Sunteți pe pagina 1din 10

PEDAGOGIE

APLICATII

STUDENT: MEDIAN EMIL

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE TRANSPORTURI

GRUPA 8315
APLICATII

1.Comparai didactica tradiional cu didactica postmodern din punct de vedere al rolului


profesorului.

Metodele de predare-asimilare pot fi clasificate n :

1. Tradiionale: expunerea didactic, conversaia didactic, demonstraia, lucrul cu


manualul, exerciiul;
2. Moderne: algoritmizarea, modelarea, problematizarea, instruirea programat, studiul
de caz, metode de simulare( jocurile, nvarea pe simulator), nvarea prin
descoperire.
Principala metod de educare a gndirii n nvmntul tradiional o constituie
expunerea profesorului, completat cu studiul individual al elevului.Aceast metod a fost
criticat, susinndu-se c ea nu favorizeaz legtura cu practica. Lipsa de legtur cu
realitatea vine de la atitudinea elevilor: ei asist pasiv la expunere, pe care tiu c trebuie s o
repete. Cealalt metod tradiional, convorbirea cu ntreaga clas, antreneaz mai mult
participarea elevilor, dar elevii sunt ghidai, nu tiu ce se urmrete. Aadar, forma clasic a
nvmntului dezvolt puin gndirea elevilor.
Metodele tradiionale au urmtoarele caracteristici:

pun accentul pe nsuirea coninutului, viznd, n principal, latura informativ a


educaiei,;

sunt centrate pe activitatea de predare a profesorului, elevul fiind vzut ca un obiect al


instruirii, asadar comunicarea este unidirectionala;

sunt predominant comunicative,;

sunt orientate, n principal, spre produsul final, evaluarea fiind de fapt o reproducere a
cunostintelor;

au un caracter formal i stimuleaz competiia;

stimuleaz motivaia extrinsec pentru nvare;

relaia profesor-elev este autocratic, disciplina colar fiind impus.Aceste metode


genereaza pasivitatea in randul elevilor.
Metodele moderne utilizate in predare au urmatoarele caracteristici:

acord prioritate dezvoltrii personalitii elevilor, viznd latura formativ a educaiei;

sunt centrate pe activitatea de nvare a elevului, acesta devenind subiect al procesului


educaional;

sunt centrate pe aciune, pe nvarea prin descoperire;

sunt orientate spre proces;

sunt flexibile, ncurajeaz nvarea prin cooperare i capacitatea de autoevaluare la elevi,


evaluarea fiind una formativa;

stimuleaz motivaia intrinsec;

relaia profesor-elev este democratic, bazat pe respect i colaborare, iar disciplina deriv
din modul de organizare a leciei.Prin metodele moderne se incurajeaza participarea elevilor,
initiativa si creativitatea.

In opinia mea rezulta faptul c profesorul trebuie s-i schimbe concepia i


metodologia instruirii i educrii, s coopereze cu elevii, s devin un model real de educaie
permanent, s se implice n deciziile educaionale, s asigure un nvmnt de calitate.
Pregtirea managerial a profesorului, nsuirea culturii manageriale, nu numai cea
tradiional psihopedagogic i metodic, pot asigura nelegerea i aplicarea relaiei
autoritate-libertate, ca nou sens al educaiei, prin predare-nvare i rezolvarea altor situaii
din procesul educaional colar.

2.Stabilii relaiile ntre didactica general i didactica special (metodica).

Ca teorie stiintifica a procesului de invatamant, didactica se imparte in :

- Didactica genarala
- Didactici speciale (metodicile diferitelor discipline de invatamant)
Didacticile speciale analizeaza invatamantul numai intr-un anumit domeniu
(metodica predarii): matematica, fizica, etc.
Fiecare disciplina de invatamant are metodica sa. Metodicile sunt stiinte anexe ale
didacticii generale, care particularizeaza, aplica la conditiile predarii obiectului respectiv,
tezele generale ale acesteia. Ele au un obiect propriu de cercetare, fiind stiinte
independente.

Intre didactica generala si didacticile speciale exista o stransa legatura, bazata pe


schimburi de informatii.Astfel, metodica furnizeaza didacticii generale date, de
specialitate, pe care aceasta le generalizeaza, le foloseste pentru elaborarea progr.de
baza.Legatura didactica- metodica se substituie relatiei general particular.

3.Facei relaia dintre principiile nvrii i condiiile predrii eficiente:

Principiile invatarii Conditiile predarii


Principiul continuitii Sistematizarea informatiilor si pastrarea unei
continuitati

Principiul repetiiei Insistarea pe anumite subiecte si determinarea


elevilor de a repeta periodic notiunile studiate

Principiul intaririi Lauda verbala

Principiul motivarii si al increderii in Recompensarea elevilor;


invatare Utilizarea unor notiuni simple, adaptate varstei
Identificarea punctelor de sprijin n nvare
(idei principale, scheme, structuri, formule
semnificative etc.) conduce la formarea unei
gndiri structural-sistemtice

Principiul valorificrii unor deprinderi Construirea unor strategii viznd nvarea


intelectuale de nvare elevului cum s nvee

4.Analizai demersuri ale unor inventatori i precizai cteva pilde ale acestor montri sacri
din domeniul tehnic (Henri Coand, Albert Einstein, Thomas Edison, James Watt .a.)

Henri Coanda s-a nascut la 7 iunie 1886, in Bucuresti. A urmat cursurile Colegiului
"Sf. Sava" din Bucuresti si ale Liceului Militar din Iasi, apoi Scoala Militara de Artilerie din
Bucuresti, pe care a absolvit-o in 1905. A studiat la Scoala Superioara de Aeronautica si
constructii mecanice de la Paris, dar si la Liege, Montefiore.Fiind preocupat de tanar de
probleme de aeronautica, realizeaza, de-a lungul anilor, in tara si in strainatate, numeroase
inventii si prototipuri, studiind intens acest domeniu. A construit modele de rachete (1906),
macheta de avion cu motor, racheta cu combustibil solid, planoare, a studiat fenomenele
aerodinamice din jurul aripilor (pe un stand original construit cu ajutorul lui Gustave Eiffel si
Paul Painleve si montat pe o locomotiva de exploatare); construieste primul avion bimotor in
1911, avioane militare (Anglia, 1911-1914), aparate de ochire pentru avioane (1911), tun fara
recul, rezervoare si cisterne de beton pentru combustibili, case prefabricate, instalatii pentru
desalinizarea apei de mare. A avut peste 250 de brevete de inventie.Henri Coanda este
realizatorul primului avion cu reactie din lume, incercat de el insusi in 1910, la Issy-les-
Moulineaux (Franta), avion ce a fost prezentat si la Salonul International de Aeronautica de la
Paris.

Albert Einstein a fost una din cele mai stralucite minti din istoria civilizatiei umane.
Contributia sa stiintifica pare sa nu fie egalata de nimeni altcineva. Teoriile sale privind
relativitatea ne ajuta astazi sa intelegem timpul, spatial, energia si gravitatia.

Albert Einstein s-a nascut in Ulm, Germania, pe data de 14 martie 1879.Parintii se


numeau Pauline si Hermann Einstein, acestia neavand nicio legatura cu domeniul matematicii
sau stiinta in general. Chiar si micul Albert nu a dovedit ca ar avea vreo aptitudine pentru asa
ceva, fiind suspect la un moment dat ca ar fi chiar retardat, pentru ca vorbea lent, cu pause
indelungate pentru a gandi temeinic ceea ce avea sa spuna. La numai 10 ani incepe sa studieze
singur matematica si stiintele naturii. La 12 ani ajunge sa invete singur intreaga geometrie
euclidiana. Cele mai multe dintre contributiile sale n fizica sunt legate de teoria relativitatii
restrnse (1905), care unesc mecanica cu electromagnetismul, si de teoria relativitatii
generalizate (1915) care extinde principiul relativitatii miscarii neuniforme, elabornd o noua
teorie a gravitatiei.

Alte contributii ale sale includ cosmologia relativista, teoria capilaritatii, probleme
clasice ale mecanicii statistice cu aplicatii n mecanica cuantica, explicarea miscarii
browniene a moleculelor, probabilitatea tranzitiei atomice, teoria cuantelor pentru gazul
monoatomic, proprietatile termice al luminii (al caror studiu a condus la elaborarea teoriei
fotonice), teoria radiatiei (ce include emisia stimulata), teoria cmpurilor unitara si
geometrizarea fizicii.

Thomas Alva Edison (n.11 februarie 1847- d.18 octombrie 1931) a fost un important
inventator si om de afaceri american a sfrsitului de secol XIX si nceput de secol XX. A fost
cunoscut si ca "Magicianul din Menlo Park", fiind si cel mai prolific inventator al timpului
prin aplicarea practica a descoperirilor stiintifice (1903 brevete). Este un autodidact, nsa acest
lucru nu l-a mpiedicat sa realizeze inventii n domeniul electricitatii (becul cu filament),
telefoniei, al sistemului de transmisie multipla a telegramelor, nregistrarii mecanice a
sunetului (fonograful) si cinematografiei - kinetoscopul.

Clasificarea metodelor de nvmnt se poate realiza n funcie de diferite criterii.


I. dup criteriul istoric: metode clasice (tradiionale): expunerea, conversaia, exerciiul etc.;
metode moderne: studiul de caz, metoda proiectelor, metode de simulare, modelarea etc.;
II. dup funcia didactic prioritar pe care o ndeplinesc:
1) metodede predare-nvare propriu-zise, dintre care se disting: a) metodele de transmitere
i dobndire a cunotinelor: expunerea, problematizarea, lectura etc.; b) metodele care au
drept scop formarea priceperilor i deprinderilor: exerciiul, lucrrile practice etc.; 2) metode
de evaluare*;
III. dup modul de organizare a activitii elevilor: metode frontale (expunerea, demonstraia);
metode de activitate individual (lectura); metode de activitate n grup (studiul de caz, jocul
cu roluri); metode combinate, care se preteaz mai multor modaliti de organizare a activitii
(experimentul);IV. dup tipul de strategie didactic n care sunt integrate: algoritmice
(exerciiul, demonstraia); euristice (problematizarea);
V. dup sursa cunoaterii (care poate fi experiena social-istoric a omenirii, explorarea direct
sau indirect a realitii sau activitatea personal), la care se adaug un subcriteriu: suportul
informaiei (cuvnt, imagine, aciune etc), prof. Cerghit propune o alt clasificare [1, 2] i
anume:
1) metodede comunicare oral: expozitive, interogative (conversative sau dialogate);
discuiile i dezbaterile; problematizarea;
2. metodede comunicare bazate pe limbajul intern (reflecia personal);
3. metodede comunicare scris (tehnica lecturii);
4. metodede explorare a realitii: a) metode de explorare nemijlocit (direct) a realitii:
observarea sistematic i independent; experimentul; nvarea prin cercetarea documentelor
i vestigiilor istorice; b) metode de explorare mijlocit (indirect) a realitii: metode
demonstrative; metode de modelare;
5. metodebazate pe aciune (operaionale sau practice): a) metode bazate pe aciune real /
autentic): exerciul; studiul de caz; proiectul sau tema de cercetare; lucrrile practice; b)
metode de simulare (bazate pe aciune fictiv): metoda jocurilor: metoda dramatizrilor;
nvarea pe simulatoare.
Acestor categorii li se adaug un alt tip de metode i anume metodele de raionalizare
a nvrii i predrii: metoda activitii cu fiele; algoritmizarea; instruirea programat;
instruirea asistat de calculator (I.A.C.).
6. Elaborai o schi (plan) ilustrativ pentru nelegerea principiului de funcionare a unui
mecanism
Progresul tehnicii a impulsionat diversificarea i perfecionarea acestor resurse. n
literatura de specialitate sunt semnalate cinci generaii de mijloace de nvmnt care
reprezint tot attea etape n inovarea instruciei.
- Din prima generaie fac parte tabla, manuscrisele, obiectele de muzeu, etc.; ele nu pot
fi utilizate dect direct, prin aciunea comun profesor elev.

- Celei de-a doua generaii i aparin mijloacele purttoare de informaii gata elaborate:
manuale, alte texte tiprite. n acest caz, aciunea adultului asupra elevului este imediat prin
intermediul unui cod scrisul.

- A treia generaie de mijloace de nvmnt este generat de introducerea mainilor n


procesul de comunicare interuman i este reprezentat de mijloacele audiovizuale
(dispozitive, filmul, nregistrrile sonore, emisiunile T.V. etc).

- A patra generaie de mijloace de nvmnt se bazeaz pe dialogul direct ntre elev i


main, cum ar fi cel desfurat n laboratoarele lingvistice sau n nvmntul programat.

- A cincia generaie, complementar precedentei i dezvoltnd interaciunea elev


main, aparine calculatoarelor electronice. Calculatorul este cel mai complex mijloc de
nvmnt.

7. Realizai corelarea unor mijloace de nvmnt cu metodele adecvate realizrii


obiectivului unei teme de instruire practic.

Mijloacele de nvmnt reprezint ansamblul de obiecte, dispozitive, aparate care


contribuie la desfurarea eficient a activitii didactice. Ele sunt resurse materiale ale
procesului de nvmnt, selecionate din realitate, modificate sau confecionate n vederea
atingerii unor obiective pedagogice.
Clasificarea mijloacelor de nvmnt are drept criteriu funcia pedagogic ndeplinit
cu prioriti de acestea. Se desprind astfel urmtoarele categorii:

A. Mijloace informativdemonstrative, care faciliteaz dobndirea informaiilor,


formarea reprezentrilor i noiunilor:

1. mijloace intuitive, care cuprind:

- obiectele naturale sau originale (ierbare, insectare, preparate microscopice, aparate,


unelte, dispozitive, instrumente);

- obiecte confecionate n scopuri didactice care reproduc sau reconstituie obiecte sau
fenomene reale evideniind trsturile caracteristice ale acestora (machete, mulaje, corpuri
geometrice etc);

- substitueni imagistici: plane, hri, scheme, diapozitive, diafilme, folii pentru


retroproiector, filme, nregistrri audio sau video etc.;

2. mijloace logicoraionale: simboluri i complexe de simboluri (formule matematice,


note muzicale, textul scris). n acest context, manualul este un mijloc de nvmnt.

B. Mijloace de exersare i formare, necesare formrii priceperilor i deprinderilor sau


cultivrii capacitilor creatoare. Din aceast categorie fac parte: truse, aparate, instalaii de
laborator; scule, instalaii, mainiunelte de atelier; aparate sportive; instrumente muzicale;
simulatoare etc.

C. Mijloace de raionalizare a timpului colar, din care fac parte abloane, tampile,
maini de multiplicat.

D. Mijloace de evaluare a performanelor colare, care cuprind: seturi de teste, maini


sau instalaii complexe pentru verificri, etc.

Mijloacele de nvmnt dispun de un nsemnat potenial pedagogic. Dimensiunile acestui


potenial pedagogic pot fi conturate prin evidenierea funciilor pe care aceste mijloace le pot
ndeplini n activitatea instructiveducaional.
9. Concepei o strategie didactic (de tip demonstrativ, algoritmic, problematizant, inductiv,
deductiv etc.) cu aplicabilitate la un domeniu specific instruirii practice.

Strategia didactic desemneaz un anumit mod de a concepe activitatea de predare i


nvare, combinnd metodele, mijloacele de nvmnt i formele de organizare a activitii
elevilor n vederea atingerii obiectivelor urmrite.
Alegerea strategiilor se face in functie de: obiective, natura continutului, particularitatile
elevilor, competentele cadrului didactic, conditiile de dotare, timpul disponibil se va preciza:
- se urmareste punerea unor baze, respective cunoasterea notiunilor si fenomenele elementare
pentru ca aceste cunostinte sa poata fi utilizate practice, continutul fiind unul ethnic care
imbina matematica si fizica in explicarea unor fenomene vizibile practice.
Se presupune ca avem de a face cu o clasa cu nivel mediu:
-competentele cadrului didactic: experienta profesionala bogata, vaste cunostiinte,
rabdare, bun pedagog.
-timpul disponibil: un semetru scolar

- dotarile disponibile: laborator bine dotat ( echipament de calcul avansat)

Se vor alege strategiile in functie de conditiile date mai sus:

-strategii prescrise

-strategii mixte, trecerea de la concret la general dar si trecerea de la general la particular,de la


teorie la fapte concrete: experimental de fata.

In functie de rezultatele elevilor, se poate hotari daca strategiile alese au fost


suficiente, in caz contrar se va urmari alt plan pedagogic.

10.Completai cu alte zece tipuri de activiti tabelul din chestionarul tip Holland.

Nr.
crt Activitatea 1 2 3 4 5 6
.
1 S fii un om neintelegator
2 S lucrezi in cadrul Politiei
3 S fii vedeta
4 Sa citesti carti
5 S faci sporturi pe munte
6 S mergi la ski
7 S canti muzica rock
8 S conduci propria afacere
9 S ajuti parintii
10 S predai chimie