Sunteți pe pagina 1din 11

Costea Maria-Madalina

Grupa 7
Master MSM

MARKETING N ADMINISTRAIA PUBLIC

Dezbaterile care au avut loc n ultimii ani referitoare la locul, rolul i perspectiva
marketingului n societatea modern au evideniat tendina de extindere a domeniilor de aplicare a
marketingului n diverse sectoare ale activitii umane.
Marketingul n administraia public vizeaz concepte, principii, metode i tehnici
pentru nelegerea i perfecionarea activitilor de marketing i de execuie din instituiile
publice i a comportamentului de marketing al funcionarilor publici, permaneni i/sau
alei din sectorul public (Florescu .a., 2003, p. 415).
Marketingul administraiei publice este un proces sistematic de cercetare care duce, n
final, la cunoaterea prealabil a pieei. Pentru orice instituie de administraie public, a analiza
piaa nseamn a cunoate toi factorii care se refer la nevoile i preferinele cetenilor, la modul
de satisfacere a acestora, la factorii care accelereaz i la cei care frneaz procesul de
administraie public (Petrescu i Muscalu, 2003, p. 376).
n literatura de specialitate, marketingul n administraia public este definit ca ansamblu al
proceselor i relaiilor de marketing, bine determinate, existente ntre componente ale sistemului
administrativ, prin care, n regim de putere public, se aduc la ndeplinire legile i/sau se
planific, se organizeaz, se coordoneaz, se gestioneaz i se controleaz activitile implicate n
realizarea serviciilor care satisfac interesul public.
Marketingul este o funcie care revine fiecrui angajat sau funcionar public. Fiecare
contact pe care cetenii l au cu activitatea instituiei va afecta modul n care se vor raporta la
administraia public. De aceea, ntr-un fel, toi funcionarii publici fac marketing:
secretarul/secretara care rspunde sau nu la telefon, centralistele care sunt politicoase sau
agresive, personalul de la Relaii cu publicul, gardienii publici, portarul etc. Este recomandabil
ca acetia s fie perfect informai, amabili, dornici i motivai pentru a veni n ajutorul cetenilor.

Principii de marketing n administraia public

Analiznd specificul domeniului de referin, putem identifica cteva principii de


marketing care se pot aplica n administraia public.
1. Administraia public se afl n serviciul ceteanului. Misiunea instituiilor statului este
de servire a lui i, n consecin, toate resursele i metodele sistemului administraiei sunt
subordonate acestui scop.
2. Principiul flexibilitii: este necesar ca activitatea instituiilor publice s fie adaptat la
mediul n care i desfoar activitatea. Aparatul administrativ va fi pregtit n orice moment
pentru a face fa circumstanelor aflate n continu transformare. Principiul flexibilitii vizeaz
adaptarea rapid a administraiei publice la mutaiile permanente din viaa social. Permanentele
schimbri ce se petrec n societate necesit, din partea instituiilor administraiei de stat,
capacitatea de a se adapta ct mai repede la transformrile sociale, n scopul de a rspunde
acestora i implicit cerinelor societii.
Marketing n administraia public

Economia modern solicit ca autoritile publice s se adapteze rapid la mutaiile ce au


loc pe pia. Conectate la un mediu dinamic, instituiile publice au obligaia de a recepta
semnalele acestuia i de a reaciona ct mai rapid i eficient.
3. Autoritile publice vor avea n vedere cunoaterea cerinelor sociale actuale i
prevederea celor viitoare. Este recomandabil ca instituiile statului s fie organizate temeinic
pentru a rspunde exigenelor cetenilor. n consecin, se impune cunoaterea profund de ctre
funcionarii publici a cerinelor fiecrei colectiviti. Pe baza studierii datelor statistice i a altor
metode de cercetare, organismele administrative caut s prevad care sunt domeniile n care se
nregistreaz mutaii mari, unde cerinele vor crete mai mult, n vederea unei orientri adecvate
i intensificrii eforturilor lor (Filip i Onofrei, 2004, p. 74).
Necesitatea adaptrii impune, pentru administraia public, o cunoatere exact i
n orice moment a situaiei din mediul social n care i desfoar activitatea. Adaptarea
continu constituie una dintre trsturile de baz ale unei bune administraii.
Unul dintre principiile de baz ale marketingului n administraia public l constituie
orientarea instituiei publice ctre ceteni. Administraia local, care prin natura sa trebuie s fie
apropiat ceteanului i care i bazeaz legitimitatea pe opiunea electoral a acestuia, va asigura
o fireasc legtur de parteneriat ntre ofertanii de servicii publice i utilizatorii lor.
Astfel, pentru a avea succes n satisfacerea cetenilor, punctul de plecare logic
pentru instituia public este s identifice ceea ce vor acetia i apoi s ncerce s le
ndeplineasc ntr-un mod ct mai eficient.
Este necesar ca mentalitatea ntregului personal al instituiei publice s se ntemeieze pe o
cultur de marketing al crei sens este satisfacerea cetenilor. Tot ceea ce li se ntmpl
acestora i tot ceea ce fac acetia ar trebui s afecteze deciziile de marketing ale instituiilor
statului. Fiecare funcionar este n msur s influeneze pozitiv sau negativ percepiile cetenilor
cu privire la imaginea instituiei publice.
n cadrul instituiilor publice ar trebui s existe urmtorul cod de conduit:
1. Ceteanul este persoana cea mai important pentru funcionarul public, n oricare dintre
urmtoarele situaii: contact/comunicare prin telefon, prin pot sau direct (fa n fa).
2. Ceteanul nu depinde de noi (funcionarii publici), noi fiind cei care depindem de el.
3. Ceteanul nu este cel care ne ntrerupe din munc, el este chiar scopul acestei munci.
Nu noi i facem favoarea s-l servim, el ne face o favoare, oferindu-ne prilejul de a-l servi.
4. Ceteanul nu este n afara activitii noastre, el este o parte a acesteia.
5. Ceteanul nu este o cifr statistic goal, el este o fiin uman cu sentimente i emoii
ca ale noastre, cu prejudeci i preferine.
6. Ceteanul nu este cineva cu care trebuie s ne certm sau s ne ncercm puterile.
Nimeni nu a ctigat vreodat ceva din disputa cu un cetean.
7. Ceteanul este persoana care ne comunic dorinele sale. Menirea noastr este s le
tratm ntr-o manier avantajoas pentru ambele pri.

Cetenii care iau contact cu instituia de administraie public nu sunt interesai i nu


trebuie plictisii cu problemele pe care le are organizaia respectiv. Problemele administrative
precum insuficiena personalului sau defeciunile aprute n sistemul informatic al organismului
public nu trebuie s-l afecteze pe cetean.
Este indicat ca instituiile statului s afle care sunt beneficiile exacte pe care le ateapt
cetenii.

Dup ce obin informaii de la ceteni, oficialii unei administraii responsabile au obligaia s


asculte ceea ce spun cetenii i s in cont de opiniile lor.
Publicul-int

Publicul int al instituiilor publice este deosebit de variat. Instituiile statului pot intra
n legtur cu urmtoarele categorii de public:
1) publicul intern al organizaiei publice: efi de birouri sau compartimente, funcionari,
manageri publici;
2) publicul extern al organizaiei: pres, guvern, comunitatea local (adic acele categorii
care nu sunt direct conectate la organizaia public);
3) publicul primar, secundar i marginal sunt categorii reprezentative numai pentru
anumite tipuri de instituii publice, cum sunt ministerele, ageniile guvernamentale etc. Publicul
primar poate susine foarte mult (sau din contr) eforturile organizaiei. Celelalte dou categorii
sunt mai puine sau chiar deloc implicate n susinerea instituiei publice;
4) publicul tradiional i viitor: angajaii i cetenii actuali constituie publicul tradiional,
n schimb, tnra generaie reprezint publicul viitor; ambele categorii pot fi deosebit de
importante n succesul organizaiei;
5) publicul oponent, neimplicat i susintor: o organizaie (i n special cea public) vine
n contact cu reprezentani ai celor trei categorii menionate anterior (Popescu , 2003, p. 163).

Romnia

n cazul Romniei, precum i al celorlalte foste ri socialiste, se impune realizarea


reformei pe baze democratice a administraiei publice i asigurarea premiselor necesare integrrii
europene i n acest domeniu.
n ultimii ani, unul dintre obiectivele de pe agenda decidenilor politici, indiferent de
proveniena lor politic, a fost acela al creterii transparenei actului administrativ i al
promovrii deschiderii ctre ceteni. Progresul nregistrat a fost vizibil, n sensul completrii
cadrului legislativ cu acte normative care reglementeaz liberul acces la informaiile de interes
public sau obligativitatea transparenei decizionale.
Sondajele realizate la nivelul opiniei publice din Romnia indic un deficit de ncredere a
populaiei la adresa administraiei publice. Una dintre explicaiile cele mai evidente const n
slaba credibilitate a sistemului administrativ din Romnia. Astfel, IRSOP a efectuat un sondaj de
opinie intitulat Percepia funciei publice de ctre ceteni. Studiul a fost realizat n municipiul
Bucureti, judeele Bacu, Prahova i Timi, n perioada 5-25 noiembrie 2005, pe un eantion
format din 500 de persoane adulte. n ceea ce privete gradul de satisfacie a subiecilor fa de
relaionarea cu funcionarii publici, s-a constatat faptul c 47% dintre ceteni au fost mulumii
de modul n care au fost tratai la nivelul instituiilor administraiei publice centrale (ministere i
agenii). Gradul de satisfacie descrete referitor la celelalte instituii, ncepnd cu casele de
asigurri sociale i pn la inspectoratele colare sau prefecturi.
Gradul de mulumire este mai ridicat n privina calitilor dovedite de funcionarii
publici cu care subiecii au interacionat (cinste, profesionalism, competen, amabilitate) i mai
sczut cu privire la condiiile de munc sau la atmosfera din instituia respectiv. 46% dintre
subieci consider c funcionarul public este numit pe criterii politice, 49% c este corupt, 44%
c este implicat n afaceri, 44% c folosete funcia n interes personal. Nivelul de satisfacie a
cetenilor fa de modul n care sunt tratai n instituiile publice este relativ sczut. Principalele
aspecte generatoare de nemulumire sunt legate de atmosfera din instituiile publice, de modul n
care este organizat activitatea cu publicul i de ineficiena funcionarilor (Buiu, 2006, p. 10).
n ara noastr nu exist persoan care s nu fi luat contact cu instituiile publice i care s
nu fi resimit, direct sau indirect, beneficiile sau exagerrile ei (prin supradimensionarea
birocraiei i a formalismului).
Mass-media i societatea civil, n calitate de formatori de imagine, transmit o serie de
mesaje cu conotaii negative referitor la funcionarii publici, care genereaz o percepie negativ a
opiniei publice cu privire la corpul funcionarilor publici. n plus, din pcate, aceast imagine este
preluat, asimilat i intermediat implicit de funcionarii publici (Buiu, 2005, p. 4).
Funcionarul public din Romnia este perceput adesea, prin intermediul imaginii
transmise de pres sau prin percepia direct, drept incompetent, slab motivat, birocrat, obedient,
politizat, lipsit de iniiativ, corupt i arogant. Toate aceste deficiene sunt asociate administraiei
publice ca tot unitar. Sistemul public apare ca radical diferit de cel privat, bazat pe
profesionalism, competiie deschis, obiectivitate i merit. O revigorare a imaginii funcionarului
public din Romnia ar fi indicat s plece tocmai de aici, de la schimbarea mentalitii sectorului
de stat ctre un tip de mentalitate specific sectorului privat. O soluie n acest sens este
implementarea unui program de marketing, cu toat gama de servicii destinate satisfacerii optime
a necesitilor clienilor. Administraia public, al crei scop este satisfacerea nevoilor cetenilor
prin oferirea unor servicii de calitate, va fi orientat ctre acest tip de gndire pentru a spori
productivitatea i a se apropia de ceteni.
Consider c una dintre cile de asanare a strii conflictuale existente ntre o parte dintre
funcionarii publici din Romnia i ceteni o constituie aplicarea principiilor de marketing n
cadrul instituiilor de administraie public. Viitorul acestora poate fi redefinit n cadrul actualei
societi plecnd de la mbuntirea imaginii instituiei publice.
Orientarea deschis i sincer ctre rezolvarea problemelor ceteanului este cheia cu care
marketingul instituiei de administraie public din ara noast deschide poarta succesului n
cadrul societii din care face parte. O instituie a statului care adopt conceptul de marketing ca
filozofie vede n cetean principalul reper, considernd c activitatea organizaiei respective se
justific numai n msura n care reuete s satisfac nevoile cetenilor.

Serviciul Administratiei Publice Locale

Distinctia dintre administratia publica centrala si cea locala are la baza utilizarea
mai multor criterii cumulative, criterii care au in vedere competenta teritoriala si
materiala a organelor ce compun administratia publica si natura interesului pe care il
promoveaza. Prin urmare, administratia publica centrala isi exercita competenta
teritoriala la nivelul intregului teritoriu national, iar cea locala doar la nivelul unitatilor
administrativ-teritoriale in care au fost alese autoritatile respective.

Atributiile consiliului local

(1) Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de
interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati ale
administratiei publice locale sau centrale.
(2) Consiliul local exercita urmatoarele categorii de atributii:
a) atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului, ale
institutiilor si serviciilor publice de interes local si ale societatilor comerciale si regiilor
autonome de interes local;
b) atributii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a comunei, orasului sau
municipiului;
c) atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orasului sau
municipiului;
d) atributii privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni;
e) atributii privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern si extern.
(3) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (2) lit. a), consiliul local:
a) aproba statutul comunei, orasului sau municipiului, precum si regulamentul de
organizare si functionare a consiliului local;
b) aproba, In conditiile legii, la propunerea primarului, Infiintarea, organizarea si statul de
functii ale aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor si serviciilor publice de
interes local, precum si reorganizarea si statul de functii ale regiilor autonome de interes
local;
(4) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (2) lit. b), consiliul local:
a) aproba, la propunerea primarului, bugetul local, virarile de credite, modul de utilizare a
rezervei bugetare si contul de Incheiere a exercitiului bugetar;
b) aproba, la propunerea primarului, contractarea si/sau garantarea Imprumuturilor,
precum si contractarea de datorie publica locala prin emisiuni de titluri de valoare, In
numele unitatii administrativ-teritoriale, In conditiile legii;
c) stabileste si aproba impozitele si taxele locale, In conditiile legii;
d) aproba, la propunerea primarului, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile
de investitii de interes local, In conditiile legii;
e) aproba strategiile privind dezvoltarea economica, sociala si de mediu a unitatii
administrativ-teritoriale;
f) asigura realizarea lucrarilor si ia masurile necesare implementarii si conformarii cu
prevederile angajamentelor asumate In procesul de integrare europeana In domeniul
protectiei mediului si gospodaririi apelor pentru serviciile furnizate cetatenilor.
(5) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (2) lit. c), consiliul local:
a) hotaraste darea In administrare, concesionarea sau Inchirierea bunurilor proprietate
publica a comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, precum si a serviciilor publice de
interes local, In conditiile legii;
b) hotaraste vanzarea, concesionarea sau Inchirierea bunurilor proprietate privata a
comunei, orasului sau
municipiului, dupa caz, In conditiile legii;
c) avizeaza sau aproba, In conditiile legii, documentatiile de amenajare a teritoriului si
urbanism ale localitatilor;
d) atribuie sau schimba, In conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de obiective de
interes public local.
(6) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (2) lit. d), consiliul local:
a) asigura, potrivit competentelor sale si In conditiile legii, cadrul necesar pentru
furnizarea serviciilor publice de interes local privind:
1. educatia;
2. serviciile sociale pentru protectia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor
varstnice, a familiei si a altor persoane sau grupuri aflate In nevoie sociala;
3. sanatatea;
4. cultura;
5. tineretul;
6. sportul;
7. ordinea publica;
8. situatiile de urgenta;
9. protectia si refacerea mediului;
10. conservarea, restaurarea si punerea In valoare a monumentelor istorice si de
arhitectura, a parcurilor,
gradinilor publice si rezervatiilor naturale;
11. dezvoltarea urbana;
12. evidenta persoanelor;
13. podurile si drumurile publice;
14. serviciile comunitare de utilitate publica: alimentare cu apa, gaz natural, canalizare,
salubrizare, energie termica, iluminat public si transport public local, dupa caz;
15. serviciile de urgenta de tip salvamont, salvamar si de prim ajutor;

Consiliul judetean:

(1) Consiliul judetean indeplineste urmatoarele categorii principale de atributii:


a) atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al consiliului
judetean, ale institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si ale societatilor
comerciale si regiilor autonome de interes judetean;
b) atributii privind dezvoltarea economico-sociala a judetului;
c) atributii privind gestionarea patrimoniului judetului;
d) atributii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;
e) atributii privind cooperarea interinstitutionala;
f) alte atributii prevazute de lege.
(2) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. a), consiliul judetean:
a) alege, din randul consilierilor judeteni, un presedinte si doi vicepresedinti;
b) hotaraste Infiintarea sau reorganizarea de institutii, servicii publice si societati
comerciale de interes judetean, precum si reorganizarea regiilor autonome de interes
judetean, In conditiile legii;
c) aproba regulamentul de organizare si functionare a consiliului judetean, organigrama,
statul de functii, regulamentul de organizare si functionare ale aparatului de specialitate,
precum si ale institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si ale societatilor
comerciale si regiilor autonome de interes judetean;
d) exercita, In numele judetului, toate drepturile si obligatiile corespunzatoare
participatiilor detinute la societati comerciale sau regii autonome, In conditiile legii;
e) numeste, sanctioneaza si dispune suspendarea, modificarea si Incetarea raporturilor de
serviciu sau, dupa caz, a raporturilor de munca, In conditiile legii, pentru conducatorii
institutiilor si serviciilor publice de interes judetean.
(3) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. b), consiliul judetean:
a) aproba, la propunerea presedintelui consiliului judetean, bugetul propriu al judetului,
virarile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare si contul de Incheiere a
exercitiului bugetar;
b) aproba, la propunerea presedintelui consiliului judetean, contractarea si/sau garantarea
Imprumuturilor, precum si contractarea de datorie publica locala prin emisiuni de titluri
de valoare In numele judetului, In conditiile legii;
c) stabileste impozite si taxe judetene, In conditiile legii;
d) adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala si de mediu a
judetului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aproba si
urmareste, In cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si
orasenesti interesate, masurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea
acestora;
e) stabileste, pe baza avizului consiliilor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale
implicate, proiectele de organizare si amenajare a teritoriului judetului, precum si de
dezvoltare urbanistica generala a acestuia si a unitatilor administrativ-teritoriale
componente; urmareste modul de realizare a acestora, In cooperare cu autoritatile
administratiei publice locale comunale, orasenesti sau municipale implicate;
f) aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes
judetean, In limitele si In conditiile legii.
(4) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. c), consiliul judetean:
a) hotaraste darea In administrare, concesionarea sau Inchirierea bunurilor proprietate
publica a judetului, dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes judetean, In
conditiile legii;
b) hotaraste vanzarea, concesionarea sau Inchirierea bunurilor proprietate privata a
judetului, dupa caz, In conditiile legii;
c) atribuie, In conditiile legii, denumiri de obiective de interes judetean.
(5) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. d), consiliul judetean:
a) asigura, potrivit competentelor sale si In conditiile legii, cadrul necesar pentru
furnizarea serviciilor publice de interes judetean privind:
1. educatia;
2. serviciile sociale pentru protectia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor
varstnice, a familiei si a altor persoane sau grupuri aflate In nevoie sociala;
3. sanatatea;
4. cultura;
5. tineretul;
6. sportul;
7. ordinea publica;
8. situatiile de urgenta;
9. protectia si refacerea mediului;
10. conservarea, restaurarea si punerea In valoare a monumentelor istorice si de
arhitectura, a parcurilor, gradinilor publice si rezervatiilor naturale;
11. evidenta persoanelor;
12. podurile si drumurile publice;
13. serviciile comunitare de utilitate publica de interes judetean, precum si alimentarea cu
gaz metan;
14. alte servicii publice stabilite prin lege;
b) sprijina, In conditiile legii, activitatea cultelor religioase;
c) emite avizele, acordurile si autorizatiile date In competenta sa prin lege;
d) acorda consultanta In domenii specifice, In conditiile legii, unitatilor administrativ-
teritoriale din judet, la cererea acestora.
(6) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. e), consiliul judetean:
a) hotaraste, In conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane ori
straine, inclusiv cu parteneri din societatea civila, In vederea finantarii si realizarii In
comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public judetean;
b) hotaraste, In conditiile legii, Infratirea judetului cu unitati administrativ-teritoriale din
alte tari;
c) hotaraste, In conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unitati administrativ-
teritoriale din tara ori din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si
internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, In vederea promovarii unor
interese comune.

Initiativa cetateneasca

(1) Cetatenii pot propune consiliilor locale si consiliilor judetene pe a caror raza
domiciliaza, spre dezbatere si adoptare, proiecte de hotarari.
(2) Promovarea unui proiect de hotarare poate fi initiata de unul sau de mai multi
cetateni cu drept de vot, daca acesta este sustinut prin semnaturi de cel putin 5% din
populatia cu drept de vot a unitatii administrativ-teritoriale respective.
(1) Initiatorii depun la secretarul unitatii administrativ-teritoriale forma propusa pentru
proiectul de hotarare. Proiectul va fi afisat spre informare publica prin grija secretarului
unitatii administrativ-teritoriale.
(2) Initiatorii asigura Intocmirea listelor de sustinatori pe formulare puse la dispozitie de
secretarul unitatii administrativ-teritoriale.
(3) Listele de sustinatori vor cuprinde numele, prenumele si domiciliul, seria si numarul
actului de identitate si semnaturile sustinatorilor.
(4) Listele de sustinatori pot fi semnate numai de cetatenii cu drept de vot care au
domiciliul pe raza unitatii administrativ-teritoriale respective, al carei consiliu local sau
judetean urmeaza sa dezbata proiectul de hotarare In cauza.
Dupa depunerea documentatiei si verificarea acesteia de catre secretarul unitatii
administrativteritoriale, proiectul de hotarare va urma procedurile regulamentare de lucru
ale consiliului local sau judetean, dupa caz.

Actele autoritatilor administratiei publice locale si comunicarea acestora

(1) Pentru Indeplinirea atributiilor ce le revin:


a) primarul emite dispozitii;
b) consiliul local adopta hotarari;
c) consiliul judetean adopta hotarari.
(2) Dispozitiile primarului se comunica In mod obligatoriu prefectului judetului, In cel
mult 5 zile lucratoare de la semnarea lor.
(3) Hotararile consiliului local se comunica In mod obligatoriu:
a) primarului unitatii administrativ-teritoriale;
b) prefectului judetului.
(4) Hotararile consiliului judetean se comunica In mod obligatoriu prefectului judetului.
(5) Comunicarea actelor Intre autoritatile administratiei publice locale si cu prefectul
judetului se efectueaza prin intermediul secretarului unitatii administrativ-teritoriale.
(6) Actele autoritatilor administratiei publice locale se vor aduce la cunostinta publica
prin grija secretarului unitatii administrativ-teritoriale.
(7) Dispozitiile primarului, hotararile consiliului local si hotararile consiliului judetean
sunt supuse controlului de legalitate al prefectului In conditiile legii care Ii reglementeaza
activitatea.

Secretarul unitatii administrativ-teritoriale indeplineste, In conditiile legii,


urmatoarele atributii:
a) avizeaza, pentru legalitate, dispozitiile primarului si le presedintelui consiliului
judetean, hotararile consiliului
local, respectiv ale consiliului judetean;
b) participa la sedintele consiliului local, respectiv ale consiliului judetean;
c) asigura gestionarea procedurilor administrative privind relatia dintre consiliul local si
primar, respectiv consiliul judetean si presedintele acestuia, precum si Intre acestia si
prefect;
d) organizeaza arhiva si evidenta statistica a hotararilor consiliului local si a dispozitiilor
primarului, respectiv a hotararilor consiliului judetean si a dispozitiilor presedintelui
consiliului judetean;
e) asigura transparenta si comunicarea catre autoritatile, institutiile publice si persoanele
interesate a actelor prevazute la lit. a), In conditiile Legii nr. 544/2001 privind liberul
acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare;
f) asigura procedurile de convocare a consiliului local, respectiv a consiliului judetean, si
efectuarea lucrarilor de secretariat, comunica ordinea de zi, intocmeste procesul verbal al
sedintelor consiliului local, respectiv ale consiliului judetean, si redacteaza hotararile
consiliului local, respectiv ale consiliului judetean;
g) pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului local, respectiv a consiliului judetean,
si comisiilor de specialitate ale acestuia;
h) alte atributii prevazute de lege sau Insarcinari date de consiliul local, de primar, de
consiliul judetean sau de presedintele consiliului judetean, dupa caz.

Concluzii

O politic de reconstruire a ncrederii n administraia public din Romnia poate s


conduc n final att la creterea eficienei i eficacitii funcionarilor publici, ct i la creterea
gradului de satisfacie a cetenilor, a societii civile i a mass-media fa de serviciile publice.
Realizarea reformei reale n administraia public din Romnia presupune nu numai nlocuirea,
eliminarea sau crearea unor instituii, adaptarea la noile condiii a managementului i
marketingului acestora, ci i schimbarea mentalitii funcionarilor publici. Orientarea de
marketing a activitii se impune a fi adoptat ca principiu de baz, urmnd s fie nsuit att de
conductorii instituiilor de administraie public din ara noastr, ct i de toi funcionarii
publici.
Bibliografie

ANDRONICEANU, A. 1999. Management public local, Editura Economic, Bucureti

BARILARI, A. 1994. La modernisation de ladministration, Librairie Generale de Droit et de


Jurisprudence, Paris

BONNET, F. 1983. Mangement de ladministration, Editure Lyon, Paris

BUIU, C.L. 2005. Construirea ncrederii cerin esenial a unei administraii moderne, Economie i
administraie local, 11

BUIU, C.L. 2006. Percepia funciei publice de ctre ceteni, Economie i administraie
local, 1
FILIP, GH., ONOFREI, M. 2004. Elemente de tiina administraiei, Editura Junimea, Iai

FLORESCU, C., MLCOMETE, P., POP, N. Al. 2003. Marketing. Dicionar explicativ, Editura
Economic, Bucureti

GHEE, G., DOBRESCU, R., PARLAGI, A. 1999. Managementul administraiilor publice locale, Editura
Economic, Bucureti

PARLAGI, A., IFTIMOAIE, C. 2001. Serviciile publice locale, Editura Economic, Bucureti

PETRESCU, I., MUSCALU, E. 2003. Tratat de management public, Editura Universitii Lucian Blaga
Sibiu POPESCU, L. G. 2003. Comunicarea n administraia public, Editura Tribuna Economic,
Bucureti