Ergonomia pe spatii-laboratoare de prelucrari mecanice,laboratoare de

informatica,sali de invatamant si sali de relaxare

Structurarea si eficientizarea spatiilor de munca are ca scop eliminarea sau

diminuarea pericolelor de accidentare i/sau mbolnvire profesional, existente
n cadrul acestei activiti.

DOCUMENTE DE REFERIN - Legea securitiiisntii n munc

319/2006; - Normele metodologice de aplicare a Legii securitiiisntii n
munc HG 1425/2006.

Pentru a elimina sau diminua pericolele de accidentare si/sau imbolnavire la

locul de munca,acesta trebuie sa se tina cont de organizarea ergonomica a
locului de munca.

Organizarea ergonomic urmrete scopul asigurrii condiiilor necesare n

organizarea procesului de producie n cadrul fiecrui loc de munc n aa fel ca
s se obin o productivitate maxim a muncii, respectnd principiile economiei
micriii scutind muncitorul de oboseala inutil.

Ergonomia locului de munc are, n principal, rolul de a armoniza ntr-un tot

unitar elementele locului de munc (mijloacele de munc, obiectele muncii
ifora de munc) n vederea asigurrii condiiilor, care s permit executantului
desfurarea unei activiti bune cu consum minim de energie i cu senzaia de
bun stare fiziologic.

Scopurile ergonomiei:

- adaptarea muncii la capacitatea de performanta a lucratorului, cu scopul de a

evita cerintele prea mari sau prea mici;

- proiectarea masinilor, echipamentelor si uneltelor de lucru pentru ca acestea sa

fie usor de manevrat, iar utilizarea lor lipsita de accidente;

- dimensionarea locurilor de munca in conformitate cu marimea corpului,

permitand o pozitie naturala;

- adaptarea influentelor din mediu, in special a luminii si a climatului;

- este necesar a se evita pozitiile de munca fixe.

Prin loc de munc se nelegesuprafaa sau spaiul n care muncitorul sau o
echip de muncitori acioneaz cu ajutorul uneltelor de munc asupra
obiectelor muncii n vederea extragerii sau transformrii lor potrivit scopului
urmrit.

Metode de perfectionare a organizarii ergonomice a locurilor de

munca sunt urmatoarele:

- dotarea tehnica si organizatorica a locurilor de munca. Prin dotare tehnica

intelegem asigurarea locului de munca cu utilaj sau echipament de performanta.
Dotarea organizatorica presupune asigurarea cu mobilier de productie, mijloace
de schimb informational, semnalizare si control

- intretinerea si asistenta tehnica a echipamentului. Mentenanta preventiva a

echipamentului se efectueaza in corespundere cu planul de reparatii stabilit.
Despre gradul si nivelul de intretinere al echipamentului se poate face concluzie
prin estimarea ponderii timpului de functionare utila
- aprovizionarea locurilor de munca se va face ritmic, iar modul de
aprovizionare centralizat sau descentralizat va depinde de procesul de productie,
tipul productiei, locul de munca
- planificarea locurilor de munca consta in amplasarea rationala a
echipamentului in asa fel ca deplasarile in cadrul locului de munca sa fie de o
durata si distanta cit mai mica. Astfel se va respecta principiul economiei
miscarilor
- optimizarea conditiilor de munca si de mediu
- modul de organizare al echipelor individual sau colectiv. Specializarea si
cooperarea activitatilor in echipa
- regimul de munca si odihna. Se estimeaza normativul de timp pentru odihna
prin repartizarea acestuia sub forma de micropauze pe parcursul schimbului. In
asa fel, se poate mentine la un nivel suficient productivitatea si disponibilitatea
de lucru a executantului

In incheiere, cateva sfaturi practice pentru perfectionarea organizarii locurilor de

munca:
- pe suprafata de lucru sa se mentina numai materialele si dispozitivele care se
utilizeaza in ziua respectiva
- sa existe un loc definit si permanent pentru toate materialele
- materialele si instrumentele utilizate mai des se vor amplasa mai aproape, iar
cele utilizate mai rar se vor amplasa mai departe de punctul de utilizare
- sa se asigure conditii pentru perceperea vizuala satisfacatoare, folosind
iluminatul local
- inaltimea locului de munca si a scaunului sa permita alterarea pozitiilor in
picioare si sezand
- sa fie redus la minim numarul si varietatea echipamentelor si instrumentelor
folosite
- sa se asigure fiecarui lucrator mobilierul necesar proiectat din punct de vedere
ergonomic.

Categorii de miscari ale executantului

Categoria miscarii Pivotul miscarii Organele in miscare

I Incheietura degetelor Degetele
II Incheietura pumnului Degetele si palma
III Incheietura cotului Degetele,palma si antebratul
IV Umarul Degetele,palma,antebratul si
bratul
V Trunchiul Degetele,palma,antebratul,bratu
l si trunchiul

Miscarile sunt cu atat mai obositoare,mai lente si mai precise,cu cat ele se
angajeaza mase musculare mai importante si cu cat creste lungimea lor.

Micrile din clasele I III antrenand segmente corporale mici, cu un

consum mic de energie, sunt mai puin obositoare, mai rapide i mai
precise. Micrile din clasele IV V sunt mai lungi avand implicaii de
ordin fiziologic (se solicit muchii toracelui i a spatelui, este afectat
structura osoas a coloanei vertebrale cat i centrii nervoi care se afl in
canalul medular) i de ordin economic ( se prelungete timpul de
execuie, scade calitatea muncii).

Astfel, micrile din clasele I III se caracterizeaz printr-un mare

grad de precizie, datorit antrenrii de mase musculare reduse i segmente
de lungimi mici; sunt cele mai avantajoase din punctul de vedere al
economiei de energie, oboseala muscular apare cu intarziere.
Micrile din clasele IV V se caracterizeaz printr-o precizie
sczut, antreneaz mase musculare mari i segmente lungi ale corpului.
Aceste micri se efectueaz cu mare consum de energie muscular, fapt
care determin instalarea rapid a oboselii.

In funcie de zona in care se desfoar, micrile pot fi grupate in

dou mari categorii:
-micri din zona de lucru normal, cand se efectueaz micri cu
braele flexate, pivotand in jurul articulaiei cotului
-micri din zona maxim de lucru, cand se efectueaz micri cu
braele in extensie, pivotand in jurul articulaiei cotului.

Obtinerea fortei maxime:

-Operatorii care sunt stangaci depun o forta mult mai mare pe mana stanga fata
de mana dreapta,iar cei care sunt dreptaci lucreaza cu o forta mai mare pe mana
dreapta fata de mana stanga.
-In poziia aezat, apsarea pe parghie este maxim dac punctul de aplicare se
gsete intre umr i cot.
-In poziia aezat, fora de impingere a mainilor este maxim cand articulaia
cotului este de 150o -160o i punctul de aplicare la 70 cm in faa sptarului.
-In poziia aezat, fora de traciune a mainilor este mai mic decat fora de
tragere. Extensia braelor cu punctul de aplicaie la 20-25 cm deasupra
scaunului.
-In poziia aezat, apsarea pe pedale este maxim cand unghiul de articulaie a
genunchiului este de 160o iar cel al articulaiei piciorului este de 120o
-In poziia ortostatic, apsarea pe parghie este maxim dac se gsete la
inlimea umerilor.

-Mainile s inceap i s termine micrile in acelai timp.

Acest principiu urmrete inlturarea tendinei de a folosi mana stang
pentru inerea obiectului, in timp ce mana dreapt acioneaz asupra sa.
Deosebirile de efort, intre mana stang (efort static) i mana dreapta (efort
dinamic), influeneaz viteza respectiv ritmul de lucru. Tinerea obiectului
muncii de ctre un dispozitiv de fixare, permite ambelor maini s activeze
simultan.
-Micrile mainilor i braelor s fie simultane, in sens opus i
simetrice.
Acest principiu corespunde construciei anatomice a corpului, pe baza
simetriei i echilibrului. Aceste micri sunt precise i se desfoar cu
vitez mare, deoarece echilibrul corpului nu este tulburat. Micrile
nesimetrice modific centrul de greutate, produc incordri musculare de
sens opus sau chiar deplasri ale corpului in sens opus, pentru meninerea
echilibrului. Dei aceste acte se produc in mod reflex, ele au caracterul
unor factori perturbatori care influeneaz negativ viteza micrii.
-Micrile mainilor i ale corpului s se limiteze la clasele cele mai
joase.

-Cantitatea de micare trebuie redus la minim atunci cand ea

trebuie s fie realizat printr-un efort muscular.
-Micrile curbe, continue i line ale mainilor sunt preferabile
micrilor rectilinii cu schimbri brute de direcie i unghiuri
ascuite.
-Micarea curb este micarea natural a mainii, corespunztor
construciei sale anatomice, respectiv rotirea ei ca un pivot in una din
articulaiile sale. In procesul muncii este preferabil o astfel de micare
coordonat de centrii nervoi ai automatismului, intrucat se poate efectua
cu precizie i cu vitez mare, deci cu o cretere a productivitii.
-Micrile in linie dreapt, chiar atunci cand sunt continue sunt mai
obositoare decat cele curbe, fiind necesar o incordare mai mare a
ateniei. Cu atat mai mult cand sunt discontinue, insoite de schimbri de
direcie i de nivel.
-Micrile balistice sunt mai rapide, mai uoare i mai precise decat
micrile cu restricii (opriri) sau controlate.
-Micrile balistice sunt micri curbe, cu pivotul in articulaia
umrului sau a cotului i mai rar, in aceea a mainii sau a degetelor.
-Aceste micri se caracterizeaz prin cursul lor natural, continuu,
determinat de activitatea liber a muchiului (care se contract) care nu
este contracarat de un muchi opus, limitator. Din aceast cauz, sunt
mai rapide i mai precise decat cele cu restricii sau controlate.

Dimensiunile globale ale corpului uman:

- Inlimea total (statura)
- Distana de la spatele coapsei pan la faa genunchiului in poziie
aezat;
- Distana de la spatele coapsei la talpa piciorului in poziie aezat;
- Inlimea in poziie aezat;
- Distana genunchi sol in ambele poziii de lucru;
- Distana ochi sol in ambele poziii de lucru;
- Distana intre coate;
- Limea umerilor
- Distana umr-cot;
- Distana cot - scaun.
Dimensiunile pariale se refer la diferite pri componente ale
organismului uman cum ar fi: dimensiunile capului, corpului, mainii,
piciorului.

Dimensiunile antropometrice trebuie considerate in funcie de poziia

executantului. In poziia ortostatic dimensiunile antropometrice utilizate
pentru organizarea ergonomic a muncii sunt: intinderea vertical a braului
fa de sol, intinderea lateral a braului, inlimea umr sol, distana ochi
sol, lungimea total a braului, grosimea maxim a corpului, inlimea
genunchilor, limea umerilor, limea toracelui.
In poziie ezand, dimensiunile antropometrice sunt: inlimea fa de
sol, distana de la ochi la sol, inlimea scaunului de lucru, inlimea umrscaun,
distana dintre coate, distana umr cot, distana cot scaun, distana
dintre genunchi, lungimea antebraului, inlimea genunchiului.
Prin urmare, cand se recomand utilizarea anumitor dimensiuni ale
corpului uman, trebuie s se precizeze:
- Partea corpului la care se refer
- Poziia de munc
- Punctele de inceput i de sfarit ale dimensiunii indicate
- Condiiile concrete de munc ce necesit un anumit tip de echipament
de lucru

Indicatoare iesiri de urgenta din atelier pentru situatiile in caz de

incendiu,etc:

Laborator de prelucrari mecanice

Sala de prelucrari mecanice prezinta o suprafata de 279mp si cuprinde

urmatoarele masini -unelte :

-strungul normal(strunjirea)

-masina de gaurit(gaurirea)

-masina de frezat(frezarea)

-masina de rabotat(rabotarea)

-masina de mortezat(mortezarea)

-masina de rectificat plan(rectificarea)

-masina de brosat(brosarea)

-masina de alezat si frezat(frezarea)

 NORME PENTRU PRELUAREA METALELOR PRIN ASCHIERE

Repartizarea sarcinilor de munca la preluarea metalelor prin aschiere

Realizarea sarcinii de munca
Art. 5. - (1) Deservirea masinilor-unelte este permisa numai lucratorilor
calificati si instruiti special pentru acest scop.

(2) Lucratorii in formare (calificare) vor fi supravegheati o perioada de timp de

1-3 luni, in functie de complexitatea lucrului, de un lucrator calificat si vor lucra
singuri numai dupa ce conducatorul locului de munca il va testa practic si
teoretic asupra cunoasterii normelor si exploatarii corecte a utilajului.

Art. 6. - Se interzice lucrul la masini-unelte fara ca lucratorii sa posede

documentatia necesara ( desene, fise tehnologice , planuri de operatii , schema
de ungere si instructiuni speciale de securitate a muncii corelate cu prevederile
din cartea tehnica a masinii-unelte) cu exceptia lucrului dupa piese model.

Deservirea masinilor-unelte
Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a
dispozitivelor de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii),
existenta si starea dispozitivelor de protectie si a gratarelor din lemn.

Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va

verifica zilnic:

a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc);

b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie

c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu

caracter temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ;

d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare.

Prelucrarea metalelor prin strunjire

Fixarea si demontarea sculelor
Art. 21. - (1) Fixarea cutitelor de strung in suport se face astfel incat inaltimea
cutitului sa corespunda procesului de aschiere.

(2) Partea din cutit care iese din suport nu va depasi de 1,5 ori inaltimea corpului
cutitului pentru strunjirea normala.

(3) Fixarea cutitului in suport se va face toate suruburile din dispozitivul

portscula.

Art. 22. - La montarea si demontarea mandrinelor, universalelor si platourilor pe

strung, se vor folosi dispozitive de sustinere si deplasare.

Fixarea si demontarea pieselor

Art. 23. - (1) Piesele de prelucrat vor fi fixate bine in universal sau intre varfuri
si perfect centrate, pentru a nu fi smulse.

(2) La fixarea pieselor si scoaterea pieselor din universal,se vor utiliza chei
corespunzatoare, fara prelungitoare din teava sau alte parghii.
Art. 24. - La fixarea pieselor in universul strungului, se va repeta conditia L <
3d, unde L si d reprezinta lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat.

Pornirea si exploatarea strungului

Art. 31. - (1) Angajarea cutitului in material va fi facuta lin, dupa punerea in
miscare a piesei de prelucrat..In caz contrar , exista pericolul smulgerii piesei
din universal sau ruperii cutitului.

(2) La sfirsitul prelucrarii se va indeparta mai intai cutitul si apoi se va opri

masina.

Art. 32. - La prelucrarea intre varfuri se vor folosi numai antrenoare( inimi de
antrenare ) de tip protejat sau saibe de antrenare protejate.

Prelucrarea metalelor prin frezare

Fixarea sculei
Art. 36. - Inainte de fixarea frezei se va verifica scutirea acesteia, daca aceasta
corespunde materialului ce urmeaza a se prelucra, precum si regimul de lucru
indicat in fisa de operatii.

Art. 37. - Montarea si demontarea frezei se vor face cu mainile protejate.

Art. 38. - Dupa fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie,

astfel incat dintii frezei sa nu poata prinde mainile sau imbracamintea
lucratorului in timpul lucrului.

Fixarea pieselor
Art. 39. - (1) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive
speciale de fixare sau in menghina.

(2) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor.

Art. 40. - La fixarea in menghina sau direct pe masa masinii a pieselor cu
suprafete prelucrate, se vor folosi menghine cu faclci zimtate sau placi de
reazem si strangere zimtate.

Art. 41. - In timpul fixarii sau desprinderii piesei, precum si la masurarea

pieselor fixate pe masa masinii de frezat, se va avea grija ca distanta dintre piesa
si freza sa fie cat mai mare.

Pornirea si exploatarea frezelor

Art. 42. - (1) La operatia de frezare,cuplarea avansului se va face numai dupa
pornirea frezei.

(2) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai intai avansul, apoi se va opri
freza.

Art. 43. - In timpul functionarii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa ei

sa se gaseasca scule sau piese nefixate.

Pornirea si exploatarea masinilorde rectificat si polizat

- Este interzisa utilizarea lichidelor de racire puternic bazice la racirea corpurilor

abrazive cu liant organic.

- La rectificarea uscata a aliajelor de magneziu este interzisa utilizarea corpurilor

abrazive care au fost folosite in prealabil la prelucrarea metalelor feroase.

- Este interzisa utilizarea imbinarilor metalice la curelelel masinilor de polizat la

care se prelucraza aliaje de magneziu.

- Lagarele arborelui pe care se afla montat corpul abraziv vor fi foarte bine unse
pentru evitarea supraincalzirii, care poate provoca spargerea corpului abraziv.

- Turatia arborelui pe care se monteaza corpul abraziv va fi controlata periodic

si in mod obligatoriu, dupa fiecare reparatie sau revizie, iar pentru polizoarele
portative va fi verificat si regulatorul, tinindu-se evidenta acestor controale.
Conditii de amplasare
Atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere a metalelor, inclusiv incaperile
auxiliare, administrative si social sanitare ale acestora, se vor amplasa si
amenaja in asa fel incat sa fie respectate prevederile Normelor Generale de
Securitate a Muncii precum si Normele Generale de Paza si Stingerea
Incendiilor.

Atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere a metalelor care se gasesc

impreuna cu alte ateliere diferite in aceeasi hala, vor trebui sa indeplineasca
conditiile de amplasare a atelierelor pentru care prescriptiile sunt cele mai
restrictive.

Atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere amplasate in aceeasi hala cu

procese tehnologice care genereaza noxe dispersate in toata hala, vor fi separate
prin compartimentare.

-Cai de circulatie
Latimea cailor de circulatie din hale se va stabili conform prevederilor
Normelor Generale de Securitatea Muncii.

In cazul cailor de circulatie din hale in care se gasesc linii de cale ferata, sinele nu trebuie sa
depaseasca nivelul drumului carosabil.

-Pardoseli
Pardoselile vor indeplini conditiile prevazute in Normele Generale de Securitate a Muncii.

-Acces in ateliere sau hale

Accesul in atelierele sau halele de prelucrari prin aschiere a metalelor se face prin usi cu
dimensiuni corespunzatoare gabaritului mijloacelor de transport, pieselor, produselor si
utilajelor care trebuie sa fie introduse sau scoase din hala.

(2) Usile trebuie sa previna patrunderea si formarea curentilor de aer rece.

-Distante minime de amplasare

Masinile-unelte si utilajele vor fi astfel amplasate incat distantele minime dintre gabaritul lor
functional maxim si celelalte elemente inconjuratoare sa fie conform tabelului nr.1.
Distante minime de amplasare a masinilor-unelte si utilajelor de prelucrare prin aschiere fata de elementele inconjuratoare:

Gabaritul in mm
Zona de
Distanta de la masina Mediu, de la Mare, de la Foarte mare,
Nr.crt lucru Mic, pana Obs
la: 1500x750 la 3500x2000 la peste
intercalata la 500x750
3500x2000 5000x3000 5000x3000
1 2 3 4 5 6 7 8
Elementele fara 400 500 600 800
1 constructiei (perete, *)
stalp) una 800 800 1000 1200
fara 800 800 800 800 Se va evita aceasta
Elementele de
amplasare in cazul
2 incalzire montate
una 1200 1200 1200 1200 masinilor de precizie
langa perete
ricicata
fara 300 300 400 500 Exclusiv latimea
Drum carosabil si de
3 benzii de limitare a
trecere una 1000 1000 1200 1300 drumului carosabil
fara 400 600 800 1200
una 1000 1200 1400 1600
4 Alta masina-unealta 1 om la doua masini
comuna 1200 1400 1600 1800
doua 1400 1600 1800 2000
Elementele de una 600 700 800 1000
mecanizare (cai cu
5 *)
role, transportoare una 1000 1100 1200 1400
etc)
6 Loc de depozitare, fara 300 400 500 600 *)
obiecte de inventar una 800 800 1000 1200
 *) Susceptibile de micsorari cu respectarea conditiilor functionale. Daca spatiul respectiv
serveste pentru deservirea si intretinerea masinilor si utilajelor, el nu va fi mai mic de 400
mm.

-Spatii de depozitare

Spatiile de depozitare (ncperi, compartimente, cldiri) vor avea precizat

categoria de pericol de incendiu, determinat conform prevederilor
reglementrilor tehnice precum i clasa de periculozitate a materialelor i
substantelor depozitate.

-Ci de acces i interventie

Intrrile n incintele unittilor i circulatiile carosabile din interiorul acestora

prin care se asigur accesul la cldiri i instalatii, la racordurile de alimentare cu
ap (retele, bazine, ruri, lacuri etc.), traversrile de cale ferat etc., vor fi bine
ntretinute, indiferent de sezon, practicabile, curate i libere de orice obstacole
(materiale, utilaje, ambalaje, zpad etc.), care ar putea mpiedica interventia
operativ pentru stingerea incendiilor sau se vor asigura i marca n mod
corespunztor ci de acces i circulatii ocolitoare.

Accesul mijloacelor i persoanelor pentru interventiile operative n caz de

urgent public de incendiu n vederea salvrii i acordrii ajutorului
persoanelor aflate n pericol, stingerii incendiilor i limitrii efectelor acestora
trebuie s fie asigurat n permanent la toate:

constructiile de orice fel (cree, grdinite, coli, licee, facultti, institute,

cmine, sedii administrative etc.) i ncperile acestora;

instalatiile tehnologice i anexe;

 depozitele nchise i deschise de materii prime, semifabricate, produse
finite i auxiliare;

instalatiile, aparatele i mijloacele de prevenire i stingere a incendiilor,

precum i la punctele de comand ale acestora (centrale i butoane de
semnalizare a incendiilor, aparate de control i semnalizare ale instalatiilor
sprinkler, statii de pompare a apei, claviaturi i vane ale retelelor de ap, abur,
drencer, gaze inerte i spum, hidranti de incendiu, stingtoare, pichete (panouri)
de incendiu, bazine ,rezervoare i castele de ap, rampe ale surselor de ap
naturale, posturi telefonice de anuntare a incendiilor etc.);

dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie n caz de

incendiu (cortine de sigurant, trape de evacuare a fumului, sisteme de evacuare
a fumului i gazelor fierbinti, clapete de pe tubulatura de ventilare, ui i
obloane de nchidere a golurilor din elementele de compartimentare mpotriva
incendiilor);

tablourile de distributie i ntreruptoarele instalatiilor electrice de

iluminat, de fort i de sigurant, precum i la sursele de

alimentare de rezerv care sunt destinate alimentrii

receptoarelor electrice cu rol n caz de incendiu;

claviaturile i vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie

manevrate n caz de incendiu i punctele de comand ale acestora (gaze i
lichide combustibile, benzi transportoare etc.);

celelalte mijloace utilizate pentru interventie n caz de incendiu (vehicule

pentru tractare sau transport, cisterne ori autocisterne pentru ap etc.);

Sisteme i instalatii de protectie mpotriva incendiilor

-Alarmarea i alertarea n caz de incendiu

Pentru alarmarea n caz de incendiu se vor asigura mijloace corespunztoare de

semnalizare ( acustice i optice) care s asigure anuntarea (alarmarea)
personalului i alertarea serviciului de pompieri civili (atunci cnd exist).
 Totodat, se va asigura posibilitatea de alertare n cel mai scurt timp i a fortelor
de interventie prevzute n planurile de interventie (prin telefon, radiotelefon,
curier etc.).

-Instalatii de stingere a incendiilor

Toate instalatiile fixe, semifixe sau mobile pentru stingerea incendiilor (cu ap,
spum, pulberi, dioxid de carbon, alte gaze etc.) vor fi ntretinute n bun stare
de functionare, asigurndu-se n mod permanentdebitele i presiunile necesare
pentru stingerea incendiilor, precum i dotarea corespunztoare a acestora cu
accesorii de interventie n caz de incendiu.

Gestionarea unui laborator de prelucrari mecanice

Componentele riscului Masuri
de
prevenir
e
Situatii Pericol Eveniment Vatamare F P G
periculoase e e
periculoase
Strungarul Mijloace Operatorul Deces A A A Pauza
Aprovizionarea masinilor

adopta de traverseaza in acordata in

permanent transport momentul in timpul zilei
pozitii de in miscare care mijlocul de lucru.
lucru pe calea de transport
solicitante. circulatiei face virajul.
(doua Leziuni la C A B
masini picioare.
permanent
).
Mase Masa aluneca Leziuni la C B C Utilizarea
manipulat din mainile picioaresi la echipament
oare operatorului si maini. ului
cade . individual
Cad 40 kg de de protectie.
piese ca urmare
a alunecarii
 caruciorului .
Gravitatia Strungarul isi Leziuni A B C Pastrarea
pierde diverse. curateniei la
echilibrul locul de
impiedicandu- munca si
se de diferite punerea la
obiecte de pe loc a
sol(chei lucrurilor
fixe,patent,cioc folosite.
an)
Compresia Durata de Afectiuni B B C Pauza in
discurilor expunere si Osteo- timpul zilei
interverteb depasirea musculo- de lucru
ratesi a pragului de articulare. conform
articulatiil tolerantabiome cerintelor.
or. canica a
operatorului

Frecventa de expunere-A:rar

-B:frecvent

-C:foarte frecvent

-D:permanent

Probabilitatea de aparitie a unui eveniment periculos

-A:rar

-B:frecvent

-C:foarte frecvent

-D:permanent

Gravitatea vatamarii -A:usoara

-B:medie
 -C:grava

-D:foarte grava

Laborator de informatica
MASURI DE SANATATE SI SIGURANTA IN UTILIZAREA
CALCULATORULUI

a) NORME DE PROTECIE A MUNCII N LABORATORUL DE

INFORMATIC
- Aparatele i montajele vor fi folosite numai la tensiunea pentru care au
fost construite.
Nu se vor efectua montaje sau se vor repara aparate aflate sub tensiune.
Nu se lucreaz cu conductori neizolaii de asemenea nu se lucreaz cu
mini umede .
Masa de lucru trebuie s fie uscat i acoperit cu un material izolator
Alimentarea de la reea se va face printr-un tablou cu sigurane fuzibile
calibrate sau ntreruptoare automate.
Prile metalice ale aparatului sub tensiune vor fi legate la pmnt.
Uneltele de lucru vor avea mnere izolate, rezistente la tensiunile
folosite.
Cablurile calculatoarelor vor fi izolate.

b) REGULAMENT DE DESFURARE A ACTIVITILOR

EDUCATIVE N LABORATORUL DE INFORMATIC:
Calculatoarele i echipamentele periferice din laborator nu se vor muta i
nu vor fi lovite sau expuse unor condiii necorespunztoare de lucru.
Este interzis demontarea aparatelor, detaarea carcaselor, efectuarea
reglajelor sau accesul la componentele interne ale calculatoarelor
(activitate rezervat administratorului de reea).
 Este interzis utilizarea, de ctre elevi, a unitilor floppy, a CD-ROM-
urilor i a discurilor amovibile, fr acordul explicit al profesorului,
justificat de necesiti didactice obiective.
Este interzis modificarea fiierelor de configurare i a celor al cror rol
nu este foarte bine cunoscut.
n timpul orelor, suporturile de informaie necesare procesului
instructiv-educativ vor fi manevrate doar de ctre profesor (sau cu acordul
acestuia).
Este interzis utilizarea altor programe n afara celor impuse de
coninutul disciplinei de studiu sau indicate de profesor. Este interzis
navigarea pe Internet, n timpul orelor de curs, precum i descrcarea de
programe ifiiere (jocuri, poze .a.), fr acordul explicit al profesorului.
Nu este admis intervenia la tablouri electrice, prize, techere, mufe
etc.
Se va respecta, cu strictee, distribuia pe posturi de lucru efectuat de
profesor.
Fiecare elev rspunde de postul de lucru la care idesfoar activitatea
(mobilier i sistem de calcul).
Elevii sunt obligai s verifice, la nceputul lucrului, integritatea
mobilierului i a sistemului de calcul de care rspund i s semnaleze
profesorului neregulile (modificrile) depistate, semnnd pentru aceasta n
fia postului.
La sfritul unei sesiuni de lucru, elevul este obligat s predea postul la
care a lucrat profesorului sau administratorului de reea, completnd n
mod corespunztor fia postului.
Orice deteriorare a mobilierului sau a sistemului de calcul de la un post
de lucru este imputat financiar titularului postului respectiv (conform
distribuiei pe posturi fcut de profesor).
Accesul elevilor n laborator se face numai n prezena profesorului sau
cu acordul acestuia.
ERGONOMIA POSTULUI DE LUCRU
Unul din scopurile pentru care a a fost dezvoltat Tehnologia Informaiei
i comunicaiilor a fost creterea productivitii muncii. O dat cu
creterea gradului de utilizare a calculatorului i a timpului petrecut n faa
acestuia, s-a constatat c poziia n faa calculatorului este foarte
impostant, deoarece, pe lng apariia unor stri de disconfort sau
oboseal, pot fi provocate i diferite afeciuni.
De aceea, trebuie respectate urmtoarele indicaii :
a) MOBILIERUL ERGONOMIC I NCPEREA
Biroul trebuie s aib o nlime de 64-74 cmi i ajustabil;
Scaunul s aib spatele i nlimea ajustabile;
Sursa de lumin trebuie poziionat deasupra monitorului;
Suport de sprinin pentru picioare i ncheieturile minilor
Amplasarea calculatorului n ncpere distana fa de o persoan i
orice calculator vecin s fie de cel puin 1m.
b) POZIIA FA DE CALCULATOR
 Poziia scaunului fa de birou astfel nct antebraele i coapsele s
aib o poziie orizontal

Coatele aproape de corp i antebraul s formeze un unghi de 90 de

grade;

Spatele trebuie s fie drept i lipit de sptarul scaunului; Se

pstreaz aceeai distan ntre ochi i obiectele focalizate de aproximativ
70cm.

c) MONITORUL
Pentru a uura efortul ochilor trebuie luat o pauz de 15 minute la
o or, cel mult 2 ore;
Ecranul monitorului trebuie s fie curit de praf i departe de
sursele de lumin;
Ecranul monitorului trebuie s fie de 3 sau 4 ori mai strlucitor
dect lumina din camer;
Pstrai distana de 70 cm dintre corp i ecranul calculatorului.
d) TASTATURA
Trebuie s fie nclinat, pentru un acces uor;
Tastele se lovesc scurt, iar restul timpului degetele trebuie inute
relaxate;

AFECTIUNI PROVOCATE DE UN MEDIU DE LUCRU

INADECVAT

Nerespectarea normelor stabilite de studiile ergonomice pot provoca:

Probleme de vedere i migrene. Lucrul cu monitorul solicit
folosirea ochilor pentru vederea de aproape o perioad mare de timp.
Nerspectarea normelor elementare conduce la probleme cu vederea
sau migrene.
Efectul provocat de repetarea acelorai gesturi. Apare din cauza
executrii repetate a acelorai aciuni asupra tastaturii. Din aceast
cauz se recomand scurte pauze de relaxare a minilor.
Durerile de spate i ceaf. Apar din cauza poziiei incorecte la
calculator.
Efectul cmpului electromagnetic. Generat de monitor n special n
spatele i prile laterale ale acestuia. Se recomand pstrarea distanei
corespunztoare fa de monitor.
 Zgomotul. Din cauza expunerii la sunetele de frecven nalt
produse de monitor pot aprea migrene i stri de nervozitate.

Sali de invatamant

Locul unde elevul isi petrece mai multe ore din zi este sala de clas.
Se impune deci, s fie cat mai plcut organizat si aranjat, asa incat s
fie cat mai util in procesul de educare.
Prima imagine si destul de important despre o persoan este modul in
care se imbrac.
Pentru un cadru didactic sal de clas de care rspunde este cartea s
de vizit.
Sunt trei elemente de care este bine s se tin seam in aranjarea slii
de clas:
- dispunerea mobilierului;
- vizibilitatea;
- pavoazarea.
Sala de clas reprezint dimensiunea ergonomic a managementului
clasei, aducandu-si o real contributie la eficienta procesului
instructiv-educativ, alturi de celelalte dimensiuni:psihologic,
social, normativ, operational si inovatoare.
Investigatiile realizate pe domeniul managementului clasei de elevi au
inceput sa atinga si anumite subiecte considerate pan in prezent
elemente conexe procesului instructiv-educativ.
Aceste probleme, dintre care le amintim pe cele ale structurii
ergonomice (dispunerea mobilierului din clas, vizibilitatea si
pavoazarea salii de clasa), nu pot fi considerate ca secundare sau
lipsite de important pentru succesul activitatii la catedra a cadrului
didactic. Suporturile investigationale moderne aduc probe certe in
favoarea acestor dimensiuni, considerandu-le fundamentale in
economia general a procesului didactic, ca proces managerial.
Analiza unor subiecte, cum ar fi cele referitoare la dispunerea
mobilierului din sala de clas, vizibilitatea, in sensul pozitionarii
elevilor in banci si pavoazarea salii de clas, au determinat
reconsiderarea unor structuri dimensionale ale managementului clasei
de elevi.
2.1. Dispunerea mobilierului in sala de clasa
Mobilierul scolar reprezinta o parte important a bazei tehnico-
materiale a invatamantului si, potrivit specialistilor domeniului, este
compus dintr-o serie de piese de mobila folosite in mediul scolar, ca
suporturi conexe, in scopul indeplinirii unor obiective educationale. In
compozitia mobilierului scolar intr atat piesele destinate locurilor de
studiu si de invatare ale elevilor, cat si cele piesele mobilierului
personal, rezervat cadrului didactic. Din punct de vedere ergonomic
mobilierul scolar este realizat corespunzator caracteristicilor psiho-
somatice ale elevilor si adecvat spatiului de clasa, in timp ce dintr-o
perspectiva didactica, acesta trebuie instalat si reglat dupa obiectivele
instructiv-educative ale activitatii.
Istoricul mobilierului in sala de clasa dateaza inca din antichitate sub
forma mesei simple, devine mobilier in epoca medievale (in jurul
catedralelor) si poate fi considerata in acceptiunea sa moderna odata
cu sistemul monitorial al lui Bell si Lancaster (sfarsitul secolului al
XVIII-lea).
In sistemul de invatamant romanesc banca a fost introdus in jurul
anului 1830, in timp ce preocuparile fata de subiectul ergonomiei
scolare nu au incetat sa fie exercitate cu adevarat interes.
Atributele moderne ale mobilierului salii de clasa sunt:
simplitatea;
functionalitatea;
durabilitatea;
instructionalitatea
modularitatea.
Specialistii in ergonomie scolara sunt preocupati in momentul de fata
de realizarea unui mobilier al salii de clasa dupa standardele
anterioare, care poate sa ofere elevului atat autonomia functionala,cat
si posibilitatea de organizare a activitatii educationale pe grupuri de
elevi.
Un subiect predilect al preocuparilor privitoare la ergonomia spatiului
de invatamant - clasa - este cel al modularitatii mobilierului scolar,
astfel incat, acesta sa poata fi organizat si reorganizat, compus si
descompus, in functie de sarcina didactica fundamentala si de stilul
educational al cadrului didactic. Spre exemplu, o dispunere a
mobilierului in maniera traditionala, favorizeaza mai ales expunerea
cadrului didactic si atitudinea pasiva a elevilor si se preteaza la
activitati educationale de tip predare-invatare, prelegere.
Din contra o dispunere a mobilierului pe sistem semicerc sau chiar
oval, schimba accentul interpersonal al relatiei educationale,
favorizand si incurajand interactiunile permanente si activismul
elevilor.
In afar de mobilierul mentionat mai sus, este nevoie si de, cel putin,
un dulap, o bibliotec, panouri pentru afisarea materialelor, suporturi
de flori, un mic dulpior cu obiecte de prim-ajutor in caz de accidente
usoare, un casetofon cu CD. Dac este posibil este util s fie si un
calculator.
Acest lucru il mentionm deoarece cadrul didactic il poate invata pe
elev cum s foloseasc util acest instrument de informare si, putem
spune, de formare a unor deprinderi.
Cum anume pot fi organizate si asezate in sal toate piesele de
mobilier tine de imaginatia si bunul gust al cadrului didactic, dar si de
utilitatea fiecrui element.

Vizibilitatea
Reprezinta o substructura dimensionala a managementului clasei de
elevi, dependenta de ergonomia acesteia. Vizibilitatea este o constanta
ergonomica, apropiata de igiena scolara si presupune adaptarea
spatiului scolar al clasei, inclusiv al mobilierului, la necesitatile
somato-fiziologice si de sanatate ale elevilor. Totodata, vizibilitatea
este conditionata de dispunerea mobilierului in clasa de elevi
(variabil spre exemplu in functie de orientarea dupa anumite surse de
lumin) si de starea de sanatate a elevilor.
La acest nivel avem in vedere copiii cu deficiente de vedere, cu
deficiente de auz, cu deficiente structurale ale scheletului, precum si
copiii care din punct de vedere fizic sunt variabili dupa inaltime.
Foarte important este ca sursa de lumin s fie natural iar, copiii care
au probleme de vedere sau sunt mai scunzi, trebuie s fie asezati in
primele randuri.
Tinand cont de acesti parametri fizici, biologici si medicali, intr-o
stransa dependent si cu parametri de tip social si instructional, cadrul
didactic va lua cele mai bune decizii rezultate din combinatiile de
alternative posibile. Selectia se va face printr-o sustinere criteriala
armonioas, punandu-se la acest nivel pe primul plan argumentele de
tip medical si fizic. Este recomandabil si aici stimularea unei
dinamici a pozitiilor ocupate in banci de elevi, astfel incat
permutarile respective sa nu incalce legile biologice, fizice si
medicale anterioare dar, totodata, sa nu contravina nici normelor
psihopedagogice , instructiv educative si de socializare ale elevilor in
sala de clas.

Amenajarea salii de clasa

Cele mai interesante analize de nivel managerial nu exclud variabilele
de mediu cultural-estetic ale clasei de elevi. Cadrul didactic trebuie sa
respecte din punct de vedere managerial ideea c grupul organizat
numit clasa de elevi poate sa se identifice la nivelul culturii
manageriale prin intermediul unui element de individualizare ( o
mascot, spre exemplu) si sa-si eficientizeze structura grupala
interioar prin intermediul unui spatiu (peretii salii de clas, alte piese
de mobilier decat cele strict scolare) amenajat dupa legile instructiv-
educative, estetice dar, nu in ultimul rand, si dupa cele manageriale.
Cultura grupala a clasei de elevi presupune promovarea atat a unor
valori instrumentale cat si a unor valori expresive (sloganuri,
simboluri, ceremonii, ajungandu-se chiar pan la adevarate 'ritualuri
de socializare'), cele din urm constituindu-se in adevarate
fundamente pentru primele.
Cultura de grup trebuie sa se situeze in centrul atentiei cadrului
didactic.
Un simbol al clasei, o melodie preferat, un joc preferat, o poveste
reprezentativ pentru clas, cateva seturi de fotografii cu membrii
clasei, constituie tot atatea ocazii de configurare indus unei culturi
expresive si mai tarziu instrumentale la nivelul clasei de elevi, prin
intermediul unor parghii, de constructie si de reglare, de tip
managerial.
Sali de relaxare

Reprezinta o caracteristica adesea trecuta cu vederea la locul de

munca, lucru ce poate fi si contra productiv, daca acesta nu este folosit
corespunzator. In mod cert, ele sunt de mare ajutor atunci cand nivelul
stresului creste, iar angajatii nu se mai pot concentra asupra task-
urilor.
Iar in ziua de astazi, majoritatea corporatiilor sustin conceptul de
wellbeing, de sanatatea mintala si fizicaaangajatilor.
Acestecompaniiinvestesctimpullor in creareaunuimediumaiplacut la
locul de munca, in dezvoltareaunorrelatiiinterpersonaleintrecolegi, in
implicareaangajatilor in comunitate, asa cum am vazut de-a
lungulanilor, la editiileanterioare ale Galei Work-Life Balance,
organizate de Dynamic HR.

Acestespatii pot beneficiainsa de catevadetalii,

importantepentruproductivitateacrescutasisatisfactiaangajatilor.
1. Cafea

Cafeauagratuitaeste o necesitatepentrumajoritateacompaniilordintr-un
anumitmotiv. Asigurati-vacaaceastava fi mereuregasita in camerele de
relaxare, alaturi de toateproduseleauxiliare: zahar, lapte, cani.
De ce?
Cafeauareprezintaunstimulentpozitivpentrumajoritateaangajatilor,
functionandca un miccadou la locul de munca. Iar, mentinereaunui
flux constant de cafeapoateimbunatatiproductivitateapetermen
lung.Cafeinaesteelementulcesta la bazaextinderiiperioadelor de
atentie, imbunatatireaconcentrariisicrestereaenergieimentale,
astfelincatangajatiisalucrezemaimultsi, in acelasitimp, sa se
simtarecompensatipentrumuncadepusa. In plus, cafeauaeste o
investitierelativieftina cu un potential mare.
2. Mesele de pranz
Niciunadintresalile de relaxare nu
estecompletafarameselepentruluareapranzului. Acesteasuntdestul de
importantedeoarecereprezintaspatiul, undeoamenii pot stasiluamasa in
timpulprogramului de lucru, darsicreareauneioportunitati de
socializareintreangajati.Acesteconversatii pot ajuta la
rezolvareaproblemelorunorangajatisau la
promovarealegaturilorinterpersonale, la creareaunui sentiment
maiputernic a spiritului de echipa.
3. Cevadiferit
Nu incercatisafaceti din acestesali, extensii ale birourilor.
Faceticevadiferit, care saiasa in evidenta. Spreexemplu,
putetischimbaculoareaperetilorpentrucasala de relaxaresaparaca face
parte din altacladire. Apeland la aceastadiferentiere, angajatii se pot
deconecta in totalitate de la spatiul de munca.Aceastaschimbare de
mediu le vaoferisansa de a se relaxa, iar intoarcerea la locul de
muncavabeneficia de un nivel al productivitatiicrescut.
4. Jocurile
Prezentajocurilor in sala de
relaxareestefoarteimportantadatoritafaptuluica le
oferaoameniloroportunitatea de a se relaxasi de a
cresteconsolidarearelatiilorintremembriiechipei. Astfel,
productivitateaangajatilorcreste, nivelul stresului se reduce
semnificativ, iaroamenii se simtmultmaifericitiavand la dispozitieacest
gen de activitati, care le permiteoricandsarezolve o
problemamaisimplu, mai calm, maieficient.
5. Decorarea
Acestecamereartrebuisa fie locuripline de viatasi de
stimularepentruangajatiicompaniei. Nu valimitati la o singuraculoare,
ci abordaticulorisimodelediferite,
putetipostamesajemotivationalesauputetisacreatisisaafisati un
mesajsau un citat, care vadefinestecasiechipa. Este deosebit de
important casiacestlocsa fie unulinteresant. Unlocanost, care
aminteste de spatiul de lucru, nu va fi unuleficientdeoareceangajatiinu
se vorsimtirelaxati, iarinvestitiilevor fi in zadar.
6. Gustarilesanatoase

Dacavadoritisavaindreptatisicatrezona de wellbeing,
esterecomandatsaincludetisicatevaoptiunipentru a mancamaisanatos la
locul de munca. La felcasi in cazulcafelei,
angajatiivorsimticabeneficiaza de uncadou extra. O gustaresanatoasa
reduce foamea, imbunatatind, de asemenea,
productivitateasievitandscadereanivelului de concentrare in
mijloculzilei.
7. Comfort crescut
Scaunele de lemnclasice nu vorajutapreamult la obtinereauneistari de
relaxare.Mobilierulcomfortabilpoate costa cevamaimult, insa cu
sigurantainvestitiava fi unaprofitabilapetermen lung.
8. Televizoarele
Televizoarelesuntdestul de scumpe, insa nu
suntpentrutoateafacerile.Dacavapermitetisacumparatiunulsaudoua,
pentrusala de relaxare, mergeti in directiaaceasta. Pastratipentruaceste
device-uriunnumarlimitat de canalesi un volumscazut, pentru a
limitadistragereaatentieipentru un timpindelungat, insaacesteavor fi
extrem de valoroasepentruinformareasirelaxareaangajatilorvostri. Un
flux continuu de informatiirelevante, cum ar fi stirilenationale, ii
vaajutapeangajatisa se simtamaiimplicatisiinformatiasupra a ce se
intampla in afarabiroului. Dacatotusi nu
existaposibilitateacumparariiunortelevizoare, putetiapela cu incredere
la ziaresireviste.
9. Celebrarile
Salile de relaxareartrebui, de asemenea, sa fie locul de desfasurare al
festivitatilor din companiavoastra, in functie de cum
alegetisavapremiatiangajatii. De exemplu, puteticelebraziua de nastere
a unuicolegsauputetisarbatorifinalizareaunuiproiect de
succes.Indiferent de ceeacevetisarbatori, asigurati-
vacaoameniivorasociaaceasala cu experientepozitive.
10. Cererilepersonalizate

Intr-un final, salile de relaxare de succes au

caracteristicispecialedatoritacererilorpersonalizate ale angajatilor. Si
nu exista o calemaibuna de aaflaacestlucru, decatprin a-i intreba
direct. In camera de relaxare, putetiatasauncaiet de notite,
undefiecarepersoanasanotezece element i-arplaceasa fie regasitacolo.
Apoi, puneti in
aplicarecelemaibuneidei.Acestlucruvaaratafaptulcavapasa de
angajatisi de opiniileacestora, iarei (angajatii) vor fi fericitidaca le
vetioferi exact ceeacevor (chiardacaestevorba de un lucru minor).
In concluzie, putemspuneca nu trebuiesaavetisali de relaxare cu
tehnologieavansata, pentru a ridicamoralulsiproductivitateaangajatilor.
Dacavetipuneaccentulpecreareaunuispatiu in care se pot relaxa cu
adevaratsi se pot reculegecateva minute, acestiavavorrasplati cu o
muncamaieficientasi cu un nivel de satisfactiemai mare.