGERUL COPIILOR
n Top Medici, despre Profesorul Alexandru Pesamosca se scrie c este cel mai mare chirurg pediatru din
Romnia, gonit de ministrul sntii. Ministrul Sntii cel economist. Se ntmpla acum 3 ani: Profesorul
Alexandru Pesamosca este considerat de foarte multi pacienti si specialisti drept cel mai mare chirurg
pediatru din tara noastra. El este acela care gaseste intotdeauna cele mai extraordinare si mai eficiente
solutii impotriva unor boli teribile. La 76 de ani, profesorul apreciaza ca in cariera sa a operat 45.000 de
copii. Zeci de mii de copii uratiti de malformatii, care au scapat de stigmate ce i-ar fi putut marca pe viata si
sunt acum oameni normali. Pentru a fi aproape de sala de operatie, profesorul Pesamosca locuia de ani de
zile intr-o camaruta din Spitalul de Pediatrie Marie Curie Budimex, unde se odihnea intre interventiile pe
care le efectua dimineata si cele de dupa-amiaza. Pentru ca profesorul a depasit varsta de 70 de ani,
ministrul Sanatatii i-a trimis un act care-i anunta incheierea contractului de prestari servicii medicale si ii
interzicea oficial sa mai consulte si sa mai opereze in spital. Actul de la Cabinetul ministrului Sanatatii,
Eugen Nicolaescu, se incheia cu somatia ca profesorul Pesamosca sa elibereze urgent camaruta de la clinica
de Chirurgie. Prof. Dr. Alexandru Pesamosca: Nu am nici un regret, daca as mai trai o data, tot asta as face
si tot la fel, iar cea mai mare realizare a mea e ca am respectat bolnavul si la debutul meseriei ca si astazi
Top Medici.
Potrivit Ordinului 27 din 11 ianuarie 2006, emis de Ministerul Sanatatii, medicii de peste 70 de ani nu mai
aveau dreptul sa profeseze. Printre acestia si Profesorul Doctor Alexandru Pesamosca. Profesorul Pesamosca
era dat afara din Spitalul Budimex, pentru a fi respectat ordinul ministrului sanatatii. Pe 19 ianuarie 2006,
Prof. Dr. Alexandru Pesamosca a primit vestea din partea conducerii spitalului. Nu mai avea dreptul sa
profeseze. Va facem cunoscut ca, incepand cu data prezentei, va inceteaza contractul individual de munca.
Urmeaza a va intocmi nota de lichidare. Cand a ramas vaduv, in 1999, nea Pesi cum era alintat de colegii
mai tineri s-a mutat in spital. Locuia intr-o camaruta plina cu lucrari de doctorat, carti, fotografii, desene
ale unor copii, un pat si un televizor. Faptul ca Profesorul se afla mereu in spital insemna un ajutor pentru
ceilali medici. Veneau colegi si la doua noaptea din blocul operator si imi spuneau: nea Pesi, veniti ca n-am
vazut in viata mea asa ceva. Si eu ziceam: normal ca n-ai vazut, ca viata ta e prea scurta. Profesorul a
facut un memoriu catre ministrul Nicolaescu in care cerea sa i se permita prelungirea activitatii medicale.
Nu am nimic cu reformele lui Nicolaescu. Dar spitalul asta este practic facut de mine. Mai toti care acum
sunt doctori de la mine au invatat meserie. Atat timp cat sunt inca apt de a face aceasta meserie, nu vad de
ce ar trebui sa ma retrag. Realizez ca nu mai sunt verde. Sunt vested. De aceea nu mai fac operatii
complexe care dureaza 6-7 ore, ci cele mai usoare sau dau instructiuni.
Am iubit mult copiii, toata viata m-a urmarit zambetul lor de dinaintea unei operatii. Zambeau intr-un fel
pe care mi-e greu sa-l descriu. Cam toti aveau aceeasi reactie. Zambeau cu lacrimi in ochi. Spaima, durere,
resemnare, speranta. Si mila, cu zambetul ala imi cereau toata mila din lume. Cum sa nu te tulbure
imaginea asta? Si totusi, n-aveam voie sa gresesc, eram obligat sa ignor orice emotie. Prof.Dr. Alexandru
Pesamosca.
Acum vreo 12 ani, au venit la el parintii unui copil grav bolnav. Erau de undeva, de prin Ardeal. Au fost la
zeci de medici din tara. Toti ridicau neputinciosi din umeri si spuneau sec, fara nici o sovaiala, ca nu mai e
nimic de facut.
Doar unul din ei, mai milostiv, si-a calcat peste orgoliu si le-a zis ca singura incercare ar mai fi la Bucuresti,
la profesorul Pesamosca. A doua zi parintii erau in cabinetul renumitului medic.
Profesorul Pesamosca a ramas uluit vazand despre ce e vorba. Radu avea numai sapte ani, iar esofagul lui
era plin de formatiuni tumorale benigne. Copilul se putea sufoca in orice moment in somn.
In 50 de ani de cariera, Profesorul cunoscuse tot felul de drame, insa povestea asta l-a tulburat poate cel
mai tare. Teoretic, verdictul cumplit dat de catre ceilalti medici nu era departe de adevar. Cazul era deosebit
de grav, doar o minune il mai putea salva pe bietul copil. Doctorul a inteles ca n-are de ales. In fata lui, doi
oameni ingroziti asteptau cu lacrimi in ochi un raspuns.
Profesorul a acceptat sa-l opereze. Au urmat ore de zbucium, de cautari, de ganduri rascolitoare. A recitit
capitole intregi din carti prafuite, a rasfoit zeci de reviste medicale, a scotocit prin toate lucrarile de
cazuistica a afectiunilor de esofag. N-a aflat nimic, nici o solutie. Situatia era mult prea grava.
S-a apropiat de iconita din peretele cabinetului, acolo unde isi regasea mereu tihna si nadejdea. Si-a
impreunat mainile, a soptit o rugaciune numai de el stiuta si-apoi s-a pregatit de operatie.
A intrat in sala total relaxat, desi n-avea inca nici cea mai vaga idee despre ce-avea de facut ca sa salveze
bietul copil. O sa zici, poate, ca sunt teatral sau patetic, dar in momentul in care l-am deschis am simtit
asa, ceva, ca un fior venit de deasupra mea, ca o mangaiere calda pe crestet. Ce putea sa fie chestia asta
daca nu o influenta divina, o inspiratie providentiala? Dumnezeu mi-a dat atunci forta sa iau poate cea mai
grea hotarare din viata mea. I-am inlaturat tot organul bolnav si-am inceput sa reconstruiesc altul, dintr-un
cadru de colon. Adica, i-am luat un segment de colon din care i-am facut un esofag nou-nout. Totul intr-o
singura operatie. Asa ceva nu s-a mai facut niciodata. Si n-o spun deloc cu mandrie, ci dimpotriva, cu o
mare smerenie, pentru ca operatia asta a fost opera lui Dumnezeu. Eu n-am fost decat instrumentul lui sau,
cum s-ar zice, mijlocitorul. Astazi, Radu se apropie de 20 de ani. Duce o viata normala, are o iubita, conduce
o masina, totul ca si cum atunci, cu 12 ani in urma, s-ar fi nascut a doua oara. Si totusi, desi a fost vorba
de-o premiera mondiala, nimeni nu a catadicsit sa recunoasca oficial ori sa promoveze acest mare succes.
Nu mi-au placut niciodata titlurile, medaliile, diplomele, desi am primit cateva. Asa ca nu prea m-a afectat
faptul ca operatia asta n-a fost recunoscuta. Eu am ramas cu multumirea suprema ca Radu e un flacau
sanatos si ca parintii lui sunt fericiti. N-am fost niciodata trufas. Trufia e cel mai urat pacat al medicului. Din
nenorocire, astazi cam toate spitalele sunt bantuite de pacatosi d-astia. Doctori care se cred Dumnezeu.
Pentru ei, toti pacientii sunt niste gunoaie. Intind mana sa le ia plicul cu bani si-apoi ii trateaza in bataie de
joc. Toata viata m-am luptat cu buldogii astia imbuibati.
In copilarie visa sa ajunga ofiter de marina, ca si tatal lui. In 48, cand toti cei din Marina Regala au fost
aruncati in strada, visul s-a naruit. S-a hotarat sa incerce la medicina. A invatat pe rupte, in vremurile alea
concurenta era acerba. A intrat printre primii pe lista. Dupa facultate, in 1954, a fost repartizat la Niculesti-
Jianu, un satuc amarat de langa Fetesti, ridicat de sarbii deportati din Banat. A stat acolo trei ani. Mai exact,
trei ani in care n-a iesit aproape deloc din spital.
Era un doctor sarac. Un costum ponosit, din velur, un pulover si o suba groasa, de ceferist. Asta era toata
garderoba lui.
De luat ciubuc de la oropsitii din sat, nici nu putea fi vorba. O singura data a primit un cadou. A fost insa
ceva mai special, greu de refuzat.
Venisera la el doi batrani, sot si sotie. Femeia avea o iesire a mitrei, adica uterul desprins. Traia asa de vreo
40 de ani, de cand nascuse ultimul copil. Multe femei de la tara aveau betesugul asta. Bagau acolo, in
pantece, niste carpe si gata, problema era rezolvata. Dupa 40 de ani insa, femeia asta tinea mortis ca
tanarul doctor s-o repare. N-a fost tocmai usor. Pentru el, atunci, la nici 25 de ani, operatia asta era o
premiera. A pierdut cateva nopti citind niste carti si dupa ce s-a dumirit de-a binelea, s-a apucat de treaba.
Totul a decurs perfect, operatia a fost impecabila, iar in cateva ore femeia era complet reparata. Apoi,
dupa vreo luna, Pesamosca s-a pomenit din nou cu batranii la usa. Mosul l-a luat de brat si l-a tras mai
deoparte. Stiti, domnule doctor, i-a zis el, pentru noi acuma sunteti ca tatal nostru. Vreau sa va spun ceva,
numai sa n-auda baba. Eu, de pe la 30 de ani, n-am mai avut nici o bucurie barbateasca. Nu mi-am inselat
niciodata femeia, ca e pacat mare, iar cu ea, ce Doamne iarta-ma era sa mai fac, ca sangera tot timpul si
nu stiam cum sa mai procedez. Acu, domn doctor, daca ati reparat-o, ce sa mai zic? Dupa atatia ani, am
vrut sa vad si eu cum mai e. Nu stiu daca am facut vreun rau, ca ea m-a primit. Si uite, pentru bucuria ce
ne-ati facut-o, v-am adus si noi ceva, ce-am putut. Numai sa nu ne refuzati, c-ar fi mare pacat in fata lui
Dumnezeu. Apoi mosul a iesit putin afara si s-a intors cu o cutie mare din lemn. A desfacut-o si a scos din
ea un cocos urias, falnic si alb ca spuma laptelui. Primiti-l, ca ati facut pentru noi o mare minune! A fost
primul cadou din cariera lui, iar amintirea asta il copleseste. Da, n-am mai vazut niciodata un cocos asa de
frumos. Au fost niste ani minunati. Munceam enorm, ca un nebun, dar tocmai asta era frumusetea. Oamenii
aia ma iubeau mult si pentru mine asta era cea mai mare bucurie.
La Niculesti-Jianu s-a nascut primul lui baiat. In 57 s-a transferat in Bucuresti, la Spitalul de Copii Grigore
Alexandrescu . S-a despartit greu de satul ala. A plecat cu inima stransa, gandind ca vor ramane bietii
oameni fara ajutorul lui.
Era totusi o oportunitate pe care nu voia s-o rateze. In plus, de cand i se nascuse baiatul, a rasarit in sufletul
lui o dragoste uriasa pentru copii. A facut atunci un sfant legamant ca isi va dedica intreaga lui cariera doar
prichindeilor suferinzi.
A ramas la Grigore Alexandrescu vreme de 27 de ani. Aproape zi si noapte, fara nici un concediu.
Mai tarziu, femeia pe care-o iubea i-a nascut al doilea baiat. Apoi, dupa cativa ani, o alta femeie i-a daruit
doua fete. Povestile astea personale au fost tot timpul deliciul dusmanilor mei. Da, lumea poate ma judeca,
insa eu am avut tot timpul o viata dubla. N-am stiut niciodata ce inseamna o familie, in sensul obisnuit al
cuvantului. Familia mea a fost tot timpul aici, in spital. A fost poate un pacat, iar acum platesc pentru el.
Daca aici m-am simtit mereu acasa, cu asta m-am ales. Cu debaraua asta in care imi tarai sfarsitul.
27 de ani a stat la Grigore Alexandrescu. A muncit pe branci, a operat copii de la copii de nomenclaturisti
la copii de tigani. Pe toti i-a ingrijit la fel. De la nimeni n-a luat nici un fan, pentru el asta ar fi fost tot una
cu furtul.
Fericirea lui suprema era sa-i vada pe copii dupa operatie, cum se ridica din pat, il apuca de-un crac si ii
spun tata Pesi. Asa ii ziceau toti copiii, iar pentru el nu exista o mangaiere mai mare.
In 1984 s-a mutat la Budimex. Pesamosca era deja un nume greu in lumea medicala. Veneau la el parinti
din toata tara, zilnic era coada la usa lui.
Faima asta i-a adus insa si neplaceri. Invidia era mare si unii colegi au inceput sa-i cam caute pricina. Barfe,
sicane, reclamatii. Iar totul a culminat cu o scrisoare trimisa pe adresa Militiei. Un grup de tovarasi, printre
care si unii colegi pe care i-a invatat meserie, reclama faptul ca doctorul Pesamosca incalca flagrant
disciplina spitalului, petrecand cu indivizi necunoscuti, noaptea, dupa orele de program. De fapt, asta se
intampla doar o data pe an, pe 14 martie, cand isi sarbatorea ziua de nastere. Sute de oameni veneau
atunci la el sa-l felicite. Prieteni, fosti pacienti, parinti, profesori, doctori, actori, cantareti, muncitori, tarani,
lautari, tot felul de oameni ii treceau pragul si ii umpleau cabinetul cu flori si cadouri. Fireste, se deschideau
sticle de sampanie si distractia se intindea pana spre dimineata. Atata placere merita si el, o data pe an.
Reclamatia n-a avut nici un fel de impact. Si totusi, pentru el a fost un moment dificil. De-atunci mi-a fost o
mare scarba de oamenii astia. Nu stiam cine sunt, doar banuiam. Cel mai greu mi-a fost sa constat ca nici
cei mai apropiati colegi ai mei nu mi-au luat apararea.
Era o mare dezamagire, crezuse orbeste in oamenii astia de langa el, ca intr-o adevarata familie. A inteles
insa atunci ca doar copiii mai merita increderea si dragostea lui.
In 1993, intr-o zi ploioasa, o veste ingrozitoare i-a secerat sufletul. Fiul lui cel mare, de 39 de ani, a murit.
Stia ca va veni ziua asta, dar se incapatana sa nu creada. Era grav bolnav, avea o tumora la creier. Iar el,
tatal lui, salvatorul a mii de copii, tocmai pentru el n-a putut face nimic. Ca o batjocura a destinului, mainile
lui magice n-au putut atunci decat sa mangaie trupul lipsit de viata al fiului sau. A fost o
lovitura cumplita.Si totusi, dragostea si osteneala lui pentru copiii bolnavi au ramas neschimbate. La fel si
credinta. Prin ele si-a regasit in timp echilibrul, reusind sa ramana acelasi chirurg genial. De-atunci, singura
lui nadejde a ramas Gino, cel de-al doilea baiat. El se ocupa de toate, ma vizita, imi aducea mancare. Mai
tarziu, tot el s-a ocupat si de camera asta, el a amenajat-o. Singura mea furie era ca n-a ajuns si el doctor.
Am facut eu doctori din toate nulitatile si tocmai cu baiatul meu nu mi-a reusit.
Au trecut apoi anii si el uita sa-si caute o casa ori sa mai iasa din spital. Iar atunci cand iesea, se minuna ca
un om de la tara. Chipul orasului se schimba cu o viteza ametitoare. Dezolat, se intorcea degraba acasa,
in spitalul lui, acolo unde se simtea in deplina siguranta. In camaruta asta consulta, manca si dormea. Apoi,
zi si noapte, opera incontinuu. Uneori, n-apucam sa atipesc mai mult de un sfert de ceas. Doamne, nu stiu
cum rezistam!
Isi aminteste de o fetita de noua ani. Venise la el cu o infirmitate cumplita. Se nascuse fara sfinctere, cel
anal si cel ureteral. Asta inseamna ca biata copila se scapa pe ea tot timpul. Pesamosca era deja dupa doua
nopti nedormite.
A reusit sa ia din pulpa fetitei un manunchi de fibre musculare, din care a confectionat doua noduri. Le-a
prins apoi, unul in dreptul anusului, celalalt in dreptul ureterului. Nodurile erau noile sfinctere, iar fetita isi
putea controla nevoile fara nici un efort. Operatia a fost filmata, fiind vorba de-o premiera mondiala.
Mai tarziu, dupa vreo 12 ani, Pesamosca a primit o invitatie la un botez. Era vorba de copilul nou nascut al
fetei operate la noua ani.
Astea impliniri, domnule. Nu vile, masini sau mai stiu eu ce rahaturi. Sa repari un copil-paianjen, care
merge in patru labe, sa-i innadesti si sa-i carpesti tendoanele si ligamentele si sa-l faci biped si sanatos tun,
sa alerge la tine si sa te stranga in brate, asta inseamna fericire!
Cand a inceput sa simta oboseala a hotarat sa se ocupe doar de cazurile mai grave, lasand rutina
interventiilor curente pe seama ucenicilor lui. Mai tarziu insa, au aparut primele semne ale bolii, iar rolurile
s-au inversat. Nu mai putea risca, mainile nu prea il mai ascultau. In timp ce el se limita la sfaturi sau
operatii mai usoare, situatiile dificile au ramas in grija celor mai buni chirurgi scoliti de el.
Pe la inceputul anului 2006, ministrul sanatatii a dat ordin scris ca toti medicii de peste 65 de ani si
profesorii de peste 70 sa inceteze activitatea in sistemul public. Pesamosca avea aproape 76 de ani. Pe 13
ianuarie, printr-o scrisoare oficiala, a fost anuntat personal ca va trebui sa-si clarifice situatia cu privire la
exercitarea profesiei de medic, dar si cea referitoare la spatiul pe care-l ocupa in spital.
Scrisoarea era semnata de unul din fostii lui studenti, ajuns mare director. Putea macar sa-mi dea un
telefon, ca doar eu l-am invatat meserie. Iar acu, nu mai dadea doi bani pe mine. Niciunul dintre colegi n-a
sarit sa m-ajute.
Da, asta voiau sa-mi faca buldogii astia! Noroc cu voi, ziaristii, ca altfel ajungeam in strada. Dar povestea
asta m-a chinuit rau, de-atunci boala mea s-a agravat.
Vreau sa-ti citesc o scrisoare. E de la tatal lui Ionut, din Oravita, un baiat cu arsura de esofag pe care l-am
operat tocmai acum vreo 40 de ani.
Stimate domnule profesor, am citit in presa cu o enorma indignare faptul ca niste oameni de nimic vor sa
va alunge din spital. In momentele cele mai triste ale vietii mele, dumneavoastra ati reusit sa faceti dintr-un
copil pierdut, pe care nimeni n-a avut curajul sa-l opereze, un copil sanatos tun, care a adus numai bucurii
in familia noastra. Astazi, el este macaragiu sef aici, la Oravita. Mai am doua fete, avem o casa mare, cu tot
ce trebuie, si noi toti ne-am gandit, pentru a nu mai suferi atata umilinta de pe urma unor oameni care ar
trebui sa-si aplece umerii in fata dumneavoastra, sa va propunem cu toata sinceritatea, ca de azi inainte, sa
veniti aici, sa locuiti la noi acasa. Avem camere multe, nu ducem lipsa de absolut nimic, iar pentru noi, dar
si pentru toata Oravita, ar fi cea mai mare cinste sa va avem aici, in casa noastra. Va rog din suflet sa
acceptati invitatia noastra. Nu va trebuie nimic, veti avea tot ce va trebuie, fara absolut nici o obligatie, nu
trebuie decat sa veniti aici si veti avea toata grija si dragostea noastra
Acum cateva luni, Gino, cel de-al doilea baiat, s-a prapadit. De cancer. E o rana care ii sangereaza fara
oprire.
De ziua lui nu-l mai cauta nimeni. Nici un coleg, nici un prieten, nici un lautar. Primeste cateva scrisori si
atat. Sta zi si noapte in camaruta lui, tanguindu-se de dureri la orice miscare. Inca se mai teme sa nu
ajunga in strada.
Cu greu, abia mai poate face cateva consultatii pe zi. Doctorii mai tineri vin cand si cand sa-i ceara sfaturi.
Singura multumire e ca lasa in urma lui doi chirurgi valorosi si poate la fel de dedicati ca si el: Niculina Bratu
si Radu Spataru.
Sunt singurii oameni care nu l-au dezamagit niciodata.
N-a incetat niciodata sa creada sau sa se roage.
Alexandru Pesamosca este un nume gigantic al medicinei romanesti. Un doctor fara arginti, care a salvat de
la moarte mii de copii. Astazi, el traieste in totala singuratate, uitat si dispretuit de colegi. Interviu semnat
Ctlin Apostol Formula AS.
Profesorul Pesamosca: Doctorii nu sunt bogai. Iar cei bogai nu sunt doctori. 14 martie 2009.
Profesorul Pesamosca, tata Pesi pentru pacienii si, sau, mai simplu, doctorul Pesamosca, aa cum i place
s se recomande, se afl, la cei 78 de ani, la grania dintre realitate i mit. El este n situaia paradoxal de
a fi mai cunoscut n tot ceea ce ntreprinde, pe msur ce atenia oficialitilor medicale l ocolete cu
insisten.
Academicianul, profesorul Alexandru Pesamosca, beneficiarul unei pensii de 6 milioane de lei vechi, i
petrece 90% din via ntr-o cmru de ase metri ptrai. Cu baie! Nu se plnge, fiindc a fost alegerea
lui. Nite tineri manageri au ncercat s-l evacueze i de aici. Din spitalul pe care l-a condus i pe care l-a
nscris n circuitul mondial al chirurgiei infantile.
Gelu Popescu: Care e programul zilnic al doctorului Pesamosca?
Dr. Alexandru Pesamosca: Acela al unui doctor pensionar. n fiecare zi, la ora 11.00, negresit, vine Adrian s-
mi fac masaj. Adrian e un biat pe care l-am operat cu vreo 30 de ani n urm. Era ntr-o situaie disperat,
niciun doctor nu se ncumeta s-l opereze, fiindc avea doar un an. Avea malformaii faciale grave. ntr-o
diminea, m-am sculat hotrt s-l operez. Astzi, e alturi de mine n spital, lucreaz aici. Vine, mi face
masaj, mncm mpreun, dup care m duc la consultaii.
Gelu Popescu: Cte operaii ai fcut?
Dr. Alexandru Pesamosca: Cine poate tii? n atia zeci de ani, cred c sunt vreo 40-50.000 de intervenii.
Le socotesc doar pe cele mai dificile. Operaiile de rutin, pe care le fceam n tineree, pot fi cam tot
attea. Am operat cazuri grave, trimise din toate colurile lumii, dup cum am operat i n strintate, din
China pn n Statele Unite. Am sczut numrul operaiilor, dar nu pe cel al consultaiilor. Pentru astea nu-i
trebuie instrumente deosebite, doar mintea, ca s pui un diagnostic. Cine s mai tie numrul?
Gelu Popescu: nseamn c suntei un om bogat. Cu attea operaii la activ, trebuie s avei vile la mare, la
munte, la Corbeanca, un garaj cu cinci-ase maini, obligatoriu cteva 44, aa cum au confraii
dumneavoastr, profesorii i efii de clinici.
Dr. Alexandru Pesamosca: tiu ce au. Eu n-am, domnule, i nici nu m-a interesat. N-am vil, n-am nici mcar
o cas, n-am main. Unde s m duc cu ea, din pat la cabinet? Am doar pensia de 6 milioane de lei, asta
am. Mai am prieteni i pacieni pe care i-am operat n toate colurile rii i care i mai aduc aminte de
mine.
Gelu Popescu: Bani, nu. Mi se pare c nici cu titlurile academice nu stai mai bine.
Dr. Alexandru Pesamosca: Au tbrt pe mine la sfritul vieii. Mi-au dat tot felul de titluri, m-au fcut
academician, m-au fcut fel de fel. Nu n asta const valoarea unui chirurg. Niciun titlu profesional sau
academic nu-i sporete sau nu-i suplinete priceperea.
Gelu Popescu: Nu v-a tentat intrarea n politic?
Dr. Alexandru Pesamosca: Am eu timp pentru aa ceva? Dac fceam politic, cine mai opera? Am fost
odat, pe la nceputul anilor 90, pe o list, alturi de Paleologu, Paler, Ascanio Damian, Truea, Printele
Marchi. Eu eram al aselea, ca s fiu sigur c nu ies. Nu auzise nimeni de ei. Cine l citise pe Paler? Ce tia
eful de gar din Adjud de Paleologu? Am fost pe lista marilor necunoscui. N-am luat niciun vot, niciunul.
Gelu Popescu: n ultima vreme, din spitale au rzbtut numai grozvii: mame neasistate la natere, nou-
nscui mori din cauza neglijenei medicilor. tii de ele?
Dr. Alexandru Pesamosca: Nu mai luai de bune toate relatrile astea. i pe vremea lui Ceauescu se mai
trezea cte unul care fcea un articol bubuitor despre asistena medical. Fondul problemei este acelai, i
cel de-acum, i cel de-atunci. Partea alocat din buget sntii este, comparativ cu America, un fel de
baci. Aceasta este esena.
Gelu Popescu: Numai de bani este vorba? Sntatea a avut cel mai mare numr de minitri. Nu s-a vzut
nicio modificare n bine de pe urma niciunuia.
Dr. Alexandru Pesamosca: Cu nimic poi s faci doar nimic. Mai este i cellalt aspect, cel al omului
nepriceput pus n fruntea unei instituii. Se cheam manager. Ce-i aia? Sntatea n-are bani i oameni
competeni.
Gelu Popescu: Sntatea n-are bani, dar doctorii au. Cum vine asta?
Dr. Alexandru Pesamosca: Doctorii n-au!
Gelu Popescu: Au avut, au i vor avea tot timpul bani muli, mai ales cei care au tarif fix de operaie n
spitalul de stat.
Dr. Alexandru Pesamosca: N-au, domnule. Eu, la 40 de ani, nu aveam main. ia care au nu-s doctori. Nu
mai dau nicio consultaie dect pe lovele, asta-i altceva, dar doctorii doctori n-au!
Gelu Popescu: Mai nou, vor s gseasc o formul pentru legalizarea pgii. Unul i-a gsit chiar i o
denumire suav, plat tcut.
Dr. Alexandru Pesamosca: Am avut o discuie cu unii de la o televiziune pe acest subiect. N-au neles nimic
i a ieit un mare ccat. Le-am spus: Domnilor, avei un stil de gndire nu de troglodii, ci de super-toglodii.
Vine unul la doctor, i aduce o gin, c aa l ndeamn bunul sim. O taie n curte i mi-o aduce mie,
nvelit n jurnal. Ce fac? i dau cu ea n cap? O pun la frigider i o dau unei familii care n-are? Sau o mpart
cu anestezistul, care e cu ochii pe mine. Nea Pesi, d-mi i mie o bucat de trti. Vezi unde au ajuns, la
batjocur, la derizoriu.
Gelu Popescu: Este vorba de sume mari de bani, nu de ortnii i de zaibr.
Dr. Alexandru Pesamosca: tii de unde a nceput totul? De la vecinii notri unguri, care, n elanul lor de
corectitudine, de parc Austro-Ungaria seamn cu Ungaria, au ajuns s cuantifice actul medical n
produse, una bucat arip la anestezist, una bucat piept la chirurg. De rsul lumii! Eram odat la Paris, m-
am ntlnit cu mai muli romni. Se vorbea de aceeai gin dat doctorului. La cocteil, mi spune unul c a
auzit c doctorul refuz gina natur a ranului i pretinde s i-o aduc bgat n plic. Venicele bancuri cu
chelneri i frizeri, care iau baci.
Gelu Popescu: Revin, unii doctori vor s legalizeze primirea de bani. Muli bani!
Dr. Alexandru Pesamosca: tia n-au fost doctori niciodat, poate au fost manageri. Cum se poate cuantifica
actul medical pentru paga aferent? Nu se poate face diviziunea social a muncii. Nu sunt eu clou-ul
actului chirurgical. Ca s pot face o operaie excepional, trebuie s am n jurul meu mai muli oameni.
Fr sora care i schimb plosca, pacientul e pierdut, fr cel care sterilizeaz instrumentele, pacientul e
pierdut. Aadar, cum pot eu, chirurg, s pretind bani? Un act chirurgical final este suma mai multor
activiti, este constituit din bucele de ngrijire medical la care contribuie mai muli. Ce vor doctorii, s ia
bani? Pi, s ia i aia care pune plosca, c i ea are cas i mas. Doar doctorul e detept, trebuie s ia el
halvaua? Nu se poate face o lege. Ai fcut o operaie? Bravo! Cine te-a jutat? Partea lui e att. Cine a
mturat salonul? Att! Noi am crezut c-i pclim pe tia, c-i tragem n piept, c-s tolomaci. tia sunt
ginari, nu doctori. n ce hal s-a degradat medicina!
Gelu Popescu: Ce l-ai ntreba pe ministrul Sntii?
Dr. Alexandru Pesamosca: L-a ntreba ce s-a fcut pentru stabilirea ierarhiei pentru celelalte categorii de
personal? Toi cei implicai vor rspunde: n-am fcut nimic, ce personal? Personalul face pe nebunul, ce
vrea? N-am fcut nimic pentru ei, iar ei nu fac nimic pentru noi, mai mult dect strictul necesar.
Gelu Popescu: V mai ntlnii cu studenii? Mai exist o coal naional de medicin, n condiiile n care
un veterinar i un profesor de biologie pot s deschid o facultate de medicin la Sascut?
Dr. Alexandru Pesamosca: Nu i-am mai ntlnit, au avut grij s m scoat i de la catedr, aa cum au vrut
s m evacueze i din spaiul sta minuscul din spital. Toat media protesta, au fost i intervenii n
Parlament referitoare la nedreptatea care mi se fcea. Eu n-am cerut niciodat nimic, doar s fiu lsat lng
pacienii mei.
Gelu Popescu: Segmentul privat de asisten medical funcioneaz bine?
Dr. Alexandru Pesamosca: Partea particular are alte valene. Rmi ca la dentist cnd i se prezint nota
de plat. Plteti fiecare gest i se face economie la snge. Aa a ajuns ca o operaie de dificultate medie s
coste 100.000 de de euro. Nu-i convine, te duci la stat. Diferena o fac banii. Sectorul privat ncaseaz
foarte muli bani i nu-i permite s nu-i ofere totul, fiindc altfel nu te mai duci. Medici competeni sunt
peste tot, i la stat, i la privat. Vorbesc de cei care merit acest nume. Sunt unii care n-au mai pus mna
pe carte de la absolvire, fiindc oricum primeau dou sticle de uic.
Gelu Popescu: Doctorii sunt buni, minitrii au fost buni i totui sistemul e prost. E logic?
Dr. Alexandru Pesamosca: Minitri de meserie nu avem, cei care sunt nu au puteri depline, iar bani nu sunt
deloc, degeaba ni se flutur prin fa tot felul de procente din buget. Sntatea naional sufer de srcie,
nu de altceva.
Articol semnat Gelu Popescu Interesul Public.
Apreciaz
Rspunde
o sol said, on septembrie 3, 2011 at 4:01 pm
perfect adevarat ce s-a scris si s-a spus aici despre marele Pesamosca. si acum intreb si eu. riscand
lapidarea cu pietre virtuale: pe cand recunoasterea unui astfel de om ca sfant si erou al neamului?
cum poate poporul sa mai produca un astfel de om daca exemplul sau nu e promovat si urmat?
Dumnezeu sa-l primeasca printre cei ai Lui!
Apreciaz
Rspunde
3. Raluca said, on septembrie 3, 2011 at 6:38 am
Multumesc frate stop si saccsiv!
Apreciaz
Rspunde
4. BOTOSANEANUL ORTODOX said, on septembrie 3, 2011 at 4:25 pm
nvturile Sfntului Ioan Gur de Aur este numit de biseric CEL MAI MARE DASCL AL
POCINEI.http://botosaneanulortodox.blogspot.com/
Apreciaz
Rspunde
5. catalin said, on septembrie 3, 2011 at 7:32 pm
Stiti cumva unde mai este Dr.ortoped Fluieraru Roman ? La ce spital din Bucuresti profeseaza?
Apreciaz
Rspunde
o victorita said, on decembrie 18, 2014 at 12:46 pm
si eu vreau sa stiu daca mai profeseaza.

va multumesc !
Apreciaz
Rspunde
6. RUBRICA INCEPATORULUI: Stim sa facem semnul crucii? Dar metaniile? Ce stim despre
pacate? Vise, noroc, soarta, superstitii, vorbirea cu mortii, ispita din dreapta? Dar despre ingeri?
Ce pot si ce nu pot face dracii? Ce este Raiul, ce este iadul? Si multe said, on septembrie 12, 2013
at 9:42 pm
[] Sfantul Ioan Gura de Aur despre SOARTA: Nu este invatatura mai rea si mai plina de puroi de nevi
[]
RUBRICA INCEPATORULUI: Stim sa facem semnul crucii? Dar

metaniile? Ce stim despre pacate? Vise, noroc, soarta, superstitii,
vorbirea cu mortii, ispita din dreapta? Dar despre ingeri? Ce pot si
ce nu pot face dracii? Ce este Raiul, ce este iadul? Si multe altele
Posted in ORTODOXIE by saccsiv on septembrie 12, 2013
Urmatoarele articole le consider nu doar utile, ci si obligatoriu de stiut de catre orice ortodox. Le-am
grupat intr-o oarecare ordine:
Sfanta Liturghie, Sfanta Impartasanie, spovedania, duhovnicul, botezul, casatoria
Cum facem semnul crucii si metaniile
Cand incepe o noua zi
Cand postim, cum postim
Pacatul. Pacate sa le zicem grosiere, cum ar fi cele legate de desfranare. Pacatele si invataturile sa
le zicem subtile: erezia, simonia, barfirea, judecarea, vise, noroc, soarta, superstitii, vrajitorii, vorbirea cu
mortii, ispita din dreapta
Despre ingeri
Despre draci. Ce pot si ce nu pot face ei
Ce se intampla dupa ce murim?
Ce este Raiul, ce este iadul?
Ce este Judecata de Obste?
Rugaciunea lui Iisus
Asadar:
Istorie foarte folositoare: ce a vazut imparatul pagan Amfilog in timpul

SFINTEI LITURGHII
Rubrica incepatorului: SFANTA IMPARTASANIE
CAT DE PACATOSI SUNTEM Pcatele care opresc de la Sfnta mprtsanie si
canonisirea lor dup Sfntele Canoane
De ce se impartaseste mai intai preotul si apoi credinciosii ?
NE SPOVEDIM? SUNTEM SIGURI? Arhimandrit Cleopa Ilie: INDREPTAR
PENTRU SPOVEDANIE
Rubrica incepatorului: SPOVEDANIA
Indragostite de duhovnici
Rubrica incepatorului: CAND INCETEAZA ASCULTAREA?
TAINA SFANTULUI BOTEZ
CUM BOTEZAM ADOLESCENTELE? Goale sau acoperite? Prin afundare sau prin stropire?
CASATORIA MIXTA o insotire nelegiuita
CUM FACEM CORECT SEMNUL CRUCII?
Rubrica incepatorului: METANIILE, cum le facem?
Rubrica incepatorului: CAND INCEPE O NOUA ZI?
DESPRE POST: Cand postim, cum postim?
Parintele Ilie Cleopa CELE 12 TREPTE ALE PACATULUI
A te socoti vrednic de chinurile iadului
Obligatoriu de citit: GREU II ESTE BARBATULUI SA REZISTE ISPITEI DESFRANARII.
Viata Cuviosului Martinian Patimitorul (13 februarie)
CRESTINELE SI PODOABELE DE AUR
CRESTINUL SI DANSUL
Crestinul si PLAJA
SULEMENIREA ESTE UN PACAT. Cand iti vopsesti parul, te dai cu fard, te rujezi, te
rimelezi sau iti dai cu oja, Il hulesti pe Dumnezeu
INTERZIS: felatia, cunilingulus, sexul anal
PERVERSIUNILE SEXUALE sunt mari pacate Educatia sexuala ne invata ca multe dintre
ele sunt cat se poate de normale
Crestinul si TATUAJUL
VINE REVELIONUL BETIILOR SI AL DESFRAULUI. Cum ne invata insa Sfantul Ioan Gura
de Aur ca trebuie sa ne comportam de Anul Nou?
PE ERETICI NU-I IERTI
SIMONIA
Sfantul Ioan Gura de Aur: Despre BARFIRE si mancatorii de suflet de om
SA NU-I JUDECAM PE CEI PACATOSI, caci unii dintre ei pot ajunge mari mucenici. 19
decembrie: Pomenirea Sfantului Mucenic Bonifaciu si a sfintei Aglaia Romana
Noi suntem niste minunati. Pe ceilalti sa-i judecam cu asprime
ATENTIE LA VISE. Multe sunt de la draci
Sa credem in vise? CATEGORIC: NU
Parintele Ilie Cleopa despre idolul NOROC. Nu mai ziceti noroc, caci va inchinati la
dracul cumplit MOLOH
Sfantul Ioan Gura de Aur despre SOARTA: Nu este invatatura mai rea si mai plina de
puroi de nevindecat
De ce este pacat sa credem in SUPERSTITII? Se canonisesc de Biserica ca si vrajitoria
VRAJITORIA, cumplit pacat Nu va lasati amagiti, fugiti de ea, indiferent cum se
numeste: magie neagra, alba, farmece, astrologie si alte rataciri new age
VORBIREA CU MORTII. Adica vorbirea cu dracii
Despre ISPITA DIN DREAPTA
CETELE INGERESTI
DE LUAT AMINTE: Pomenirea Cuviosului Iacov, cel ce prin inselaciune s-a
inchinat diavolului
Cum apar uneori DRACII CA INGERI DE LUMINA. Cum ii smintesc uneori chiar si pe
calugari. De ce au uneori succes?
Dracii nu pot citi gandurile oamenilor, dar le pot transmite ganduri
Nu va puneti semnatura alaturi de a diavolului nici pentru a recunoaste ca
exista Dumnezeu
PATERIC: Batranul si dracii. Pana n-a strigat Iisuse, ajuta-mi!, dracii l-au tot necajit
CE SE INTAMPLA CU SUFLETUL DUPA DESPARTIREA DE TRUP? Descoperire facuta de
Ingerul Domnului Sfantului Macarie
Putem schimba starea sufletelor dupa moarte?
IMPORTANTA IERTARII: Un preot nu l-a iertat pe fostul sau prieten mirean si astfel a
ajuns sa se lepede chiar inainte de a lua cununa muceniciei
MINUNATA VEDENIE DESPRE PARTASENIA CU ERETICII
COBORAREA LA IAD a lui IISUS HRISTOS. Ce este IADUL? Dar RAIUL? De ce a coborat
in iad?
OBLIGATORIU DE CITIT. Sfantul Ierarh Nifon: VEDENIE DESPRE
INFRICOSATA JUDECATA
Rubrica incepatorului: SARUTATI MOASTELE SFINTILOR ORTODOCSI chiar daca ele
sunt intr-o BISERICA CATOLICA
RUGACIUNEA LUI IISUS
https://saccsiv.wordpress.com/2013/09/12/rubrica-incepatorului-stim-sa-facem-semnul-crucii-dar-metaniile-ce-stim-despre-pacate-vise-
noroc-soarta-superstitii-vorbirea-cu-mortii-ispita-din-dreapta-dar-despre-ingeri-ce-pot-si-ce-nu-p/
https://saccsiv.wordpress.com/2011/09/02/sfantul-ioan-gura-de-aur-despre-soarta-%E2%80%9Enu-este-invatatura-mai-rea-si-mai-plina-
de-puroi-de-nevindecat%E2%80%9D/
Saccsiv Weblog
Sfantul Ioan Gura de Aur: Despre BARFIRE si mancatorii de suflet
de om
Posted in Sfantul Ioan Gura de Aur by saccsiv on august 31, 2011
Citez din articolul Despre brfire:

Sa fugim de brfire, dragii mei!
Nici o greseala nu-i mai mare ca ea si nici mai usor de savrsit.
De ce? Pentru ca se savrseste mai degraba dect oricare alt pacat si cuprinde repede pe cel ce nu baga
de seama.
Celorlalte greseli le trebuie vreme, pregatire, tovarasie si adesea taraganelile pot aduce mpiedicarea lor.
De pilda, cineva si-a pus n gnd sa ucida sau sa tlhareasca. Pentru aceasta trebuie sa faca unele pregatiri
si de multe ori, n vreme ce el ntrzie, patima l paraseste, pornirea cea rea se mistuie, el se lasa de
gndul cel vinovat, ne mai savrsindu-l.
Nu-i tot asa cnd e vorba de brfire. Daca nu suntem cu totul bagatori de seama, ea ne rapeste dintr-
odata.
Ca sa brfim, nu-i nevoie nici de vreme, nici de pregatiri, nici de cheltuieli, nici de alcatuiri. Numai sa
vrem si de ndata vointa se preface n fapta. Caci limba e singura unealta care ne trebuie.
De aceea, e bine sa ne ferim de aceste vicii!
Iata si ce mai aflam din articolul Neajunsurile barfirii:

Cel ce vorbeste de rau mannca suflet de om.
Ca sa se nspaimnte, Pavel a zis: Daca va mncati ntre voi si va sfsiati unii pe altii, bagati seama sa nu
va distrugeti laolalta. N-ati nfipt dintii n carnea altuia, ci i-ati nfipt brfirea n suflet, ati sfsiat prin
relele voastre judecati, ati pricinuit mii de rele si voua nsiva si celui brfit si multor altora.
Caci, defaimnd pe aproapele, ati nrait pe cel ce va asculta; daca-i pacatos, numaidect si va afla tovaras
ntru pacat; daca-i un drept, trufia l va ncalzi, greseala altuia i va sta prilej, gata, sa se amageasca de
mndrie. Mai mult, veti strica prin aceasta nsasi obstei Bisericii, caci cei care va asculta, nu vor judeca
numai pe cel care a pacatuit, ci si vor extinde dojanele asupra ntregii obsti crestinesti.
Nu auzim pe cei necredinciosi zicnd ca acela sau celalalt este nerusinat si stricat?
In loc de a nvinui pe cel ce a furat, ei au banuieli asupra tuturor crestinilor, ntre altele, pricina
sunteti ca slava lui Dumnezeu este batjocorita. Pe ct buna noastra purtare slaveste numele Domnului,
pe att greselile noastre Il batjocoresc si-L jignesc. Apoi, ati necinstit pe cel despre care vorbiti de rau, si
facndu-vi-l dusman. Pe urma, v-ati nvrednicit de pedeapsa si amestecndu-va n treburi care nu va
privesc de loc.
Sa nu veniti sa-mi spuneti: Sunt brfitor doar cnd spun lucruri neadevarate. Chiar de veti spune
adevarul, vorbind de rau de altul, tot greseala este. Fariseul din evanghelie spunea adevarul, vorbind rau
de vames, dar aceasta nu-i aducea nici o acoperire
Si nu ma adresez numai brfitorilor.
Pe cei care aud pe altii brfind, i rog sa-si astupe urechile si sa mearga pe urma vorbelor profetului, care
zice: Pe cel ce n taina vorbea rau de aproapele lui, l-am alungat. Ziceti aproapelui nostru: Vreti sa dati
cuvnt de ncuviintare cuiva sau sa-i aduceti lauda? Iata deschid urechile mele ca sa va primesc cuvintele,
ca pe o buna mireasma. Ci, de vreti sa spuneti de rau, nu mai las cuvintele sa intre, caci nu pot primi
gunoiul si tina.
Ce am nvata daca aflu ca acela sau altul e rau? Pentru ca aceasta nu poate dect sa-mi strice si sa-mi
aduca o grea paguba.
Asadar, sa ne ndeletnicim cu treburile noastre, caci vom avea de dat socoteala de greselile noastre vietii
noastre nsine sa-i dam bagarea noastra de seama, iscoditoare si cercetatoare. Care va fi acoperirea
noastra, si la ce bunavointa vom fi ndreptatiti, daca n faptele noastre ne pripim ndeletnicindu-ne cu
cercetarea faptelor celorlalti?
Sa te apleci trecnd, ca sa privesti n casa straina, ispitind ce se petrece n ea, e lucru de rusine si nedemn,
e tot ce poate fi mai josnic.
Ceea ce e nca si mai ciudat, e ca acel ce se poarta astfel si nu-si vad de loc de ale lor, cnd zic o vorba pe
care n-ar fi trebuit s-o spuna, poftesc pe cei ce asculta, sa nu cumva sa spuna acestea altora si-l pun chiar
sa jure. Prin aceasta ei lasa bine sa se vada ca a savrsit o fapta vrednica de ocara. Caci daca doresti ca
cineva sa nu spuna altuia ceea ce a auzit de la tine, cu mai mult temei trebuie sa deprinzi discretia.
Tineai taina bine dosita si numai cnd ai tradat-o, cugeti ca trebuie sa fie bine pastrata. Daca vreti sa nu
fie data n vileag, nu o spuneti voi mai nti. Cnd ai spus secretul altcuiva, te trudesti zadarnic cerndu-i,
sub juramnt, sa vegheze bine asupra celor spuse de tine ()
E cu neputinta ca un brfitor, ispitind faptele altuia, sa ia seama vreodata asupra propriei lui purtari. Tot
zelul l pune sa afle lucruri despre altii, iar treburile proprii sunt lepadate nepasarii si izbelistei.
Daca, fara ncetare, cugetam la pacatele altuia, cnd mai avem vreme sa ne ndeletnicim cu ale noastre?
Cititi va rog si:
28 august: Preacuviosul MOISE ARAPUL (cel din tlhari). Bunul Dumnezeu nu se uita la
chip si iarta cele mai mari pacate. Feriti-va de intrusii ce scormonesc in pacatele trecute
ale altora
i: ads
About these
Rspndi
Email
Listare
Mai mult
Similare
VIDEO: Parintele ARSENIE PAPACIOC despre POSTn "ARSENIE PAPACIOC"
De ce il cheama Sfantul IOAN GURA DE AUR? Asadar sa-i cititm scrierile, caci sunt AURn "SFANTUL
IOAN GURA DE AUR"
Despre josnica preocupare a intrusilor cu vietile altoran "PREOCUPAREA CU VIETILE ALTORA"
12 comments
https://saccsiv.wordpress.com/2011/08/31/sfantul-ioan-gura-de-aur-despre-barfire-si-mancatorii-de-suflet-de-om/
Un rspuns
Subscribe to comments with RSS.
1. mircea.v said, on noiembrie 6, 2015 at 10:17 am
Mai multe nu ar mai fi de spus:
IPS Averchie, mentorul Parintelui Serafim Rose, despre MAREA APOSTAZIE

(Cuvinte spuse in 1967)
Vremurile noastre se aseamn cu vremurile din urm sarea ne cuprinde[1]. Pstorii Bisericii au rmas
cu o nelegere a cretinismului slab, ntunecat, confuz. O fals nelegere dup buchie, distrugnd viaa
duhovniceasc n societatea cretin, distrugnd cretinismul, care este fapt, nu buchie. Trist este s vezi,
cui i-au fost ncredinate i pe ce mini au czut oile lui Hristos, cui i-a fost ncredinat pstorirea i
mntuirea lor! Apar lupii mbrcai n blan de oaie, recunoscui dup faptele i roadele lor. Toate acestea,
ns, se petrec cu ngduina Domnului. Cei ce vor fi n Iudeea, s fug la munte! . Cu un secol n urm
prin aceste cuvinte a caracterizat viaa Bisericii timpului su marele lumintor i scriitor duhovnicesc
ndrumtorul vieii cretin-ortodoxe, Sfntul Ierarh Ignatie (Brianceaninov), a crui prznuire o cinstim n
acest an 1967 (+30 aprilie, 1867).
Oare nu suntem noi n zilele noastre mai n drept ca oricnd s repetm aceste aspre prevestitoare cuvinte?
Or, anume n aceast privin a totalei decderi moral duhovniceti, ajuns, se pare, pn la limita
extrem n acest din urm veac, mai ales de la prbuirea catastrofal a Patriei noastre, Rusia, cu adevrat
am ajuns departe. E un progres ntristtor, vdind clar apropierea sfritului potrivit cuvintelor pline de
dumnezeiasc nelepciune ale Episcopului Ignatie.
ncotro s-o apucm, dac cei crora le sunt ncredinate sufletele oamenilor, le cluzesc nu spre mntuire,
ci spre pierzanie venic?
Pentru noi este important c Sfntul Ierarh Ignatie, care din tineree nzuia din tot sufletul dup o nalt
vieuire moral-duhovniceasc, fiind el nsui un model al unei asemenea vieuiri, ne istorisete aceasta nu
din teorie, ci trecnd el singur prin aceste ncercri, dup cum ne este cunoscut din descrierea vieii sale.
nvmintele pe care le-a tras n urma dezamgirilor i necazurilor ndurate de el personal, au fost descrise
n Experiene ascetice, Predici ascetice, Scrisori ctre mireni, Prinos monahismului contemporan,
Patericon i alte lucrri, ajunse pn la noi. Ele alctuiesc o bibliotec extrem de valoroas pentru oricine
se intereseaz de problemele vieii moral-duhovniceti i, ndeosebi pentru cel ce dorete nu numai s
filozofeze (ceea ce se ntmpl adesea cu totul zadarnic i fr de nici un folos!), ci i s duc o via
duhovniceasc, aa cum a trit cu adevrat Episcopul Ignatie. Scrierile Sfntului Ierarh Ignatie apar ca
deosebit de preioase pentru noi, deoarece sunt scrise din proprie experien duhovniceasc.
Pentru noi este important s tim c Sfntul Ierarh Ignatie, dup cum subliniaz el nsui, caut rspuns i
ndrumare la Sfinii Prini din vechime, vorbind puin de la sine.
Iat, de pild, cum descrie el epoca contemporan lui n ncheierea la Patericonul su:
De la tabloul nfiat nou de antichitate s ne ntoarcem la viaa contemporan. Ce putem zice despre
noi nine? Cum s trim, cum s acionm? Rspunsul la aceste ntrebri l gsim la monahii din vechime:
ei au prevestit starea actual; ei au conturat i modul de aciune n aceast situaie. n vremurile din urm,
glsuia unul dintre ei, cei ce vor lucra cu adevrat pentru Dumnezeu, se vor ascunde cu nelepciune de
oameni i nu vor face semne i minuni printre ei, ca n vremea de fa. Ei vor pi pe calea faptelor,
dizolvate n smerenie i n mpria Cerurilor, se vor dovedi mai mari dect Prinii, care s-au proslvit prin
semne (al 4-lea rspuns al Cuviosului Nifon).
Ct temeinic cluzire, ct mngiere pentru noi gsim n aceste cuvinte profetice ale nduhovnicitului
printe! Aceast mrturie este extraordinar de important! Din cele spuse reiese clar: acolo unde este
mult glgie, autoreclam, cutarea popularitii cu orice pre, adic acolo unde lipsete n mod evident
smerenia i se observ dorina de slav sau de preamrire a sinelui n faa altora prin intermediul unor
fapte i merite reale sau exagerate i nchipuite acolo nu este o veritabil slujire a lui Dumnezeu. i ce
este acolo? Acolo este numai frnicie, spune Sfntul Ierarh Ignatie, citndu-l pe Sfntul Tihon Zadonski.
Teme-te de aceast frnicie, ne nva mai departe Episcopul Ignatie: teme-te de frnicie, n primul
rnd n tine nsui, apoi n ceilali; teme-te de aceea, c este n spiritul timpului, fiind n stare s molipseasc
pe oricine, la cea mai mic nclinare spre purtare uuratic Urmrete frnicia n tine nsui, izgonete-o
dinuntrul tu; ferete-te de gloatele molipsite de ea, care acioneaz voit sau incontient n aceast
direcie, mascnd slujirea lumeasc prin slujirea lui Dumnezeu, cutarea bunurilor trectoare prin cutarea
bunurilor venice, ascunznd sub masca sfineniei un trai i un suflet vicios, supus n ntregime pasiunilor.
Iat o trstur extrem de caracteristic, proprie mai ales vremurilor noastre, dezvluit nou de ctre
Sfntul Ierarh Ignatie pentru a ne preveni, ca un cunosctor experimentat al vieii duhovniceti.
A doua trstur, subliniat nu o dat de Sfntul Ierarh Ignatie n scrierile sale, este sectuirea
binecuvntailor pstori ai adevratei viei moral-duhovniceti, i n legtur cu aceasta, ceea ce este
deosebit de important n vremurile noastre, a ti i a cunoate fiecare srguitor pentru a-i salva sufletul
nmulirea falilor nvtori, nelai de ispitirile demonice i trnd ntreaga omenire n aceast minciun. E
necesar o pruden deosebit, cum nu o dat ne prevenea Sfntul Ierarh Ignatie, ca s nu confundm
lupul cu pstorul i s nu ne ncredem cu uurin n acela care poate s-i duc sufletul la pierzanie,
cluzindu-l pe un drum fals. Potrivit cuvintelor Sfntului Ierarh Ignatie, vremurile noastre sunt vremurile
excesivei srciri de ndrumtori nduhovnicii, de aceea este cu neputin de a mai gsi starei adevrai,
cum au fost cei din vechime; e cu mult mai sigur s ne conducem dup Sfnta Scriptur i scrierile Sfinilor
Prini.
n legtur cu aceasta nsui Sfntul Ierarh Ignatie i amintete ct de mult a suferit de pe urma deselor
ntlniri cu aa-ziii ndrumtori duhovniceti, bolnavi ei nii de orbire i amgire de sine, i cte zguduiri
amare i grele a ndurat din aceast pricin.
A treia trstur caracteristic vremurilor noastre este neobinuita nmulire a ispitelor de tot felul, din cele
mai diverse, toate ndeprtndu-l pe om de la slujirea sincer i neprefcut lui Dumnezeu.
Vai lumii din pricina smintelilor! C smintelile trebuie s vin a prevestit Domnul. Nvlirea smintelilor
va fi ngduit de Domnul, tot aa dup cum i suferina sufleteasc din pricina smintelilor va fi cu
ngduina Domnului. Ctre sfritul lumii ispitele se vor nmuli ntr-att, nct din pricina nmulirii
frdelegilor iubirea multora se va rci (Mt. 24,12), iar Fiul Omului, cnd va veni, va gsi oare credin pe
pmnt? (Luca 18,8). Poporul lui Israel Biserica- va cdea de sabie zice Domnul Dumnezeu, mnia
Mea se va aprinde pe faa Mea (Iez. 38, 18). Vieuirea dup Dumnezeu va deveni din cale-afar de
anevoioas.
Aceasta se va ntmpla din cauz c celui ce triete n mijlocul ispitelor, i este imposibil s nu cedeze
ispitelor. Aa cum gheaa se topete i se preface n ap sub aciunea cldurii, aa i inima preaplin de
samavolnicie, fiind supus influenei ispitelor, mai cu seam celor permanente, se moleete i se
pervertete.
O, vremi nenorocite! O, stare nenorocit! exclam Sfntul Ierarh Ignatie, contemplnd aceast
deprimant privelite a ispitelor. O, dezastru spiritual, nevzut oamenilor ptimai, neasemuit mai mare
dect toate calamitile naturale! O, nenorocire, nceput n timp i nesfrindu-se n timp, ci trecnd n
venicie! O, nenorocirea nenorocirilor, neleas numai de drepii cretini i de adevraii monahi, ascuns
celor pe care-i nvluie i-i pierde!
Cuvinte de aur ale Sfntului Ierarh Ignatie! Ne aflm, de pe acum chiar n faa acestor nenumrate ispite,
care ngreuiaz att de mult vieuirea dup Dumnezeu a oamenilor de azi. Dar ci oare i dau seama n
zilele noastre de caracterul duntor al acestor ispite? Sub ochii notri n lume au loc evenimente
cutremurtoare, bunoar, sngeroasa catastrof abtut asupra Patriei noastre Rusia, crearea unor state
ateiste, lupttoare mpotriva lui Dumnezeu i a Bisericii, cultul fi al satanei.
ns majoritatea, aidoma unor orbi, parc n-ar vedea nimic din toate acestea, chiar se supr, cnd li se
arat adevrul: Ce tot vorbii? Nu se ntmpl nimic deosebit. Aa a fost dintotdeauna! .a.m.d.
Aceast orbire spiritual a majoritii contemporanilor, ce se numesc cretini (e ngrozitor, dar trebuie s-o
spunem printre ei aflndu-se nu puini clerici!), ct i celelalte sminteli, nmulindu-se cu fiece zi,
mpiedic tot mai mult vieuirea dup Dumnezeu. Conform cuvintelor Episcopului Ignatie, acesta este
semnul evident al Apostaziei, care a nceput deja i progreseaz cu repeziciune n zilele noastre i despre
care a proorocit Sfntul Apostol Pavel n Epistola a doua ctre Tesaloniceni (II Tesal. 2,3).
Vieuirea dup Dumnezeu spune Episcopul Ignatie va deveni foarte anevoioas, din pricina Apostaziei
generale. Mulimea apostailor, intitulndu-se i prezentndu-se n aparen drept cretini (!), i vor prigoni
cu att mai lesne pe veritabilii cretini. Apostaii, nmulindu-se, vor mpresura pe adevraii cretini cu
nenumrate intrigi, vor pune nenumrate piedici n calea bunelor intenii de mntuire i slujire a Domnului,
dup cum arat Sfntul Tihon Zadonski. Ei vor lupta mpotriva robilor lui Dumnezeu, recurgnd la fora
autoritilor de stat, prin represalii i denunuri, prin diverse uneltiri, amgiri i prigoan feroce
n vremurile din urm adevratul monah (desigur, acest lucru e valabil pentru orice cretin adevrat!) abia
dac va gsi vreun adpost ndeprtat i ascuns pentru a sluji acolo cu oarecare libertate lui Dumnezeu, i
pentru a nu se lsa antrenat de ctre Apostazie i apostai n slujire satanei. Cine, vznd ce se petrece
acum n lume, inclusiv slujirea satanei n mod fi, poate spune c aceste vremuri n-au venit nc?
Fr ndoial c ele au i venit, dac Sfntul Ierarh Ignatie scria cu peste o sut de ani n urm despre
aceste vremuri:
n viitor vremurile vor fi tot mai grele. Cretinismul, ca duh, se ndeprteaz din mediul uman fr ca
gloata agitat i aservit lumii deertciunii, s observe, lsndu-l propriei decderi!
Este foarte important s semnalm prin aceste cuvinte c, acei oameni care fac parte din gloata agitat i
aservit lumii deertciunii, cei care ntr-att s-au afundat ei nii n deertciune, predndu-se slujirii
lumii acesteia, care zace sub puterea celui ru, dup cuvntul Apostolului (I Ioan 5,19), nct i-au pierdut
vederea duhovniceasc.
De aceea tot ce se petrece acum n lume, li se pare absolut normal, firesc, ceva cu care trebuie s ne
mpcm. Ei se supr grozav pe acei ce ncearc s le deschid ochii, din cauza c acetia nu-i las s
triasc tihnit, cu plcerile lor.
n continuare Episcopul Ignatie scrie: Se mplinesc proorocirile Scripturii despre Apostazia de la cretinism
a popoarelor trecute de la pgnism la cretinism. Apostazia a fost prevestita de ctre Sfnta Scriptur cu
toat claritatea i este o mrturie a faptului ct de adevrat este tot ce s-a spus n Scriptur.
Iat de ce adevratul cretin nu trebuie s intre n panic, observnd acest sumbru tablou al Apostaziei,
spre deosebire de unii, care cu naivitate i necugetat se sperie, prefernd s nu vad Apostazia i s tac.
Dreptcredinciosul cretin cunoate din cuvintele lui Hristos Mntuitorul nsui c toate acestea trebuie s
fie (Marc 13,7; Luca 21,9), ns el nu trebuie s nchid ochii asupra lor, ci este dator s fie pe deplin
contient fa de cele ce se ntmpl, i s aprecieze corect toate evenimentele, n care se manifest
Apostazia, ca s tie cum s se comporte spre a nu fi trt de puhoiul Apostaziei.
Spre a ne cluzi, Episcopul Ignatie spune: Apostazia are loc cu ngduina Domnului, nu ncerca s-o opreti
cu slabele tale puteri
Ce nseamn aceasta? nseamn oare s ne mpcm cu Apostazia i s ne integrm n ea? Nu, desigur!
Iat ns cum trebuie s acionm: ndeprteaz-te, pzete-te tu nsui de ea: aceasta este de ajuns.
Cunoate duhul vremii, cerceteaz-l, ca s poi evita pe ct posibil influena lui!
De aceea tcerea asupra Apostaziei este criminal. N-avem voie s pstrm tcere asupra Apostaziei, s ne
linitim pe noi nine i pe alii, c totul ar fi n ordine, c n-avem de ce s ne tulburm. Cu toate c nu ne
st n puteri s oprim Apostazia cu slabele noastre puteri, datoria iubirii noastre cretineti ne poruncete
nu numai s ne ferim, i s ne pzim noi nine, ci s-i pzim, s-i avertizm i pe semenii notri, care nu
vd i nu observ nimic. Aici se cuvine s ne amintim minunata cugetare a unuia din cei mai mari stlpi ai
Bisericii noastre, Sfntul Grigorie Teologul: Prin tcere l trdm pe Dumnezeu. Nu se cade a tcea despre
ceea ce este de prim necesitate salvarea sufletelor omeneti!
S ne adresam n continuare cugetrilor Episcopului Ignatie, care ne deschid ochii asupra celor ce se
ntmpl n prezent n lume: Apostazia a nceput de la un timp s nainteze rapid, liber i fi. Urmrile vor
fi din cele mai triste. Fac-se voia Domnului!
Oare noi nu observm toate acestea? nc de curnd prea de neconceput acea total neruinare din viaa
moral-religioas a oamenilor, care se petrece n prezent sub ochii notri, inclusiv pn la lepdarea
complet de Hristos, respingerea oricror principii moral-religioase i slujirea fi satanei.
Ar fi de prisos s trasm o paralel ntre persecuiile actuale ale dreptei credine n Hristos, sub toate
formele ei, i cele ce s-au petrecut n zorii cretinismului. Atunci cretinii erau prigonii de pgnii, care nu-L
cunoteau pe adevratul Dumnezeu, nu tiau de El. Iar acum prigonesc credina cretin, aprig i nemilos,
cei care l cunosc prea bine pe Hristos i sublima nvtur propovduit de El, i adesea renegaii
contieni, care i-au vndut sufletul satanei pentru bunstarea material.
n continuare citim cu nfricoare prevestirile Episcopului Ignatie, mplinindu-se sub ochii notri: Dumnezeu
Cel milostiv s ocroteasc rmia credincioilor. Dar aceast rmi este mic i devine tot mai srac
i mai srac Lucrarea credinei pravoslavnice poate fi recunoscut ca apropiindu-se de deznodmntul
hotrtor Numai milostivirea deosebit a lui Dumnezeu poate opri atotnimicitoarea epidemie moral, o
poate opri pentru un timp, pentru c trebuie s se mplineasc ceea ce a fost prezis n Scripturi.
Judecnd dup spiritul timpului i dup frmntarea minilor, suntem ndreptii s credem c edificiul
Bisericii, care se clatin demult, se va cutremura stranic i repede. Nu are cine s-l susin i cine s se
mpotriveasc. Msurile ntreprinse pentru susinerea lui au fost mprumutate din stihiile lumii, vrjmae
Bisericii, i mai curnd vor accelera cderea ei, dect s-o opreasc.
Aceste cuvinte sunt parc copiate din realitatea zilelor noastre! Chiar acum noi suntem martorii acestei
cutremurri stranice i rapide. Iar msurile luate, ntr-adevr, nu sunt nicidecum mprumutate de acolo
de unde ar fi trebuit mprumutate adic de pe trmul duhovnicesc, ci tot din aceleai stihii ale lumii,
vrjmae Bisericii, adic din sfera pasiunilor umane, care nu jinduiesc la cele dumnezeieti, ci la cele
omeneti. Bineneles, astfel de msuri nu numai c nu vor opri cderea Bisericii, ci mai degrab o vor
accelera.
Unii vor zice: Ascultai, ce tot vorbii, despre ce prbuire a Bisericii este vorba, cnd noi avem legmntul
hotrt al lui Hristos care spune: Voi zidi Biserica Mea i porile iadului nu o vor birui (Mt. 16,18). Foarte
adevrat, cuvintele lui Hristos sunt fr ndoial de netgduit, ns nu se tie de ce, uitm c prin aceste
cuvinte Hristos nu arat hotarele Bisericii, pe care porile iadului nu o vor birui. Nu se spune care anume
Biseric va fi aceea: a Constantinopolelui, Rus, Srb, Bulgar, Biserica Rus din diaspor, sau oricare alta.
Se spune simplu Biserica, adic, pn la sfritul veacului i cea de A Doua Venire a lui Hristos,
adevrata Biseric nu va disparea de pe faa pmntului, ci va subzista. Biserica va rmne Biseric cu
toate naltele ei legminte, mputerniciri i drepturi binecuvntate ce-i aparin, chiar i n cazul, cnd n ea
va rmne un singur episcop i minimum de credincioi. Iar restul se va cltina i va cdea, va fi biruit de
porile iadului, chiar dac va continua s se numeasc biseric. Iat ce trebuie de avut n vedere pentru
a evalua corect evenimentele care au loc n zilele noastre!
Nu avem de unde atepta restabilirea cretinismului scrie mai departe Episcopul Ignatie: Vasele
Sfntului Duh au secat definitiv pretutindeni, chiar i n mnstiri, aceste tezaure de evlavie i daruri harice,
or, substana Duhului dumnezeiesc poate fi suplinit i restabilit numai prin uneltele Sale. ndelungata i
milostiva rbdare a Domnului ngduie s se prelungeasc i s fie amnat deznodmntul final pentru cei
rmai, care se vor mntui, ntre timp, cei ce putrezesc sau au putrezit, vor atinge deplina putreziciune. Cei
ce vor s se mntuiasc, trebuie s neleag bine acest lucru i s foloseasc timpul dat spre mntuire,
cci timpul scurt este, iar trecerea n venicie este aproape pentru fiecare din noi. Se cuvine s fim mai
mpciuitori fa de starea Bisericii i totodat nelegtori. Aceast stare jalnic este ngduit de Sus.
Stareul Isaia spunea: nelege vremea! Nu atepta buna ornduire n structura bisericeasc ndeobte. Fii
mulumit c exist posibilitatea mntuirii individuale a celor care vor s se mntuiasc .
Sfaturi care parc ne sunt ndreptate direct nou, pentru a nu ne descuraja, a nu cdea n dezndejde,
vznd ce se petrece. Cel mai greu este, desigur, n aceste vremuri, dup cum remarca Sfntul Ierarh
Ignatie, de a suporta singurtatea spiritual.
Mntuiete-te singur! Fii fericit, dac vei afla mcar un colaborator adevrat n lucrarea de mntuire:
acesta e cel mai mare i mai de pre dar al Domnului, n zilele noastre. Pzete-te, vrnd s-i salvezi
aproapele, s nu te trag el n prpastia pierzaniei. Acest din urm lucru se ntmpl la tot pasul. Iat ce
vremuri grele vor veni pentru mntuire, i aceste vremuri au i venit!
Potrivit Episcopului Ignatie, Apostazia, spre care se ndreapt tot mai rapid epoca modern, este
premergtoare apariiei n lume a potrivnicului lui Hristos Antihristul. Ea va pregti venirea i urcarea pe
tron a Antihristului, fiind ncununat de acest eveniment, dup care va ncepe perioada nfricotoare a
ultimei btlii decisive a diavolului cu Dumnezeu i cu Hristosul Su. ntemeindu-se pe profeiile unor Prini
ai Bisericii, Episcopul Ignatie ne istorisete pe larg despre aceasta n remarcabila sa lucrare: Despre minuni
i semne.
Antihristul va aprea ca o urmare fireasc a srcirii n oameni a nelepciunii i cugetrii duhovniceti, a
lipsei dreptei cunotine a lui Dumnezeu, care vor confunda lucrarea diavolului cu lucrarea lui Dumnezeu,
nainte de venirea Antihristului ntreaga ambian a lumii va fi de aa natur, nct Antihristul va aprea ca
o consecin inevitabil a acestei ambiane realmente antihristice, a acestei stri de spirit antihristice a
omenirii.
Iat de ce nc Sfntul Apostol Ioan Teologul vorbea despre mai muli antihriti (I Ioan 2,18). Iat de ce
putem vorbi despre manifestarea n lume a duhului antihristic cu mult nainte de venirea la putere a
Antihristului n persoan.
A vorbi despre aceasta nu nseamn deloc a lua asupra noastr ndrzneala de a prezice timpul venirii
Antihristului care, potrivit nvturii Sfintei Scripturi, nu-i este cunoscut nimnui cu precizie, dei multe
semne se arat!
Trebuie s vorbim despre aceasta, pentru a nu fi nelai de Antihristul, care va fi un amgitor i un
seductor extrem de iscusit, capabil chiar s fac semne i minuni false.
Iat cum povestete Sfntul Ierarh Ignatie despre aceast ispitire primejdioas i pgubitoare pentru suflet,
ntemeindu-se pe nvtura Sfintei Scripturi i a Sfinilor Prini: nainte de a doua venire a lui Hristos,
cnd cretinismul, cunotina i cugetarea duhovniceasc vor srci n ultimul grad printre oameni, se vor
ridica hristoi mincinoi i prooroci mincinoi i vor da semne mari i chiar minuni ca s amgeasc de va fi
cu putin i pe cei alei (Mt. 24, 24).
Antihristul nsui va face minuni multe, ca s uimeasc i s satisfac ignorana i mintea profan, le va da
semnul din Cer cutat i cerut de ei. Venirea aceluia spune Sfntul Apostol Pavel, se va face prin
lucrarea lui satan, nsoit de tot felul de puteri i de semne i de minuni mincinoase i de amgiri
nelegiuite pentru fiii pierzrii, fiindc n-au primit iubirea adevrului, ca s se mntuiasc (II Tesal. 2, 9-10).
Netiina i cugetarea lumeasc, vznd aceste minuni, nu se vor opri ctui de puin s chibzuiasc, ci le
vor primi nentrziat n duhul lor, nrudit cu duhul aceluia; n orbirea lor se vor nchina lui i vor primi
lucrarea satanei ca pe o suprem manifestare a puterii dumnezeieti, i Antihristul va fi primit n grab, pe
negndite (Sfntul Efrem Sirul).
Atunci va plnge tot pmntul, va plnge marea i vzduhul, mpreun cu dobitoacele slbatice i cu
psrile cerului; vor plnge munii i dealurile i tulpinile cmpului; vor plnge i lumintorii cerului
mpreun cu stelele pentru neamul omenesc, cci de bun voie s-au ncredinat tiranului (Sfntul Efrem
Sirul).
Oamenii nu vor pricepe c minunile lui nu au nici un scop binevoitor, nelept, nici o semnificaie aparte; c
acestea sunt departe de adevr i pline de nelciune, sunt o comedie monstruoas, rutcioas i fr
noim, menit s zpceasc i s contrarieze, s nele, s sminteasc i s captiveze prin magia
nlucirilor pompoase, dearte i inutile.
Nu-i de mirare c minunile Antihristului vor fi acceptate necondiionat i cu admiraie de ctre apostaii de
la cretinism, dumanii adevrului, potrivnicii lui Dumnezeu: ei sunt deja pregtii pentru primirea fi,
activ a trimisului i uneltei satanei, a doctrinei sale, a tuturor activitilor sale, fiind din timp n comunicare
spiritual cu satana.
Faptul c minunile i semnele Antihristului i vor pune n ncurctur i pe aleii lui Dumnezeu merit
atenie deosebit i adnc compasiune.
Aceste din urm cuvinte prevenitoare sunt importante mai ales pentru cei ce privesc cu superficialitate
actuala pregtire a omenirii pentru venirea Antihristului, rmnnd orbi, n pofida realitii, i nevrnd s
vad semnele evidente ale acestei febrile pregtiri a ntronrii Antihristului de ctre partizanii si, care i-au
vndut deja sufletul satanei n schimbul satisfacerii libere i fr opreliti a poftei trupeti, a poftei
ochilor i trufiei vieii, adic: a senzualitii, a cupiditii i a iubirii de slav (I Ioan 2,16).
Trebuie s tim i s nu uitm, ct de mare va fi viclenia Antihristului i ct de perfid va aciona el, dac i
aleii lui Dumnezeu, adic drepii cretini, vor fi n ncurctur, nefiind n stare s se dumireasc de ndat
i s-l demate pe Antihrist, nu vor putea s-l identifice de la nceput.
Potrivit cuvintelor Sfntului Ierarh Ignatie, motivul acestei confuzii i a puternicei influene a Antihristului
asupra oamenilor st n viclenia i ipocrizia infernal a acestuia, mascnd o cumplit rutate, ct i n
obrznicia lui nenfrnat i nemsurat, n sprijinul masiv acordat lui din partea spiritelor damnate i, n
sfrit, n capacitatea de a produce miracole, dei false, dar totui extraordinare.
Viclenia i frnicia iat trsturile specifice cu precdere epocii noastre. Inocularea lor n spiritul
oamenilor pregtete omenirea pentru primirea facil i fr complicaii a Antihristului. nchipuirea
omeneasc scrie mai departe Sfntul Ierarh Ignatie este neputincioas de a-i reprezenta pe sceleratul
care va fi Antihristul; e nefiresc pentru inima omeneasc, chiar pervertit, a crede c rul poate s ajung la
gradul atins n zilele Antihristului.
El va trmbia despre sine nsui, intitulndu-se propovduitor i restaurator al autenticei cunotine
despre Dumnezeu. Cei ce nu neleg cretinismul vor vedea n el reprezentantul i aprtorul adevratei
religii i se vor alipi lui. Va predica despre sine c este adevratul Mesia cel fgduit. Slugile sale, adepte
ale cugetrii lumeti, vor aclama venirea lui; vznd slava, atotputernicia i aptitudinile sale geniale,
amploarea manevrrii stihiilor telurice, vor crede n el i-l vor preamri ca pe un dumnezeu, devenind
prtaii lui (Sfntul Efrem Sirul).
La nceput se va arta blnd, milostiv i drept, iubitor, seductor, frumos i plin de tot felul de virtui. Cei
care vor accepta adevrul lumii deczute ca fiind drept, l vor primi i i se vor nchina din cauza naltelor
sale virtui, nelepdndu-se de el pentru adevrul Evangheliei (Prea Cuviosul Macarie cel Mare).
Antihristul va propune omenirii organizarea bunstrii i prosperitii depline pe pmnt, va promite
onoruri, bogii, tot confortul i plcerile trupeti. Iubitorii de cele lumeti l vor venera pe Antihrist i-l vor
numi stpnul lor.
Iat tabloul viu a ceea ce observm n prezent, cu toate c Antihristul ca persoan concret nici nu exist
nc. Dar precursorii lui activeaz deja n lume, n acelai mod cum va aciona el nsui. Din acest punct
de vedere devin clare toate aceste micri contemporane din viaa religioas bisericeasc, n genul
ecumenismului, toate aceste chemri nflcrate la unirea reciproc n numele iubirii cretineti, aceast
nflorire a culturii i civilizaiei pur pmntene, satisfcnd pasiunile i poftele omeneti, tot acest
entuziasm dubios al binefacerilor filantropice. De ct vigilen i spirit prevztor avem nevoie pentru a
discerne adevrul de amgeal, sinceritatea de viclenie i prefctorie, pe veritabilul binefctor de
slujitorul ce-i ntinde cursele, a Antihristului ce vine! Ct de periculos este pentru adevratul cretin n
zilele noastre de a intra n relaii cu binefctorii i de a se folosi de binefacerile lor!
i aceasta nc nu e totul! Antihristul va desfura n faa oamenilor o panoram a feluritor miracole
denate, inexplicabile i nemaipomenite; va nfricoa lumea prin grandoarea minunilor sale, va satisface
curiozitatea nechibzuit, ignorana profan i superstiiile de tot felul; tiina uman va fi luat n rs; prin
mijloace oculte va fi creat o nou tiin diavoleasc. Toi oamenii condui de lumina naturii lor deczute,
nstrinai de cluzirea dumnezeietii lumini, vor fi atrai n cursa seductorului. Observm i acum
nceputul tuturor acestor evenimente, deci putem s ne nchipuim cu claritate ce va fi, cnd va aprea
Antihristul n persoan.
Semnele Antihristului Se vor manifesta cu precdere n vzduh (Sfntul Efrem Sirul). n vzduhuri
acioneaz puterea stpnitorului, puterea satanei (Efes 2-2; 6-12). Minunile vor aciona cel mai mult
asupra ochilor, fermecndu-i i nelndu-i (Sfntul Simeon Noul Teolog). Sfntul Ioan Teologul, contemplnd
n Apocalips evenimentele lumii n preajma sfritului, spune c, Antihristul va face semne mari, nct i
foc face s pogoare din Cer, pe pmnt, naintea oamenilor (Apoc. 13-13). Acest semn este artat n
Scripturi, ca fiind cel mai mare semn, iar locul acestui semn este vzduhul: va fi o privelite impuntoare i
nfricotoare.
Aceste fenomene se observ de pe acum, ntrezrindu-se sub forma diverselor invenii neobinuite,
nemaivzute, desfurndu-i activitatea chiar n vzduh. Minunile Antihristului se vor aduga la
manifestrile comportamentului su sofisticat, n intenia de a-i face pe oameni complicii si. Cei ce se vor
mpotrivi Antihristului vor fi considerai instigatori, adversari ai bunstrii i ordinii publice, vor fi supui
persecuiilor ascunse i fie, vor fi osndii la chinuri i cazne.
Aceste lucruri ne sunt deja cunoscute! Nu numai Antihristul, ci i precursorii i slugile lui au declanat n
epoca noastr prigoana camuflat ori deschis a dreptcredincioilor cretini, iar pe alocuri, ca, de pild, n
Patria noastr, Rusia, s-a ajuns i la vrsare de snge, tortur i execuii. Toate acestea fiind comise sub
cele mai plauzibile pretexte: cretinii au fost declarai dumani ai poporului, dumani ai ordinii
publice, acuzai ca rzvrtii, iar n biseric schismatici.
Spiritele viclene, rspndite n univers, vor inspira oamenilor o excelent opinie general despre Antihrist,
un entuziasm nemaipomenit, o atracie de nenvins fa de el (Sfntul Efrem Sirul).
Ceva asemntor s-a observat deja n atitudinea fa de acei predecesori ai Antihristului, ca, de pild, Lenin
i Stalin. Acestea au fost doar repetiii a ceea ce se va petrece n proporii i mai grandioase n zilele
Antihristului. Sfnta Scriptur a descris prin multe trsturi grozvia ultimei prigoane asupra cretinismului
i cruzimea prigonitorului. Ca trstur decisiv i deosebit va sluji denumirea dat de Scriptur acestei
creaturi cumplite: el este denumit fiar (Apoc. 13, 1), n timp ce arhanghelul czut este numit arpe
(Facerea 3-1). Ambele denumiri redau cu fidelitate caracterul ambilor adversari ai Domnului. Unul
acioneaz n tain, altul fi; ns fiarei, ce se aseamn cu toate fiarele (Apoc. 13-2), reunind n sine
cruzimea tuturor, i-a dat ei balaurul puterea lui i stpnire mare (Apoc. 13-2). Va fi o ncercare
ngrozitoare pentru sfinii lui Dumnezeu: viclenia, ipocrizia, minunile asupritorului se vor nmuli ca s-i
nele i s-i seduc; autoritatea nengrdit a torionarului, persecuiile i strmtorrile nscocite i
camuflate cu ingeniozitate, i vor pune pe cretini n cea mai grea situaie; numrul lor mic va prea infim
pe lng ntreaga omenire, iar nvturile lor vor fi minimalizate; dispreul general, ura, prigoana,
clevetirile, moartea violent vor fi destinul lor. Numai sub cluza i cu ajutorul deosebit al harului
dumnezeiesc, aleii lui Dumnezeu se vor putea mpotrivi vrjmaului i vor fi n stare s mrturiseasc
naintea lui i naintea oamenilor pe Domnul Iisus Hristos.
Dar cum i de ce oamenii l vor respinge pe Hristos i l vor primi pe Antihrist? i la aceast ntrebare Sfntul
Ierarh Ignatie d rspuns minunat: Tot aa cum L-au respins pe Hristos cu 19 secole i ceva n urm i L-au
rstignit pe cruce.
Cretinismul ne-a fost propovduit cu atta certitudine, nct nu exist justificare pentru acei ce nu-l
cunosc. Motivul netiinei este unul: bunul plac, samavolnicia. Cum soarele lumineaz pe cer, aa lumineaz
cretinismul. Cel care nchide ochii de bun voie, s-i atribuie nevederea i necunoaterea siei, nu lipsei
de lumin. Motivul respingerii lui Dumnezeu Omul de ctre oameni se afl n oameni, dup cum tot n ei
se afl i motivul acceptrii Antihristului.
Eu am venit n numele Tatlui Meu a mrturisit Domnul iudeilor, i voi nu m primii: dac va veni un
altul n numele su, pe acela l vei primi (Ioan 5,43). Ei sunt numii mpreun, cei ce-L resping pe Hristos i
cei ce-l primesc pe Antihrist, dei Antihristul e amintit ca unul ce va s vin. Neprimindu-L pe Hristos
conform dispoziiei lor sufleteti, ei s-au alturat celor ce-l vor primi pe Antihrist, cu toate c i-au ncheiat
cltoria pmnteasc cu multe secole nainte de venirea lui. Ei au comis fapta lui cea mai nelegiuit:
uciderea lui Dumnezeu. Pentru timpul venirii lui, pentru el nsui n-a fost lsat o astfel de frdelege.
Precum duhul lor se afl n stare de vrjmie fa de Hristos, tot aa ei se afl n comunicare cu Antihristul,
deprtai de el n spaiu i timp.
Orice duh spune Sfntul Ioan Teologul care nu mrturisete pe Iisus Hristos venit n trup, nu este de la
Dumnezeu, ci este duhul lui Antihrist, despre care ai auzit c vine i acum este chiar n lume, n spirit (I
Ioan, 4,3).
Cei ce sunt condui de duhul Antihristului n spiritul lor, intrnd n legtur cu el, supunndu-i-se i
nchinndu-i-se lui n duh, l vor proclama dumnezeul lor. i de aceea Dumnezeu le trimite o lucrare de
amgire, ca ei s cread n minciuni, ca s fie osndii toi cei ce n-au crezut adevrul, ci le-a plcut
nedreptatea (II Tesal. 2,11-12).
n ngduina Sa, Dumnezeu este un judector drept, ngduina Domnului va fi n acelai timp satisfacie i
acuzaie, ct i judecat a spiritului uman.
Antihristul va veni n vremurile menite lui. Venirea lui va fi anticipat de Apostazia general a majoritii
oamenilor de la credina cretin. Prin lepdarea de Hristos, omenirea se va pregti pentru nscunarea
Antihristului, primindu-l n duhul su. n nsi starea de spirit uman va aprea cererea, chemarea
Antihristului, atracia fa de el, tot aa cum ntr-o stare de grea suferin apare setea unei buturi
ucigtoare. Este lansat iniiativa, chemarea societii umane, exprimndu-se necesitatea imperioas a
geniului dintre genii, care ar impulsiona dezvoltarea i prosperitatea material la cele mai nalte cote, ar
instala pe pmnt acea bunstare, fa de care Raiul i Cerul devin pentru om de prisos. Antihristul va fi o
consecin logic, just i fireasc a orientrii generale, spirituale i morale, urmat de omenire.
De altminteri, tot ce observm acum n lume n viaa social politic i bisericeasc a omenirii
corespunde ntru totul prezicerilor expuse mai sus ale Episcopului Ignatie. Iar dac ne gndim n mod serios
la tot ceea ce se petrece, devine clar c nc niciodat, n ntreaga sa istorie, lumea n-a fost att de aproape
de Antihrist, ca n zilele noastre. Data apariiei lui e doar o chestiune de timp, ce nu ne este nc dezvluit.
Noi am fost avertizai despre cele ce se vor ntmpla i vom fi pedepsii, dac vom nchide ochii cu uurin
asupra tuturor acestor evenimente, ncredinndu-ne pe noi nine i pe alii, c nu se ntmpl nimic
deosebit, c totul e n ordine, c ar fi mai bine s fim conciliani, i ne vom lsa dui de valurile vieii, ca i
ceilali, ori vom merge n pas cu vremea ce ne atrage cu repeziciune spre Antihrist.
Ct recunotin i datorm noi, fiii i fiicele Bisericii Ortodoxe, Sfntului Ierarh Ignatie pentru c, nc cu o
sut de ani n urm, a zugrvit att de viu n nchipuirea noastr tabloul a tot ceea ce se ntmpl acum i a
ceea ce va mai fi poate, n viitorul apropiat!
Sarea ne cuprinde Biserica nceteaz de a mai fi Biseric. Ea devine pseudobiseric, gata de a-l primi
pe Antihrist ca Mesia, n afar de mica rmi a dreptcredincioilor care, conform cuvintelor
Episcopului Ignatie devine tot mai srac i mai srac. Toat cultura modern i ntreaga via uman,
orientat exclusiv spre satisfacerea bunstrii aparente, pur materiale a oamenilor, pregtete struitor i
cu febrilitate omenirea pentru nscunarea Antihristului.
Prin urmare, a sosit timpul limit pentru fiecare din noi s hotrm unde suntem i cu cine: n aceast
mic rmi a dreptcredincioilor, n aceast turm mic a lui Hristos, dup cuvintele lui Hristos
Mntuitorul nsui (Luca 12,32) cu Hristos sau cu vrjmaul Su Antihristul?
Aceasta ne nva scrierile inspirate de nelepciunea dumnezeiasc ale Sfntului Ierarh Ignatie!
JURNA SCOIAN
p@rohie virtual
Skip to content
Home
(alii) despre mine
contact i copyright
Foamea
O brag pentru domnul Pleu i un whisky pentru mine
jurnal scoian (pagini mai vechi)
Acordorul de piane
chiar s fi fost pe undeva un nger, Iisus nu l-a vzut
Fata din Glen Orrin
Oameni i bostani
ca ara s poat fi locuit

Posted on 5 November 2015by Ioan-Florin
Sunt zile amare pentru Biserica Ortodox, dar s nu ne pierdem cumptul, cei care suntem
n ea. i nici s nu o dm pe predici sforitoare, ca i cum nici usturoi n-am mncat, nici
gura nu ne miroase. Am pentru fraii mei, preo ii, o veste bun i una proast. M pricep un
pic la veti, nu doar pentru c am fost ziarist, dar i pentru c am umblat mult printre
oameni de tot felul, acas i printre strini. E drept ns c nu m pricep la profeii .
Vestea bun este c, dincolo de scandri, de vitupera iile unor ziari ti sau de lozinci,
oamenii din strad (citii-le aici revendicrile!) nu au nimic cu Biserica lor: nici cu Hristos,
nici cu Ortodoxia, nici cu Sfinii Prini i, pn la urm, nici cu moatele Sfintei Paraschiva.
Lumea e tulburat, dar nu pe slujitorii Bisericii care i fac n mod cinstit treaba prin parohii,
n spitale, la cptiul oamenilor sau pe oriunde or mai umbla, de care se minuneaz i i
laud cnd i gsete. Un exemplu chiar din aceste zile, dac vre i, este nominalizarea unui
preot, printele Mihail Jar, la Oamenii Timpului (printele Mihail are grij la Bnceni, n
Ucraina, de patru sute de copii). Sau bucuria cu care oamenii l nconjoar, de pild, pe
Mitropolitul Iosif de la Paris, cnd apare blnd i smerit ntre ei. Pe el i mai sunt i al ii.
Sau faptul c oriunde ajung prin lume romnii emigrani, biserica este printre primele locuri
pe care le caut.
Oamenii scandeaz, aa e, dar nu se rfuiesc cu Biserica Ortodox, ci cu o imagine a ei din
zilele noastre: imaginea aroganei unei instituii . Aceasta este vestea proast.
Ne-am nvat s nu le dm niciodat dreptate, s simplificm totul la un atac mpotriva
Bisericii, s-i demonizm. E o ostilitate comandat, s-a spus zilele astea. Bun, e drept, am
vzut i o mulime de ruti i minciuni, c lumea e mare i are acces la feisbuc, s-a vorbit
cu ur i s-a scris cu scuipai, c aa e la revolu ii, dar o ostilitate comandat de cine? S
se spun atunci pn la capt, clar, pe nume, cine o comand, prin cine, cum, ca s tim ce
avem de fcut. Altfel, ameninarea asta sun ca agenturile din decembrie 89.
Pn s comande cineva alte ostiliti, cred c mai nti am fcut-o noi n ine, cei din
Biseric. Cine i-a comandat, fraii mei, purttorului de cuvnt al Patriarhiei enormit ile pe
care le-a blmjit zilele astea, umplnd o lume de revolt i pe noi de ru inea cu preotul
invitat? De unde frnicia asta, c Biserica respect convingerea religioas a fiecrei
familii ndoliate i de aceea nu s-ar fi spus o slujb pe trotuarul de la Colectiv? Dar cnd la 8
dimineaa tragem clopotele n cartier, cum e cu convingerile religioase ale familiilor care
locuiesc peste drum? Dar cnd facem procesiuni, dar cnd blocm un ora ntreg cu
srbtorile noastre? Nu zic s nu mai tragem clopotele, zic s nu mai fim farisei.
Cine a comandat n aceste zile predicile ambiguu-miloase, vai, Dumnezeu s-i ierte, dar i
voi v-ai cutat-o, mi biei? Cine l-a pus pe monahul nem ean (care, nu tiu cum se face,
apare de fiecare dat cnd e rost de scandal) s fac sinistra triere dup pcate a mor ilor de
la Colectiv? Sub ce ascultare st el? Cine a comandat leghioanelor anonime din bezna
blogosferei ortodoxe s ias la lumin i s celebreze pedeapsa lui Dumnezeu pentru
satanitii din club?
i, n general, cine a comandat izolarea intelectual i lunga tcere public n care s-a
nchis n ultimii ani Patriarhia, iluzionndu-se c trustul ei de pres ine loc de comunicare
cu societatea civil?
Nu v lsai amgii, mulimea nu se rfuiete cu noi pentru ceea ce s-a ntmplat la
Colectiv. Ieii din teoriile conspiraiei, deschidei ochii n realitatea din strad. Timp de ani
de zile, ncetul cu ncetul, pictur cu pictur, corup ia a copt n Romnia ca un buboi
imens, care acum s-a spart, iar mizeria a mpro cat i n obrazul nostru, pentru c, de 25 de
ani, n ciuda asigurrilor c nu facem politic, ne-am lsat percepu i ca prtai ai tuturor
administraiilor politice. Ai unor politicieni coco ai la putere pe sngele oamenilor din
decembrie 89 i pe banii securitilor vechi i noi. Am stat la hramuri alturi de ei (cnd locul
lor trebuia s fie n genunchi, n mulime), iar ura cu care au fost privi i ace tia s-a uitat n
aceste zile cu aceiai ochi i la noi. Cine ne-a oprit s denun m din cele mai nalte amvoane
aceast infecie, s-i facem responsabili pentru exodul romnesc, pentru cea mai mare
srcie din Europa i pentru cea mai mic speran de via, pentru una dintre cele mai
nalte rate ale mortalitii materne, pentru cea mai nalt rat din UE a mortalitii
infantile? A, am fcut-o? nseamn c nu am fcut-o ndeajuns i destul de limpede. Nu n
pilde i generalizri, ci artnd cu degetul spre portretele lor, aa cum au fcut-o n alte
timpuri Ioan Gur de Aur sau Antim Ivireanul, Nifon Patriarhul n vremea lui Radu cel Mare
sau mitropolitul Gurie n vremea lui Carol al II-lea.
Dar, sigur, e mai uor s ne nchipuim c suntem ataca i din afar, dect s luptm cu
propriile noastre slbiciuni.
Am fost trimii de Mntuitorul s scoatem demonii din oameni, dar ajungem adesea s-i
strnim noi nine n ei prin purtrile noastre. Cnd nu se suie ceva pn la nasul nostru, am
gsit explicaia: sunt obraznici, nu tiu cum st treaba cu teologia. Noi suntem subtili,
mistici, nsui Dumnezeu ne d like pe feisbuc, ei sunt proti, manipula i, nu n eleg nimic,
nu tiu ce e un trafalete, nu tiu cum ar trebui s arate ora de religie, nu tiu unde s se
roage i cum se fac pomenirile pentru mori, nu tiu ct milostenie face Biserica. Banul e
ochiul dracului numai cnd e al altuia, cnd e al nostru e bun i sfin it. La socotelile lor cu
biserici i spitale le rspundem cu aceleai socoteli, ca s le artm c gre esc, dar nu
nelegem un lucru: ei chiar nu au spitale, nu au medicamente, le pleac pe aiurea doctorii,
profesorii i copiii. Cnd ne spun c vor ca statul s finan eze nu construc ii de biserici, ci
spitale i coli, nu nseamn c nu-i doresc biserici. Asta nseamn c s-au sturat de
mizerie. C i doresc s triasc decent ntr-o ar mai bun i mai dreapt.
Cnd ne-au spus c nu vor or de religie, nu nseamn c toi au avut ceva cu Dumnezeu, ci
c nu au vrut, pentru copiii lor, nici ndoctrinare, nici manualele alea tmpite cu accidente
de circulaie i ameninri cu focul iadului. Oare nu noi le-am pus n bra e cr ile alea?
Cnd nu vor o biseric sub geam, nu nseamn c se pun mpotriva Ortodoxiei, ci c, pur i
simplu, ar vrea ntre blocuri un parc de joac pentru copii. Iar dac tu, ca preot, te duci i-i
dai n judecat, c doar e terenul tu, pe care i l-a dat un burtos de primar corupt, pe care ai
s-l pui apoi n primele rnduri la slujb, aduci o mie de demoni peste ei cu judecata ta. E
chiar att de greu de neles?
i da, mainile preoilor i luxul bisericilor i smintesc, pentru c asta e o lege a firii: acolo
unde oamenii sunt sraci, bogia smintete chiar dac ar fi dreapt . De aia e banul ochiul
dracului. De aia ni s-a spus s nu purtm traist i s nu avem dou haine. Mcar pu in ar
vrea s vad i ei c Dumnezeu e la fel de necjit, a a cum s-a artat Iisus ntre ei.
De fapt, chiar asta e: ar vrea s-l vad ct de pu in pe Iisus n noi. Nu n biserici, nu n
catedrale, nu n predici, ci n noi. Noi am fost trimii s-i cutm pe ei, nu ei pe noi. S-
i cutm, nu s-i ateptm n biserici, nu s primim invitaii. S-i cutm, or ce loc de
gsire al lor este mai mare dect suferin a . Dar la suferin te cobori cu iubire i cu
mbriare, nu cu lecii de via. Iisus nu a fost invitat nicieri i s-a dus i acolo unde tia
c va fi alungat cu pietre. Mcar el era btut pe nedrept, dar pe noi pietrele suferite ne-ar
mai cura de pcate. i dac, Doamne ferete, va fi un cutremur, ce-o s facem? O s-i
ateptm pe supravieuitori s vin cu coliv la biserici?
Pavel spunea, nu mai triesc eu, ci Hristos trie te n mine, dar Hristos nu mai trie te n
muli dintre noi, asta e vestea cea mai proast ( tiu bine c m numr i eu printre ace ti
noi, aa c-mi rog cititorii, cu tot respectul, s fiu scutit de complimentele care mi se tot fac
pe feisbuc zilele astea). O s spunei c nici n mireni nu mai trie te. A a e, dar asta pentru
c n primul rnd nu triete n noi. Pentru c lumina noastr nu mai lumineaz lumii. Iar
cei mai mari nedreptii sunt sutele de preo i anonimi, fr bloguri i conturi de feisbuc
i pe care nu-i caut televiziunile, dar care i fac datoria cu umilin i dragoste, ca nsu i
Hristos. Ei mpart cu noi pietrele i huiduielile pe care trebuia s le ncasm numai noi.
Eu sunt naiv, am candorile mele tolstoiene i, ntr-una din ele, m ntreb cum ar fi dac n
aceste momente n care ara se cutremur din temelii, am ie i nainte i am spune simplu,
am greit, v rugm s ne iertai. Dac nu ne mai pute i iubi, mcar nu ne ur i. tim ce
avem de fcut de acum nainte. Cum ar fi? Uite cum ar fi, ne-o spune profetul Isaia: Dac
vei face asta, lumina ta va rsri ca zorile. Pe vechile tale ruine se vor nla cldiri noi, vei
ridica din nou temeliile strbune i vei fi numit dregtor de sprturi i nnoitor de
drumuri,ca ara s poat fi locuit.
UPDATE
Am o rugminte important pentru cei care citesc i distribuie acest articol. O rugminte din
suflet, ca la nite prieteni care tiu c m cred i m n eleg: ie i i la mitinguri, a ie i i eu
dac a fi cu voi, aa cum am ieit cnd eram n ar, dar nu v lsai atrai de cei civa
care strig mpotriva Bisericii i a Patriarhului ei . Biserica aceasta e locul unde v-ai
botezat copiii, unde v-ai cununat, unde v-ai nmormntat pe cei dragi. Nu este emana ia
nici a clasei politice, nici a parlamentului. Lsa i-ne pe noi, preo ii, s spunem ceea ce este
de spus i, mai ales, cum trebuie spus. E destul c ne-a i btut obrazul, am n eles.
UPDATE 2
acum cteva minute: http://basilica.ro/cuvant-parintesc-si-prietenesc-pentru-tineri-

110371.html. Citii, e pentru voi, vi se cere iertare. i s credei n candorile tolstoiene.
UPDATE 3
Deci trebuie s facem Biseric, nu politic printele

Necula, https://www.youtube.com/watch?v=wI5bXl-leP0 . V-am zis: o s spunem tot noi
ceea ce este de spus.
Share this:
Printele Dan Damaschin (40 de ani) i oamenii pe care i-a adunat n jurul bisericii la care
slujete, de la Spitalul Clinic de Obstetric-Ginecologie Cuza-Vod din Iai, au ridicat cu banii
din cutia milei zece case noi pentru familiile srace care le trec pragul i au n construcie
nc multe altele.
De cnd a intrat n preoie, printele Dan Damaschin de la biserica din curtea Maternitii
Cuza-Vod din Iai a nceput s ridice locuine cu sprijinul oamenilor din comunitatea n care
a slujit. Mai nti la Podolenii de Sus, apoi la Cozia, iar de cnd e preot la maternitate, n mai
multe sate din jurul Iaiului.
FIECARE CAS, 6.000 DE EURO

Originar din sudul judeului Iai, din Mona, Dan Damaschin i-a dorit dintotdeauna s
ajung medic. A absolvit liceul sanitar i, n urma unor vizite pe la mnstirile din Moldova,
s-a nscris la Facultatea de Teologie Ortodox de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din
Iai. M pregteam s fiu medic, dar dup cteva ntlniri cu printele Cleopa, mi-am dat
seama c se pot face lucruri frumoase pentru semeni nu doar din sala de operaie sau cu
medicamente, povestete preotul.
Damaschin spune c atunci cnd a vzut c vin la biseric s se roage oameni fr case,
fr un loc pe pmnt care s ofere sentimentul de siguran, s-a strduit s intervin i
s pun umrul la munc. A reuit astfel s strng bani pentru zece case, n fiecare fiind
investii n jur de 6.000 de euro, bani adunai de la enoriai. Casele fiecare cu cte dou
camere i un hol au fost ridicate de voluntarii adunai n jurul printelui Damaschin.
Am nceput s intervin acolo unde apreau incendii sau diferite calamiti. M-a
ntristat s vd oameni care cred c cel aflat n necaz este vinovat direct de ceea
ce s-a abtut asupra sa. Noi, cretinii, suntem lsai de Dumnezeu s fim solidari.
Iisus a luat pe umrul su oia rnit i a dus-o spre turma sa, chiar dac 99 au
rmas nesupravegheate o perioad, subliniaz Damaschin.
REFUGIU PENTRU MAME I COPII ABUZAI

Preotul Dan Damaschin vede i aude multe. Totui el nu se rezum la iertarea pcatelor, ci
ofer ajutor real persoanelor care au cea mai mare nevoie. De exemplu, mamelor de la
maternitate care nasc a nu-tiu-cta oar i care nu ar avea unde s-i duc pruncii de
cteva zile dect n canalele din ora sau n magazii improvizate de la sate.
Pentru ele, dar i pentru cele cu parteneri violeni, preotul Dan Damaschin ncearc s
gseasc soluii. La Viani, o localitate de lng Iai, Damaschin i o mn de enoriai pe
care preotul i consider familia sa, au construit trei case pentru prini tineri, crescui toat
viaa n centrele de plasament.
Un alt caz. Vara aceasta, printele a cerut sprijinul ieenilor pentru a ridica o cas la
Medeleni. Ca s atrag ct mai muli voluntari, i-a chemat pe oameni pe antier, pentru c
la munc sigur vor scpa de kilogramele n plus. Proiectul de la Medeleni a fost conceput
pentru a oferi o soluie sigur unei mame care risca s-i piard cei cinci copii pentru c
statul inteniona s-i ia n centrele sale.
Minorii suferiser diferite abuzuri din partea tatlui, condamnat la 13 ani de nchisoare
pentru c i-a batjocorit fiica cea mare. Ca s nu fie desprii unul de altul i de mam,
preotul Dan Damaschin le-a oferit ansa s triasc n casa lor.
Am fcut case acolo unde am vzut c prinii i dau mcar cea mai mic silin s-i in
copiii alturi. n cazul de la Medeleni, am zis c e mai bine pentru copii s fie alturi de
mam, chiar dac n contextul acesta, cu o educaie precar, nu ai de unde s gseti
mame ideale, subliniaz preotul, preciznd c dup ce a terminat casa, i-a cumprat
familiei o vac de la care micuii s aib lapte n permanen.
MAMELE-COPII, PRIGONITE DE ACAS

Preotul Maternitii Cuza-Vod ncearc s le fie de folos i mamelor care risc s-i
abandoneze nou-nscuii. mpinse de srcia de acas sau pur i simplu de lipsa unei
locuine n care s poat s-i ngrijeasc bebeluii, multe mame care nasc la Iai ajung s-i
abandoneze pruncii n spital. Preotul spune c numrul micuilor lsai la voia ntmplrii
ajunge anual la aproape 100.
Aceste suflete sunt tiate cu brdia din start pentru c noi, poporul romn,
statul romn, nu suntem capabili s oferim o asisten maternal corect. Nu tim
s ne ngrijim de mam i de bebelu pe termen lung. Nu este suficient s-i
asiguri cte ceva ase luni, un an sau doi. Cum s-i ceri unei mame care a trit
toat viaa pe strad s-i gseasc un serviciu pe perioad nedeterminat, s
aib locuin bun i timp s creasc copilul?, se ntreab, retoric, preotul.
Pentru astfel de mame, preotul, mpreun cu oamenii din localitatea Valea Lupului, ridic n
prezent un centru cu 24 de case. Locuinele sociale pe care intenioneaz s le pun la
dispoziia mamelor fr adpost sunt deocamdat n stadiul de antier, ns preotul sper
ca, pn la finalul anului, s poat da n folosin mcar jumtate din ele. Este nevoie s
fac acest lucru pentru c, sptmnal, n maternitate gsete mame care nu au ncotro s
apuce, dar care vor s-i creasc micuii.
Am mame n spital care nu se pot descurca n clipa de fa pentru c, ori sunt crescute pe
strad, ori nu au niciun sprijin familial. Vorbim de eleve i studente nsrcinate pe care
familia le repudiaz. Zeci de bebelui sunt abandonai anual din cauza asta i numrul ar
putea fi redus la jumtate prin protejarea mamei i a copilului, mai adaug preotul.
UMPLE GHIOZDANELE A PESTE 200 DE COLARI

Biserica pe care printele o are n seam de civa ani a contribuit i la educaia copiilor ale
cror familii nu-i permit s le cumpere rechizite. Inspirat de mamele care i-au povestit de
copiii lor buni la nvtur, dar care nu au papuci sau mbrcminte de mers la coal, Dan
Damaschin a conceput Gruntele de mutar, un proiect prin care umple cu rechizite, haine
i nclminte, ghiozdanele a peste 200 de colari.
n paralel, din aceleai fonduri, preotul ofer lunar apte burse de studiu, pentru elevi i
studeni. Acestor familii le oferim i alimente n timpul anului ca s aib ce pune pe mas
cnd colarul se ntoarce acas. Avem n grij de la copii de clasa zero la studeni n anul II
sau III de facultate. Bursele variaz ntre 200 i 400 de lei pe lun i le oferim cazurilor cu
adevrat disperate, pentru c banii statului nu acoper nici transportul. Aici contribuim noi,
spune Dan Damaschin.
n prezent, preotul ajut dou studente la medicin, care provin din familii cu ase copii, i
un student care urmeaz informatica i provine dintr-o familie nevoia cu apte copii. O
alt fat, orfan de ambii prini, face colegiul de asistente medicale. Eu cred c toi copiii
merit acces la educaie, chiar dac familia nu-i poate sprijini, conchide ieeanul.
Citete i:
Dac toti romnii ar asculta poruncile si daca ar da cezarului ce-i al cezarului si ce e al lui
Dumnezeu... Statul trebuie sa se ocupe de toti romnii din moment ce pretinde taxe. Ceea
ce multi fura e compensat de ceea ce fac si mai multi samaritenii milostivi Acesti nevoiasi
sunt ajutati de solidaritatea unora n timp ce istitutiile statale obligate la asistenta
neputinciosilor sunt de fapt CARE-uri pt propriile familii. Totusi acesta este doar Vrful
Iceberg-ului
+6 (6 voturi)
mitrut
19.09.2015, 22:04:20
Despre el zicea Daniel ca "padure fara uscaturi nu este" si Pimen intarea spunand "ne face
clanul de rusine"!
+2 (6 voturi)
Taunul 77
19.09.2015, 23:14:51
Tot respectul pentru ce face. Preoti ca el sunt foarte rari in BOR. Insa ma intreb cum de i s-a
permis o atare initiativa. Si cum nu a fost obligat ca banii disponibili pentru case sa-i faca
plocon lui Nea Danut pentru Catedrala Neamului Prost ....
+3 (7 voturi)
Gorbaciov
20.09.2015, 00:52:59
Tot respectul ptr. Parintele Damaschin. DUMNEZEU sa te ajute in cea ce faci ! Daca macar 10
% din preotii BOR, ar face la fel, am simti , ca ceva se schimba in tara asta!
0 (6 voturi)
Cimpoieru Florin
20.09.2015, 01:42:45
Citesc presa noastra de ziare de peste 35 de ani zilnic . nu stiu daca am gasit 2-3 exemple
ca si acela de mai sus. E ca olteanul care s-a uitat o zi intreaga la gradina zoologica la o
girafa iar la plecare,in drum spre poarta zice ,,Asa ceva nu exista!''....asa imi spun si eu,desi
citesc si vad poze. Sunt curios sa vad cate zile va mai avea acest preot acolo la spitalul
acela si in sanul Bisericii .In afara de deturnarea fondurilor care apartin Bisericii(adica unor
oameni,pamanteni) mai da si exemplu negativ altor preoti(asta e cel mai grav!). Nu inteleg
cum de a reusit-mai degraba cum de a fost lasat sa reuseasca...chiar o sa ma interesez.Este
neobisnuit,ciudat si nefiresc. Nefiresc data fiind lacomia si disperarea Bisericii dupa
bani,avantaje,averi precum si lipsei totale de omenie-vezi taxele inumane pt
inmormantari,pomeni,cununii,ilegale si imorale fiind impuse. Astept si eu la mine in cartier
sa-mi sune preotul meu la usa sa-mi ceara sprijin-bani,alt mode de ajutor- si sa-mi arate
situatia nevoiasilor,vaduvelor ,mamelor singure etc. Si nu cred ca o sa ajunga...preotii de la
noi au biruri grele de dat ,,mai sus''..din vanzare de lumanari,calendare,vin acru,servicii la
cununii,inmormantari sau botez si alte nelegiuiri.Preotii cinstiti zboara rapid din Sistem-nu
au cum sa plateasca taxele de protectie decat jupuind enoriasii. Il felicit pe preot ,il respect
si ii doresc sa poata merge inainte fara a fi ,,executat''.

Religie 20

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Religie 20

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IESIREA DIN INTRISTARE PRIN RUGACIUNE si CONVERTIREA DURERII IN

BUCURIE DARUITA: Sa nu pierdem atatea prilejuri neprevazute care

Vedeti si: IUBIREA CARE INVESNICESTE si IUBIREA

Cele doua rani ale inimii

Uitarea ne vatama atat de mult! Truda creatoare ne alunga intristarea din

Dorirea celor dumnezeiesti

(din: Arhimandrit Arsenie Kotsopoulos, Lucrari minunate ale

MARETIA MICILOR ASCULTARI. Roada durerii truditoare

LUPUL CU CHIP DE MIEL si CEI DUPA CHIPUL SAU: Pe cand la

LUCRAREA DEZINTERESATA A CELUI MAI MARE OM NASCUT DIN

DUMNEZEU SI PLANURILE OAMENILOR. Invatam ceva din istorie?

SFANTUL APOSTOL PAVEL SI IUBIREA NEBUNA CARE SE GOLESTE

DE SINE.Riscul jertfelnic de a promova binele si de a vorbi in apararea

celui calomniat, intr-o epoca a barfei generale, in care se scoate in

evidenta numai raul

DIN NOI, masochismul duhovnicesc, superficialitatea si radacinile

ascunse ale pacatului; GLASUL SFANTULUI IOAN DIN NOI mustrarea

constiintei, pe care cautam sa o acoperim. PREDICI AUDIO LA TAIEREA

CAPULUI INAINTEMERGATORULUI IOAN: Desi se indulcea de cuvantul

lui, nu facea nimic ca sa isi schimbe viata

PROVOCAREA LUI HRISTOS i NTRISTAREA BOGATULUI

NEPREGTIT DIN NOI: Oamenii sunt foarte triti cnd nu reuesc n

proiectele lor, n programele lor. Ei bine, aceast tristee vine tocmai

pentru c OMUL NU CONCEPE S SE LEPEDE DE AMBIII

MIRUL SUFLETULUI: Nu lasa acel moment sa treaca pe langa

improspata mereu puterile SUB ACOPERAMANTUL ARIPILOR

sa stii ca in ochii Lui ai ramas de mare pret

moarte si-ti voi da cununa vietii!

lucratoare in concretul zilelor vietii noastre?

VIE IMPARATIA TA, FACA-SE VOIA TA Cugetari duhovnicesti pentru

Duminica despre grijile vietii Exista o singura ordine

fireasca: DUMNEZEU PE PRIMUL LOC! Domnul nu primeste JUMATATILE

ce folos avem din incercari? ISPITELE INSINGURARII

SUFERINTA?SITUATIILE LIMITA SI CERCETAREA PRONIEI

lucrurilor e gresita, singura nadejde este sa distrugi totul si sa pui

de sus, gresit intelesi sau chiar ridiculizati, ori sa su ferim pentru ca

suntem altfel (crestini)

exceptional tuturor celor preocupati de viata duhovniceasca: UN

INTELES NEASTEPTAT AL LUARII CRUCII IN FIECARE ZI : Sa avem

sufletele care au destula barbatie pentru a iesi de pe cararile batute ale

multimilor.MANA NEVAZUTA A DUMNEZEULUI CELUI VIU si HAUL

SOFRONIE despre BUCURIA DE A FI BIRUIT DE DUMNEZEU . De ce

Dumnezeu ingaduie incercarea parasirii Sale, a pogorarii in intuneric

CUNOASTE CALEA (III)

SOFRONIE despre SUFERINTELE SI FERICIRILE DUHULUI: Este oare

cu putinta fara o mare lupta cu propriile patimi, fara un plans

agonisesc prin multe suferinte

(audio, text) COPIII LUI DUMNEZEU SI FIII MAICII

DOMNULUI: Dumnezeu duce crucea pcatelor omului, Maica Sfnt

poart crucea umanitiiDumnezeu druiete din ce n ce mai mult,

iar omul i-a furit un program care L-a exclus pe Dumnezeu

Dr. Nicolae Paulescu: Fr Dumnezeu, viaa nu poate fi

Din pleiada de medici pe care Romnia i-a avut la nceputul

Cnd vei intra n vreun spital - spunea el discipolilor si -, dezbrcai-v de patimile de

Conferinele susinute de fiziologul Paulescu n deschiderea leciilor de medicin predate n cadrul

Medicul trebuie s fie un apostol al moralei

Scopul vieii nu este cutarea plcerii

Pilda unei viei de apostol

Apelativul maestru, adresat de savanii ntregii lumi medicale, ne ndreptesc s credem c

Paulescu infirm teoriile eronate ale ateismului biologic

1) cauza apariiei vieii a fost la origine combinarea anumitor elemente chimice i

Profesorul Paulescu citeaz n sprijinul su o mulime de experimente realizate de Spallanzani,

Autor: Augustin Punoiu

Evoluia nu este un fenomen observabil ci doar presupus. Eu nu vd n