Sunteți pe pagina 1din 6

Curiozitatea, n mare msur perceptiv, poate fi stimulat prin observarea sistematic a

obiectelor i

clasificarea acestora.

La vrsta de 4-

7 ani, gndirea este tot prelogic, dar cre te capacitatea intuirii unor aciun

i. Copilul este legat de

percepie i i concentreaz atenia pe etapa final a unei aciuni. Gndirea parcurge drumul
de la percepie laopera ie, fr ns a ajunge la structuri operatorii. Aceast etap a fost
numit de Pia

get stadiul gndiriisimbolice

Pentru a oferi o viziune unitar pentru ntreaga perioad a copilriei timpurii, precum

i pentru aplicarea

corespunztoare a curriculumului, este necesar respectarea urmtoarelor principii i cerine:

Abordarea holist a dezvoltrii copilului care aduce la un loc dezvoltarea fizic, sntatea,
dezvoltarealimbajului i a comunicrii, dezvoltarea cognitiv i dezvoltarea socio

emoional a acestuia;

Promovarea i practicarea unei educaii centrate pe copil i pe dezvoltarea global a acestuia,


ncontextul interaciunii cu mediul natural i social;

Adecvarea ntregului proces educaional la particularitile de vrst i individuale.


Individualitateafiecrui copil trebuie recunoscut i, de aceea, fiecare copil trebuie tratat n
acord cu nevoile sale.Fiecare copil trebuie s aib oportuniti egale
de a se juca, de a nva i de a se dezvolta n funcie de potenialul
su. Fiecare copil trebuie tratat cu aceeai atenie, pentru a evita stereotipiile
i etichetrilelegate de gen, cultur, religie, ras, clas social, handicap, etc.;

Evitarea expr

imrilor i a prejudecilor de tip discriminator de ctre cadrul didactic, personalul non

didactic, copii i prini. Cadrul didactic nu trebuie s manifeste prejudeci fa de copii din
cauzacomportamentului prinilor;

Promovarea i aplicarea principiilor incluziunii sociale; luarea n considerare a nevoilor


educaionaleindividuale specifice ale copiilor. Toi copiii trebuie s se simt acceptai i
valorizai. Nici un copil nutrebuie exclus sau dezavantajat datorit etniei, culturii, religiei, limb

ii materne, mediului familial,

dizabilitilor, sexului sau nivelului capacitilor sale. Un sistem care separ copiii unii de alii
icare consider c cei mai capabili sunt mai importani i demni de apreciere nu poate fi
considerat un

sistem incluziv.

Celebrarea diversitii: trim ntr

o lume plural i este important ca diversitatea s fie recunoscut iapreciat ntr

o manier pozitiv . Nici o cultur nu este superioar alteia. Se va pune accent pe

incluziune, recunoscnd dreptul tuturor c

opiilor de a fi educai mpreun i considernd c educaiatuturor copiilor este la fel de


important. Luarea n considerare a experienei culturale i educaionale cucare copilul vine
din familie i comunitate este foarte important.

Centrarea demersur
ilor educaionale pe nevoile familiilor n scopul cre rii unui parteneriat strns cuacestea,
incluznd participarea prinilor la organizarea i desfurarea activitilor.

Valorificarea principiilor nvrii autentice, semnificative, n care copilul este autor al propriei
nvri prin implicarea sa activ i prin interaciunea cu mediul, n contexte semnificative pen
tru vrsta i particularitile sale individuale

Ce inseamna motivatia in invatare?

Motivatia este un proces esential in procesul de invatare. Ea este de doua feluri: intrinseca
(vine din interior, de exemplu: satisfactia de a face singur un lucru, placerea de a realiza o
activitate) si extrinseca (exista un obiect sau o persoana in exterior care te ajuta sa continui o
sarcina, care te determina sa o duci pana la final, exemplul de mai sus).

Pentru prescolari, sentimentul ca au reusit sa realizeze o actiune singuri ii poate motiva sa


realizeze altele si, implicit, sa invete lucruri noi (sa scrie o litera, sa recunoasca forme
geometrice etc.).

Care sunt conditiile de a trezi interesul pentru invatare la prescolari?


Copiii au o curiozitate innascuta. Le place sa exploreze si sa descopere. Acestea sunt cele
doua elemente cheie in procesul lor de invatare. Daca explorarea pe care o fac le aduce
sentimente de bucurie, daca curiozitatea lor este satisfacuta, dorinta de a retrai aceleasi
sentimente ii vor determina sa isi continue explorarea si sa-si doreasca sa descopere in
continuare lucruri noi. Iata cum poti trezi interesul prescolarului pentru a cunoaste lucruri noi.

Invata-l prin joc. Cel mai interesant lucru pentru copii la aceasta varsta este sa se joace.
Asadar, daca vrei sa ii trezesti copilului interesul pentru cunoastere, poti face acest lucru
propunandu-i jocuri si activitati din care invata lucruri noi.

Profita de curiozitatea lor specifica. Prescolarii pun numeroase intrebari despre lumea
inconjuratoare si vor sa afle cele mai diverse lucruri. Pornind de la intrebarile celui mic, poti sa
ii oferi mai multe informatii interesante despre subiectele care il intereseaza. Este mai usor sa
pornesti de la preocuparile lui pentru a-i trezi interesul pentru cunoastere decat de la ce ti-ai
dori tu sa cunoasca. De exemplu, daca este fascinat de dinozauri, dar tu ai dori sa fie un mic
matematician, cumpara-i carti despre dinozauri (adecvate varstei) si amana discutia despre
numere dupa ce copilul si-a satisfacut curiozitatea privind subiectul sau preferat. Iar daca poti
lega cumva matematica de dinozauri, ai si mai multe sanse sa ii trezesti interesul .

Poti discuta si cu alti parinti pe Forum, despre intrebarile copiilor.

Apeleaza la mai multe modalitati de a i prezenta informatiile: filmulete, jocuri


educatie, imagini sau activitati practice pe care le puteti realiza impreuna. De exemplu, daca
vrea sa afle cum se formeaza fulgii de zapada, ii poti arata imagini cu fulgi de zapada la
microscop, puteti iesi afara sa observati impreuna fulgii de nea, folosind o lupa si puteti folosi
tehnica origami pentru a crea fulgi din hartie.

Ajuta-l sa persevereze in activitate povestindu-i despre cum va fi produsul final sau ce


va reusi sa faca dupa ce va termina de invatat. De asemenea, este bine sa apreciezi eforturile
copilului si sa il lauzi atunci cand obtine rezultate bune.

Activitatea de invatare- o provocare. Astazi, a face un puzzle din 10 bucati poate fi o


provocare pentru el. A descoperi ca daca il face de doua-trei ori, timpul de care are nevoie
pentru a pune cap la cap piesele se injumatateste este placut, insa probabil maine nu va mai
fi interesat de acelasi puzzle.

Dependenta fata de adult trebuie sa scada treptat. Parintele poate interveni atunci
cand isi da seama ca cel mic isi pierde interesul fiindca sarcina fie este plictisitoare, fie este
prea grea. O greseala pe care o fac parintii este aceea ca incep o activitate impreuna cu
copilul si de a o finaliza ei in locul micutului. Nu sunt putine cazurile in care parintele ramane
la masa de lucru terminand un desen, in timp ce copilul se joaca pe covor cu o masinuta. Rolul
parintelui este de a-l sprijini pe copil atunci cand realizeaza lucruri noi, incurajandu-l sa
incerce, chiar daca i se pare prea greu. Daca cel mic nu mai doreste sa realizeze o activitate
fiindca s-a plictisit, puteti lua o pauza si o puteti relua atunci cand copilul se arata mai
interesat de ea.

Emotiile traite de copil sunt deosebit de importante fiindca dorinta de a retrai starea
de bine simtita, il va motiva sa repete o activitatesi sa afle mai multe lucruri despre ceea ce
invata. De aceea, este bine sa ai o atitudine pozitiva fata de copil in momentele in care il
inveti ceva, sa fii dispus sa nu continui o activitate daca s-a plictisit si, in general, sa il ajuti pe
copil sa descopere ca a invata lucruri noi este distractiv.

In final, aminteste-ti de ce este important sa il implici activ pe copil atunci cand vrei sa il
inveti ceva:
Spune-mi si am sa uit. Arata-mi si s-ar putea sa-mi amintesc. Implica-ma si voi
intelege(Confucius C 440, i.e.n.

1.2 Importana nsuirii cunotinelor matematice n dezvoltarea copiilor de


vrstprecolar

nsuirea cunotinelor i formarea abilitilor, deprinderilor i priceperilor vizate


prinactivitile matematice, au o deosebit importan n dezvoltarea general intelectual a
copiilor, cai n pregtirea n vederea intrrii n coal.
Familiarizarea cu mulimile de obiecte ale cror elemente, ntlnite n mediul nconjurtor, au
onatur variat, contribuie la lrgirea sferei de cunotine, precum cele referitoare la
cantitate,mrime, culoare, numrul de elemente.

Descoperirea i perceperea corect a acestor nsuiri se realizeaz prin legtura nemijlocit


curealitatea din jur, n procesul mnuirii de ctre copil a obiectelor concrete sau a imaginilor
acestora.Aceast aciune direct cu obiectele favorizeaz dezvoltarea analizato

rilor tactili, vizuali, auditivi,

olfactivi, gustativi. Pe baza aceasta, se acumuleaz primele cunotine despre mulimi, despre
modulcum sunt distribuite n spaiu, despre modul concret prin care se conserv, crete sau
descrete ocantitate. n acest fel se stimuleaz dezvoltarea proceselor de cunoatere ca
percepiile,reprezentrile, memoria.

Gndirea, cu procesele sale (analiza, sinteza, comparaia, generalizarea, abstractizarea)


insuirile ei (rapiditatea, flexibilitatea, independena, originalitatea) se exerseaz intens
isistematic, ca urmare a activitii permanente i variate desfurate cu copiii, n scopul
alctuiriimulimilor dup anumite criterii (form, mrime, culoare, poziie spaial), al stabilirii
de relaiintre diferite mulimi (echipoten, neechipoten), al ordonrii acestora, al asocierii
numrului cumulimile de obiecte.

Rezolvarea acestor sarcini de ctre copii contribuie totodat la educarea ateniei voluntare i
a puterii de concentrare asupra aceluiai gen de activitate pe perioade de timp din ce n ce
mai lungi, ainteresului pentru activitate, la coordonarea micrilor minii de ctre analizatorul
vizual i auditiv.

n procesul formrii reprezentrilor matematice, copiii i exercit vorbirea, i nsuesc

terminologia

adecvat, care i ajut s exprime corect i cu uurin ceea ce gndesc i rezolv practic
diferite sarcini. Activitile desfurate n scopul formrii reprezentrilor matematice
permitrealizarea unei permanente corelaii ntre toate cunotinele nsuite de copii n cadrul
altor activiti(observri, lecturi dup imagini, desen, jocuri didactice).

Exerciiul individual efectuat sistematic, n conformitate cu cerinele educatoarei, contribuie


laformarea deprinderilor de munc intelectual i practic, a simului de ordine i disciplin.

Folosirea jocului didactic in predarea matematicii in gradinita, face ca prescolarul sa inteleaga


notiunile specifice acestei stiinte, sa le invete cu placere, sa aiba o comportare mult mai
activa, acceptand competitia cu ceilalti parteneri de joc, sa devina interesat de activitatea
matematica ce se desfasoara.

Elementul de joc este prezent in diferite etape in cadrul activitatilor matematice sub forma de
exercitiu,in functie de urmatorii factori :

-nivelul de varsta ;

-nivelul de dezvoltare a capacitatilor de cunoastere ;

-nivelul de dezvoltare a capacitatilor operatorii.

In cadrul activitatilor matematice bazate pe exercitii, educatoarea poate sa intretina si sa


stimuleze interesul copiilor pentru activitate, introducand cerinte cu caracter ludic.

Astfel, exercitiul devine dinamic, atractiv, corect, stimuland participarea la activitati a copiilor,
intentia de joc fiind transformata in actiune propriu zisa de invatare.