Sunteți pe pagina 1din 7

Aurica Florentina

Grupa 642 CB

Poluarea mediului in Judetul


Buzau
Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care
interfereaz cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor
(organismele vii i mediul n care triesc). Chiar dac uneori poluarea mediului
nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupiile vulcanice, cea
mai mare parte a substanelor poluante provine din activitile umane.
Sunt dou categorii de materiale poluante (poluani):
Poluanii biodegradabili sunt substane, cum ar fi apa menajer, care se
descompun rapid n proces natural. Aceti poluani devin o problem cnd se
acumuleaz mai rapid dect pot s se descompun. Poluanii nondegradabili
sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent n mediul
natural. Odat ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil s se
ndeprteze aceti poluani din mediu.
Compuii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine,
difenili policrorurati (PCB) i materiale radioactive pot s ajung la nivele
periculoase de acumulare i pot s urce n lanul trofic prin intermediul
animalelor. De exemplu, moleculele compuilor toxici pot s se depun pe
suprafaa plantelor acvatice fr s distrug acele plante. Un pete mic care
se hrnete cu aceste plante acumuleaz o cantitate mare din aceste toxine.
Un pete mai mare sau alte animale carnivore care se hrnesc cu peti mici
pot s acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numete
bioacumulare.

Poluarea solului

Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul


care nu au fost evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile
aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza
terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, uratesc natura tocmai
acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o contradictie a
civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiar

1
Aurica Florentina
Grupa 642 CB

si in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile


solide constituie numai un aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor
poluarilor din aer si apa.
Solul este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De
calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de
suprafata cat mai ales a celei subterane.
Poluarea solului reprezinta orice activitate care produce dereglarea
functionarii normale a solului ca support si mediu de viata. In cadrul
diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, dereglare manifestata prin
degradarea fizica, chimica sau biologica a solului, ori aparitiei in sol a unor
caracteristici carereflecta deprecierea fertilitatii sale, respectiv reducerea
capacitatii bioproductive , atat din punct de vedrere calitativ cat si/sau
cantitativ. Spre deosebire de poluarea apei si aerului (care prin metoda de
curatire si epurare pot reveni mai usor la starea initiala) poluarea solului este
mult mai grava deoarece degradarea echilibrului in sol nu se poate inlatura si
reface asa usor si repede prin inlaturarea cauzei.
Solul poate fi poluat :
direct, prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din
ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile agricole ;
indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa
ploilor contaminate cu agenti poluanti spalati din atmosfera
contaminata, transportul agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe
altul
Supraexploatarea resurselor biologice

Schimbarea
Utilizarea indestinatiei terenurilor chimice
exces a substantelor prin realizarea de constructii
industriale si civile

Acumularea de haldede steril, deseurui nemetalice

Valorificarea unor zacaminte de substante minerale utile

Poluarea solului Activitati care conduc la eroziunea solului (despaduriri,


prin : suprapasunat, monocultura)

Cauze accidentale de scurgeri a produselor petrolieresi chimice


din rezervoare si conducte
2

Depozitarea abundenta si incorecta a gunoaielor menajere


Aurica Florentina
Grupa 642 CB

Odata distrus, el nu se mai reface pentru ca nu se pot reproduce conditiile si istoria


formarii lui, formandu-se totusi un corp cu functii analogice.

O bun parte din solurile judeului Buzu ar putea fi grav poluate, iar
costurile de contaminare sunt astronomice. Cotidianul Adevrul a publicat o hart a
siturilor contaminate sau posibil contaminate, n care Buzul figureaz cu 36 de
astfel locuri n care exist suspiciuni de contaminare. Iat ce scriu jurnalitii de la
Adevrul ntr-un amplu material realizat pe acest tem:

n august 2015, Guvernul a adoptat prima Strategie Naional privind Siturile


Contaminate i Potenial Contaminate din istoria Romniei. Adoptarea acestui act
reprezint primul pas n lugul drum pentru curarea celor aproximativ 900.000 de
hectare de sol contaminate cu metale grele i alte suprafee poluate cu substane
toxice.
n total, n Romnia exist 210 situri contaminate, pentru care poluarea este
dovedit cu ample analize de mediu, i alte 1.183 de situri potenial contaminate,
care trebuie testate din cauza suspiciunilor c ar putea fi poluate ca urmare a
activitilor desfurate n trecut sau chiar i n prezent acolo.
Operaiunile de decontaminare pentru un sit contaminat se ridic la peste ase
milioane de euro - 20.000 de euro pentru actualizarea evalurii de impact i risc, i
alte ase milioane pentru lucrrile propriu-zise de decontaminare. n total,
cheltuielile se vor ridica la 1,264 miliarde de euro, conform estimrilor Guvernului
incluse n Strategia Naional. .
Apoi, cheltuielile pentru testarea celor 1.183 de situri potenial contaminate se
ridic la 47,32 miliarde de euro - cte 40.000 de euro pentru fiecare sit. Dac
acestea se vor dovedi a fi contaminate, atunci pentru fiecare dintre ele va fi nevoie
de cte 6 milioane de euro, adic pn la 7,14 miliarde.
Repartitia solurilor pe clase de pretabilitate

Gruparea terenurilor pe clase de pretabilitate s-a realizat luandu-se in


considerare natura si intensitatea factorilor limitativi: textura, panta terenului,
eroziuni ale solului, alunecarile de teren, excesul de umiditate freatica, excesul de
umiditate de suprafata, saraturarea, neuniformitatea terenului, etc.
In urma aplicarii principiilor si criteriilor de grupare pe teritoriul judetului Buzau,
s-au identificat 6 clase de pretabilitate:

3
Aurica Florentina
Grupa 642 CB

Clasa I (174785 ha 43,4%) terenuri cu pretabilitate buna pentru cultura


de camp
Clasa II (66885 ha 16,6%) terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitari
reduse pentru cultura de camp
Clasa III (44502 ha 11,1%) terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitari
moderate pentru cultura de camp
Clasa IV (33310 ha 8%) terenuri cu pretabilitate slaba, cu limitari severe
pentru cultura de camp
Clasa V (54910 ha 14,7%) terenuri cu limitari foarte severe nepretabile
pentru cultura de camp, vii, livezi
Clasa VI (29085 ha 7,2%) terenuri cu pretabilitate slaba (marginale), cu
limitari severe pentru cultura de camp
Pe terenurile agricole calitatea solului este afectata intr-o masura mai mica sau mai
mare de una sau mai multe restrictii. Influentele daunatoare ale acestora se reflecta
in deteriorarea caracteristicilor si functiilor solurilor, respectiv in capacitatea lor
bioproductiva, dar, ceea ce este si mai grav, in afectarea calitatii produselor
agricole si a securitatii alimentare, cu urmari serioase asupra calitatii vietii omului.
Aceste restrictii sunt determinate fie de factori naturali (clima, forme de relief,
caracteristici edafice etc), fie de actiuni antropice agricole si industriale; in multe
cazuri factorii mentionati pot actiona sinergic in sens negativ, avand ca efect
scaderea calitatii solurilor si chiar anularea functiilor acestora.
O influenta aparte asupra calitatii solului exercita reactia solului ( gradul de
acididate sau bazicitate care este data de raportul dintre concentratia de ioni de H si
OH). Astfel, solurile acide sunt sarace sau uneori, total lipsite de Ca element
important pentru viata plantelor si, de asemenea,lipsite de unele microelemente
(bor, molibden,cobalt). Reactia puternic alcalina a solului determina blocarea unor
microelemente (Zn,Cu,Mn,Bo,etc) si ,prin urmare, carente in ceea ce priveste
aprovizionarea plantelor. Aceste soluri au proprietati fizice nefavorabile, nu au
strcutra, au porozitate mica,practic sunt impermeabile. Cunoasterea reactiei solului
ajuta la stabilirea formei sub care trebuie folosite ingrasamintele chimice pe
diferite soluri.
Alt factor limitativ natural il constituie lipsa apei din sol care, se resimte acut
exact in perioadele critice pentru plante. Principala sursa de alimentare cu apa a
solului o reprezinta precipitatiile, la care se adauga intr-o mica masura vaporii de
apa din atmosfera. Unele soluri pot primi apa din panza freatica, din scurgerile de
suprafata sau din interiorul solului ( cazul solurilor situate la baza versantilor din
irigatie..
Pierderea apei din sol poate avea loc ca urmare a trecerii acesteia in
atmosfera prin evaporatie directa la suprafata solului sau prin transpiratia plantelor.

4
Aurica Florentina
Grupa 642 CB

Evaporatia consta in trecerea sub forma de vapori ai apei solului la suprafata


acestuia si raspandirea vaporilor rezultati in atmosfera numai prin actiunea caldurii
solare. Daca solul este aprovizionat cu apa din panza freatica ,pierderea de apa este
compesata cu apa care se ridica prin capilaritate si solul ramane umed. In cazul in
care solul nu se gaseste sub influenta apei freatice,evaporarea duce la micsorarea
treptata a umiditatii solului, adica se produce usacrea acestuia la suprafata.
Lipsa apei din sol se datoreaza si consumului acesteia de catre plante prin
transpiratie. Apa se poate pierde si prin infiltrarea acesteia spre spatiul subteran,
proces cunoscut sub denumirea de drenaj intern; tot ca o pierdere a apei din sol se
considera si scurgerea apei pe suprafata terenurilor in panta, proces numit drenaj
extern.
Saraturarea solurilor se datoreaza in principal secetelor si in al doilea rand
irigatiilor in exces
In zona localitatii Rusetu terenurile datorita texturii nisipoase si nisipo- lutoase
presupun o agrotehnica protectionista in special impotriva eroziunii prin deflatie.
Se preteaza foarte bine la culturi perene inalte (vii, livezi, paduri) care indeplinesc
si rol de fixare a terenurilor nisipoase.
Principalul factor natural limitativ al calitatii solului il constituie eroziunea si
alunecarile de teren. Eroziunea rocilor si a solurilor apare datorita vantului, ploilor,
activitatilor umane, cum sunt: - lucrari agricole necorespunzatoare, care distrug
textura solului, deci apa se evapora, sau se scurge la suprafata; - tratamentele cu
pesticide si fertilizanti chimici; - ploile acide; - defrisarile.

Defrisarile si excavatiile la suprafata, in contact cu cantitati mari de apa de


ploaie, pot cauza alunecari de teren.
Pentru reducerea eroziunii solurilor se pot lua urmatoarele masuri:
reducerea pantelor;
efectuarea de terasari;
constructia de valuri de pamant pentru protectie;
aplicarea de culturi antierozionale in fas;
impaduriri in zonele afectate sau numai plantarea de perdele forestiere;
constructia de canale de coasta, pentru drenarea apelor.

Alt factor limitativ il constituie saracirea solului in principalele elemente


fertilizante. Fertilizarile organice si minerale atunci cand se fac nu au la baza
studii agropedologice, se fac in mod empiric si numai pentru culturile de
baza(premergatoare).
In zona colinara a judetului datorita gradului mare de inclinare a pantelor si
intercalatiilor lentilelor de argila in profil, sunt frecvente cazurile de alunecari de
teren. Acest fapt favorizeaza degradarea naturala a solului, conduce la schimbarea
5
Aurica Florentina
Grupa 642 CB

categoriei de folosinta in sensul declasarii acesteia, la aparitia izvoarelor de coasta


a pajistilor cu vegetatie specifica scotand practic suprafata din circuitul productiv.
Terenurile degradate au fost in atentia A.P.M. Buzau urmarindu-se evolutia
degradarii precum si masurile ce trebuiesc luate pentru stoparea degradarii si
ameliorarii calitatii acestora

Din Studiul privind inventarierea terenurilor degradate din fondul funciar


agricol al judeului Buzu elaborat de Oficiul de Cadastru i Publicitate Imobiliar
Buzu conform metodologiei de evaluare a formelor de degradare intocmite de
acad. M. Mooc i Gh. Mihaiu .
La nivelul judetului Buzau exista o suprafata totala de 44.893 ha de terenuri cu
diferite degradari de sol sau vegetatie.
Pe unitati de inventariere, i tipuri de degradari sunt urmatoarele suprafete :
- eroziuni de suprafata.............................................20.607 ha................. 46,0 %
- eroziuni de adncime.............................................. 1.453 ha ................ .3,4 %
- alunecari active, semiactive, semistabilizate........... 2.411 ha ................ 5,3 %
- srturi ...................................................................14.481 ha ............... 32,2 %
- exces de umiditate freatic.......................................2.942 ha ................. 6,5 %
- exces de umiditate din inundaii ...................................62 ha .....................
- exces de umiditate de suprafa ................................. 908 ha ..................2,0 %
- vertisoluri (soluri cu orizonturi foarte compacte)...... .257 ha ..................0,5 %
- protosol aluvial scheletic ........................................... 117 ha ...................0,2 %
- eroziune eolian(nisipuri zburtoare)......................... 359 ha....................0,6 %
- eroziune geologic (roc dur la suprafa)................ 106 ha....................0,2 %
- poluare cu petrol (foste sonde)........................................4 ha ...................
- deponii deeuri (de la zootehnie)................................ ..14 ha ...................
- invadri de vegetaie nevaloroas (pajiti).................. 988 ha ...................2,2 %
- terenuri agricole abandonate (vii nobile) ........................9 ha ....................
- rupturi maluri (la viituri mari)........................................85 ha ...................0,2 %

Masuri necesare pentru reducerea poluarii solului


Masuri de mediu legate de agricultura

SNIF Sucursala Buzau, prin lucrarile pe care le executa in amenajarile de


combatere a eroziunii cauta sa stopeze fenomenele de degradare a solului, prin
refacerea si pastrarea la parametrii de functionare a unor praguri, canale de coasta,
debusee, baraje, podete, perdele antierozionale de protectie, etc.

6
Aurica Florentina
Grupa 642 CB

problema deosebita o ridica amenajarile de desecare, unde datorita


depozitarii reziduurilor menajere pe marginea sau in interiorul canalelor de
desecare, in urma precipitatiilor, reziduurile sunt antrenate de apa, ducand la
combatarea canalelor, podetelor, existand pericolul inundarii unor suprafete de
teren sau chiar gospodarii si a deteriorarii calitatii apei ce se descarca in emisari
(sau rauri).

Bibliografie :
[1] http://www.newsbuzau.ro/economie/3563-poluarea-din-judet-a-apelor-si-
solului-cu-nutrienti-din-surse-agricole-in-atentia-ministerului-mediului-apelor-si-
padurilor
[2] http://www.ziare.com/buzau/articole/poluare+judetul+buzau
[3] http://www.referat.ro/referate_despre/poluarea_in_judetul_buzau.html