Sunteți pe pagina 1din 6

Legenda intemeierii Romei

Cu vreo trei mii de ani n urm, pe rmul unei rioare din partea de mijloc a Italiei, la apus de
Munii Apenini, numit Latium, au debarcat pe cteva corbii mai muli rzboinici avndu-l n
frunte pe Aeneas.

Regele acelor locuri, Latinus, i-a primit ospitalier i ospitalitatea i-a crescut cnd i-au povestit c
sunt troieni, din vestita cetate nu de mult cucerit de greci. Aeneas s-a ludat c este fiul zeiei
frumuseii i a dragostei, Venus, dup cum s-a ludat i cu faptele sale de arme. Nu tim dac
Latinus i-a crezut sau nu, dar troienii aveau corbii i tiau s navigheze, aveau arme mai bune i se
pricepeau la nenumrate lucruri. De aceea, l-a poftit s se aeze aici, iar lui Aeneas, chiar dac nu
mai era aa de tnr, i-a dat-o de soie pe fiica sa, Lavinia.

Cu voia regelui, Aeneas a pornit s ridice un ora pe care l-a numit Lavinium.

Dar mpotriva lui s-a ridicat Tornus, regele rutulilor, care se considera jignit deoarece Lavinia i
fusese lui promis nainte. Au nceput lupte grele i lungi i printre primii czui a fost chiar Latinus,
Aeneas rmnnd singur conductor. Pentru a se bucura de sprijinul btinailor de aici, el i-a unit
cu troienii si dndu-le tuturor un singur nume, cel de latini. Aceasta i-a sporit mult puterea,
amndou neamurile urmndu-l cu credin ca unul singur. Pn la urm Aeneas a reuit s-l ucid
n lupt pe Tornus, dar pieri i el tocmai n momentul n care ctigau biruin asupra dumanilor.

n locul lui a fost ales ca rege fiul su, Ascanius sau Iulus, cu toate c era nc nevrstnic.
Cstorindu-se, acesta a hotrt s nfiineze o alt aezare. A lsat-o pe mama sa vitreg, Lavinia s
domneasc peste oraul care i purta numele, i el, urmat de mai muli credincioi i familiile lor au
pornit, i dup o zi de mers cu cruele au poposit la poalele munilor Albani, unde au nceput s
dureze cetatea Alba Longa.

i anii au trecut, cetatea s-a mrit i a devenit tot mai puternic. A murit i Ascanius i apoi, rnd pe
rnd, i urmaii si. Cel de-al treisprezecelea urma, regele Proca, avea doi fii gemeni, Amulius i
Numitor. Preuindu-i la fel, i netiind pe care s-l lase motenitor, a hotrt ca dup moartea sa cei
doi fii s domneasc pe rnd cte un an. Amulius, care a luat primul tronul, era ns ambiios i, cnd
s-a apropiat terminarea anului de domnie, a hotrt s nu-l mai lase i pe fratele su. A poruncit,
aadar, ca Numitor i fiica sa, Rhea Silvia, s fie bgai la nchisoare i a continuat astfel s
domneasc ca i cum el ar fi fost rege.

n nchisoare, Rhea Silvia a nscut doi biei pe care i-a numit Romulus i Remus. Dar Amulius,
ndat ce a aflat, a hotrt s-i ucid. I-a rpit mamei i i-a ncredinat unui osta cu porunc
stranic s-i duc n pdure, s-i njunghie i s lase cadavrele lor prad slbticiunilor. Omului i-a
fost ns mil de cei doi prunci i nu a putut nfptui ucidere cu mna lui. I-a aezat frumos, cu
couleul n care fuseser pui pe malul apei revrsate a Tibrului, cu sperana c apa n cretere i va
lua repede i se vor neca. Dar n-a fost aa, apa puin adnc n loc s ia couleul l-a mpins spre
uscat pn s-a oprit sub un smochin. Tocmai cnd lupoaica venise s se adape, rzbit de sete, cei
doi prunci, deteptai de foame ncepur s plng. Lupoaica, creia vntorii i omorser puii, se
apropie i le ddu s sug pn i liniti.

1
Aa a dat peste ei ciobanul Faustulus care a izgonit lupoaica i i-a luat la stn dndu-i soiei sale,
Larentia, ca s-i creasc. Vzndu-le scutecele i cunoscnd i ntmplrile de la Alba Longa,
Faustulus a neles de la bun nceput cine sunt pruncii, dar nu a spus nimnui de fric s nu atrag
mnia lui Amulius.

i astfel Romulus i Remus au crescut fr s tie cine sunt, alturi de copiii pstorilor, ajungnd
repede n fruntea jocurilor acestora, voinici i istei, nenfricai; cnd s-au fcut mai mari, tovarii
lor i-au recunoscut drept cpetenie la vntoare sau n treburile mai grele. Cum o ceat mare de hoi
se pripise prin pdurile vecine, jefuind i pe pstori i pe rani, tinerii i prietenii lor i surprinser
de mai multe ori, i btur i le luar przile.

Fr ndoial c furia hoilor era mare i hotrr s se rzbune.Pe cnd tinerii pstori erau antrenai
n jocurile organizate pe colina Palatin cu prilejul srbtoririi Lupercaliilor, hoii s-au npustit prin
surprindere asupra lor reuind s-l prind pe Remus. L-au legat i l-au predat regelui Amulius,
nvinuindu-l c mpreun cu fratele lui geamn i-a adunat o ceat i punnd pe seama acestora toate
jafurile fcute de ei.

Atunci btrnul Faustulus, nelegnd c regele va descoperi uor cine este prizonierul i l va ucide,
i-a mrturisit n grab lui Romulus din cine se trage i l-a sftuit s nu mai piard o clip i s alerge
n ajutorul fratelui su.

Romulus i strnse tineri pstori i le ceru s vin la palatul regal, fiecare pe alt drum, ajungnd toi
n acelai timp. ntre timp, simind primejdia, Remus, ajutat de civa credincioi ai lui Numitor,
scp din nchisoare mpreun cu bunicul su i se narmaser degrab. Tocmai atunci au sosit i
pstorii cu Romulus, s-au strns repede i au venit n ajutor.

Puinii ostai rmai alturi de Amulius fur nfrni i urzurpatorul fu ucis. Toi s-au strns n for
unde Numitor a artat fapta josnic a lui Amulius i obria nepoilor si. ncepnd cu Romulus i
Remus, toi l-au aclamat pe Numitor ca rege, i vremurile bune s-au ntors n Alba Longa. Dar
Romulus i Remus nu se puteau mulumi numai cu isprvile pe care le nfptuiser.

ntr-o diminea, cei doi frai se nfiar regelui Numitor i i cerur voie s ntemeieze un nou ora
n locul unde au fost gsii i crescui. Cum i oraele Lavinium i Alba Longa erau pline de
locuitori, regele se nvoi, i, dup puine zile de pregtiri cei doi, urmai de prietenii lor pstorii i de
ali tineri din ora pornir la drum. Au mers drum de o zi cu cruele, oprindu-se acolo unde cei doi
prunci de altdat fuseser alptai de lupoaic i poposir. Au gsit c locul era minunat pentru o
aezare. Pe o margine a lui curgea Tibrul, care l i putea apra dintr-o parte, oferea ap din belug i
putea face i brcile s pluteasc.

Pmntul era ntins i roditor i de-abia atepta s fie deselenit. Nu departe trecea drumul de comer
care lega cetile etrusce de la miaznoapte cu cele greceti de la miazzi, drum cutreierat de
negustori. Se vedeau apte coline destul de nalte, sprijin puternic pentru o viitoare cetate.

2
Aici vom rmne! le strig Romulus. De mine n zori vom ncepe s spm anurile i s
aducem piatr!

Remus nu avea ce s spun, dar invidia i muc inima c nu el fusese acela care s aleag locul. A
doua zi n zori lucrul ncepu. Unii dintre tineri spau anuri adnci, alii aduceau bolovanii de
piatr, ba ncepuser s i fac mortar i s zideasc temeliile. Romulus muncea de zor, dar lui
Remus parc nu-i venea s se apuce de treab.

Frate! spuse el, cine va fi regele i stpnul noii ceti? Ce nume va purta ea?

E devreme s hotrm rspunse cellalt uite, zidurile s-au ridicat de-abia de-o palm

Nu e devreme deloc! strig Remus cu venin.

Bine! se ridic Romulus de la treab, cernd ap s se spele. S hotrasc augurii!

Augurii hotrr ca cei doi frai s se despart i s mearg pe cte o nlime de unde s urmreasc
zborul vulturilor pe cer. Zeii vor hotr astfel soarta oraului. Remus i alese colina muntoas Aventi
i se duse acolo cu civa auguri, Romulus fcu acelai lucru pe colina Palatin, unde ncepuser
lucrrile de ntrire. Nu dup mult vreme, lui Remus i se artar ase vulturi zburnd n vzduh, dar
numai ce se anun aceast prevestire c lui Romulus i se artar doisprezece.

Oamenii se mprir n dou, unii aclamnd ca rege pe cel care vzuse mai nti vulturii, alii pe cel
care vzuse mai muli. Augurii curmar cearta i-l declarar stpn pe Romulus, iar cetatea care se
ntea o botezar Roma.

Jur, strig Romulus, s fac din Roma un ora etern care s nfrunte secolii! Jur c oricine i va
trece zidurile fr voia mea sau a urmailor mei s piar numaidect!

Oricine? zise Remus cotropit de invidie i de furie. Iat, eu am s trec zidurile, s vedem ce o
s fie? i n btaie de joc sri zidul de o palm.

Oricine ar fi! Am jurat! url Romulus negru la fa de mnie i mplnt sabia scurt n pieptul
fratelui su.

Roma se ntemeiase, dar cu un nceput sumbru. Era n anul 753 .H.

sursa: Paul Popescu, Ion Bocioaca Legendele latinilor

Legenda spune c Enea, fiul troianului Anchise i al zeiei Venus, a debarcat n regiunea Latium n
fruntea celor care supravieuiser distrugerii Troiei. Dup unele lupte cu btinaii, Enea s-a nsurat
cu Lavinia, fiica regelui local Latinus i a domnit n Latium.

3
Dup moartea lui Enea, fiul su Iulus a ntemeiat cetatea Alba Longa, al crei rege a devenit. Un
urma al lui Iulus, Numitor, a fost detronat de fratele su, prinul Amuliu. Fiica lui Numitor, Rhea
Silvia, a nscut doi gemeni, pe Romulus i Remus, care erau copiii zeului Marte. Amuliu a silit-o pe
Rhea Silvia s abandoneze pe gemeni pe rul Tibru. Ei au fost salvai de o lupoaic i apoi de un
pstor care i-a crescut ca pe fii si. Ajuni mari, Romulus i Remus au redat domnia cetii Alba
Longa bunicului lor; apoi au ntemeiat Roma. n timpul construirii oraului, ntre gemeni a izbucnit
o ncierare, n urma creia Remus a fost ucis.

Populaia noii ceti a crescut n urma rpirii fetelor sabine de ctre romani. Rzboiul ntre romani i
sabini s-a ncheiat n urma interveniei sabinelor, care ntre timp se ataaser de brbaii lor.

Potrivit traditiei, la 21 aprilie 753 i.C., Romulus si fratele sau geaman Remus au intemeiat
orasul Roma, in locul unde fusesera alaptati de o lupoaica atunci cand erau sugari. De
fapt, legenda referitoare la Romulus si Remus isi are probabil originea in secolul patru i.C.,
iar data exacta a intemeierii Romei a fost stabilita de catre istoricul roman Marcus Terentius
Varro, in secolul intai i.C.

Potrivit legendei, Romulus si Remus au fost fiii lui Rhea Silvia, fiica regelui Numitor din
Alba Longa. Alba Longa este un oras mitologic, localizat pe muntele Alban, in sud-estul
viitoarei Rome. Inainte de nasterea gemenilor, Numitor a fost ucis de catre fratele sau mai
mic Amulius, care a obligat-o pe Rhea sa devina vestala, pentru a nu putea da nastere
unor posibili rivali la titlul sau. Totusi, Rhea a ramas insarcinata cu zeul razboiului Marte si
le-a dat nastere lui Romulus si Remus. Amulius a cerut ca sugarii sa fie inecati in Tibru,
insa acestia au supravietuit si au ajuns la mal la poalele muntelui Palatin, unde au fost
alaptati de o lupoaica, pana cand au fost gasiti de ciobanul Faustulus.

Crescuti de Faustulus si nevasta sa, gemenii au devenit mai tarziu liderii unei trupe de
tineri ciobani razboinici. Dupa ce au aflat adevarata lor identitate, ei au atacat orasul Alba
Longa, l-au ucis pe maleficul Amulius si l-au repus pe tron pe bunicul lor. Dupa aceea
gemenii au decis sa intemeieze un oras pe locul in care fusesera salvati cand erau copii.

Totusi, la scurt timp, au ajuns sa se certe si Remus a fost ucis de fratele lui. Romulus a
devenit astfel conducatorul asezarii, care a fost denumita Roma, dupa numele sau.
Pentru a popula orasul, Romulus a oferit azil fugarilor si exilatilor. Totusi, in Roma lipseau
femeile, astfel ca Romulus a invitat tribul vecin al sabinilor sa participe la un festival si le-a
rapit pe femeile tribului. Astfel a inceput un razboi, insa femeile sabinilor au intervenit
pentru a-i impiedica pe barbatii din trib sa captureze Roma. A fost semnat un tratat de
pace, iar comunitatile au fuzionat sub conducerea comuna a lui Romulus si a regelui
sabinilor, Titus Tatius. Moartea prematura a lui Tatius, probabil provocata de Romulus, l-a
lasat pe acesta in postura de rege unic. Dupa o domnie lunga si plina de succese,
Romulus a murit in circumstante obscure. Multi romani au crezut ca el a fost transformat in
zeu si l-au divinizat sub forma zeitatii numite Quirinius. Dupa Romulus, au mai existat sase
regi ai Romei, iar despre ultimii trei dintre ei se crede ca au fost etrusci. In jurul anului 509

4
i.C., a luat nastere Republica Romana. O alta legenda despre intemeierea Romei, care isi
are originea in Grecia Antica, povesteste modul in care personajul mitologic Aeneas din
Troia a intemeiat asezarea Lavinium si a inaugurat o dinastie in care aveau sa se nasca cu
cateva secole mai tarziu Romulus si Remus. In Iliada, un poem grecesc epic scris de
Homer in secolul VIII i.C., Aeneas a fost singurul erou troian important care a supravietuit
in urma distrugerii Troiei de catre Grecia. Un pasaj din aceasta opera spune ca el si
descendentii sai aveau sa conduca Troia, dar din cauza ca nu a existat nici o insemnare cu
privire la o asemenea dinastie in Troia, istoricii greci au propus ideea ca Aeneas si
descendentii sai s-au mutat in alte locuri. In secolul cinci i.C, cativa istorici greci au
presupus ca Aeneas s-a asezat la Roma, care la vremea respectiva era inca un mic oras-
stat. In secolul patru i.C., Roma a inceput sa se extinda in Peninsula Italica. Romanii,
intrand din ce in ce mai mult in contact cu grecii, au acceptat ideea ca Aeneas a avut un rol
important in intemeierea maretului lor oras. In secolul intai i.C., poetul roman Virgiliu a
creat mitul lui Aeneas in poemul sau epic Eneida, opera care povesteste despre calatoria
lui Aeneas catre Roma. Augustus, primul imparat roman si imparatul din vremea lui Virgiliu,
si Julius Caesar, unchiul-mare al acestuia si predecesorul sau ca si conducator al Romei,
se spune ca sunt descendenti ai lui Aeneas.

Roma, Caput mundi (Capitala lumii), la Citt Eterna (Oraul etern), Limen Apostolorum
(Pragul apostolilor), la citt dei sette colli (Oraul celor apte coline) sau pur i simplu
lUrbe.Centrul Istoric al Romei este pe lista UNESCO de Patrimoniu al Umanitii .

Legenda intemeierii Romei


Secolul al VIII-lea i.e.n. reprezinta punctul de plecare al intrarii Italiei pe calea progresului prin
colonizarile grecesti, inflorirea civilizatiei etrusce si apoi intemeierea Romei. Nu poti vorbi de
intemeierea Romei fara a mentiona sosirea lui Eneas in Latium, un ses sarac, dominat de masivul
vulcanic al Muntilor Albani, teritoriu ce corespunde vaii inferioare a Tibrului. Eneas, fiul lui Anchise
si al zeitei Afrodita, acosteaza la gura raului Tibru dupa ce au supravietuit razboiului troian. Titus
Livius spune ca in privinta modului in care troienii s-au stabilit in Latium sunt mai multe versiuni :
una ii descrie pe troieni ca niste devastatori, care au intrat in razboi cu Latinus, regele aborigenilor si
ori ca au fost invins in lupta si au luat tronul, ori ca Eneas i-a spus povestea sa regelui si acesta,
induiosat, l-a facut oaspete in casa lui, dandu-i de sotie pe fiica sa, Lavinia, care va da numele noului
oras intemeiat de troieni. Dar Lavinia fusese promisa regelui rutulilor, Turnus, care a pornit razboi
impotriva lui Latinus si Eneas. Intre timp, Lavinia naste un copil pe care il vor numi Ascanius, dar
care nu isi va cunoaste bunicul si tatal, acestia murind in lupta pe care in final au castigat-o latinii.
Pana a crescut indeajuns pentru a sta la tron fiul lui Eneas, Lavinium era un oras infloritor si bogat,
pe care i l-a lasat in grija mamei sale si a pornit la baza muntilor Albani, unde a construit un alt oras
numit Alba Longa. Dupa moartea lui Ascaniu, putini regi au stat pe tron o perioada mai mare de
timp, aproape toti sfarsind tragic la nu mult timp dupa ce s-au asezat la carma cetatii. De exemplu,
Tiberinus, fiul lui Capetus, a murit inecat in raul Albula, care a luat numele de Tibru pentru a onora
moartea tanarului rege, iar Romulus Silvius a fost lovit de trasnet. Dupa Romulus Silvius a urmat la

5
tron Aventinus, iar apoi Proca, avand doi fii a lasat mostenire tronul fiului cel mare, Numitor, dupa
cum era traditia. Amulius, fratele lui Numitor, a furat tronul si a dat porunca sa fie ucisi toti nepotii
sai, ca sa fie sigur ca tronul ramane in mainile sale. Insa Numitor avea o fiica, Rhea Silvia, pe care
Amulius o numeste vestala si care va avea totusi doi fii cu zeul Marte, doi fii ce vor fi abandonati pe
apele Tibrului. Acestia supravietuiesc insa, fiind hraniti de o lupoaica, animalul lui Marte, despre
care se crede ca ar fi fost trimisa de zeu sa ii ocroteasca copii. Cei doi gemeni, Romulus si Remus,
vor fi crescuti de un cioban pe nume Faustulus si de sotia sa, Larentia. Crescand, gemenii afla care
este originea lor si il inlatura pe Amulius de la tron, iar lui Numitor i-a fost data din nou domnia.
Vazand ca atat albanii cat si latinii erau numerosi, cei doi frati se hotarasc sa construiasca o cetate.
Dar fiindca erau gemeni, au hotarat ca zeii sa le arate prin auspicii cine va da numele cetatii si ce o
va conduce. Romulus isi alege ca punct de observatie Palatinul, iar Remus, Aventinul. Legenda
spune ca i s-a aratat mai intai lui Remus semn prevestitor, zeii trimitand in zbor deasupra
Aventinului sase vulturi. Dar si lui Romulus i-au fost trimisi in zbor vulturi, nu sase, ci doisprezece.
Aceasta a fost pricina discordiei, ce a alimentat o lupta sangeroasa in care Remus a murit rapus de
sabia fratelui sau. In privinta mortii lui Remus a vehiculat si alta legenda care spunea ca acesta sarea
in semn de batjocura peste noile ziduri ridicate de Romulus, iar ca cel ce avea sa dea numele cetatii
Roma isi ucide fratele spunand: "Asa sa piara de acum inainte toti aceia care vor indrazni sa sara
zidurile ridicate de mine!" Cetatea Roma va fi un oras infloritor ca niciun altul, dar va fi intotdeauna
urmarit de fatum, din pricina fratricidului ce a stat la baza intemeierii sale.

S-ar putea să vă placă și