Sunteți pe pagina 1din 59

CURS 1 COMPOZITIE 23.11.

2015

Compozitie urban

E un model explicativ, complex, ia in consid expunerea unui proces de devenire ceea ce


numim organism urban, dar si a unei alcatuiri interne.

Intregiri de optica in abordarea compozitiei ----- trebuie sa trec prin cateva intrebari:

1. De ce compozitie?

Pentru ca termenul acesta a fost legat, combatut spre sf sec trecut prin anii 90, in sensul
c existau voci care se intrebau de ce arhitectul/urb face compozitie? Acest lucru ar
reduce efortul, ideea, recunoasterea efortului mental, creativ.

S-a demonstrat in anii urmatori faptul ca orice organizare de spatiu este pana la
urma un joc de spatii si ca acest joc, de fapt se duce dincolo de logica functionalitatii
intr o logica a spatialitatii, a configuratiei, astfel incat asocierea unor nevoi functionale
intr-o anumit ordine inseamna o asociere a unor spatii intr-o ordine care nu poate sa nu
implice ceea ce numim logica estetica.

Deci a comenta o compozitie astazi nu inseamna a renunta la legile esteticii, ci


a aduce o completare logicii esteticii prin dinamica, prin miscare. A constata ca o
lege estetica care se defineste in interiorul strict al esteticii in niste paramentri, acesti
parametri se modifica.

Compozitia e o stare spatiala in teritoriu ca produs de program, provenind din


structura spatio terit, la care se adauga hazardul care implica orice proces
creator.

Intervine intr-o anumita configurare a ordinii respective.

2. De ce o intelegere noua a conceptului de compozitie?

Pentru ca asa cum am spus luam in considerare dinamica, miscarea. Acelasi


lucru vazut dintr-un punct in cele mai multe cazuri apare altfel cand e vazut din alt punct.
Acelasi lucru vazut stand pe loc se modifica in imagine atunci cand e vazut in miscare, in
miscarea observatorului. Acelasi lucru vazut de pe un loc astazi poate prezenta alta
imagine vazut maine din acelasi loc de catre acelasi privitor. Acelasi lucru vazut de un
privitor poate fi dif vazut de alt privitor din acelasi loc.

Estetica nu tinea seama de aceste determinari dinamice in spatiu si se


constituia ca o reprezentare a obiectului sau a spatiului, unica , definita,
aceeasi intotdeauna.

3. De ce o implicare a timpului in spatiu?

Tocmai pt ca e vb de aceasta miscare in spatiu. Intr-un tarziu acea lege a lui Einstein a
relativitatii ajunge sa se aplice si la ceea ce inseamna compozitie sau altfel spus
cunoastere, estetica dinamica a spatiului.
4. De ce un spatiu al locurilor, dar si al fluxurilor?

Pentru ca abordarea spatiului in miscare si relationarea cu abordarea miscarii in


cadrul spatiului atrage atentia asupra faptului ca a judeca organizarea spatiului nu se
poate defini in mod exclusiv prin referirea la loc, adica referirea la spatiul unic,
static i ca de fapt in cadrul teritoriului, existenta umana impune tot mai mult o
manifestare a fluxurilor.

Atata timp cat aceste fluxuri insemnau deplasarea individului in spatiu dintr-un loc
in altul sau deplasarea cu un vehicul, ceea ce erau import erau locurile. Fluxul odata ce
incepe sa se refere la o miscare de unde, de interese care nu sunt palpabile fizic, dar care
pretind spatiului o anumita configuratie apare aceasta problema a fluxurilor, astfel vorbim
de spatiul locurilor si al fluxurilor.

5 De ce constructia spatiului e un produs duplicutar al cunoasterii


spatiului?

Este vorba de caracterul duplicitar al spatiului fata de individ ca observator


si e vorba de cunoasterea spatiului, deci acestei stari de duplicitate de catre insusi
observatorul respectiv, o duplicitate in consecinta acestei cunoasteri.

Astazi tocmai, ca o alta consecinta a relativitatii vorbim de spatiu real si spatiu


virtual. Spatiul virtual care nu este de gasit fizic, existent. El este insa posibil de
imaginat, spatiul virtual e spatiul pe care il gasim , il putem comenta sau chiar savura
intr-un proiect, il putem cunoaste prin interm modelarii informatice. Sp virtual il putem
lua in consid si traditional prin simpla imaginare a lui, ducand pana la visare la
ipostaza onirica.

Pe de o alta parte avem o diferentiere in ceea ce priveste reprezentarea spatiului,


avem de a face cu o diferentiere intre un spatiu fizic concret si un spatiu
reprezentat, o axonometrie, un plan e o reprezentare.-avem de a face cu un spatiu.

Trb sa luam in considerare o relatie/ un raport care apare in exercitarea profesiei


intre sp real si spatiul virtual, intre sp imaginar si spatiul reprezentat.

Piata din Sibiu-o reprezentare a unei realitati; avem de a face cu imaginarea


unui spatiu atunci cand te apleci asupra unei probleme de rezolvare a unui ansamblu cu
caracter central si propui o piata publica, ai in consecinta planurle care rezulta in cadrul
proiectului;

Este vorba de o relatie care se constituie din punctul de vedere al nostru intr-o
anumita echivalenta, pentru ca recunoastem in ceea ce este reprezentat in spatiul din
realitate sau spatiul din mintea noastra pe care ni l-am imaginat. Aceasta echivalenta
este retinuta, sesizata, constientizata de catre noi ca profesionisti pt ca relatia respectiva
nu e inteleasa sau simtita in acelasi fel de catre un alt individ care nu e profesionist. De
aici rezulta niste constatari care se refera la aceasta relatie intre realitate si
reprezentare si la modul in care in realitate individul percepe spatiul real, cum ar fi:
Exemplu: observatorul oriunde s-ar situa intr-un spatiu se defineste ca punct
central al spatiului, in cazul in care noi analizam spatiul respectiv facand abstractie de
prezenta noastra in cadrul respectiv, atunci vb de un loc central asupra sp, care
inseamna o determinare pe baza unei logici estetice a spatiului. Logica estetica are la
baza logica geometrica, implicand ideea de echilibru.

O alta constatare: diferenta dintre privirea de sus si jos asupra unui spatiu .
Vectorul in structura rezultatului perceptiei a imaginii in sensul ca locul in care se afla
observatorul se leaga, relationeaza cu elementele importante ale structurii spatio-
configurative reprezentand niste vectori compozitionali,

Daca in imaginea mea se detaseaza un anumit obiect al ansamblului prntr o


volumetrie sau dimensiune , atunci intre mine, observator, si ob resp in realitatea
spatiului apare un vector, prin care se evalueaza calitatea spatiului. De aceea intr un
spatiu daca il concepem sau daca il remodelam una din intrbari pe care mi le pun e
aceea: Pe unde se accede in spatiul respectiv. Sunt mai multe porti de intrare in spa
resp. Atunci trb sa am o judecata de importanta. Trb sa revin la cum se asociaza
volumele in cadrul imaginii si care e echilibrul.

Dinamica de miscare-in apropierea sau departarea fata de ceeea ce se constituie


ca material fizic, volumetric in spatialitatea respectiva, viteza de miscare. Aceeasi
alcatuire e dif daca e privita dintr un pct fix sau din altul, viteza de miscare conteaza,
niste volume inalte pe care le percep prin deplasarea in gului traseu pot defini
un ritm la o anumita viteza de deplasare, iar la o alta viteza sa nu fie simtit acel
ritm,desi elementele sunt aceleasi.

6. De ce trebuie sa interpretam mobilitatea si miscarea spatiului ca


nevoie si ca determinant de imagine?

Ceea ce spuneam, miscarea aparenta a spatiului fizic, a imaginii prin


miscarea reala a observatorului, pentru ca apar niste conditii diferite.

Vorbim de o miscare aparenta numai a spatiului, pentru ca spatiul e fix, nu se


misca, dar miscarea observatorului genereaza o diversitate de imagini care da
impresia de fapt de miscare a spatiului, a elementelor in spatiu, astfel incat in planul
compozitiei, ceea ce poate sa fie ca spatiu fix, o imagine interesanta la un moment dat
poate deveni o imagine neinteresanta intr-un alt moment dat al miscarii observatorului in
sp respectiv:

ex: 2 clad situate in locuri dif pot fi percepute intr o imagine suficient de aporpiate
intr ele astfel ele sa genereze o calitate a imaginii, in sens de dominanta, aceleasi cladiri
percepute din alt loc al aceluiasi privitor, ele nu mai colaboreaza dpdv compozitional,
astfel imaginea sa nu mai aiba aceeasi forta ca in situatia anterioara.

Aceste intrebari pun in evidenta nevoia de cunoastere de catre noi a realitatii


spatiului intr-o intelegere dinamica. Ceea ce inseamna abordarea dinamica a
imaginii.
DINAMICA ABORDARII COMPOZITIONALE

IMAGINEA SI ROLUL IMPRESIEI PT AMBIENT

1. Vorbind despre imagine , noi trb sa luam in considerare rolul impresiei. De


fapt impresia e o componenta esentiala pentru ceea ce inseamna ambientul.
Impresia este un factor de diferentiere a relatiei cu mediul, pentru fiecare individ in sensul
acela de ambient.

2. Al doilea aspect care se leaga de dinamica abordarii compozitiei, fiind insa referitor in
mod explicit la imagine. Este vb de a intelege imaginea ca produs al experientei
trecute , traite in spatiu, e vorba de ceva ce rezulta din prezenta individului in
cadrul spatiului, fie ca e vorba de prezenta insasi a individului care comenteaza
imaginea,, care utilizeaza imaginea, fie ca e vb de prezenta unui alt individ care a realizat
care a preluat imaginea respectiva si care o furnizeaza unui alt individ.

Aceasta legatura intre imagine, intre spatiu si individ prin interm imaginii e f
complexa, iar in unele situatii f complicata pt ca un indivd poate avea imagine,
cunostinta despre un spatiu in care nu a fost, fie privind niste fotgrafii pe care un
prieten le aduce fie rasfoind un album care reda niste picturi cu referire la spatiul
respectiv fie din ceea ce povesteste alt individ. IN toate aceste situatii se constituie
imaginea asupra spatiului.

Problema imaginii comentata ca imagine o categorie speciala in limbajul


urbanistic nu e foarte veche daca luam in considerare istoria urbanismului, putem spune
ca a vorbi de imagine ne referim la ceva pus in evidenta recent.

Exemplu. Exista o tendinta noua in urbanism in sensul analizei perceptiei asupra


spatiului urban, pt ca Kevin Lynch face o analiza a perceptiei care nu e exhaustiva ci
concentrata pe anumite obiective. Daca un individ parcurge un sp anost, neatractiv
productivitatea lui fata de acea valoare sau indice de referinta scade spre 30% .o
diferenta care nu lasa neinteresat un anumit investitor din teritoriul urban al NY. Ce sa
faca pt a scoate un profit mai mare. Aceasta preocupare inseamna o relatie de o anumita
sinceritate, acest lucru il va duce pe acel patron sa se preocupe de drumul pe care
salariatii lui il parcurg pana vin la birou, de nivelul de dispozitie al acestora.dar isi pune
problema spatiului din jurul sediului. O preocuare si implicare a tuturor celor care au
interese in zona centrala asupra sp urban.

HARTA MENTALA

In 1973 Calam produce rezultatele cercetarilor sale care conduc la definirea unui
concept si document care se numeste harta mentala-pe plan se trece un rezultat al
cercetarii privind predilectia indivizilor de a merge/opri sau sta intr un anumit loc pe un
anumit traseu in spatiul urban.

Harta mentala-azi urbanistul O foloseste in mod curent in orice lucrare de


remodelare urbana, e intr-un fel un complement al acelei analize topologice. Analiza topo
e o constatare a prof fata de modul de ocupare a spatiului , iar harta e constatare a
indivizilor cu referinta prin apel la memoria individului.

MOBILITATEA HARTII MENTALE

Downing duce mai departe cercetarea respectiva si se refera la mobilitatea hartii


mentale,, in sensul ca se inregistreaza modul in care inregistrarea spatiului, inregistrarea
mentala a spatiului se modifica in timp, de ex in comportamenul unui individ in raport cu
spatiul, exista vreo diferenta intre un timp sau alt timp din zi ; intre un tim/alt timp din
saptamana sau pe parcursul unui timp mai indelungat ceea ce implica o examinare si a
modificarii cadrului spatial in acest timp.

Constatam ca aparitia a ceva nou in amenajarea sp modifica comportamentul de


miscare al individului. Aceste lucruri luate in cercetare au devenit niste proceduri de
studiu, de cunoastere cu implicare in diverse situatii:

de ex: mobilarea strazii/ scenografia strazii-amenajarea vitrinelor. Este posibil ca


mobiliatea unui spatiu din acesta public stradal sa se modifice prin amenajarea unei
vitrine care devine mai atractiva.

TIPURI DE IMAGINE

Vorbim despre imagine in spatiul urban avand in vedere mai multe tipuri de
imagine. Acest lucru are consecinte atat in intelegerea imaginii ca expunere a spatiului
cat si in abordarea spatiului urbann respectiv ca procedura, ca instrumente-

IMAGINE DE ANSAMBLU

IMAGINE FOCUSATA / OBIECTIVATA, o imagine care are un element spatial de


atractie si daca ma intereseaza acest lucru in org spatiului, atunci trb sa creez prin
accentuarea obiectului dominant culoarea, sa trasez estopmat celelalte elemente de
cadru.

IMAGINE DE FOND - adica am problema unui obiect/ unor obiecte care trb puse in
evidenta in raport cu un cadru de fond, un fundal. Ma intereseaza ce se intampla pe acel
fundal.

IMAGINE DE CONTUR- in unele situatii dvine caracteristica pentru o silueta . Ceea


ce evidentiaza si caracterizeaza o silueta in primul rand e conturul. E posibil ca imaginea
de contur sa fie supralicitata. De ex: imag poate fi comentata ca o imag curenta sau imag
conditionata la un mom dat , o imag pe timp de noapte-conditie in care o silueta devine
extrem de interesanta

IMAGINE DE IMPACT- imagine pe care o am brusc la un moment dat- imaginea care


ma surprinde; in general mergand pe un traseu sinusoidal / frant sau fara a avea un drum
de parcurs poate crea o astfel de imag:
de ex: intru in piata- ea e anosta, fara nimic interesant, dar intram in piata resp cu
un acelasi cadru numai ca undeva avem Un turn pe una din laturI pe care il vedem in
mom in care intram in piata- e o imag surpriza de impact

IMAGINE SECVENTIALA-o imag pe care o am in secvente, fie ca spatiul e construit


in secvente pline/ goale fie ca e vorba despre spatiul care constituie suportul imaginii, iar
in prim plan am o succesiune de elem care ritmic / neritmic blocheaza imaginea spre
ritmul 2.

Al doilea subiect la examen se refera la o analiza criticca a unui astfel de exemplu.

CURS 2 7.12.2015

ABORDAREA DINAMICA A COMPOZITIEI URBANE

Ceea ce constituie de fapt mecanismul si metodologia de abordare a compozitiei urbane


in sensul intelegerii ei dinamice.

Aceasta intelegere nu inlatura ceea ce pana in ultimii ani compozitia urbana, ca domeniu,
ca stiinta de cunoastere punea in evidenta. Ceea ce gasim in diverse lucrari cu referire la
compozitia urbana, in general ramane valabil in continuare., numai ca acele lucruri trb
puse de noi in contextul abordarii dinamice, in contextul acelei miscari, fie ca e vorba de
miscarea efectiva in timp a componentelor alcaturii spatiale, fie ca e vb de miscarea in
timp a observatorului. Termenul de miscare e valabil nu numai in sensul strict al
deplasarii, ci si in schimbul miscarii in timp a alcatuirii.

Ex: un sp urban care se prezinta intr un fel la un moment dat, pe parcurul a 15 ani
suporta modificari, pot aparea sau disparea comp spatiale. Aceasta schimbare intra in
procesul de miscare a stemului.

MECANISMUL MISCARII URBANE

Interpretare mecanicista a lucrurilor.

Termenul de mecanism este f utilizat, chiar in filozofie si chiar in cazurile in care se


explica modurile in care se defineste in plan teoretic, mental o anumita idee. Termenul
iese din simpla lui intelegere in plan mecanic. Mecanism mai poate fi luat in consid si in
sensul termenului de dispozitiv, care si a largit cuprinderea. Acest lucru nu se stie daca a
rezultat din engl. device sau din alte motive, dar intelegerea termenului care e preluat in
mod automat din engl de Device, de asemenea are o utilitate f extinsa, fiind posibil de
luat in considerare, cu referire la oras, orasul e un dispozitiv; device=dispozitiv; orasul
ca sistem si prin organizarea respectiva e un dispozitiv un aparat care
functioneaza intr-un anumit fel.

UTILIZAREA MECANISMULUI

Imagine urbana, e o entitate foarte complexa, ea expunandu-se atat material cat si


abstract, mental, deci in conditia in care mijloacele de definire sunt de natura concretului
cat si de natura abstractului. Pt a intelege acet mecanism pornesc de la def term de
compozitie urbana, preluand suportul de intelegere, la nivel conceptual, a ceea ce am
vorbit data trecuta referitor la dinamica. Pornesc de la o sinteza a ceea ce discutan
anterior referitor la structura spatio-configurativa, care se defineste ca sistem in
care se relationeaza 3 grupe de elemente. Aceste grupe de elemente se def ca un
subsistem, fiind vorba de elementele determinate functional, elem determinante
functional configuativ, si elementele determinate morfologic...

Aceasta alactuire determinanta / determinata defineste spatiul, adica defineste


de fapt o stare de compozitie, ceea ce in schema e exprimat prin hasura. O stare de
compozitie care e considerata de catre noi, prin termenul de compozitie.-compozitie in
spatiu/ compozitie spatiale, e vb de o stare, de o realitate fizica.

PROCES DE COMPOZITIE

Ac realitate e organizata pe baza unor principii, principii de compozitie/


compozitionale. Aceasta stare in timp evolueaza, se schimba in timp favorabil/defav; E
vorba de un proces de compozitie. Iata ca, referindu-ne la compozitie avem in vedere o
stare, o suma de principii si un proces sau procese.

nca de la inceput plecam de la ideea pe care o enuntam anterior, avem de a face cu un


proces extrem de complex. Complexitatea procesului impune si o complexitate a
proceselor de interventie asupra compozitiei. Compozitia se def ca locatie
configurata, ca stare in teritoriu, caracteristica printr-o imagine/ imagini ale
spatiului urban.

Asa cum am spus data trecuta, desi inocuind ca titulatura termenul de estetica a spatiului
urb, prin termenul de comp a spatiului urban surprinzand in primul rand actiunea de a
realiza compozitie, deci procesul, nu renuntam la intelesul in plan estetic a alcatuirii
spatiale respective . n sensul ca evaluarea starii de compozitie se defineste in
mare parte in baza principiului estetic. In aceste conditii, se lamureste f succint baza
de abordare , de intelegere, in sens estetic compozitiei, pentru ca in acest sens,
compozitia e obiect estetic si apelam la o intelegere teoretica generala a obiectului
estetic, o intelegere care vehiculeaza niste termeni cum sunt continut si forma, expresie
si substanta, discurs-enunt.

INTELEGERE TEORETICA A ESTETICII

FORMA. EXPRESIE. SUBSTANTA. DISCURS/ENUNT

Hyebsler-teroetician care a abordat obiectul esteticii. Mare parte din teoria actuala a
esteticii se sprinjina pe comentariile sale. La inceput comentariile privind intelegerea
sensului estetic al obiectelor a avut ca baza de referinta concreta literatura si ca atare,
foarte multe din comentariile lui privesc literatura, creatia in domeniul literar. Acest lucru
nu schimba, decat intr-o f mica masura sensul comentariilor sale. Nu folosim decat un
comentariu general. E vorba de aceasta schema in care el ne atrage atentia asupra unui
proces de formare in prelucrarea estetica a substantei intr-o anumita forma. Substanta,
partea de greutate a povestii expusa literar se contituie in propoztii, propozitiile se aduna,
se contituie in text, textul se def ca discurs, discursul beneficiaza de enunt si enuntul se
conformeaza, adica se inscrie unei forme, astfel incat ceea ce noi sesizam, percepem,
constatam in legatura cu un obiect literar este forma lui.

O analiza a obiectului respectiv, in sens estetic va trb sa parcurga acest drum si sa puna
in evidenta toate aceste manifestari a obiectului respctiv. De fapt exista , nu numai o leg
de detereminare ci si o legatura de apartentena(textul si discursul-manifestari
efective ale continutului; propoz si enuntul-manifestari ale expresiei)

Aceasta schema poate fi luata in consid pt orice cometariu cu referire la o


comentare spatiala cu ref la o comp fie ca e vb de a pune in discutie o piata
ubana a sp public, fie fatada unei cladiri.

Substanta se defineste prin totalitatea mijloacelor de exprimare care la nivelul textului


devine functionalitate ca stare a sistemului de activitati, exista o apropiere de termeni,
care poate sa para Putin fortata, dar are o pondere importanta de neneglijat de realitate,
vorbim de text si avem in vedere ca vb despre text luam in consideratie textura . Acea
parte a intelegerii urbane in abstract.

Functionalitatea se defineste in sensul discursului prin compozitia ca stare a


sistemului spatial, ca stare efectiva. Aceasta, mai departe devine enunt prin expunerea
valorilor compozitionale spatiale, iar aceste valori confera forma si putem spune forma
specifica a alcatuirii urbane respective.

AMBIENT

Activitate si spatiu este o relatie care genereaza imaginea urbana spatiala.


Alaturi intelegerii acesteia de factura estetica, ne reamintim un lucru: ceea ce am
discutat in ultimele cursuri: Intelegerea conceptului de ambient- ca interpretare in
afectivitatea individului a ambiantei, luam in consid schema pe care am comentat-o
atunci, in sensul de a considera ambientul sub forma unei nevoi sintetice si selective de
ambient. Ceea ce nu s a comentat atunci si va rezulta in continuarea expunerii se refera
la acesta caracter dublu, sintetic si selectiv al ambientului, in sensul ca , desi ceea
ce exista in realitate e ceva fix, ceva dat, ceva concret, in interiorul individului, in
afectivitatea lui se realizeaza acest proces de selectie si sinteza. Un proces care se
realizeaza prin intermediul instrumentelor de care organismul dispune si ca atare acesta
e lucrul care explica marea diversitate in perceptia de catre oameni a ambientului.

PROCES COMPOZITIE SI PERCEPTIE

Care e de fapt procesul, procesul prin intermediul careia starea de compozitie


devine imagine, in mentalul individului.

Referindu-ne la compozitie, avem pe de o parte de a face cu un proces de compozitie/


compunere, in care se implica profesionistul si un alt proces ulterior , de perceptie,
intelegere a compozitiei, proces prin care o comp devine obiect de ambient.
STAREA DE COMPOZITIE A SPATIULUI

Starea de compozitie a spatiului- aceasta stare este preluata prin perceptie,


adica prin intermediul senzatiei de caatre organismul uman si rezulta in aceste conditii
o imagine a spatiului respectiv.

II spunem o imagine reala, pt ca e vorba de realitatea spatiului pe care individul o


Percepe, calitatea aceste imagini e determinata pe de-o parte de calitatea
expresiei, asa cum rezulta in schema lui Heysler, dar pe de alta parte de acuitatea
senzoriala a individului si de inf pe care acesta o are cu referire la spatiul
respectiv.

Practica dovedeste faptul ca aceasta imagine reala a spatiului, desi este perceputa prin
contact direct cu spatiul, de catre indivi e o imagine de moment, momenatana
efemera. Aceasta datorita faptului ca ambianta, cum se vede in schema, ambianta
perceputa se expune mental , in minte unui al doilea filtru, care functioneaza
realmente ca filtru prin reflexie. Perceptia produce o imagine asemanator ca
intelegere a lucrurilor cu ceea ce se intampla cu o placa fotografica. --- un filtrucare
produce o selectie .

REFLEXIE

Prin reflexie se defineste astfel imaginea mentala a spatiului. Aceasta imagine


mentala este slujita in interiorul mecanismului acesta mental de sensibilitatea individului ,
cultura lui si disponibiliatatea lui afectiva care il caracterizeaza.

SENSIBILITATE

Suportul, baza pentru a intelege aceasta sensibilitate este comentariul lui Maslow in
legatura cu nevoile organismului uman. Avem de a face cu indivizi a caror conformatie
organica este diferita, astfel incat un individ poate sa observe intr un spatiu elemente
componente pe care un altul le trece cu vederea. Sunt situatii si definitii ale spiritualitatii
individuale care pot favoriza/ defavoriza aceassta calit-cunoastreea pe care individul o are
cu referire la obiectul respectiv, daca e vb de un obiect de arta. Un individ care a umblat f
ult , care a citit f mult, se va evidentia prin cunoastere mult mai ampla privind
organizarea spatiului si ca atare sensibilitatea sa va fi mult mai dezvoltata, va fin in stare
sa evalueze spatiul respectiv mai repede si temeinic fata de altul car enu are nivelul de
cunoastere respectiv. Din acest lucru iti dai seama chiar in cadrul unei comunitati care ar
trb sa aiba un nivel omogen de cultura.

Ex comunitatea noastra-in excursii studentii au diferite sensibilitati. Unul din primele ex


care se realiz cu studentii e acela de inregistrare a impresiilor dupa parcurgerea unui
spatiu, in Belgia- a fost o excursie de o zi- la intoarcere toti si au scos caietele si au
discutat intre ei-sa faca niste scheme-schite,ref la spatiul parcurs.- Diferente mari intre
schitele respective-unii trecusera complet cu vederea peste niste elemente f interesante
si importante pt calitatea spatiului respectiv. Aceasta filtare produce imaginea
mentala a spatiului care nu e identica imaginii reale a spatiului, dar este
imaginea care ramane in mental. Noi comentam sau referindu-ne la alcatuiri spatiale
prin care am trecut ne referim la aceasta imag mentala, chiar daca ne folosim de unele
transcrieri sau reprezentari a imagiinii reale a spatiului pe care nu o mai avem in minte.
Imaginea mentala este inteleasa asfel ca o urma a imaginii reale. Aceasta imagine
devine suportul ambientului, pe baza caruia se defineste disponibilitatea de
actiune a individului.

DISPONIBILITATEA DE ACTIUNE A INDIVIDULUI

Ce e disponibilitatea de actiune?Este premisa pt ca individul respectiv sa


desfasoare o anumita activitate intr-o numita conditie de cadru de desfasurare.
Nu e intamplator faptul ca intr-un acelasi spatiu un individ se poate simti bine si poate
evidentia placere, entuziasm in desfasurarea unei activitati, in timp ce altul poate sa
desfasoare activitatea respectiva cu neplacere; la aceasta determinare participa si alti
factori cu un rol de o anumita importanta.

Vorbim de o calitate a imaginii,in primul rand aceasta calitate a imaginii priveste


imaginea reala a spatiului pentru ca o imagine reala de calitate constituie un
suport favorabil pt o imagine mentala de calitate. Ne intereseaza acest lucru pt ca
desi imag reala a spatiului este momentana, rapid trecatoare in mintea individului, pt noi
ca profesionisti , ea constituie in primul rand obiectul preocuparii noastre, importanta pe
care o are in acest proces.

FACTORI AI CALITATII IMAGINII REALE

1. LIZIBILITATEA ALCATURII SPATIALE - care e o calitate a alcatuirii spatiale(Kevin Lynch)


identificarea sau 2.CAPACITATEA DE IDENTIFICARE A SPATIULUI - care e o calitate a
individuluI.

1.LIZIBILITATEA SI IDENTITATEA

Lizibilitatea si identitatea constituie dpdv al obiectului si individului suportul. E vb aici


de o schema care nu are o definire f exacta, e vb de o intelegere de principiu si de aceea
folosim aceasta exprimare a celor doua caracteristici pe doua axe care se
intersecteaza intr-un punct central.

Axa oriz-lizibilitate

axa verticala-identitatea;

acestea 2 evidentiaza cresterea celor doua. De la confuza la mare, adica explicita , de la


slaba la intensa(identitatea).

LIZIBILITATE CLARA SI LIZ. CONFUZA

O lizibilitate confuza cu alcatuire urbana, realizata pe o trama stradala de tip medieval,


caracterizata pirn sinuozitati, pin obturari de traseu prin profile transversale f diferite
chiar pe un acelai traseu, nemotivate intotdeauna de ce se intampla pe traseul respectiv
o lizibilitate clara, explicita, generata de o trama cu o geometrie precisa in care strazile
sunt diferentiate in raport cu importanta lor, in care locurile sunt diferentiate deasemenea
in raport cu importanta lor.

Identitatea

capacitatea de identificare a individului e slaba in cazul unui individ needucat, neumblat


neinformat. Prin arcele de cer e indicat sensul de miscare calitativa in planul imaginii
urbane. De fapt e vorba de o a treia axa; axa care e determinata de coroborarea
intre primele 2 axe , axa perceptiei; intre perceptia pasiva si perceptia activa.

PERCEPTIA PASIVA

Cea pasiva e o perceptie care e strict rezultatul senzatiilor produse de vedere,

PERCEPTIA ACTIVA

cea activa e cea care adauga acestei senzatii amintiri, coroborari cu alte informatii,
imagini care au fost retinute mental. Daca consemnam cele 4 cadrane ale aceste
reprzentari grafice cu literele A, B, C, D evidentiem faptul ca imaginea care rezulta poate
sa fie o imagine de maxima sau minima calitate.

IDENTIFICARE INTENSA SAU IDENTIF. SLABA

Consemnand capacitatea de identificare ca intensa sau slaba, ar capacitatea de


lizibilitate ca explicita sau confuza constatam o calitate maxima in cadranul A , o
calitate medie, satisfacatoare in cadranele B si D si o calitate minima,
nesatisfacatoare in cadranul C. Acest lucru devine f clar luand in considerare
nivelurile calitative care asigura de fapt imaginea. Pentru ca in cadranul C spre ex o
lizibilitate confuza si o capacit de identificare slaba nu vor duce la un rezultat deosebit la
nivelul imaginii. Un individ needucat, neinformat situat intr-o alcatuire spatiala confuza,
nelizibila nu va avea niciun avantaj de imagine si exista posibilit ca el practic mental sa
nu retina nimic ca imagine asupra acelui spatiu, in timp ce individul informat aflat intr-o
asemenea situatie, prin capacit lui analitica sa obina o imagine caracterisitica a spatiului
respectiv. De ce luam in consid ac distinctie? Pt ca de ea depinde capacit de
orientare in spatiu a individului. Deci individul se poate situa intr-un spatiu anume in
conditia unei posibilitati de auto-orientare, rappida simpla, ce contibuie la acea
disponibilit de actiune sau se poate situa in conditia in care auto-orientarea sa fie dificila,
nesavurand placerea spatiuluirespectiv.

Mai e specificat in schema faptul ca, prin perceptie, catre o imagine mentala de mare
calitate se confirma calitatea compozitionala a spatiului respectiv prin expresia asa
numitei unitati semnificative de spatiu.

UNITATEA SEMNIFICATIVA DE SPATIU

In o alta schema-o explicatie suplimentara- e vb de a interpeta consecinta a ceea ce am


discutat anterior;unitatea semnificativa de spatiu e de fapt o parte a compozitiei
spatiale urbane, care la randul ei e parte a starii in teritoriu, deci unitatea
semnif de spatiu trebuie inteleasa sistemic, ca parte dintr-o parte a unui sistem
mai amplu, aceasta insemnans mai mult in sensul ca in functie de intinderea spatiului la
care ne referim putem depista , constata existenta unei singure unitati semnif de spatiu
sau mai multe unitati.

Unitatea semnificativa de spatiu este numai o parte a compozitiei, cea care poarta o
semnificatie. Acele aLcatuiri spatiale care s au definit in istorie ca ex de
referinta sunt unitati semnificative de spatiu. Un oras cu cat are mAi multe unitati ,
cu cat calitatea acestor unitati tinde catre universalitate, cu atat calitatea orasului
respectiv este mai ampla, deosebita.

IMAGINEA SPATIULUI CA O CONSECINTA A COMPOZITIEI IN TIMP

Ce inseamna a vorbi despre Imaginea spatiului ca o consecinta a compozitiei in timp.


Lucrul e aratat in aceasta schema printr-o simplificare, pt ca in realitate tot acest sistem
de definire a spatiului e mult mai complex. DAca luam in considerare aceasta axa a
timpului pe orizontala, inseamna ca de fapt avem un trecut, un prezent si un viitor.
Vorbim despre un timp definit, pentru ca vrbim in aceste conditii despre trecut-prezent-
viitor, si evidentiind in legatura cu o entitate stari diferite pt aceste timpuri, inseamna ca
luam in consid un timP definit. Un timp care e definit in spatiu real, este definitprintr-o
existenta care a fost, in prezent printr-o prezenta care exista si care poate fi aceeasi cu o
anumita schimbare sau printr-o existenta presupusa in viitor. Aceasta inseamna, in planul
imaginii o imagine care e o imagine mai mult sau mai putin presupusa, dar posibil de
cunoscut si o imagine constatabila a prezentului si de asemenea o imag presupusa in
viitor, dar care nu se distinge prin nimic concret spre deseb a imaginii presupuse a
trecutului.

In planul mental imaginea presupusa a trecutului si imaginea constatata pt


prezent definesc imaginea in mental, imaginea in mental nu e decat o magine in
prezent, pentu ca altfel nu avem cum sa o luam in considerare. Aceasta imagine mentala
in prezent este de fapt cea care se constituie ca un al doilea suport pt imaginea spatiului
real. Daca imaginile in trecut, prez si viitor a spatiului real sunt intr-un timp
definit, imaginea mentala este o imagine a unui timp infinit, chiar daca metafizic
cineva ar observa, ca imag mentala, se constituie la un mom dat si se pierde cu moartea
individului respectiv. Este o imagine care ramane inghetata la momentul respectiv

Mecanismul de constituire al imaginii

Plecam tot de la ceea ce am inseamna structura spatio-configurativa.

Structura urbana cu cele doua substructuri-spatio-configurativa si spatio-


functionala. Participa si o serie de alte substructuri in alcatuirea urbana (substructura
olimpica, substructura culturala) si care se constituie ca niste substructuri de cadru
pentru structura urbana impreuna cu care exista si se influenteaza.

Aceasta substructura, aceasta imag reala a spatiului se ofera de fapt prin perceptie unui
al doilea sistem, SISTEMUL DE REFLEXIE. Acest sistem de reflexie are o alcatuire care de
fapt are o esenta organica si de aceea aceasta alcatuire lucreaza in mod natural intr-o
intreaga coomplexitate de relatie. In acest fapt lucrarile sunt expuse rezumativ.

Prin perceptie , imaginea reala a spatiului se ofera structurii de identificare si


de semnificatie. O alcatuire atunci cand e perceputa de noi este in primul rand
identificata-aceasta identificare poarta informatia prealabila, acea incarcatura de cultura ,
acea cunoastere astfel incat structura respectiva sa fie identificata. A identifica un spatiu
insamna pt individ ca recunoaste in spatiul respectiv o anumita utilitate si daca nivelul
sau de inf e superior recunoaste si o anumita valoare, reprezentare, ceea ce inseamna a
apela la structura de semnificatii, in sensul ca in viata obisnuita sunt obiecte configuratii
prezente in spatiu care au o valoare de reprezentare. Spatiul respectiv ii reprezinta ceva.

Structura de semnificatii si structura aceasta de identificare genereaza de fapt


imaginea mentala a spatiului., prin simplificare toate acestea sunt un process mental
care se contituie in mod inconstient, natural, dar si posibil cu o participare a constientului,
a intentiei. Imaginea mentala in aceste conditii se defineste printr-o semnificatie.
Aceasta semnificatie (steluta rosie din poza) este expulzata metaphoric spunand in
exteriorul individului, asupra spatiului la care imag se refera, devenind o calitate a
spatiului respective din punctul lui de vedere. Daca cazul acesta se produce prin
cumularea mentalului indivizilor dintr-o comunitate avem de-a face cu atribuirea si
fixarea unei calitati pt spatiul resp. Aceasta semnificatie aruncata asupra
obiectului spatial respective, constituie unitatea semnificativa de spatiu.

Unitatea semnificativa de spatiu

Unitatea semnificativa de spatiu este de fapt o alcatuire spatiala cae se


remarca prin unitate compozitionala cu semnificatie. Deci are in consecinta o
valoare plastic, compozitionala.

SISTEMUL DE REFERINTA

Avem insa in acest proces si o a treia participare, sistemul de referinta. Aceasta


intelegere tripartita a sistemelor participante la definirea imaginii mentale si in consecinta
la unitatea semnificativa de spatiu este o alta consecinta a intelegerii in plan estetic
pentru ca acest sistem de referinta, este un sistem cu o dubla conexiune: si cu
sistemul spatiului real si cu sist de referinta al spatiului. Mai mult, aceasta
legatura dubla este de fapt de fiecare parte o interrelationare, in sensul ca sistemul de
reflexie apeleaza in informare pt identificare, pt semnificare, deci pt evaluare, la acest
sistem de referinta, tot asa dupa cum sist spatiului real ca obiect de conceptie apeleaza
la acelasi sistem de referinta, unde in sist de referinta gasim o structura teoretica si o
structura metolodogica.

Acest sist de referinta apare ca o consecinta a interpretarii situatiei unei


alcatuiri spatiale urbane in contextual abordarii teoretice estetice. De ce? Pt ca
in estetica s-a dem faptul ca un obiect esthetic este intotdeaua evaluat de catre un
individ in raport cu ceea ce constituie suportul de evaluare al indiv ( sist de reflexie), dar
in acelasi timp si o referinta care se face la cv care este in afara individului: o conceptie,
un mod de intelegere a lucrurilor, o moda, moda de fapt, nu numai in sensul tinutei,
imbracamintii ci tine de comportament.

Exp 1 - 1931-1932 Brancusi trimite la New York piese realizate de el piesele sunt primite
si consemnate in registrele de vama ca piese metalice- ajung sa devina opera de prim
interes universal, opera de arta- aceasi obiect este evaluat si luat in consideratie in 2
moduri diferite

Exp-2 La inceputul renasterii arh gotica este desconsiderata, apare sub consideratia unei
arh barbare care nu are legatura cu spiritul uman- multe exemplare de arh gotica sunt
demolate in sec 15-16 pt ca arh gotica, mai tarziu dupa baroc, in sec 18 sa redevina
interesanta, sa fie reevaluata in raport cu considerentele cultural estetice ale timpului
respectiv.

Un context se defineste, se constituie ca acest cadru de referinta, sist de referinta prin


prisma exp de mai sus.

SINTEZA DE INTELEGERE A CONCEPTULUI DE IMAGINE

Termenul de imagine ascunde de fapt o intelegere extrem de bogata, pt ca in simplitatea


lui contine numeroase fatete.

INSTRUMENTE DE PERCEPTIE A IMAGINII IN REALITATEA OBIECTUALA

1. O situatie spatiala o stare de compozitie, fiind o realitate fizica in spatiu aceasta


se percepe pe de-o parte ca imagine de reprezentare sau in reprezentare in sensul de
realitate obiectuala prin intermediul caror instrumente? Prin proiectia orizontala
(realizarea in plan), aceasta inseamna transferul intellectual in planul intelegerii realitatii,
in fond e vb de o reprezentare cu descompunere a realitatii

2. In al doilea rand, avem de-a face cu o imagine in proiectie conica- si cea dinainte si
cea de acum fiind partile caracteristice ale gd; proiectia conica realizandu-se prin
intepretare tehnico stiintifica in planul abordarii optice, pe baza legilor opticii, sau prin
reproducerea optico-tehnica, adica fotografica de fapt aceasta imagine de reprezentare
se defineste in cel putin 3 ipostaze diferite, fiecare caracteristica dar ele sunt
complementare intre ele. Intr-un studio utilizam toate aceste 3 modalitati, ipostaze ale
imaginii

Avem, in al treilea rand o percepere a starii de compozitie prin asa numita imagine de
perceptie. Aceasta este o imagine fie prin proiectie natural-senzorial-octogonica in
conditiile campului visual, fie prin inregistrare senzoriala, Acustica, tactile, optica, samd

3. avem de-a face cu imaginea mentala ca realitate reflectata prin prelucrarea


mentala, calitativa si reflexiva

In concluzie lucram cu imaginea de reprezentare, cu imag de perceptie si cu imaginea


mentala. Intre aceste imagini sunt niste relationari, aici fiind aratate prin linii punctate rel
cele mazi simple si directe care pot sa apara. In aceasta stare de relationare nu trebuie sa
neglijam un efect un al patrulea tip de imagine care ne intereseaza pe noi ca
profesionisti si poate fi intalnita si in cazul unor neprofesionisti care au o educatie, o
cultura, o informare este vb de imaginea in imaginar pt ca aceste imagini , au o
legatura stransa cu starea reala a spatiului, chiar si in aceasta imagine mentala,
exceptand poate imag mentala a unor indivizi cu o minte complet tulburata, dar in mod
obisnuit chiar in imaginea mentala a unui individ simplu depistam elem a unei realitati
spatiale existente.

Imaginea in imaginar este imaginea unui spatiu virtual, imaginat, lucru ce nu


poate sa apara decat in baza unei experiente, unei cunoasteri, iar imaginea in
imaginar se limiteaza numai la ceea ce individul cunoaste. Desi aceasta imagine se poate
intalni si in mintea altui individ, ea este specifica indiv profesionist pt ca construieste
imaginea in planul starii compozitionale in spatiu, ea se defineste prin conceptie, spre
deosebire de celelalte 3 tipuri de imag, aceasta imag in imaginar este de factura
conceptuala.

CAP 2 PERCEPTIA IN SPATIU

Observatii cu caracter general:

Determinarea fizica a imaginii urbane

este vb de o alcatuire spatiala care se realizeaza pe baza cunoasterii modului de


consituire a imaginii in sensul celor vazute anterior, dar cu referire la alcatuirea sa fizica a
spatiului, care conduce la o alcatuire fizica suport pt imagine.

Pt a pune in evidenta aceasta alcatuire fizica, deci efectiv ca manifestare concreta


in spatiu, avem in vedere ca in spatiu se afla un obiect care este perceput- putem
intelege un lucru sau mai multe lucruri care se defines ca ansamblu- dpdv al expunerii
principiului respective, obiectul poate sa se exprime printr-o individualitate sau printr-un
ansamblu, deci punem in discutie relatiile care se stabilesc intre:

un obiect perceput

on observator care exercita efortul de perceptie

un pct de observare in care individual se afla ca observator.

De altfel, este vb de a lua in consideratie, atat obiectul intr-un amplasment cat


si observatorul intr-un alt amplasament in spatiu. Obiectivul in cadrul sitului
inseamna a lua in consideratie obiectul propriu zis si a lua in consideratie mediul,
caracteristica mediului in care el se afla, obiectul in sine inseamna a evidentia niste
caracteristici dimensionale , caracteristici de volumetrie, configuratie, silueta,
caracteristici de culoare si material.

Obiectul poate sa devina element de prestanta in cadrul sitului pt ca prin


caracteristicile enumerate, el se arata cu o anumta pregnanta, el devine elementul de
atractie in sit. Dpdv al mediului, cadrului pot sa apara caracteristici cu privire in mod
deosebit la linearitatea acestuia, la materialitatea planurilor, la culoare.

Referitor la amplasamentul observatorului luam in considerare pozitia si conditia locala de


efectuare a observarii ca timp. Pozitia se defineste prin distanta, cota terenului,
dechiderea locului , care este anvergura posibilitatii de a vedea din locul repsectiv.
Referitor la conditia de observare cu referire de fapt la starea atmosferei, avem de-a
face cu anotimpul, miscarea aerului, insorirea.

Referitor la observator luam in considerare acuitatea vizuala a observatorului, faptul


ca perceptia prin vedere este o caracteristica umana care poate fi considerate intre limite
cu character general . diferentele de la o persoana la alta fiind in general mici si
neimportante pt noi. Faptul ca exista un unghi de perceptie pe orizontala, altul pe
vertical care determina cuprinderea, tabloul si definirea campului vizual si de
asemena faptul ca perceptia prin vedere umana poate sa acopre o anumita
adancime in spatiu sunt lucruri care trebuiesc sa fie luate in consideratie in cazul in care
se prelucreaza compositional o anumita alcatuire spatiala. In marile compozitii urbane,
astfel de lucruri au fost luate in consideratie.

TIPURI DE PERCEPTIE

Din coroborarea unor astfel de caracteristici rezulta o diferentiere intre 3 tipuri de


perceptive procesul care se produce intre observator si ob observat

vizuala perceptia in principiu in spatiu nu e exculsiv vizuala ci complexa, realizata prin


toate simturile organismului, este vb de o perceptive senzoriala si in ultimul timp este
pusa in discutie nu neaparat cu referire la sp urban, ci la existent umana in spatiu

extrasenzoriala - si se considera ca un al saselea simt uman care face leg intre spatiu,
cadru de existenta si om.

Perceptia vizuala este perceptia fundamental I sp urban, faraa a neglija si celelalte


perceptii. Vorbind despre imaginea urbana trebie sa avem in vedere ca in aceasta calitate
a imaginiii urbane nu intra numai Ce rezulta prin perceptia vizuala. Folosim in termenul
de imagine vizuala in acest sens exclusiv cee ace vad- kevin lynch a spus ca prin imagina
urbana intelegem tot ceea ce un individ sesiza intr-un loc prin toate simturil sale.
Imaginea realizata prin vedere este suportul acestora.

Obs critic de arh in anii 40- Guitong? Nu se poate sa nu fii impresionat, coborand pe
treptele teraselor de la vila DESTE de imaginea asupra bosforului Italian, padurii si sa
simti rugozitatea balustrade de piatra

Perceptia prin vedere poate fi o perceptie static, dinamica sau mnemotehnica

Care este de fapt imaginea mentala

Imaginea static = imag pe care individul o are dintr-un loc fix, se constituie intr-un
tablou conform caracteristicilor optice ale ob respective, dpdv al replicarii in imagine a
compozitiei, a starii alcatuirii spatiului avem de-a face cu o imagine statica. Astfel si
relatiile intre obiectele spatiului resp sunt fixe, in general apreciem aceste relatii
punand in situatii de relationare, corelare, obiectul de atractie cu ceea ce
inseamna cadru. Obiectul de atractie este obiectul care in raport cu ceea ce subliniam
referitor la caracteristicile acestuia, se evidentiaza in contrast printr-o opozitie cu celalte
componente ale cadrului prin definirea procesului de perceptie ca process natural,
organic, obiectul acesta se evidentiaza in mod natural, am spune, sare In ochi in cadrul
tabloului visual.

Imaginea dinamica - Perceptia dinamica este o perceptie in care apare miscarea la


nivelul imaginii, imaginea este deci dinamica. Avand in vedere pozitia fixa a elementelor
de cadru si a acelui obiect care se contituie element de prestanta in cadrul cadrului
inseamna ca ceasta dinamica rezulta din miscarea sau datorita miscarii observatorului-
avem de-a face cu doua situatii:

- o miscare de inainte si inapoi pe linia dintre observatory si obiectul principal


de prestanta in cadrul tabloului, ai obiectul se afla in ipostaze diferite de relationare
cu cadrul sau- obiectul poate sa fie la un mom dat intr-o ipostza de relationare favorabila
si putin mai tarziu, prin avansul nostru catre el sau departarea noastra dinspre el sa intre
intr-o situatie nefavorabila dpdv compositional.
- este miscarea prin rotire in acelasi loc a observatorului- nu o perceptive
dinamica lineara, ci dinamica panoramica. Tabloul visual se modifica, nu prin diferente de
incadrare ca in cazul precedent, ci prin diferente de cuprindere ai un obiect de prestanta
asupra caruia ne-am fixat perceptia initial poate sa ramana sis a intre intr-o cu totul alta
cuprindere de cadru decat cea initala sau poate sa iasa din cuprinderea de cadru ai
impresia de dynamism este mult mai ampla decat in celalalt caz

Perceptia mnemotehnica este acea perceptie care se realizeaza mental prin amintire si
prin insumare de imagini amintite. Astfel putem sa ne referim la o perceptive
mnemotehnica a unui spatiu sau a unei perceptii mnemotehnice a unei alcatuiri multiple
de spatii. ( asupra pietei San Marco- imagine asupra unei parti a spatiului respective, sau
o perceptive mnemotehnica in timp asupra alcatuirii venetiei, in minte concentrandu-se
fragmente din cee ace am perceput in realitate, umbland prin orasul respective.

Datorita faptului ca imaginea care rezulta ca imagine mentala, realizata prin


tehnica mentala, este o imagine de sinteza si de spurapunere, rezulta in baza
capacitatii organismului respective de a inregistra, prelua realitatea in mentalul sau; ai
rezultatul, imaginea mentala este o imagine de la cee ace poate fi explicat sau explus ca
o imagine f apropiata realitatii spatiului, lucru posibil in cadrul unui profesionist si la
cealalta extrema o imagine de tip oniric, adica o imagine care nu mai pastreaza decat
insemne din realitatea respective, dar care sunt imbinate, alcatuite, legate in ipostaze
ireale, neadevarate.

Exista o variant int-un fel a imaginii schizofrenice care este in fond o imagine apropiata
intr-un fel de imaginea onirica. Imaginea care situeaza elementele realitatii in pozitii si
relatii nu numai ireale , ci si imposibile in realitate. Uneori astfel de imagini devin obiect
esthetic in picture pt ca este recunoscuta participarea, productia artistica a unor pictori
nebuni
Imaginea urbana nu este ceea ce noi desenam

Ceea ce noi desenam este un instrument de lucru catre imaginea urbana, iar imag urbana
trebuie fixata in minte. O elevatie a unei strazi nu e posibil de constatat. Configuratia
unei strazi poate fi perceputa, dar imaginea sub care ea se inregistreaza nu poate fi
suprinsa de nicio elevatie construita de profesionist pt spatiul respective. Vorbim despre 2
realitati, 2 ipostaze ale realitatii:

a existentei

a repreentarii- diferenta dintre iamginea in reprezentare si imaginea in perceptie

CURS 3

Pozitia observatorului i pozitia obiectului in sit


Continuare: atentie asupra unor consecinte care rezulta din dinamica percepiei, acest
lucru fiind valabil atat pt perceptia dinamica directionata, cat si cea panoramica.

In mod deosebit ceea ce vreau sa evidentiez, se remarca cu referinta la perceptia


dinamica directionata, care se realizeaza prin apropierea observatorului fata de
obiectiv.Obiectivul in sine se defineste calitativ, in cadrul imaginii urbane, intr-o anumita
conditie si a percepe acest obiectiv in sit inseamna o alta caracteristica pt spatiul in care
obiectul este, care permite un anumit tip de imagine.

PERCEPTIA PN PLANUL VERTICAL

Este vorba de unghiul de perceptie care se realizeaza in planul vertical, asa cum am
precizat data trecuta: perceptia prin vedere se realiz printr un camp vizual, determinat de
un anumit unghi pe verticala(45 grade) si unul pe oriz(60 de grade)

Desfasurarea acestui unghi de vedere, campul vizual se diferentiaza dpdv al


calitatii imaginii. Imaginea in campul vizual e mai diluata spre extremitatile campului
vizual, astfel aceste 2 unghiuri sunt de fapt niste limite ale perceptiei, dar referitor la
caitatea perceptiei, trb sa avem in vedere ca aceasta calitate se def intr un unghi ceva
mai mic intre aceste unghiuri limita. In schema se vede ca fata de orizontala planului de
calcare, o fatada de cladire poate fi perceputa integral in conditia in care se inscrie intr un
unghi de 24 grade. Intr un ansamblu avem dorinta de a org acest ansamblu a,i. Sa fie
perceputa imediat la intrarea in sp resp, trb sa avem grija ca dmens sp resp.

Daca vrem ca aceasta cladire sa fie perceputa in cadrul respectiv, atunci trb sa
avem in vedere ca acest unghi e necesar sa se intinda catre 45 de grade. Din
exemplele de spatii urbane, caracteristice si de referinta aceasta determinare se verifica
la ansamblu Sf Petru(Roma) Piata Capitolului (Roma), Piata Di Spagna- pt ca o
conditionare in acest fel a spatiului determina o calitate deosebita pt imaginea urbana.

PERCEPTIA IN PLANUL ORIZONTAL


IN schita de jos se obs aceeasi problema doar ca de ac data e in planul orizontal. Aici
avem nevoie de un unghi de 60 de grade, pt ca o cladire sa se vada de la primul
contact in integralit ei, avem un unghi de 40 de grade pt a aceasta cladire sa se
perceapa in cadrul consruit, arhitectural.

De ce punem acUM prblEMA? Pt ca cladirea resp are niste dimens cu care intra in
comparate cu dimensiunile altor elemente din comp spatiala resp. Atata tipcat ne ref la
scara ansamblului, unitatea ansamblului, a dominantei, atunci aceasta raportare
dimensionala ne intereseaza si ajunge sa influenteze spatiul in ansamblul lui si prin
interm unghiului de perceptie. Daca vrem ca acea cladire sa se perceapa intr un
cadru mai amplu atunci perceptia trb sa se realiz intr un unghi apropiat de 60
de grade. Aceasta situatie/ variante care genereaza, in fond ipostaza in care obiectul
important al ansamblului se afla, de asemenea sunt demmonstrate printr o serie de
relitati in cadrul unor sp de referinta din comp urbana; de exemplu Piata del Campo(la
Siena) Piata Cpitolului.

Ele nu sunt identice dpdv al compozitiei spatiale, situatiile dpdv al volumetriei, gabaritului
sunt f diferite si de aceea problema aceasta a unghiului de perceptie devine o problema
care nu trb lasata la voia intamplarii si trb luata ca atare si studiata in cazul in care
compun un astfel de anslamblu sau intervin cu ceva.

EXP - la Piata del Campo din Siena; avem de a face cu cladirea primariei- un
turn(Signoriei)- elem dominant al spatiului repsectiv- problema in acest raport cu unghiul
de perceptie(Se pune problema Campanilului respectiv);

Alte exemple: la Florenta- primaria Logia de Ilansi(intr o imag sun 2 obiecte care sunt
elem dominante ale sp-imag e constituita prin fpt ca aceste 2 obiecte intra in acelai camp
vizual si genreaza o imagine caracteristica): Petersburg si Piata san Marco(Venetia)

PERCEPTIA CONTROLATA

PERCEPTIE CONTROLATA- un lucru in care arhit si ubranismul modern s a pierdut; ac


perceptie e o descoperire a renasterii; descopera de fapt optica in org spatiala si e
dezvoltata mai tz in Baroc, a.i. se ajunge ca in toate aceste sptii reprezenttive sa se
evidentieze f clar imag prin controlul perceptiei. Acest lucRU a fost neglijat in urbanismul
modern al anilor 60-70-80; pentru ca spre sf anilor 90 sa revina din nou in atentia
profesionistilor

Leon si Lobert Clin-frati care au publicat carti-1977-78 f interesante in care aratau ca


arhitectura si urb. Modern nu se pot lipsi de o anumita preocupare pt org compozitionala
a spatiului, o preocupare care sa se produca in sensul principiilor deja demonstrate. In
legatura cu aceste schite apare un lucru : e vb de punctul de nastere al unei
compozitii; sa nu confundam ac idee de punct sau loc cu ideea de centru compozitional;
pct de nastere al comp= locul de unde se produce controlul initial al perceptiei
in cadrul unei alcatuiri spatiale.

Ne interseaza a avea in planul resP planurile verticale ale sp intr-o anumita masura; pct
de nastere al compozitiei este de fapt acest loc; loc din care se def perceptia in
raport cu acest unghi de 60 de grade. Nu e O sg deterinare a locului resp. Intr un
teritoriu pot fi mai multe astfel de puncte, dar e f import ca pct resp sa fie un pct usor
accesibil, in care perceptia sa se poata realiza, a.i. sa impresioneze sa produca efect. E vb
de a lua in consid. Pozitionarea acestui punct in legatutra cu accesul sau accesele
in cadrul respectiv.

Perceptia controlata se leaga de ceeea ce numim perceptie progresiva; Intr-o


desfasurare si numim desfasurare imaginea care se realiz printr-o perceptie de la
distanta, care cuprinde in unghiul de maxima deschidere, nu numai obiectul import, ci si
o mare parte a sitului in care e situat obiectul.

Avem de a face cu evidntierea dominantei in cadrul siluetei, obiectul fiind semnalizat


prin elementul de reper(semnal- Campanilul, turnul), avem de a face cu o imagine
de sit, pt ca prin apropiere sa ajungem la o imagine de ansamblu, o imag in care cladirea
import; dominanta dedusa din sit se defineste in imagine impreuna cu celelalte cladiri
care sunt in proximitate, cu care intra direct in relatie compozitionala.

Obiectul este perceput in integralitatea lui in context. Apropiindu-ne ajungem la


imaginea de obiect, imagine care evidentiaza constructia respectiva dinstingand
componentele acestuia si putand sa discutam compozitia, de fapt de obiect, avansand
ajungem la ceea ce inseamna imaginea de detaliu.

NU mai avem o perceptie asupra ansamblului volumetri respectiv. In aceste conditii


distingem de fapt ceea ce inseamna detalii. Obiectul e perceput partial. Daca discutam de
o unitate a obiectuui, o unit de context/ stil aici discutam de o unitate partiala.
Apropierea de obiect inseamna de fapt , perceptia mai atenta/ mai in detaliu; golul devine
caracteristic; de ex daca aici ancadramentul golului nu era perceput cu o aumita
certitudine aici acest lucru se produce. Pentru ca la o si mai mare apropiere sa percepem
elementele de mic detaliu/ elem de ultim detaliu in cadrul perceptiei.

Ce e de semnalat intr o astfel de considerare a perceptiei progresive?

Faptul ca perceptia progresiva producandu se de la intreg la parte e o perceptie


care genereaza informare completa asupra ob supus perceptiei si apare un alt
lucru: Pentru fiecare dintre imagini putem vb de dominanta: cu referire la dominanta
compozitionala avem de a face cu o dominanta de ansamblu

-o dominanta in realitate, care e una singura(e vb de o realitate, care nu poate f


multiplicata)

-dominanta in imagine, adica o dominanta corespunzand de fapt la ceea ce campul


vizual retine, cuprinde.

Vorbim de o de o dominanta la nivelul sitului si de una la niv unei imag de


detaliu;

Daca aici e Campanilul, dominanta e emblema-cheia de bolta(o lucratura cu caracter


decorativ)
UNITATEA SEMNIFICATIVA DE SPATIU

Prin ce se defineste in spatiu unitatea semnificativa? Ca rezultat obtinut prin interm


mecanismului de constituire a imaginii urbane, ce inseamna unit semnif de spatiu?

Kevin Lynch nu s-a referit la USDS el, referindu-se la imagine si semnificatie in spatiu, in sensul in
care USDS este de fapt o stare a spatiului, o stare spatiala in cadrul sitului.
Putem sa ne punem aceasta intebare (exista o determinare dpdv fizic in sensul compozitiei spatiale, a
acestei USDS? - am vazut ca are o det dpdv al imaginii). Dpdv al constituirii fizice, revenim la Kevin
Lynch (spatiul organizat - ansamblurile lui erau mai mult sau mai putin organizate), a vb de un spatiu
organizat trebuie sa ne referim, la noduri, repere, campuri si texturi. Este o interpretare structuralista
a unei structuri intr-o alcatuire. Structura spatio functionala, am ajuns sa luam in consideratie o textura,
nodurile, si spatiile interstitiale -> devin noduri repere si campuri.

TEXTURA

Termenul de textura e folosit in sens asemanator cu folosinta pe care am


explicat o atunci cand am vb de struct spatio- functionala; e vb de data aceasta nu de o
exprimare in abstract a unei organizari spatiale, ci de exprimare in concret; in sensul
ca textura spatio-fct se materializeaza in concretul spatial al alcatuirii urbane:
care inseamna plin si gol- spatiu umplut/ construit si spatiu liber. II spunem liber-el
nefiind un spatiu fara folosinta, inutil, liber doar in masura in care nu esteocupat prin
constructie, cladire, volum construit, textura ex exprima de fapt o trama incare se evid
ceea ce inseamna plinul si golul, dar in acelasi timp exprima si o anumita ocupare
functionala a spatiului ; de aceea in sensul acesta de compozitie, textura reflecta textura
spatio- functionala ;

IN plan compozitional a evidentia o textura inseamna a evidentia


directionalitatile importante dpdv compozitional . A pune in evidenta canalele
principale de circulatii , a pune in evidenta culoarele ocupate de cursuri de apa/ oglinzi
de apa/ culoare ocupate de fasii plantate/ ocupate de anumite continuitati functionale
este , de fapt o prima forma de expunere a ideii de partiu urbanistic. Deci o idee de
functionalitate se aseaza o idee de spatializare.

Textura, indiferent de caracteristica configuratiei pe care o genereaza


aceste directionalitati intersectate genereaza ndurile, punctele de intersectie intre
directionalitati si campurile , spatiile cuprinse intre directioalitati.

NODURI

Nodurile se definesc in primul rand prin natura directionalitatilor care se


intersecteaza in trama; de exemplu un culoar / artera importanta de circulatie /artea
secundara cu fasia plantata sau cu apa , de asemenea genereaza niste intersectii care
sunt noduri iin cadrul texturii. Aceste noduri devin locul potrivit pt ceea ce Kevin Lynch
numeste repere.

REPERE
REPERE - Elemente// rezolvari care prin caracterul lor unic situate in
aceste noduri devin caracteristice pt locul respctiv.

Nodul poate sa devina caracteristic in sine, in fond locul de intersectie a unei artere
de circ cu fasia plantata poate sa devina in sine un loc mai special, particular/
particularizat. Kevin Lynch in acest sens considera aceste noduri drpt repere, dar
referindu ne la acele noduri ca repere in alc urbana trb spus ca ele consituie si ocazia/
oportunitatea , nu numai ca rezolvare in sine ci si ca,loc de amplasare a unor elemente
care sa devina caracteristice si care sa devina elemente de particularizare a
patiului, Cladiri cu o anumita configuratie; elemente decorative/ sculpturale,
un anumit mod de plantare. Aceste repere vor deveni sprijin pt imaginea urbana.
Acestea repere vor servi lizibilitatii si posibilitatii de identificare.

De altfel numele de reper este dat de Kevin Lynch acestor locuri si elemente in
sensul in care ele orienteaza miscarea cetatenilor in cadrul spatiului. In felul acesta
Kevin Lynch leaga alcatuirea in concret a spatiului de structura spatio-
configurativa care are la baza aceste 4 elemente tipice compozitionale de semnificatie a
spatiului. Semnif find posibil a se defini in plan practic legat de ceea ce se intampla in
spatiul respectiv legat de activitate. --- nu sunt doua modalitati de definire care se exclud,
in gen e vb de o asociere care se exclud.

SEMNIFICATIE SI SIMBOL

Semnificatia se defineste in plan emotional, legata de disponibilitatea afectiva a


individului cand se afla in acel loc. Semnificatia este slujita de simbol, in sensul ca
semnificatia este purtata generata, uneori de simbol. Obiectul in totalitatea lui
poate sa fie un simbol, implicand o functie, care are o importanta deosebita la nivelul
comunitatii respective si implicand si o definitie spatiala deosebita , o arhitectura
deosebita.

La aceste 2 determinari in planul simbolului se adauga trecerea timpului,


vechimea. Astfel incat intre aceste 3 detreminari de simbol exista o coroborare. Acestea
3 devenind intr-un fel factori determinanti pt simbol. Smbolul este posibil sa fie constituit
initial. Este posibil sa se defineasca pe parcurs, deci sa castige valoare in timp. In general,
arhietcturile si urbanismul de putere, pana la urb totalitar a impus simbolul, si a impus
simbolul in organizarea spatiului.

Urbanismul implicand arhitectura comunista si a impus simbolul in organizar; arhit


fascismul si a impus simbolul. Problema este cea a perisabilitatii simbolului in
sensul ca simbolul poate sa dainuie, deci sa se pastreze un timp nelimitat sau sa
perimeze/ dispara la un mom dat.

IN gen simbolul impus in arh ca simbol de putere AtuNci cand el nu e


sustinut dpdv calitativ, cultural , artistic se pierde treptat, incepand odata cu
disparitia. Se transforma se modifica. Exista insa situatii in care in astfel de conditii
simbolul ca obiect fizic ramane , el schimbandu-si sau modificandu-si sensul. Acest lucru
depinzand de valoarea cultural- aritistica a expresiei fizice la nivelul obiectului respectiv.
Acest lucru apare cu deosebiere in cadrul monumentelor, a obiectelor cu carecter
memorial. La ivelul diferitelor situatii, cazuri avem de a face cu actiuni f diferite intre o
distrugere voita, violenta a uni simbol intr-o miscare revolutionara si cealalta extrema
mentinerea si pastrarea simbolului resp ca simbol, reper al locului resp, sunt atit f diferite
de la o comunitate la alta/ diferite de la o natiune la alta

Romania e un exemplu in acest sens, pt ca aceasta distrugere a simbolurilor este o


manifestare de violenta, in genral, de infierbantare , lipsita de rationalitate si care este de
moment. IN 1945-47 cea mai mare parte a monumenteleo Bucurestiului au fost distruse-
statuia lui Carol, splendidul monument de unde e statia de la Romana, etc. Acestea au
fost distruse fara urma, acest lucru s a produs si in 1990. Cei care au distrusin 1945-47 si
au construit noi simboluiri au fost, de fapt lasati fara aceste simboluri de cei care au venit
inapoi in 1990. Acesta este f puternic, ca fapt petrecut in Romania, spre deosebire de alte
tari din juru Romaniei. Unii le au resimbolizat, au adus o completare mai evidenta a
obiectului respectiv care sa schimbe de fapt simbolistica initiala.

IN urma cu vreo 7 ani a fost discutii f arinse in mediul profesional in leg cu


monumentul din parcul carol, monument care a distrus un sit conceput de arhitectul
care a gandit organiz acelui parc in secolul XIX. Unde era pester cu cascada de apa cu
nimfa si cei doi giganti- o compozitie care avea un simbol, acesta fiind demolat si
creandu se statuia lui Carol. Este considerat dpdv arhit o capodopera. O astfel de situatie
te face sa nu te mai gandesti la simbolul initial si sa se gandeasca la o resimbolizare. EL
acum este un obiect f pregnant in perceptie, dar se afl intr o ambiguitate care nimeni
nuvrea sa i propuna o rezolvare.

De ce am insistat pe ideea de simbool?Desi vb de simbol, ne referim la niste


obiecte. Trb spus ca urbanismul creeaza simboluri prin spatialitate

In fond la Versailles, arhitectura acestuia e o arhit pt timpul respectiv, dar


simbolul acestei regalitati este evidetiat de spatiul creat acolo, spatiu dpdv al
dimensiunilor, al formei, al modului cum se dvedeste si se realiz acea perceptie
progresiva a imaginii. E o expresie de putere/ simbol, fiind simbolizat in sensul de
putere si la Petersburg si la Roma.

Am insistat pe simbol pt ca in arhitectura, evolutia arhitecturii si a


urbanismului a urmarit un proces de modificare a simbolurilor, ceea ce face ca
intre arhitectura si moda sa se poata comenta o paralela.

Arhitectura, desi lucreaza cu niste materiale mult mai stabile decat materialele cu
care lucreaza moda vestimentara, arhitectura a fost si este un fenomen al modei. Iar in
moda elementul care dirijeaza diferitele componente la un momentat/ alt
momendat este simbolul.

Intre moda vestimentara si arhitectura facem ac paralela in panul intelegerii


lucrurilo, al esentei, desi simbolul in moda e un simbol care se manifesta efemer,
iar simbolul din arhitectura e un simbol de timp de stabilitate.

Semnalez la niv ideii, faptul ca a compune un spatiu in mod exclusiv in


sensul unui simbol, este de fapt o actiune care conduce de fapt la insucces.
Sunt multi profesionisti in acest domeiu care inlocuiesc spiritul creatiei cu spiritul
simbolului, reproducand si producand prin aceasta introducere, de fapt niste simboluri
care sunt lispite de viata. Marele pericol apare atunci cand acesti profesionisti nu sunt
niste oameni de cultura si cand de fapt preiau niste caracteristici numai , pur si simplu pt
ca le inteleg ca simboluri, caracteristicile resp fiin niste trasaturi superficiale.

Sunt multe cladiri in Bucuresti(mai putine in ultimul tp ) realiz in acesti ani care s-
au dorit a fi la moda de catre investitori, proprietari si care desprind in interiorul lor un
mic ansmblu de simboluri. El a facut o compozitie de simboluri si a fost multumit ca a
realizat cv modern, in minte lui.

Am insistat asupra acestei idei a simbolului, pt ca simboulul prezinta in arhit si


urb, prin intelegere si exacerbare unul din cele mai mari pericole in ceea ce
priveste configuratia spatiala.

Daca in moda perisabilitatea simbolului e un lucru care poate fi trecut cu vederea.


In urma cu 70 80 de ani un tanar isi punea un inel in ureche era i n mod efectiv un simbol
de traditie pt un anuumit canton din Elvetia insemna fpt ca e primul barbat din generatia
respectiva. Daca in urma cu 300 de ani, inelul in ureche insemna corsal; acelasi inel a
insemnat de fapt implicare tanarului resp intr un anumit curent ideologic. Mai tz a
insemnat doar o moda, nu un simbol. Avem de-a face cu o perisabilitate a simbolului.
Pervertirea prin simbol este un lucru f periculos.

Concluzie :Unitatea semnificativa de spatiu se defineste prin textura,


noduri repere si campuri , semnificatia fiind posibil de expus in anumite situatii,
anumite cazuri prin simbol.

Simbolul se leaga si pune in discutie in contextul semnificatiei problema


diferentierii spatiale. In adiacenta pune problema unitatii spatiale, unitatea
compozitionala.

Unit semnif de sp- avem de a face cu alc spatiala evidentiata prin unitate.
Daca nu e un spatiu care sa puna in evidenta unitate nu am ce sa discut mai departe in
sensul valorii sale de semnificatie, pt ca pot sa am de a face cu un sp unitar fara a fi
unitate semnif de spatiu. NU pot sa am de a face cu o semnificatie la niv spatiului,
daca aceasta semnificatie nu e sprijinita de o unitate compozitionala. De aici
rezulta aceasta, nu corelare, ci o simbioza intre calitatea de corelare si calitatea de
semnificatie.

Semnificatia fiind purtata de ceea ce este simbol. NU trb sa ne imaginam ca


aceasta valoare de simbol in spatiu trb sa fie intotdeauna un obiect in sine de f mare
valoare. De multe ori intr-adevar simbolul este o valoare estetica, istorica, o valoare
artistica; dar alteori elementul care simbolizeaza locul resp nu are o astfel de valoare,
atunci prin ce devine simbol? Pai devine prin ipostaza prin care el intra intr-o anumita
relatie de spatiu de cadru cu ceea ce e imprejurul lui, ce constituie locul respectiv.

De ex: CAMPANIL SAN MARCO ----- un element obisnuit in sine dar care e intr-
o ipostaza unica, realizata in spatiu cu o config contrastanta poate fi un simbol pt locul
respectiv. Pentru San Marco, Canpanilul e un simbol , e elementul dominant al
ansamblului. Simbolul nu e doar pt piata ci pentru oras, a intregii alcatuiri urbane. La sf
sec XIX a daramat Campanilul, pop nu a avut liniste pana cand nu s a reconstruit, pt ca
simteau lipsa acestui simbol in alcatuire. Sigur ca acest Campanil nu a fost construit
initial in ideea de a fi simbolul Venetiei, ci pur si simplu din ceea ce insemna traditie a
Campanilului situat , legat de existenta unei basilici, dar in tim acesta si a castigat
aceasta valoare de simbol.

NEW YORK -------- Acest lucru se poate produce intr-un tp mai lung/ scurt, chiar si in
contemporaneitate. Cele doua turnuri de la NY, devenisera simbol. Acele cladiri inalte
veneau si comletau acest simbol, dar produceau o imagine de excelenta a celui simbol.
Manhatan ul acum dupa ce nu mai exista acele 2 turnuri sufera de acest simbol.

Muzeul lui Garry de la Bilbao- o const asezata intr un loc in care perceptia ii este
favorabila, a devenit simbolul orasului.

Pereche, Cupola Basilicii din Florenta si a Campanilului in silueta orasului au


devenit, deasemenea simbolurile orasului, simbolurile ca iagine de ansamblu, dar simbol
poate sa fie si o situatie ca aceasta, o curte interioara, care e marginita 4 planuri
vertical, toate cele 4 fiind realiz cu portice si arcade, de ex o curte interioara.

Sau cum ar fi ceva de felul acesta , o curte interioara ca cea de la Barcelona, care
se numeste Piata Regala.

Un alt simbol- o cladire inalta, incat sa se creeze un simbol poate sa devina pur si
simplu un arbore care se afla pe trotuar, unde se largeste din anumit motiv prin contrast
cu frontul stradal.

Situatiile in care elementul compozitional care apare poate sa fie un


element de mare compozitie sau poate fi un element de simpla compozitie. NU
se poate spune insa ca , chiar intr o situatie ca aceasta nu exsta o idee de compozitie.

De ex intr un oras existent cu o strada care are un produs stradal, prin


modernizarea carosabiluilui, agrementarea intr o astfel de largire cu o banca arbore/ ob
sculptural devin niste elemente, far a afi mari simboluri de mare interes sunt simboluri
locale care contribuie in organizarea spatiului.

Perceptia prin vedere este modalitatea principala prin care individul ia


contact cu spatiul si in baza careia el realizeaza imaginea asupra spatiului.

Perceptia prin vedere inseamna de fapt 2 actiuni care se suprapun artial, dar otusi
trb luate in consid separat. E vb de privire si vedere .

Pt ca vederea e fenomenul otic prin intermediul careia omul constata ceea ce e in


jurul lui, e un fenomen care se caract in consecinta in sensul ca omul are capacitatea de a
sessiza prin vedere lucrurile care sunt in jurul lui, asa dupa cum am vazut atunci cand am
vb in principiiu despre perceptie prin intermediul unui tablouri in succesiune ale spatiului.
Pentru ca acest fenomen optic sa se produca , omul dezvolta o actiune de
privire , el priveste ceea ce inseamna directionarea fenomenului optic in spatiu.

In aceste conditii referitor la privire luam in consideratie o dirctionare in


spatiu , care se def si in plan oriz si in plan vertical.

Intr una din scheme ref la perceptia progresiva se atragea atentia asupra fpt ca in
directionarea privirii in plan vertical, fata de orizontala ochiului, unghiulu de perceptie ,
de definire a campului vizual este de maximum 45 de grade, dar din acestea 8
grade pana la 10 grade sunt sub linia orizontala a ochiului. De aici, de fapt, facem
distinctia intre vederea de sus si vederea de jos.

Vederea de sus atunci cand acest unghi sub orizontala ochiului este mai mare si
uneori mult mai mare vederea in sus atunci cand este mai mica/ mult mai mica. Ce
importanta are acest lucru? Are, pt ca de acest fapt depinde modul, alcatuirea imaginii in
cadrul spatiului, pt ca

in cazul unei priviri de sus, mare parte din tabloul perceput se refera la planul
orizontal de calcare . In cazul privirii de jos, se refera la planul de deasupra. Exista situatii
limita cand de fapt in tabloul resp nu mai avem de a face in acelasi tp cu planul de
calcare si planul de alcatuie/ planul de deasura.

IN fond teoretic, te afli la etajul 7-8-9 isi te uiti in jos, vezi doar planul de calcare. Acest
fapt, dand o anumita prevalenta unuia sau altuia in cadrul unei imagini genereaza
diferenta posibil de calitate a imaginii.

Putem avea o imagine numai asupra planului de calcare care sa fie f


interesanta. Eu ca profesionist trb sa dau atentie acelui plan de calcare. NU pot spune
ca se asfalteaza. IN folosinta spatiului exista niveluri de folosina . Un spatiu organizat in
terase pune o astfel de problema. In parcurgerea normala a spatiului in oras datorita
acestei participari naturale a planului de calcare in imagine pentru impresia pe care
cetateanul o are referitor la calit arh a spatiului, planul de calcare are o importanta
deosebita.

Observatie: Expresia aceasta e o expresie care se foloseste si in sens figurativ in sensul


ca privesti ca fiind in afara spatiului respectiv. O expresia care isi ar e radacina in lucrul
nostru cu macheta. Expresia a fost fol in anii 60.

Arhit percepe spatiul orasului ca si cand nu a trait intr un asemenea spatiu. Daca
privirea e procesul, actiunea, vederea este si ea un proces, e procesul optic
prin care mediul inconujurator este contactat si perceput in consecinta.

Vederea implica insa in asociere cu privirea intelegere raportare si insusire. Acestea sunt
niste procese auxiliare, care se produc inconstient si constient, mental, in
alcatuirea fiecarui individ. Inconstient, pt ca ele au ceva nativ, prin intermediul vederii
si al privirii omul se apropie de spatiul in care se afla il intelege atat cat e posibil la niv
sau de cunoastere. Poate sa il evalueze prin raportare cu alt spatiu prin care a trecut si
insuseste adica il foloseste prin obisnuinta si placere. Aceste 3 consecinte, procese
auxiliare in consecinta sunt cu atat mai puternice cu cat nivelul de cunoastere al
individului este mai ridicat. In legatura cu insusirea spatiului, apare starea de placere, de
satisfactie, de bucurie.

Aceste 3 procese auxiliare sunt posibile in urma lecturii uzului si consumului de


spatiu. Aceste a fiind actiuni dublate de atitudini ale spatiului respectiv.

Insusirea spatiului este de fapt cea care duce la consumul de spatiu.Consumul


de spatiu inseamna prezenta individului intr un anume spatiu , intr un anume scop ,
prezenta care indiferent de scopul respectiv ii produce placere. Atunci cand un individ
se afla intr un spatiu , se duce intr-un spatiu, pt ca acel sp ii produce placere,
spunem ca el se afl intr-un consum de spaiu. Pot merge intr-un loc pt ca am
nevoie de ceva ce gasesc in acel loc, fpt ca gasesc acel ceva acolo ma satisface. Locul
acela putand sa fie neprietenos / neinteresant. Daca acel lucru e interesant imi produce
nu numai satisfactie ci si placere. Cand simt acest lucru si mi face placere spatiul
resp, vorbim de un consum despatiu .

CURS 4

Campul structural configurativ

Elemente de configuratie spatiala

Camp structural sau de influente sau de forte- sintagme folosite in limbajul stiintific cu
referire in general la ceea ce se intampla in spatiu- este vroba de forte ca relatii care se
constituie in sistemul teritorial respectiv in raport cu centrul acestuia

CAMPUL STRUCTURAL CONFIGURATIV

Campul structural configurativ este definit foarte simplu prin existenta unui centru
care are o anumita putere in functie dominanta si diversele componente ale sistemului
spatial respectiv- este vorba de relatii de natura compozitionala care genereaza de fapt o
structura spatio-configurativa deci de fapt campul structural este generat de o structura
spatio-configurativa, el se constituie in interiorul acestei structuri spatio-configurative
vorbim despre un camp structural configurativ, ne referim la alcaturirea unei structuri
spatiale in sit si ca atare discutia ar trebui sa porneasca de la intelegerea si definirea
sitului in cadrul teritoriului

DEFINIREA SITULUI IN CADRUL TERITORIULUI

1. cu referire la sit este de discutat in primul rand definirea sitului ca notiune si ca


intelegere a situatiei efective in cadrul spatialitatii teritoriului repsectiv, o
definire care a evoluat, s-a modificat de-a lungul timpului de la o anume incarcare a
notiunii in sens religios ca loc sfant, trecand prin intelegerea sitului doar in sensul
spatiului brut, natural si ajungand astazi la o intelegere a sitului ca spatiu amenajat,
omogen intr-o abordare globala. Astfel putem sa facem o distinctie referindu-ne la spatiu,
faptulc a avem de-a face cu situl care ne inconjoara deci care cuprinde de fapt
intreaga globalitate spatiala in care ne aflam atat cat ea poate sa fie perceputa si peisaj
care inseamna de fapt acea parte a spatiului care este cuprinsa in cadrul campului vizual.
Putem spune in concluzie ca situl se consituie dintr-o infinitate de spatii
peisagistice

2. Tipologia sitului

In sensul inchiderii sau deschiderii si in al doilea rand in sensul de spatiu definit, difuz,
complet ceea ce inseamna o referinta la caracteristici de compozitie a spatiuluI

3. Influenta sitului asupra arh si urbanismului in sens istoric ce a insemnat situl


pt ob de arh si pt spatiul urban organizat faptul ca au existat perioade in care situl era
neglijat sau chiar suprimat in sensul de caracteristica a locului respectiv sau ca au existat
alte perioade in care situl era revalorizat in vederea singularizarii locului, spatiului
respectiv de aici de fapt constituirea in timp a unor atitudini foarte evident definite fata
de sit in sensul estetismului , in sensul abordarii stiintifice, in sensul abordarii naturaliste
ceea ce insemna de fapt o mentinere a caracteristicilor naturale si o subordonare de
multe ori totala a sp organizat fata de caracteristica naturala ( opera lui wright, alcatuirea
spatiala a orasului japonez eemple in acest sens) O abordare culturalistA

4. Lectura sitului apare referinta privind campul structural in sit aceasta evolutie in
cunoasterea, intelegerea si rpelucrarea sitului a condus la mijlocul primei jumatati a
secolului trecut sa se nasca un domeniu de abordare specifica a sitului numita
SITOLOGIE. azi dubla folosinta- abordarea stiintifica a mancarurilor, a retelor pt diverse
feluri de mancare

ELEMENT DE PRESTANTA

Privind campul structural am vb intru-un curs anterior ca perceptia ca fenomen natural


se realizeaza in cadrul spatiului generand o imagine a spatiului, am vazut prin ce
mecaism se constituie, dar acest proces de generare a imaginii se realizeaza
intotdeauna de ceea ce numim in cadrul spatiului- ELEMENT DE PRESTANTA
denumire generica, element care atrage atentia se naste din alcatuirea spatiala
respectiva, apare in aceasta alcatuire o anumita pregnanta, se evidentiaza prin niste
caracteristici- el are prestanta, are o valoare de dinstinctie- datorita faptului ca atrage
atenti

Perceptia sesizeaza existenta lui inca dn primul mom al acestui proces de perceptie,
astfel incat ceea ce in cadrul imaginii se defineste ca fiind o caracteristica a sitului
respectiv se realizeaza in raport cu acest element de prestanta, fiind in aceste conditii
elementul de referinta in cadrul imaginii pt imaginea respectiva, devine centru si
ca atare va defini campul structural

Nu este in mod obligatoriu determinat faptul ca intr-o alcatuire spatiala centrul


compozitional gandit de catre profesionist sa fie acelasi cu centrul element de prestanta
care genereaza campul structural si de aici de fapt rezulta o problema esentiala in plan
compozitional in sensul ca este o pb de principiu initala pentru un proces de compunere
si in acelasi timp este aspectul final al procesului de comp care ramane caracteristic pt
starea alcaturii spatiale respective
In principiu pt profesionist apare o dificultate de rezolvat insensul ca este de preferat
ca sa existe o identitate intre centrul compozitiei si elementul de prestanta , dar
nu este posibil sau nu e necesar intotdeauna

In cadrul unei organizari spatiale, existenta unui element vegetal pe un teren plat, lipsit
de alte elemente asemanatoare, devine elementul de prestanta pentr imaginea
respectiva, este firesc ca perceptia care se desfasoara intr-un astfel de spatiu sa
surprinda din primul mom prezenta acestui element el este elem de prestanta in masura
in care este o caracteristica, o particularitate proprie- este vb de o dimensiune un
arbore f amplu dezvoltat devine elem de prstanta chiar daca terenul respectiv e acoperit
de vegetatie, un tufis pe un teren liber poate fi elem de prestanta relativitatea care
intervine in evaluarea relatiilor de natura structurala si a relatiilor cu caracter canititativ.

Intr-o alcatuire spatiala cu mai multe elem construite relatiile spatiale in primul
and cele de natura cantitativa impun de fapt starea de prestanta a unuia sau
altura dintre elemente si uneori aceasta stare poate sa fie generara de o combinatie
configurativa in ansambul volumelor se distinge prin inaltime un volum si prin masa un
alt volum- dist dintre elem poate sa faca ca aceste 2 elemente sa lucreze
impreuna si sa devina un elem de prestanta care sa lucreze in sine in cadrul
spatiului resp - vb in aceste conditii de fapt de evidentierea elem de prestanta si in
consecinta a unei anumite alcatuiri spatiale prin ceea ce numim silueta, avand astfel
posibil de referit la

SILUETA

1. Silueta locala ma aflu intr-un loc in general f aproape de alcatuirea spatiala


respectiva sau in interiorul ei si in perceptia spatiului imi apare acea parte a alcaturii
spatiale care este mai apropiata de mine

privesc dintr-o parte a pietei catre o alta parte a pietei si am de comentat o silueta locala-
poate sa fie interesanta prin configuratie, prin care spatiul este rpelucrat, sau poate sa fie
ordinara, sa nu trezeasca un interes, sau in zona arcului lui aureliu la louvre si privesti
catre V- silueta caracteristica si f interesanta pt paris- in departare relieful caracteristic al
parisului, cu ridicarea orasului pe panta colinei repsective incununata cu catedrala
Sacre \coeur imagine partiala fiind vorba de o perceptie din interiorul alcaturii spatiale
ale acestui mare oras

2. Silueta surpriza de obicei o silueta care are atractivitate deci imaginea rezulta
legata f strans de un element important de prestanta nu e perceputa treptat de la o
distanta mare, nu e vb de un parcurs indelungt catre acel elem de prestanta, ci datorita
alc spatiale, imaginea este descoperita, intamplator, lucru favorizat de o trama stradala
care nu e geometrica sau de o intrare intrun spatiu, care nu e anuntata de la mare
distanta

3. Silueta cadru in imagine elementul important este un obiect sau un mic grup de
obiectre- im imagine acest obiect se percepe intr-un prim plan in timp ce in al doilea plan
avem de-a face cu o perceptie asupra alcaturii spatiale, asupra sitului, astfel incat cel de-
al doilea plan in care se evidentiaza silueta este un plan fundal
intr-o astfel de imagine, referindu-ne la prestanta putem sa ne referim la prestanta in
sensul obiectului din prim plan, dar este pozibil sa avem de-a face si cu o
prestanta caracteristica siluetei sia tunci in imagine dpdv compozitional apar doua
elemente de prestanta, in planuri diferite, dar ambele implicandu-se in generarea unei
imagini caracteristice dinamica pronuntata a relatiilor- imagine mai atragatoare

4. Silueta globala de ansamblu --- evolutie a perceptiei in masura in care ne


indeprtam sau ne apropiem de un element important - este silueta unui ansamblu astfel
situal in teritoriu incat este perceput din ext de la o anumita distanta- imagini
caracteristice evului mediu si chiar mai tarziu pt ca in general orasul, asezarea era f
inchisa ca realizare spatiala ai intre alcatuirea spatiala a asezarii si restul ocuparii
diferenta era f mare

Vorbind despre element de prestanta si silueta nu trebuie sa neglijam componenta


naturala a sitului pt ca uneori in situatii diferite suntem pusi in conditia de a reliza, de a
ne preocupa cu un aspect compozitional care in imagine se sprijina pe Un fundal
constituit natural deci este vorba de o silueta in care elementul construit apare ca
adjuvant sitului natural. Daca ma gandesc la traseul unei autostrazi intr-o abordare
peisagistica

Scema cu triunghi verde cadru iconjurator si elemente de fundal idee de


prestanta nu inseamna exclusiv inaltime ci in sens comparativ cu ceea ce este in cadrul
respectiv- prestanta putandu-se defini si prin volum fata de volumele numeroase care
constituie cadrul, sau prin material/culoare

Exista siutatii in care dpdv compozitional elementul de prstanta este exagerat,


suprasolicitat

exp flesa enorma a amiralitatii la petersburg flesa realizata pe cupola cladirii principale
a amiralitatii P + etaj+ cupola flesa este enorma pt ca constituie capat de perspectiva
in lungul principalei artere din tridentul din petersburg

Valoarea pe care un element de rpstanta o ia in cadrul imaginii este rezultata in baza


perceptiei, dar este rezultata in mod relativ pt ca este vorba de corelarea sau relatia ei cu
ceea ce este perceput in imagine din sit pt ca in functie de locul de unde se realizeaza
perceptia asupra sitului imaginea poate fi in diferite tablouri ( schema cu albastru)- toate
tablourile au aceleasi dimensiuni pt ca sunt realizate sub aceleasi unghiuri, numai ca
datorita distantei de perceptie, ceea ce cuprinde tabloul, difera.

TIPURI DE REALIZARE A PERCEPTIEI

Referindu-ne la acelasi element de prestanta- perceptia- poate sa fie statica/dinamica


generand cateva ipostaze, dar la acest lcuru trebuie sa adaugam faptul ca perceptia se
poate realiza

Ascendent frontal descendent

FRONTAL
este o perceptie care se realizeaza atunci cand directia de perceptie este orizontala-
privirea este intr-o pozitie efectiv verticala a individului fara niciun efort deosebit al
organului de vedere, al ochiului

In mom in care individul face un efort de imclinare a capului sau de msicare a ochiului
directia de perceptie se modif fata de orizontal, devenind ascendena/ descendenta in
cond unui teren plan sau se poate produce in cond unui teren plat, fortat. Astfel incat
perceptia sa fie descendenta spre elem de prestanta sau ascendenta spre elem de
prestanta.

Aceasta diferentiere pentru imaginea care se realizeaza---- conteaza modul in care in


tabloul de care vorbeam apara elementul de prestanta. In general un acelasi elem de
prestanta luat in consid ca generic, situat in descendenta isi va pierde din valoare ca
integritate si marime a volumului respectiv, in timp ce situat in ascendenta isi va spori
valoarea, fara deci, ca el , in sine ca obiect sa schimbe configuratia. Aceasta face ca
problema constructiei si ocuparii teritoriului intr o topografie variata sa devina o problema
importanta de natura compoitionala.

Imaginati va un relief care in aceasta conditie se pune problema ocuparii sale prin niste
constructii.. NU are importanta ce activ sunt in cladirile resp, dar apare o leg intre tipul si
felul activ din clad resp. Avem de a face cu o ocupare a terenului cu acelasi tip de cladire,
aceeasi inaltime. Rezulta ca obt o ocupare o copmpozitie care reproduce terenul resp., o
ocupare care acopera terenul respectiv. O alta varianta: sa construiasca cladiri inalte in
partea de jos si joase in parte cu cota mai inalta: se realiz dintr un relief vizibil agitat se
realiz o masa uniforma la aceeasi inaltime. Avem de a face cu o neglijare a sitului,
caracteristicilor sitului. A 3 a varianta: constr clad joase in partea de cota joasa si clad
inalte in partea cu cota inalta: rezulta o supralicitare a reliefului existent naural, ceea ce
inseamna, fol termenii cunoscuti: promovarea conditiilor de sit rezulta o accentuare a
conditiilor sitului, o revaluare a caract sitului.

Var 2 nu trb luata in consid(repr anihilarea spatiului, consid o abordre neprofesionista


a sitului, considerata o eroare) Cunosti urb intr un sit dupa modul in care actioneaza de la
inceput asupra sitului respectiv. A nivelat terenul si a realizat constructia pe un teren plat,
ceea ce poate sa apara caraghios in ultim instanta. Sunt la munte , cu teren in panta si
sap pentru a realiz constructia pe teren plat (ac clad se poate construi oriunde, nu numai
in terenu in panta)-adaptarea la sit- constructia trb sa fie rezultata din terenul resp, dar si
cu prelucrari in terenul resp. (ex asemanator Hotelul Mara -Sinaia);

Ex bune: Cercul Militar-pozitie cu anumita dificultate, tinaind cont panta si realiz unui sp
public reprezentativ;

In legatira cu acest element de prestanta: elem de prestanta in perceptie prezinta interes


sau pierde din interes si prin pozitia pe care o are in org spatiala in planimetrie in rap cu
pozitiile pe care le are observatorul :

asezarea unui elem de prestanta pur si simplu incapatul unei artere importante de
circulatie (atunci problemele fiind de o anumita natura) si situatia cu Palatul Amiralitatii
la Petersburg; un ex stralucit: Principalul ax compozitionale de la Luvre spre Defence;
Cealalta situatie: un acees care nu e definit geometric poate fi luat in consid ca
poz favorabila dpdv compozitional: o artera de circ import in raport cu pozitii import
pt asezarea unor elem de prestanta: am putea avea de a face cu un obiect de
perspectiva indepartata; in ultima instanta avem de a face cu o unica stare
compozitionala in cadrul teritoriului.

Acest elem de prestanta def un camp structural.

un elem de prestanta genereaza un camp struct in jurul sau; ac camp e


reprezentat teoretic ca o cupola; nu vb de niste relatii undeva in cerc, dar putem lua in
consid rel care se constiuie si se manif nu numai pe oriz ci si radial catre exterior in cond
in care ceea ce se afla in jurul sau se constituie din eleme cu inaltimi remarcabile, posibil
diferite. IN aceste cond sunt urm situatii teroretice:

DETERMINARE TEORETICA A CAMPULUI STRUCTURAL FORMULE MATEMATICE

Situatia A: Campul struct al unui sg elem de prestanta si care se def fara a fi vb de o


formula matematica f precisa, ci e vb de o formula de imprsie, o formula care se
evidentieze un principiu nu o rel exacta. Rap intre prestanta si mediu/ cadru, raportul
intre inaltimea elem de prestanta si h cadrului,

Situatia B: avem de a face cu 2 elem de prestanta, fie ca le preluam istoric, fie ca


unul din ac elem apare acum, plecam de la interpretarea teoretica, in sensul ca fiecare
prod un camp struct si ele sunt dif calitativ si cantitativ, astfel incat rezulta o intelegere/
interpretare in sensul ca : campul structural global care se realiz se defineste ca
raport intre prestanta 1 inmultit cu prestanta 2 impratit la inaltimea cadrului.
Ce rezulta? Ca doua elem de prestanta situate la o distanta relativ mica intre ele, a.i.
campurile de prestanta individuale se suprapun ele lucreaza impreuna generand un camp
structural unic mai puternic.

In practica sunt 2 sit care pot fi luate in consid.:

situatia de solid comun -----cand 2 elem de prestanta sunt situate astfel sa genereze
un camp struc superior calitativ-

ex: trunurile gemene NY; cand Manhatan se manif ca o aglomerare de turnuri, deci de
elem de prestanta , realiz unui alt elem de prestanta nu avea o val suficient de mare pt a
se impune, el realiz cele 2 turnuri gemene care au devenit elem care coaliza intreaga
adunare a Manhattan ului intr un ansamblu unic. Atunci cand s a prez proiectul el a fost
inteles ca o necesitat, pierduta atunci cand turnurile s au prabusit. Din imag Mnhatanului
lipseste cv, care se realiz unitatea de ansamblu.

Alta situatie este cea a dualitatii: ----doua elem de prestanta sit la o dist in care
campurile struct se suprapun f putin / deloc, atunci se creeaza o dualitate suparatoare, o
dualitate in care 2 elem isi disputa dualitatea fara asemanari de prestanta.

Situatia C: Elem de prestanta sunt mai indepartate a. i. Ele intra intr o rel de
sistem si deci coompozitional se supun acestei nevoi a relatiei de sistem. Este
data si aici o formula de principiu: Prestanta unu la patrat supra Prestanta 2 la
partat + dist dintre ele, totul dintre distanta D si totul supra M. Aceste formule de
princpiupiu au acelasi element, acelasi schelet de constituire.

Ipostaza D: elem situate suficient de departat a i ele nu se relationeaza, dar noi


trb sa avem in vedere ca , dc, teoretic ac elem de prestanta genereaza mai multi / mai
putin in suprapunere niste campuri la dimens diferite in concordanta cu caract lor si
aceea e o situatie in care dpdv comp o vedem din afara in realit spatiului trb sa avem in
vedere ca sit resp e perceputa de unul // altul dintre observatori din locuri diferite si ca
atare daca aici vb de 2 elem de prestanta situate suficient de departat pt a lucra fiecare
pe cont propriu ac lucru e valabil pt perceptia din anumite locuri ale ansamblului, iar din
alte locuri aceste elem in tablou vor aparea f apropiat intre ele. La niv imaginii urbane
comentate ar putea fi o situatie construita intentionat in acest sens, f clar, da rintr o astfel
de situatie ar putea sa apara si elem de prestanta care de fapt in realit spatiala sunt altfel
pozitionate. Imaginea e o realitate in sine, dar imaginea , nu intotdeauna este o realitate
in fapt, a alcaturii spatiale, a organizarii spatiale, ac lucru e esential--- pe care il evid
compozitia dinamica. Fptul ca compozitia e judecata pe plan de noi din afara , ea se
constata in realitate intr un alt fel, de aceea am facut dif dintre imag in reprezentare si
imag in perspectiva.

Schema: in tabloul vizual cu cat ma departez apar mai multe cladiri, Eu trb sa am
in vedere toate posib, pt ca intr o posibilitate o clad poate fi favorizata/ defavorizara in
alta posibilitate. Judec cladirile intr un plan de detaliu in amplasamentul resp. Atunci
cand s-a croit prima organizare a ansamblului dupa traversarea Sennei , nu exista o sol
incheiata pt finalizarea ansamblului, exista insa o solutie de principiu.

Obs 1:Apare o situatie in care ac elem de prestanta sunt mai numeroase si in fct de niste
locuri de observatie, modul de grupare si asociere in imagine este diferit, se creeaza
imagini diferite, deci fiecare din ac elem sunt puse in ipostaze dif, de imagina, atunci noi
ca profesioniste trb sa verficam aceste ipostaza, sigur nu e posibil sa realiz cv care sa
rasp favorabil tuturor posib de observare. Trb sa facem o analiza pa prioritizam
locurile importante pt ca acea clad sa aduca o contributie import la imag orasului,
atunci apare optiunea, adica vom prefera amplasamentul resp pt niste imagini cu riscul
ca din alte locuri sa avem de a face cu niste imag nefavorabile. Rezulta ca orasul nu e o
perfectiune la niv orasului ci e un produs de optiuni.

Observatie 2: Realitatea perceputa numai de cineva profesinist din afara


intregii alcatuiri spatiale------ in realit campul struct se consituie pt un observator din
sp, in jurul spatiului si preungirea spatiului catre locul de observare, acea prelungire luand
o configuratie planimetrica diferita de la o situatie la alta in fct de ce se inampla, in fct de
culoarea de perceptie, de spatiile posibile , libere perceptiei care raman. In ac cond avem
in vedere ca: conf legilor perspectivei, in realitate, in perceptie , din acest punct intra nu
numai ceea ce inseamna elem de prestanta si ceea ce e in jurul lui , ci si ceeea ce este in
prim plan, deci exista posib ca o clad care e in prim plan fata de observator, desi e cu
mult mai neimportanta ca dimens ca elem de prestanta sa apara in imag ocupand in imag
mai amplu decat elem de prestanta resp. Acea persp creeaza, deci o constructie de rel
spatiale adaptata atat spatiului in sine in care exista elem de prestanta cat si relatiile
legaturii in care se afla observatorul. Un obs simplu nu e constient de ac consecinta,o
preia, dar acest lucru trb preluat constient de catre profesionist.

Scheme: Situatia 1: A+B+B+C+....

RITMUL

Avem de a face cu toate ac elem componente ca elem de prestanta, numai ca exista un


loc de obs in care in tabloui (A(A1+A2))de observare nu intra doar 2 elem, exista un alt
loc de unde in tablou intra A+B/; situatiile resp intervin si se combina asa cum e infatisat
in dif ipostaze de org a spatiului.

Pornind de aici ajungem la posibilitatea structurarii in alcaturile spatiale a unor


alcatuiri spatiale care au caracter de continuitate si unitate:

ritmul, ca sucesiune in lungul unei artere, deci in lungu unei directii a unor elem de
prestanta. Ritmul este aceasta succesiune de campuri structurale, o succesiune
mai lax sau una mai rapida, in care campurile struc se suprapun, in aceasta
conditie, referitor la suprapunere/ nesuprapunere conduce la niste variante f diferite de
ritm in cadrul compozitiei.

Trb luat in consid tot ce am spus pana acum si printr o raportare la miscarea observtorului
pt ca ac lucru e evident si pt ce se poate comenta aici, dar e f evident in raport cu ritmul.
Daca ma deplsez pe jos, / bicicleta / masin/ tren aaceeasi stare de ritm se poate percepe
compozitional diferit pt ca viteza are influenta asupra asului ritmului ca dist in care se afla
elem de prestanta.

A ritma o organizare spatiala inseamna sa tinem seama de conditia de deplasare


in care ritmarea respectiva va fi perceputa. De luat in consid. Faptul ca un ritm
poate sa existe/ sa nu existe, dar dincolo de ritm avem de a face cu gruparile de elem
de prestanta ca semne/ semnalizari cu caracter compozitional. Faptul ca la
intrarea pe o artera de circulatie am o asemenea grupare / alta pune in evidenta sensuri
diferite de interes in cadrul compozitiei, pt ca principial altimetria in cadrul orasului ia in
considerare acest lucru. Atunci cand acceasta valoare compozitionala se expr prin elem
de inaltime e normal sa am aceasta cadere, aceasta eliberare in jurul elementului, al
gruparii de interes, de fapt a spatiului se lucreaza f mult in astfel de situatii cu o anumita
putere a semului si deci a simbolului.

O intelegere mai evidenta la nivelul campului structural, e o situatie care rezulta intr un
teritoriu in care avem de a face cu o multitudine de elem de prestanta.
Problemele care apar si impun conditii in practica sunt f dif. Una din probleme este
anihilarea structurala.

Presupunem o artera de circ, de o parte si de alta a acestei arterer avem elem de


prestanta complet dif (P-P+1- cealalta parte P+10) caracterisitc oraselor americane.
Situatie in care lucrurile se judeca la nivel de cartier si prin forta lucrurilor apar aceste
diferente intre un cartier si celalalt. Exista un cartier cu clad luxoase iar pe cealalta parte
avem de a face cu case in ruina. Ceea ce nu e caracteristic in orasul european.
Presupunem aceeasi situatie pe soseaua Iancului- (Pe o parte clad inalte cealalta cladiri
joase)- ce s ar putea face? Principial, vom vedea aceeasi echilibrare. La niv de camp
struct. Avem 2 campuri- unul rosu si unul albastru. Ce putem face pt a uniica cele 2
campuri structurale. Elem caracteristice pt campul struct rosu se reali in campul struct
albastru si invers si se creeaza pt aceasta parte de adiacenta, caracteriza prin elem care
apartin celor 2 campuri struct. Atat vizibil cat si juridic si financiar. Se evid relatia dintre
un amplasament si fiecare dintre locrurile observatorului.

Amplasamentul cel mai favorabil pt o cladire este proprie unuia sau altuia dintre
programele care au fost propuse. Sa optam ceea ce ne impune unul sau altul dintre locuri
in dezavantajul a ce ne impune alte locuri.

O piata urbana ca sp public e rezultatul unor interventii care indif daca sunt realiz
deodata in baza unui aceluiasi plan, dar urmaresc punrerea in aplicare a unor principii
compozitionale. Un al doilea concurs 1981-a fost o act de arhitectura si urb demonstrativ
democtratica, pt ca proiectele au fost expuse intr un mare cort. In consecinta au rezultat
circulatia est-vest pe element comun; realiz unui sp reprezentativ

Berzei- s a insistat pe prelugirea si supralargirea strazii Berzei.

Aceasta piata este un maidan, neorganizat, prin fpt ca nu si gaseste o unitate spatiala,
acest coridor Mihai Bravu-Titulescu constituie o bariera structurala, dar si in plan fizic
config- avem de a face cu o scara a spatiului, de fapt avem 2 campuri struct, de nord si
de sud, ce putem face pt ca ac 2 campuri struct, printr o suprapunere sa conduca la un
ansamblu unitar? Aruncarea unor elem caract ale unui camp struct in celalalt
camp structural.

Inca din 1996-97 a aparut solicitarea unui aviz de constr a unei clad inalte in acest loc, e
vb de o cald veche care ramane pe loc si frontul acesta devine in locul sos Aviatorilor.

Brd-lu o cladire in care initial a fost facuta d eun arh roman, a intrat in conflict, ia la final
a fost un arh francez, realizandu se una din clad inalte urate ale Bucurestiuli, in tp ce aici
erau discutii, se realiz ac clad inalta pe BLD 1 Mai. IN mom de fata exista aceste 2 clad. O
clad care dpdv arhitect e o expresie nereusita, dar dpdv urbanistic este o espresie
reusita, are rol urbanistic pt ca ac clad da finalitate, rost spatiului acesta, in intrarea
dinspre \m Bravu spre P Voctoriei, piata is gaseste o stabilitate cu ajut ac clad care e
totusi in afara pietei. Uneori in rezolvrea unui spatiu putem sa obtinem aceasta rezolvare
prin realizarea unei comp . cu ajutorul unor elem exterioare. La frontul acestui bulevard
apare intr un mod brutal, abuziv, nepotrivit, ea ar fi avut nevoie de prelucrare a spatiului
respectiv. (fie o retragere/ crearea unui largo intre intersectia cu BLD Barbu de la Manta).

O cladire inalta neportivita lng o clad mica si invers, la urma urmei, e o problema de
relatie.

Elemente de configuratie spatiala


Elemente prin intermedul carora un spatiu ia o anumita configuratie.
Configuratia spatiala se evidentiaza compoztional prin ceea ce numim valori de
vizualizare a spatiului valori de vizualizare ale piesajului sau valori de vizualizarea ale
cadrului spatial in masura incare organizarea spatiului respectiv ia in consideratie mai
mult sau mai putin obiectul construit. Sunt 3 categorii de astfel de elem de vizualizare a
spatiului

1. (Nivelul de interventie al profesionistului ) PRIVELISTEA poate sa fie un efect


deosebit chiar si atunci cand nu exista nicio interventie- ne aflam undeva in natur, intrun
loc de unde ne delectam cu o proveliste in peisaj. Nu orice loc poate sa faca favorabila o
priveliste. Ce este imp pt o priveliste ? in afara situatiei in care putem considera o
perceptie panoramica, deci situarea observatorului intr-un loc de unde poate sa
priveasca si sa cunoasca situl de jur imprejur, privelistea este imaginea care
rezulta in cadrul unui camp vizual se impune in spatiu o conditie, anume limitarea.
Din spatiu, pt a vorbi de o priveliste, avem in vedere o limitare a spatiului,
TIPURI DE LIMITARI ALE SPATIULUI PT A CREA PROVELISTEA
------o limitare care este prezenta in tablou. Aceasta limitare se poate realiza prin
natura locului- un acces care nu e usor rectiliniu, ajunge la un mom int-un loc de unde
existand o vegetatie de o aprte si de alta se deschide ceea ce numim priveliste
------limitare CARE se poate realiza prin constructie- apare FRAGMENTAREA
PRIVELISTII interesanta ca relatie spatiu construit sp interior si sp exterior. Sunt
multe programe si istoric vorbind situatiile in care in alcatuirea spatiului cosntruit se avea
in vedere existenta unor parti ale spatiului cosntruit care sa aiba o prima functiune in
sensul relatiei cu exteriorul, logia, pridvorul, galeria, sunt elemente spatiale care au
acest sens. In felul acesta spatiul exterior este adus in interior.
Logia in palatele venetiene este celebra, a fost preluata in palatele brancovenesti, nu
formal ci perfect inteleasa ca spatiu de relationare cu ceea ce inseamna privelistea-
exteriorul. Fragmentarea care apare in general la unele logii si la galerii da de fapt un
anumit sens imaginii privelistii in ansamblu datorita contrastului intre primul plan
construit si planurile ulterioare care se indeparteaza.

Curs 5 11 ianuarie

Capitolul 3:

Elemente de configuratie spatiala-elem caracteristice de configuratie spatiala

3 categorii de config spatiala-care in fct de context genereaza tipuridiferite de


imagine

PERSPECTIVA

Perspectiva-efectul de perspectiva fiind in perspectiva conceptiei si recunoasterile din


perceptie a celei de a doua valori de indivdualizare.

Perspectiva- portiune de priveliste, o parte din priveliste care e incadrata,


determinata, limitata in special lateral, ceea ce face ca perceptia sa fie
indrumata in mod natural catre un obiect care are o importanta de cele mai
multe ori functionala, dar nu intotdeauna, dar care are importanta dpdv al
spatialitatii, in cadrul persp este centrul de perceptie, elem de prestanta in
cadrul spatiului.

Putem avea de a face cu ai multe elem de prestanta. Perspectiva sa se realiz in raport


numai cu unul din ac elem de prestanta si aceste elem care constituie elem de fixare al
elementului de perspectiva sa nu fie cel mai important elem de prestanta.

IN ansamblul compozitional avem de a face de multe ori cu situatii contradictorii. In


cadrul privelistii efectul de perspectiva inseamna punerea ellementului de prestanta intr o
anumita conditie. Inseamna ca elementul de prestanta se afla la o distanta fata de
observator, ceea ce determina f clar directia de perceptie.

In spatiu elem de prestanta atrage atentia in mod natural , dand directia de


perceptie. In fct de ac directie sau linie de perceptie se defineste geometric tabloul in
cadrul campului vizual, in consecinta se def compozitia peisajului respectiv.

Pentru ca aceasta directie sa fie nu numai semnalata, dar si precizata f clar in cadrul
spatiului, avem nevoie de un culoar de perceptie, un culoar care se constituie in lungul
liniei de perceptie. Acest culoar fiind definit de o incadrare.

Nu avem cum sa limitam in priveliste efectul de perspectiva. In aceste conditii ef de


persp se caracterizeaza cantitativ, prin rapoarte de dimensiuni si in general fiind
vb de rapoarte avem de a face cu punerea in relatie a dimensiunilor apartinand la doua
sau mai multe componente.

Intr o singura conditie avem de a face cu punerea in relatie a unui elem. -Cap de
perspectiva. Se caracterizeaza prin inaltime si latime. Ca obiect/prezenta frontala putem
vb de un element care se evidentiaza prin volum, suplete inaltime, altfel relatiile care
constituie rel dimensionale sunt intre lungimea liniei de perceptie, adica dist dintre
observator si obiect , cap de perspectiva si inaltimea obiectului care este cap de
perspectiva, avem pe de o parte dist dintre ob si elem de prestanta si latimea
culoarului.

Este vb de caracteristici in cadrul profilului transversal, Luam in consid raportul dintre


latimea culoarului si inaltimea fronturilor latrale. Prin compozitie, acest raport nu e
obligatoriu a se constitui la o anumita valoare, dar acest lucru trb urmarit in sensul ca
efectul de perspectiva e cu atat mai pregnant cu cat raportul intre lungimea pe care se
efectueaza perceptia si latimea culoarului e in favoarea lungimii culoarului. Un culoar cu
cat e mai lung atat efectul de persp e mai pregnant.

MIJLOACE DE RALIZARE A FECTULUI DE PERSPECTIVA

-PARAVAN VERTICAL JOS CULOAR CU H MICA


Inaltimea incadrarii acestui culoar are o importanta pt efect, pt o anumita determinare a
efectului, dar trb subliniat fpt ca efectul de persp e posibil in unele situatii in conditia in
care acest paravan vertical e relativ jos, adica de h mica, sub orizontala de vedere/
orizontala ochiului. Dpdv compozitional, uneori e suficient, ca un ef de persp care
se realiz prin marcarea culoarului repsp prin interm unor borduri. A gandi un
pavaj intr un sp mai larg a unei piete in care desenul urmareste sugerarea unui culoar,
precum se spune, un covor catre obiectul cel mi important sau catre un ob care are o
anumita valoare cu caracter decorativ devine suficient pt a creea uun efect de
perspectiva care evidentiaza importanta ob resp.

- CULOAR INCHIS PE O SG PARTE

Dpdv al mijl de realizare a efectului de persp avem posibilitati deosebit de multiple. Ceea
ce realizeaza prin ceea ce propune sa fie in concordanta cu natura, caracterul spatiului
resp si deci cu importanta obiectului este pus in valoare. Efectul de perspectiva se poate
realiza si intr o conditie speciala care pt a sublinia si marca acel culoar de perceptie sa
folosim numai inchiderea pe o singura parte a culoarului, numai cu un front
vertical.

Acest lucru nu se poate defini gratuit, de exemplu dc avem de a face cu o artera de


circulatie in interiorul unui ansamblu construit. Marchez frontul numai pe o singura pare,
pe cealalta avem de a face cu niste cladiri care nu intra intr-un front care are o asezare
neordonata. Acest lucru nu mi serveste pt a creea un ef de persp care se afla la o
anumita distanta.

In schimb daca avem un ansamblu construit pe o faleZa a unui curs de apa atunci frontul
constr poate sa se constituie ca front consrtuit vertical ca un efect de perspectiva. Ma
refer in cond in care acelasi efect definit in plan vertical unilateral e posibil de
realizat in conditia in care am de a face cu un front constuit f clar, o artera de
circulatie si un sp deschis caracterizat in sine, de ex cursul de apa, astfel persp se
constituie intr un obiect, astfel ef de persp se constituie in afara contextului de
simetrie.

ELEMENTUL CAP DE PERSPECTIVA

Elementul care constituie un cap de perspectiva. Fiind vorba de acel culoar de mai
devreme de observator si de capul de perspectiva.

Acest cap de pers intr o generalizare principiala

1. poate sa fie o constructie elansata , de tip coloana, o clad f inalta,


2. poate fi in alta Varianta o constructie masiva care se rremarca printr un volum
simplu sau compus
3. poate fi o constr tip poarta arc de triumf, ceea ce inseamna un volum a masei sale
eliberata in spatiu, fiind un elem care nu se evid prin volumetrie deasupra terenului ci se
evid printr o anumita prelucrare.

Un ELEMENT decorativ vegetal sau mineral (un pavaj) o fantana , o oglinda de apa.
Aceste elem pot avea valoare de perspectiva conditionat, adica in anumite situatii, astfel
aceste situatii sunt determinate de relatia intre perceptia de catre observator si
oiectul respeciv. Avem de a face cu perceptie oriz frontala/ perc ascendenta/
descendenta.

Elementul tip coloana e un elem care este posibil de amplasat intr o


perceptie oorizontala. El e avantajat de pozitia ascendenta si dezavantajat de cea
descendenta.

Elementul de tip volum construit masiv e posibil de amplasat si in


perceptie ascendenta si orizontala.

Volumul de tip poarta posibil in perc orizontala si ascendenta, cea


ascendenta fiindu-i favorizanta. O percepetie favorizanta= perceptia care mareste
efectul. Acelasi spatiu, acelasi lucru in spatiu perceput din pozitii diferite in conditii
diferite poate sa genereze efecte diferite, desi in sine el e acelasi, efectul prin impresie a
observatorului poate fi diferita.

Elementul tip parviu floral/pavaj posibil de amplasat cand avem de-a face
cu o persp descendenta.

Dc suntem intr o sala de spectacol, la parter, avem o imag a salii, la o loja sau balcon-
avem asupra salii o alta imagine. Componentele sunt aceleasi, dar impresia e alta.

Sp vazut la niv ochiului pare mai mic decat acela vazut de la inaltime.

SP vazut de sus in jos pare intotdeauna mai mare , amplu, pt ca sp se def mai
cuprinzator. Imaginea, de ex de la etajul20/30 a manahttan ului iti lasa impresia unui sp
mut mai mare la nivelul strazii, iar daca vedem de jos in sis, imag unui sp e mult mai mic.

4. de parviul floral/ pavajul, care nu exista dpdv comp cand avem de a face cu o persp
ascendenta, el devine interesant atunci cand avem de a face cu o perspectiva
descententa. In principiu, nicioddata cand persp e descendenta, ptrin toopografia
terenului nu amplasam o cladire importanta pt ca isi pierde din valoare, de a aduce un
aport compozitional.

Intotdeauna cand avem de a face cu o perceptie descendenta accentuata-


descendenta si e totusi necesara o organizare arhitecturala de spatiu in captul
culoarului de perceptie, atunci acea constr tr sa fie de H MICA !!!!!!!, sub niv
orizontalei si trb sa avem o grija deosebita pt ceea ce inseamna realiz acoperirii
constructiei respective, acoperisul pt ca acesta devine elem de interes intr o pozitie
ascendenta. O strada in descendenta spre o oglinda de apa/ faleza nu va fi niciodata
inchisa pt ca ef de persp se constituie astfel asupra oglinzii de apa si asupra sitului.

TIPURI DE EFECT DE PERSPECTIVA

Efectul de perspectiva in alcatuirea spatiala este determinat si de asezarea elementului


care constituie capul elem de persp. IN principiu e vb de un elem care are o anumita
prestanta si care se afla in cadrul tabloului in cadrul culoarului de perceptie, dar mai mult
de atat luam in discutie pozitia acelui obiect.
Atunci putem avea in discutie mai multe tipuri de efect de persp dincolo de ce am vazut
anterior ca

EFECT DE PERSPECTIVA FRONTAL/ ORIZONTAL ASCENDENT/DESCENDENT

EFECT DE PERSPECTIVA DIRECT FRONTAL

Atunci cand culoarul de perceptie e recfctiliniu si cand obiectul se afla in


capatul acestui culoar. El constituindu se in consecinta prin insumarea celorlalte
caracteristici necesare de care am vb anterior.

Putem avea intr o cond asemanatoare, dar nu identica situatia in care culoarul se
opreste dpdv spatial intrun front sau cladire care nu indeplineste conditia de a
fi un elem important de prestanta. Rolul elem de prestanta in calitatea aceasta de
cap de persp il poate prelua o alta cladire care se afla in al doilea sau al3 lea plan , astfel
se constit un fel de persp frontal.

Capul de persp resp nu e in contact direct cu spatiul unde se consuma efectul respectiv,
de ex: Imaginea care se constituie la NY, unde cladirea inalta realizata de Gropius peste
gara centrala a orasului genereaza o astfel de imagine, gara e realiz intr o piata centrala
care segmenteaza artera princ, liniile de teren fiind subterane. IN lungul bulevardului se
creeaza o imagine de acest fel. Perceptia direct sa indirect a capului de persp se poate
realiz s in conditiile in care efectul nu e frontal ci se realiz un efect lateral, avem de a face
cu un ef de persp directa/ ndirecta laterala.

EFECTUL DE PERSPECTIVA FRONTAL PE TRASEU CURB

IN sensul ca elem de prestanta apartine unui din cele 2 elem cadru al efectului de persp.
Acest efect de persp e avantajat de traseul curb al strazii, adica efectul e sporit,
ceea ce e valabil, in efect sporeste. IN conditiile respective, in gen traseele curbe ale
strazilor favorizeaza realiz unor efecte de persp deosebit de interesante, pt ca o cladire
care e un element de prestanta poate sa se afle/ sa participe, datorita
modificarii pozitiei de perceptie sa ajute la realiz unor imag diferite. Aceasta
fiind o caracterstica de mobilitate in cadrul spatiului.

In legatura cu aceasta trb sa retinem fpt ca la o strada pe un traseu curb exista o


diferenta privind conditiile de participare la imagine intre frontul concav si cel
convex. Intotdeauna fr concav e cel valabil , favorabil pt amplasarea unor clad
importante pt ca datorita curburii primeste perceptia in mod favorabil, in timp ce
frontul conve nu e fav unor astfel de constructii, pt ca perceptia sterge frontul resp.

EFECTUL DE PERSPECTIVA DESCENDENT

Descendenta este un lucru, o situatie a conditie toopografice a terenului care genereaza


niste efecte de perspectiva cu anumita particularitate. E vb de efecte de prespectiva
care se topesc de fapt intr un spatiu in organizarea spatiului, asa incat situatiile resp
pot fi realiz ca efecte de desfasurare sau efecte de silueta.
O Situatie speciala e atunci cand in cond in care observatorul si elementul de
prestanta se afla pe o aceeasi cota, pe orizontala de perceptie, dar intre cele 2
pozitii se remarca o declivitate a terenului, in sensul ca terenul este scobit. Aceasta
situatie poate sa fie prin folosinta naturala a terenului fara o intereventie sau poate fi prin
amanajare.

O astfel de rezolvare compozitinala e descoperita si utilizata relativ intens in peisagistica


engleza, cand realizarea amenajarilor peisagiste, a parcurilor in cadrul unor domenii
nobiliare cauta astefel de situatii. Exista o decivitate mai adanca sau mai putin
adanca se numeste caldare, astfel incat in amenajarea peisagistica accesul spre clad
importanta spre sediul nobiliar, spre castel e intrerupta de cursivitatea , liniaritatea ei.
Astfel incat accesul catre palatul resp se poate face pe o circulatie care se desparte
mergand pe liniile de cota ridicata ale reliefului respectiv, spre buza caldarii. O amenajare
peisagistica prin plantare masiva in exteriorul circulatie si o plantare pe grupuri e de asa
natura incat sa lase o percepere valabila catre castel traversand aceasta pajiste.

De aici rezulta mai tz o org spatiala care in spatiul circular verde, organizat in consecinta,
fie ca se realiz pe un plan circular, geometrizat sau patratic, este o maniera de abordare
peisagistica a spatiului care a fost preluata in consecinta sp urban a pietei
urbane.

Formele sub care se realiz acest bulingreen permite o percepere descendenta , care e
mai cuprinzatoare, care e mai de efect decat perceptia la nivelul orizonatalei asupra
spatiului.

O rezolvare de acest tip este rotonda scriitorilor in cismigiu.

In lungul axului rezolvarea peisagistia a parviului se incheie in apropierea aleii traversate.


Ceea ce inseamna bandoul floral sa se inchida.

In sectiune transversala se realizeaza o decupare in adancime a spatiului, exact unde se


produce incheierea bandourilor florale. Se citeste de pe alee dar nu se citeste in
perceptia generala in lungul parviului axului principal. Starea deplorabila a cismigiului a
estompat aceste rezolvari.

Perceptia descendenta o perceptie care nu poate fi neglijata. Sunt preluate teritorii cu


o topografie relativ agitata, cu pante ridicate. Aici intervine in primul rand o stiinta si o
tehnica a asezarii orasului pe astfel de pante. Apar si considerente de ordin compozitional
si estetic. Perceptia de sus asupra unor obiecte conditie in care acoperirea moderna prin
terasa e o acoperire dezavantajoasa, care produce o inasprire si deteriorare in planul
imaginii.

In Laussane Reglementarile permit realiz unor constr noi in terasa cu cond ca terasa sa
fie amenajata coresp dpdv peisagistic. Versantul principal pe care s a realiz la inceput
orasul se constituie pe o cota de cateva sute de ha de la parte ce a mai de sus pana la
malul lacului. Strazile princ sunt realiz in lungul pantelor. Astfel imaginea de sus a
orasului pun in evidenta toata aceasta asezare a orasului.
Tot la Laussane exista o cladire a prefecturii, cladirea administrativa, initial era situata la
o strada de cornisa a orasului, nevoia de parcare e nevoie sa se faca o constructie de 4
niveluri. Accesul carosabi la clad se face printr o bretea carosabila prin spatele ei, care
initial era o zina verde, pt ca aici toata terasa peste parcare e amenajata peisagistic.
Aceasta gradina e o continuitate a spatiului din interiorul cladirii administrative.
Topografia locului permitand o perceptie a spatiului in descendenta sau ascendenta e
unul dintre datele terenului care devin cele mai interesante in cadrul preocuparii pt o
anumita organizare cmpozitionala pt ca accesul spre o clad import prezinta interes in
raort cu ac agitatie, combinatie a declivitatilor terenului respectiv. Sunt unele cond care
anuleaza o astfel de declivitate creand o persp monumentala spre ob respectiv. Impune
monumentaliatea.

PERCEPTIA DINAMICA

Perceptia dinamica este accentuata. Intr o asemenea perceptie dinamica apar niste
robleme pt ca nu orice ob de prestanta suporta o miscare in perceptie in cadrul
imaginii, in sensul ca in imaginea c care o perceptie progresiva asc/ desc e de urmarit,
de ex: ansamblul olimpic din 1956 la Osaka la o cota de nivel ridicata. Acest ansamblu
surprinde o sala de sport, anexe, turnul olimpic cu flacara olimpica. Pentru ca ajungand
aproape de trepte turnul sa dispara complet din erceptie, urcand treptele, dupa aceea
apare in perceptie partea de sus a turnului, simbolul, astfel incat urcarea treptelor face
ca turnul sa se expuna si sa intre in perceptie.

AXA

Mijloc compozitional si de valorare a sitului organizat dpdv functional si


configurativ sprijinindu-se pe un element linear de plan ca legatura intre doua
sau mai multe locuri specifice

1. Axa se defineste atat compositional configurativ cat si functional

2. Se sprijina pe o linie de plan, un element linear de plan

3. Face o legatura intre doua sau mai multe locuri specifice

Axa nu este un spatiu linear oarecare sunt necesare acele locuri specifice , daca nu
avem de-a face cu niste locuri specifice, indifferent daca alte carcteristici sunt depistabile
in spatiu, nu avem de-a face cu o axa de compozitie. In aceste conditii axa are rolul de
a directiona, de a ordona si de a uniformiza in spatiu

Principial este vorba de a defini foarte clar cel putin doua locuri de interes,
locuri in care se intampla ceva, locuri in care in sine sunt definite compositional- marile
axe in marile compozitii urbane sunt legaturi intre spatii urbane importante, intre piete
urbane
Faptul ca axa ordoneaza inseamna ca de fapt o axa este cadrul potrivit pentru a realiza o
anumita succesiune in lungul el si spunem ca ordoneaza pentru ca intr-o alcatuire urbana
dezordonata, introducerea unui ax, impreuna cu ceea ce axul adduce cu sine creeaza o
anumita stare de ordine.

Spre exp ritmarea- in mom in care in lungul axei indifferent de modul in care este
construit, ocupat teritoriul apar si se realizeaza niste elemente in ritm lucrul acesta
impune in intregul teritoriu o anumita ordine, chiar daca nu avem de-a face in lungul axei
respective cu un cadru unitar in sine, iar aceasta ordine la randul ei unifica termenul de
unificare se refera indeosebi la procesele de restructurare- compozitie prin organizarea
urbana a unor spatii

Caracteristicile unei axe sunt date de ----

1. Capete
2. Traseu

AXA CA TRASEU

Traseul axei este de fapt definit in interiorul texturii alcatuirii urbane respective, in
general, a vorbi despre un traseul axial inseamna a te referi la o artera de ciruclatie
indifferent daca este prevazuta pt o circulatie carosabila sau numai o circulatie pietonala

s-ar putea presupune ca vorbind despre un traseu, vorbim de un traseu liniar. Traseul,
intr-adevar este linear, dar nu este obligatoriu reciliniu , nu trebuie inteles faptul ca
axul inseamna un spatiu linear rectiliniu.

Un traseu sinous poate constitui un ax atata timp cat el indeplineste acele


cerinte de determinare a axului- face leg intre 2 sau mai multe locuri, serveste la o
directionare, unifica organizarea spatiala in cadrul teritoriului

AXE VIRTUALE CA EXCEPTIE A TRASEULUI

De asemenea trebuie pusa in evidenta o exceptie existenta in compozitia urbana a unor


posibile axe virtuale, axe care nu stau pe o linie, pe un element linear efectiv de plan,
dar ele se definesc linear in spatiu

Daca luam in considerare planul general de ansamblu al romei- piata capitoliului si piata
catedralei sf petru- sunt constituite pe baza unui ax compositional principal axul interior
al spatiului- piata sf petru se afla de fapt in continuitatea esplanadei care de fapt
prelungeste axul principal al ansamblului- este vb de un ansamblu axial realizat, sprijinit
pe un ax compositional la nivelul teritoriului mai larg

Nu exista o leg lineara directa intre ans sf petru si p.ta capitoluliului, exista insa un ax
virtual- din piata capitoliului perceptia in contextul privelistii in descendenta
asupra romei suprinde relatia lineara de la capitoliu la sf petru

CAPETELE AXEI
Capetele axului sunt de cele mai multe ori legate de efectul de perspectiva de care
vorbeam.

In cele doua exp lucrul acesat este evident pt ca spatiile sunt construite astfel incat
efectul pricipal compositional este efectul de persp asupra cladirii capitoliului primaria
veche a romei din piata de jos si apoi prin urcarea scarii gigantilor spre piata de sus alta
imagine de la raul arno la catedrala- perceptie cu effect de persPectiva intr-o perceptie
progresiva in lungul axului respective

In alte situatii axele transversale au o adancime insemnata conducand in diferite


locuri importante, interesante ale orasului ai fiecare dintre aceste locuri se poate consitui
ca un ansamblu ai un asemenea ax sustine consistenta compozitionala a unei intregi zone

1. SPATIU CIRCULAR / 2. PATRAT / 3. DREPTUNGHIULAR

1.Definit de un front circular presupunand aceeasi arh ne aflam intr-un spatiu care are o
particularitate prin configuratia sa, dar nu are orientare pt ca de fapt pe
desfasurarea planului vertical nu gasim niciun element care sa consituie, sa se defineasca
ca element de interes, care sa atraga atentia in mod special

2/3. apare o diferentiere intre laturi la spatiul dreptunghiular si o diferentiere la


ambele in existenta acelor intranduri ale diedrelor facute de planuri verticale si
care determina axele diagonale deci aapre oa numita particularizare a locurilor in
cadrul spatiului datorita diferentelor intre trei tipuri de axe

In celelalte situatii compozitia nu ne ofera imf cu privire al asezarea in trama stradala si


nici la o orientare compoztionala, lucru care in general lispeste compozitia locului
respective de particularitate. Asemena situatii aproape ca nu sunt posibil de gasit in
constructia urbana, decat intr-o abrdare neglijenta, contemporana a locurilor pt ca numai
prin a lua in consideratie faptul ca intr-un spatiu se intra si se iese din el este dj un
motiv care genereaza un support pt orientare si pentru asezare in textura.

1. Spatiu circular

Asezarea in trama in aceste conditii este rezolvata. Avand in vedere ca pe fronturile


circulare, intrarea acestui ax si iesirea se realizeaza printro organziare spatiala
proprie locului respectiv si ca aceasta organziare devine element important si element
subordonat sau doua elemente de aceeasi valoare care particularizeaza spatiu, spunem
ca acest ax support este in acelasi timp si un ax constitutiv pt ca spatiul nu numai
ca este fixat in textura, dar el se si organizeaza in raport cu acest ax. In spatiul
respective, prin intermediul lui, apare dominanta, elementul dominant- in toata
desfasurarea fromtului circular apar elemente simple sau complicate, porti, care devin
posibile dominante ale spatiului

In cealalta ipostaza tot a unui spatiu circular, aceasta calitate dubla de ax support
sau ax consittutiv se desparte pe doua axe- ax support si ax constitutive . de data
ceasta elementele care sustin axul constitutive fiind independente de axul
support, fiind elemente numai ale axului consitutiv. Axul constitutiv, spre deosebire de
axul support ramane in interiorul spatiului, cu unele exceptii iese in afara acestora in
cazul sistemelor, combinatiilor de spatii.

AX RINCIPAL/ SECUNDAR / AUXILIAR

In sistemele spatiale, sistemul de axe se complica renasterea dechide acest drum pt ca


in baroc spatiile organizate sa evidentieze uneori sisteme f complexe axiale

Spatiu sta, este legat in trama de axul support.axul support deci intra si iese
din spatiu, iar sensul acesta este generat de ideea relatiei sp respective cu ceea ce
inseamna alcatuirea urbana in teritoriu- daca nu cumva sp resp este centrul acestei
alcatuiri si se afla undeva in alta parte, atunci intotdeauna rel lui cu centrul alcaturii,
evidentiaza acest sens de intrare in spatiu, deci a spune ca axul constitutive intra si iese
din spatiu este de fapt o exprimare relativa.

Axul support, axul pe care sta spatiul in configuratia lui are un ax constitutive
principal care este ax transversal si care este legat in primul rand de
dominanta in cadrul spatiului dominana insemnand in conf acestul spatiu, absida,
ar fi putut fi o alveola legata de o construictie importanta.

Avem situatia unui ax constitutive principal care este in legatura compozitionala cu un ax


consitutiv secundar, cel care defineste spatiul respective pe lungimea sa. Este posibila
existenta si a unor axe constitutive auxiliare toate aceste axe constitutive care sunt aici
ax principal, ax secundar, ax auxiliar trebuie sa indeplineasca calitatea precizata prin
def sa faca o legatura de perceptie intre doua locuri importante- daca axul consitutiv
principal e definit in primul rand de dominanta, nu poate ramane in cealalta parte fara
sprijin- ai intotdeauna un ax constitutiv inegal ca importanta trebuie sa aiba un element
de sprijin si in partea opusa locului imp

EFECT DE PERSPECTIVA TELESCOPIC- dinamizare a imaginii in spatiul respective

De la poarta pana la iesirea din Piata bisericii Madlene- avem de- face cu 4
profile transversale perceptia frontonului bisericii madlene in care sunt perceputie
in fatada 6 coloane ajunge ca treptat sa se treaca la 8, apoi la 10, apoi la 12 coloane in
mom in care ajungi si se vede in integralitatea fatada bisericii- acesta este un exp de
dinamica compozitionala in perceptie- lucru insusit de orasul vechi, classicist

1. Axul nr 1 serveste locul cel mai imp al alcatuirii urbane respective locul in
care se asociaza cu axul de cat a2a. urmand sa se asocieze cu un ax de cat 3- un ax de
cat superioara nu se poate termina, sprijini intr-un ax de categorie inferioara

Acest lucru duce la rez functionala a circulatiei pt ca atunci cand evaluezi o trama
stradala urmaresti aceasta ierarhizare o strada cu un profil transversal de o anumita
importanta intr-una cu o imp mai mica= greseala

2. Cel de-al doilea loc ca important ape ax avem de-a face cu o strada. Pe ea se
afla o cladire imp care isi rezerva un sp de detenta in fata ei- prezenta cladirii genereaza
pe aceasta strada un ax in capatul caruia cladirea marcheaza locul important al axului
respective pt ca acest spatiu sa exprime o compozitie- pe frontul de vizavi axum trebuie
sa aiba un elem de sprijin- poate sa fie o fatada, alta decat restul fatadelor, la o anumita
organizare a traveii sau la expunerea pe fatada repectiva a unei logii, balcon, altceva ce
nu se afla pe restul frontului respective ca mod de tratare. Este vb de nevoia ca orice
ax sa fie semnalizat macar in partea opusa obiectului important pe care il pune
in evidenta prin axialitatea respectiva

Aceasta axialitate trebuie sa fie urmarita in orice alcatuire de spatiu- sp public, sp intre
cladiri , evitand simetria si preferand asimetria axul este obligatoriu intr-o
stare de simetrie, dar simetria nu este obligatoriu intr-o conditie de axialitate,
dar e nevoie de echilibru

COROBORAREA IN SISTEM DE AXIALITATE

Coroborarea in sistemul de axialitate prin intermediul acestor locuri aceste axe ca


linearitate nefiind vizibile decat prin intermediul conexiunii vizuale intre locurile
respective- sunt situatii in care linearitatea sa fie expusa, vizibila, in modul in care se
organizeaza pavajul

Ca legatura cu ceea ce inseamna efectul de perspectiva- capatul unui ax- in multe situatii
inseamna a ne referi al un efect De persp de capat- efectu de persp este cel de care am
vb in prima aprte- persp directa sau indirecta in general problema echilibrului in
spatiu apare in procesul de restructurare deci atunci cand intr-o constructie
existenta a orasului se intervine cu un aport contemporan, deci cu ceva nou care
trebuie sa fie asociat a ceea ce exista in semnsul edificarii unei compozitii

EXEMPLE DE SITUATII

1. Spatiu- effect de perspectiva directa, laterala in dreapta nu e acelasi lucru


cu ce e in stg- in stg marcare pe inaltime, in dreapta, marcare de masa de asezare, de
ocupare a teritoriului- este o posibilitate de echilibru cand nu ne intereseaza un effect
de persp frontala, axiala, ne tenteaza persp laterala cu un elem inalt, echilibrarea se
poate face in partea cealalta printr-o masa construita- evidentiaza starea de agitatie

2. Situatia cand avem o cladire existenta care are o anumita dominana a


spatiului, o cladire care are un portic si treebuie sa contruim pe cealalta parte,
nu inseamna ca e obligatoriu sa propun o cladire identical ca cea care exista, se poate
contrui o cladire contemporana cu elente de finsaj respective, avand insa grija la nivelul
gabaritelor cladirii,- se creeaza o stare de echlibru

3. BCU- acces prin supralargire pe colt, relatie cu cladirea mai veche a muzeului Amman

4. Strada- pe o parte p+1, pe cealalta p+10 situatia sos iancului unde cartierul
vechi exista de dianinte de razboi, la sf anilor 70 se realizeaza blocuri p+8, 2 fronturi
discordante problema disimularii

VARIANTA 1 - cladirea inalta este indeparata de la strada distanta la carosabil este mai
mare decat dist la carosabil a cladirilor joase- principiu invers de parghie, de modul cum
actioneaza parghia care o anumita folosinta in urb ----------- cladirea in cadrul perceptiei se
estompeaza, se topeste putin,
VARIANTA2 = organizarea unui volum premergator catre strada care sa fie premergator la
scara cladirilor de vizavi, care sa aiba aceeasi functie comerciala,
VARIANTA 3- acolo unde este posibil inlocuirea cladirilor joase cu cladiri inalte care sa
sustina frontul cladirilor inalte,

VARIANTA 4 - se realizeaza o cladire inalta pe frontul cladirilor joase undeva pe traseu,


dar care in cadrul tabloului intervine cu o participare si se obtine in imagine o echilibrare .
stare de echilibru in care greutatea fronturilor cladirilor inalte este balansata de
imensitatea spatiului liber si greutatea importantei acelui spatiu

CURS 6 18.01.2016

Calitatile constitutive, fizice ale spatiului

E vorba de finalitatea la care ajunge profesionistul, plecand de la idee, nevoie si in al


doilea rand activitatile abstracte, care sunt deasemenea o finalitate, numai ca ele nu sunt
o finalitate care sa stea in integralitatea ei, pt ca e acea integralitate care se constituie in
interiorul fiintei umane E vb de aceste calitati abstracte. Spatiul poate fi tensionat, poate
sa impuna spaima, buna dispozitie, veselie, fpt ca un sp poate sa duca la contemplare.
Ele intr-un fel sunt o consecinta a expresiei fizice, concepute de catre profesionist. UN sp
tensionat- un spatiu care rezulta dintr o alcatuire a componentelor spatiale, care se
dovedeste ilogica sau care se dvedeste a avea niste relatii ilogice. Imaginea mentala
creeaza disponibilitatea de actiune pt fiinta umana. Aceasta e o consecinta a acestei
calitati abstracte.

Referitor la calitatile fizice ale spatiului acestea pot fi comentate in raport cu 7 repere de
calitate constitutiva. De fapt putem lua in considerare ca sunt 7 feluri, tipuri de calitati
constitutive, pt ca e vorba de caracteristici efective fizice ale spatiului care intr-un
comentariu de calitate devin calitati efective ale sp respectiv.

1. DIMENSIUNEA

O prima calitate este dimensiunea . Nu e f greu de comentat aceasta calitate pt ca in


fond tot ceea ce facem ca profesionisti ne gandim si luam in considerare aceasta
caracteristica, care este dimensiunea in spatiu a obiectelor in spatiu, dimensiunea
spatiului. In acest sens, nu ne referim la faptul ca apreciem dimensiunea in sine ca mare
sau mica,, acest lucru relationandu se cu problemele de functionalitate, in raport cu ceea
ce inseamna nevoia in ordinea respectiva.

Acest lucru se refera la relatiile de raportare dimensionale, o raportare atat a unei


dimens spatiale, la dimensiunea normala umana a omului ca individ, pt ca omul
aflandu se in spatiu in mod inevitabil, inconstient, realizeaza ac raportare. In al doilea
rand raportarea in sensul relatiei intre dimensiunile spatiului. Avem de luat in
considerare, in consecinta, proportia.
SCARA

1. Pe de-o parte o scara generala, ordinala, care e raportul intre diverse dimens ale
spatiului, aici extindem ideea raportului intre parti ale spatiului, intre componente ale sp,
ceea ce extinde ideea de comparatie, de la plan la volum
2. pe de o alta parte scara umana a spatiului, care e o comparatie intre dimensiunile
fizice ale spatiului sau ale unor componente ale spatiului si dimensiunile de existenta de
stare ale individului uman.

In prima situatie scara ordinala, sigur ca coteaza masura in care fronturile unui sp urban
se relationeaza cu dimensiunile in sine ale spatiului.

Ex : o piata urb spunem ca e corect dimensionata atunci cand avem un raport convenabil
intre lungimea si latimea pietei. Un spatiu in care acest raport trece dominant, in sensul
predominantei lungimii sp respectiv, depasind 1/5 din raportare, atunci nu mai putem
raporta spatiul respectiv ca piata. Deci o scara a dimensiunilor principale caraceristice
ale sp e definitorie, dincolo de aceasta, o raportare in sensul scarii a unei cladiri care se
afla intr-un spatiu si dimens principale ale sp liber respectiv, deasemenea genreaza in al
doilea rand caracteristici ale spatiului.

O rel de dominanta creeaza o anumita impresie de calitate, o dominan intre


spatiu si cladire. Comparati de ex Piata veche din Brasov cu cladirea primariei si cea
din Bistrita, unde acest raport de dominanta se inverseaza intre obiect si spatiu.

De asemenea , scara de natura ordinala priveste spatiul in masura in care insasi cladirea
sau cladirile se evidentiaza intr o anumita conditie de scara. De ex raportul intre golurile
unei fatade s dimens caracteristice ale fatadei resective.

Daca ne referim la scara umana cu dimens umane ale individului, aici, dincolo de
functionalitate normala avem de a face cu o consecinta la nivelul impresiei spatiale.
Problema de monumentalitate intr-un ansamblu rezulta din aceasta scara
umana. E de luat in considerare aici o corelare de scara, la nivelul ansamblului,

de ex: Am o problema de scara ca relatie intre individ si cladire sau spatiu si am o relatie
ca raport intre individ si componentele arhitecturale in spatiul respectiv sau ale cladirii ori
constructia urb demonstreaza ca profesionistul s-a implicat uneori cu deosebit succes in
corelarea acestor doua planuri ale scarii umane, gandind o dominanta a cladirii care se
afla intr-o relatie sau efect de monumentalit cu individul, dar pt a se situa aproape de
individ elem arhitecturale ale elem resp erau gandite la o alta scara umana cu individul
respectiv. Acest lucru cu scara umana nu e f simplu, destul de complicat pt ca dincolo de
aceste 2 fatete ale raportului de scara umana apare si se implica o a 3 a fateta, aceea
a scarii ordinale. Ele arhit trb sa fie in concordanta cu dimens obiectului. O cladire
monumentala nu se poate remarca printr-o usita de intrare in interior, acea usita fiind o
poarta de intrare normala, functionala pt individ, dar spunem ca ea nu e la scara
obiectului, nu e in concordanta cu scara obiectului. Avem o rel cu scara umana, dar nu
avem o rel coresp dpdv al scarii ordinale. Acesta e motivul pt care la obiectele de
arhitectura monumentala realizata de a lungul tp la portalul de intrare, care e elem cel
mai import al fatadei apare o combinatie intre un portal si o poarta de intrare, atunci
cand avem de a face cu spatii monumentale f ample si care pt a deveni functionale au
aceasta suprapunere. Constatam cnad intram in sala resp un portal corect definit
dimensional la scara sp respectiv. El iesind din scara umana si pt a trece dincolo de el in
incaperea urmatoare, in poarta aceasta moumentala deschidem o poarta care e
potricvita dimensiunilor noastre ca indivizi.

PROPORTIA

Deducandu-se diin aceasta relatie de dimensiuni interpretata ca scara, avem de a face


cu un al 2 lea aspect al dimesniunii si anume proportia. Ea inseamna de fapt o
cuprindere dpdv dimensional a unei determinante spatiale intr-o alta determinanta
spatiala. In special e vb de dimensiuni in raportarea intre ele a elementelor caracteristice
ale unei componente spatiale. Vb de proportia in mare a spatiului ca raport intre laturile
sp respectiv, ceea ce conteaza. Daca am un sp interior arhitect de 7/2 metri , ei sunt
suficienti ca mp, dar dc iau in consid raportuld de 2/ 7 cu greu pot accepta ca incaperea
resp poate indeplini functia respectiva. E un raport in fct De scara si o problema de
proportie.

Sunt proportii care se definesc ca conditie de abordare estetica a spatiului, cum ar fi


modulul clasic, care statea la baza determinarii ca marime, al unui spatiu
definit in arhitectura clasica. Vb de ordinul x in arhitectura clasica si avem de a face
cu un modul in baza caruia, se cnstruieste stilul resp,m am referit la marime, pt ca in fct
de marimea sp utilizat intr un anume fel, proportia era aceeasi. Chelul japonez e de
aSemena un modul utilizat in constructia clasica japoneza. Spre deosebire de aceste
proportii la care trb sa asociem si raportul geometric de aur. Avem de a face cu proportiile
functionale , cele care spre ex erau definite f simplu in clasic au fost redefinite de
Leonardo da Vinci , au fost reluate de Corbusier prin Modulorum si care prin arhitectur
moderna s au constituit prin elem de contiunut: Neufert ale arhitectului.

2. DESCHIDEREA SPATIULUI

Deschiderea spatiului Aceasta fiind o calitate care se comenteaza in fond prin


suprapunere, concomitent cu inchiderea. In fond vb despre deschidere implicit ne ref
la inchidere si invers.

Termenul pe care il putem folosi este cel care se releva in principiu ca o caracteristica,
teoretic, daca nu am avea o inchidere minima a spatiului nu am putea sa definim o
deschidere anume a spatiului.

In principiu, ne imag ca un individ este situat intr-un tarc, spatiu, inconjurat de un


paravan, acel paravan care e conceput de individul lui, deci h lui intr-un unghi de
perceptie alfa. Acest unghi poate avea h diferita. Acest unghi alfa e mai mic de 45 de
grade individul respectiv are impresia ca se afla ntr-un spatiu inchis. Deci nu e nevoie de
o h mai mare a paravanului pt ca impresia lui sa fie aceasta , dar da acest unghi e sub 15
de grade. IN fond dpdv fizic spatial ceea ce conteaza e raportul intre h paravanului si
distanta intre observator si paravanul respectiv, adica nu h paravanului in sine luata in
consid singular. Teoretic, dc individul resp e situat intr un sp def la niv teritoriului,
inconjurat de un gard inalt de 3 m, daca teritoriul acesta e f mare, pt crearea impresiei ca
acel gard e nesiminificativ. Daca acest tarc are numai un metru si e la o dist de catva
metri de sp resp, e intr un sp inchis. Vorbim despre imagine spatiala si ajungand cu ceea
ce ne a spus impresia pt individ e parte definitorie, determinanta pt starea
iindividului in cadrul unui spatiu.

Ex: Fata de cele doua fronturi, cladirea de 12 etaje e dominanta, chiar daca nu are cele 2
fronturi simetrice. E o dif intre cele 2 spatii laterale hotelului, pt ca circ pietonala se
petrece pe partea din stanga , un pietonal in ascendenta, in timp ce pe dreapta nu a fost
niciodata o legatura pt ca nu a fost amenajat ca atara. Din proiectul initial a fost gandit o
parcare. Parcajul nu a fost construit si mai tz a fost cnstruita o cladire mai joasa, cu vrea
7 niveluri, astfel incat in perceptia din piata spatial a fost inchis. Hotelul a ramas ca
dominant tot acolo situate, tot pe axul saptiului numai ca pe aceasta inchidere se def f
clar sensul de orientare/ miscare a spatiului, pt ca s a realizat aceasta inchidere. Nu stiu
daac arh care a realiz acea clad de apartamente s a gandit la ac lucru, dar rezultatul e
deosebit pt imag.

ANALIZA SITUATIILOR FAVORABILE

INTR O ABORDARE DE PRINCIPIU CARE CONSTITUIA UN EXERCITIU LA SEMINARUL DE


COMPOZITIE S-A CERUT CA STUDIU EVIDENTIEREA SITUATIEI FAVORABILE IN CARE O
incinta de blocuri poate sa se constit a. i. int sa se constit din niste imag favorabile.

# cazuri: incinta e gandita pe acelasi principiu in toate 3 cu aceleasi cladiri, in


fond nu exista vreo dif doar dpdpv al unghiului de perceptive intr o pozitie extremis
posibila de situate a observatorului. Pozitia fiind aceeasi pt toate cele 3 sit. AVem de a
face cu un unghi de 40, altul de 37 de grade si altul de sub 15 grade. Dpdv al
impresiei in spatiu incinta fav e acea in care sp e perceput intr un unghi de 37
de grade. O aproximare aspatializarii convenabile. IN sp extreme de 45 de grade rezulta
o incinta apastoare care nu face posibila o utilitate a sp respectiv. In timp ce in cazul in
care unghiul e sub 15 incinta e prea mare, spatial e lipsit de acea calit de a genera o stare
de siguranta, o stare de apropiere catre individual respective.

Atunci s au analizat astfel de situatii pe aceste 3 variante si configurarea unei strazi, cum
ar fi configurarea unei intersectii, deducandu-se o dimensionare a sp resp in
concordanta cu in primul rand functionalitatea lui, tipul de intersectie, un sp care s ar
constitui, forma dinamica, comerciala sau o situatie care s.ar constitui intr un sp deschis,
intr un cartier residential periferic.

Inchiderea deci, se def in primul rand ca o raportare inter-relationata.

1. VAem in prima imagine situatia unei cladiri care e raliz pe un platou mai
ridicat, o clad care are acest platou de serviciu de primire. In unele constructii inseamna
o clad de onoare, aceasta e o curte de onoare, un spatiu care se caract ca spatiu deschis
care tinde catre situatia extrema a spatiului total deschis, o platform belvedere, o
peceptie panoramica.
2. Situatia unui spatiu total inchis a unei curti interioare, care nu are o leg cu ext,
care nu evid o deschidere. Cel mult putem lua in consid in ac conditie, o rel a spatiului
interior, a sp interior architectural deschis spre sp ext inchis.

TIPURI DE DESCHIDERE A SPATIULUI

Intre ac 2 situatii de limita posibil de pus in dicutie avem de luat in consid posibile
deschideri:

a. Deschiderea pe o latura- evidetiaza deschiderea curtii de onoare; E vb de o trecere


din int spre ext sau invers numai la parter si etaj prin interm unor galerii a unor portice.

Curtile de onoare de la Luvru, curtea int a palatului regal de la Paris. Spre deosb de
situatia de aici unde Versailles e un exemplu.

b. IN complexitate urmeaza ansamblurile, sist de spatii in care avem de a face pe de o


parte cu sp deschise intre ele sau cu compozitii in care unul dintre spatii este deschis
catre exterior.

Cel mai stralucit ex e ansamblul San Marco la Venetia. Piata mare-definita cu o


anumita axialitate, nu ax de simetrie, cu o proportie desavarsita in raport de complexul
de dominant generat de Campanil si care e deschisa intr o parte spre piateta, iar pe
cealalta parte deschisa catre Canal Grande, e luat in consid ref la desch spatiului. O stare
extreme de rafinata a proportiilor si a modului in care tocmai sprea acest rafinament sunt
stapanite dimensiunile deschiderilor. De ex: deschiderea intre piateta Canalului si Piata
mare, realiz prin interm Campanilului atat ca dominant spatiala cat sic a elem cheie de
balama. Atunci cand cutremurul a prabusit Campanilul pop nu s a lasat pana nu l a
reconstruit. Atentie asupra modului in care se face trecerea , unde avem cele 2 culoare
cu lei, care stapanesc acele culoare, dau sens ideei unei inchideri sugerate a aceste
piatete.

TIPURI DE INCHIDERE A SPATIULUI

Pt ca referitor la inchidere trb sa luam in consid cateva tipuri de inchiderea:

1. Inchiderea transanta-o inchidere unde spatiul isi are f clar definite sp (Gradinile
spaniole), se vb despre ac gradini in int palatului de la Guadalajara desi avem de a face
cu o curte int in care plantatia poate fi doar 4 exemplare de .. sau un gard viu din tuia.
Acolo se face trecerea din int gradinii in restul org sp prin interm unor pasaje de trecere

2. inchiderea separanta. Pt a face o comparatie mai clara.ne gandim la gradinile


italiene, unde separarea se realiz printr un gard de buxus sau prin interm acelei proceduri
numita arta topiaria, arta de a sculpta in vegetatie.

3. inchiderea partiala- care se realiz in general , prin elem vegetale sau elem
construite de f mica amploare, cum ar fi bordurile sau perdelele de apa. Untip care caract
peisagistica engleza.
4. inchiderea sugerata, care fizic nu se realiz ca atara, dar care sugereaza ideea ca
dincolo exista sic a dpdpv al spatiului are un alt sens gradina japoneza, utilizarea uui
acoperamant de sol pavaj nisip gazon, nu e doar vb de o variatie de natura . Inchiderea
sugerata/ separanta pt o piata urbana sunt niste lucruri care devin import dpdv
compositional.. M am ref data trecua la ce inseamna pavajul intr o piata . Cum poate ca
acesta sa serveasca sp resp, e vb de utilizarea ac principiu- a inchiderii sugerate.

PROCEDEE DE REALIZARE A DESCHIDERII

In legatura cu complexele spatiale ne atrage atentia: Ce inseamna realizarea deschiderii?


Faptul ca deschiderea unui spatiu catre un alt spatiu inseamna de fapt preluarea
a contactului dintre cele 2 spatii. Acest lucru se realiz in stilistica in interiorul
spatiului, relatiile, pt ca asa ceva care ar pute sa redea un pilastru poate sa insemne de
fapt si conceperea unui front pe un ansamblu spatial al unei piete. In trecerile unui spatiu
in alt spatiu. Pt ca sp resp sa si pastreze individualitatea si sa si pastreze o scara a lor
prin proportiile respective, apare un procedeu care poarta denumirea de poarta urbana.
Introducerea unui sp auxiliar. Acest sp auxiliar de trecere serveste raportarii.
Introduderea unei a 3 a cladiri. O relatie duala intr o stare de contradictie intre 3 elem
care genereaza o stare de compozitie spatiala.

3. UMPLEREA SPATIULUI

Umplerea spatiului- Un lucru care poate fi discutat pe o plaja de aspecte la prima


vedere f diferite. In principiu lucrul cel mai simplu e de abordat umplerea prin existent
in cadrul sp resp a unui obiect care produce aceasta umplere. Avem la proportii de pus in
discutie o anumita relativitate. In extremis, pot sa presupun o cladire care sa se
gonfleze treptat, o cladire gonflabila, pana sa umple spatiul intreg si am atunci o stare
de umplere. A inveli cu cv sp resp. Acest lucru nu poate fi luat in consid cu referire la
compozitie.

Putem avea de a face cu o cladire, un baptisteriu sau o fantana, un vas cu flori, o


sculptura care poate indeplini acest rol de umplere a spatiului.

Putem vb de umplere care e singular expusa in cadrul sp sau o cladire atasata in masa
frontului care limiteaza sp resp, dar care se detaseaza prin dimensiuni, prin arhitectura
sa, prin rezolv de detalii, in fond vb de un univers de umplere.

Un ex de asemenea ineresant, aparand la pavilionul lui Mies van Der Rohe. Spatiul s a
dezvoltat si a ramas definitoriu si cum acest pavilion a fost gasit , depus undeva in
Germania, el a fost readus la Barcelona si asezat aprox in acelasi loc, a dev un exponat
muzeistic.

Un ex pt anii 30 se compune de fapt dintr un salon de expunere vibrant , care are o


prelungire in sensul unui perete simplu paravan, insotit insa de o coronada si care de fapt
constitiuie o curte def pe 3 laturi, o curte decorativa

IN cealalta parte o curte inchisa cu un paravan inalt de pest 2 metri, o curte f simpla,
aici se afla un nud feminin, opera unui sculptor renumit, in Germania. Ce inseamna in
aceasta cond umplerea? Umplerea sp inchis realizata diferit, dar care pune in evidenta
asupra obiectului sculptural, nudul nu e nci macar in marime naturala. Dar prin prelucrare
prin contrastul intre sculptura si restul spatiilor devine elem spatial al acestei atractii si
dev un elem de umplere a spatiului respectiv.

Ideea de umplere se def si prin transferul umplerii dimensionale la o putere de


expresie si seminificatie. Semnificatia are val de umplere.

Un alt ex: fostul ansamblu Aman Vacaresti- niste demolari care s au realiz in tp lui
Ceausescu-Biserica- cea mai mare biserica brancoveneasca- era monumental conceputa-
avea o pictra extraordinar de buna. Unele demolari care s au produs la cutremur puteau f
bn sa fie reconstruite prin restaurare, nemotivand iin mod efectiv demolarea. Prin ce era
interesant ansamblul? Dincolo de val in sine a unor comp a acestui ansamblu cum era
biserica mare paraclisul, biserica dmneasca, turnurile- de regretat o spatialitate, care era
detereminata si definite intr o anumita proportionalitate si era un bun ex in ceea ce
inseamna conceptia prin inchidere. Acea trecere succesiva dintr o curte prin alta era de
fapt o succesiune care era in concordanta cu silueta de ansamblu. Fiind o biserica de un
alt grad eclesiastic, avea turla mare +alte 4 turle mici. CUrgerea acestei siluete spre turla
Paraclisului

4. ORIENTAREA SPATIULUI

Orientarea spatiului-strans definite prin deschiderea spatiului. Dar nu inseamna ca un


spatiu fara deschidere nu e un sp orientat. Pt ca in general, mai intotdeauna in spatiUl
inchis cum erau curtile palatelor exista ceva, un element sculptural care atragea atentia,
asa cum se intampla la pavilionul lui MIes. Orientarea era catre acea sculptura, acel elem,
fiind vb de o orientare centripetal asupra sp.

ORIENTARE CENTRIPETA. Piata San Marco, are o orintare in longitudinea ansamblului, e


vb de o orientare prin deshidere. Orientarea pietei ovale e sustinutA prin existent
obeliscului, astfel avem o orientare centripeta , spre interior.

De atfel vb de orientare in cele mai multe cazuri, orientare dubla, definita de deschidere
spre exterior- spunem ca ansamblul e deschis spre un X element.

Orientarea in revers. Pt a discuta eu trb ca in deshchidere sa gasesc in perceptie ceva,


daca nu chiar elem dominant, sigur ca sunt situatii commplexe. Axul in compoz. Nu
coresp cu deschiderea din motive f dif . E vb de criteriul de axialitate- care gen
relatii de ierarhizare intre dif puncte ale ansamblului. Ca ac organizare sa fie
stapanita, sa insemne o stapanire a sp.

5. FORMA

ForMA- dincolo de discutia de principiu la niv De notiune ref la forma si functie o


discutie care am facut o in prima parte a cursului(Structura) dpdv compositional- ref la
scop, sens , semnificatie si pe de o alta parte ca imagine in spatiu. Referirea la forma
priveste spatiul, dar spatiul este o rezultanta a configuratie, conformarii volumelor
construite, a.i. de fapt referindu ne la forma spatiului in urbanism luam in consid, forma
ob de arhit, ca volume si ca rezultanta, forma spatiului. De aceea intr o analiza asupra sit
existente noi trecem si printr o analiza prin ocuare a formei

Exemple din viata reala la capitolul trecut configuratie spatiala dar nu avem
timp

Ceea ce se discuta la o cladire, fatada in sens de plin gol se traduce la nivelul teritoriului
ca o analiza de plin gol ca spatiu liber spatiu cosntruit intre volumele construite

Referitor la volumele construite avem de-a face co forme aditive si forme subtractive

FORMELE ADITIVE

Un volum primeste in atasament un alt volum prin simpla alipire a Volumelor se


realizeaza un volum complet care se completeaza din punctul de vedere al proportiilor si
al altor elemente de natura compozitionala.

FORMELE SUBTRACTIVE

Aceasta alipire se poate realiza si in conditia in care unul sau ambele volume sunt
chertate, taiate intr-un anumit fel pentru a se imbuca avem de-a face in cond aceasta
cu volume subtractive fiecare dintre aceste posibilitati de conformare volumetrica isi
are obligatiile respective dpdv compozitional

Acelasi principiu se poate transfera si in ceea ce inseamna spatiul liber, spatiul


urban, pt ca putem avea de-a face cu un ansamblu de spatii urbane definite prin
aditivitate, prin alipire, conditie in care aspectul esential revine la ceea ce discutam mai
inainte cu referire la trecerea unui spatiu in celalat pt ca spatiile respective in
complexitatea resp se orienteaza pe principiul orientarii intre ele, deci pe baza unei
axialitati.

Putem avea de-a face insa si cu o situatie de aditivitate care nu se situeaza pe un sistem
de axialitate foarte sever asa ca aici. Axialitatea nu-si pierde impotanta, pt ca
corectitudinea unei asamblari de acest fel depinde in primul rand de axialitate si in al
doilea rand de proportii si in al treilea rand de modul in care se realizeaza trecerile dintr-
un spatiu in celalat importanta a preocuparii profesionistului.

Pb relatiei leg intre spatiul mic si spatiul mai mare in conditiile unei simple
adiacente se rezolva prin introducerea unor elemente volumetrice care sa
constituie poarta de trecere

In cazul unei asocieri spatiale in sistemul subtractivitatii adica al decuparii, in cazul


spatiului, spre deosebire de intrepatrunderea volumelor, aceasta intrepatrundere pune o
pb dpdv compozitional pt ca spatiul intrepatruns de fapt dar fara semnalarea
intrepatrunderii, fara ca intrepatrunderea respectiva sa devina perceptibila sau sa fie
sugerata macar, spatiul este diform. Nu poate fi vb de un spatiu compus

Piata Anuntiata Florenta exp stralucit de piata a renasterii- consturire prin reluarea
unor spatii medievale- principii de axialitate si echilibru in lipsa simetriei
Pornind de la starea de aditivitate sau subtractivitate avem de-a face cu relatii spatiale de
spatiu in spatiu,

spatii intrepatrunse,

spatii adiacente,

sau spatii legate, compuse prin spatiul de legatura care este poarta

Spatiu in spatiu- intr-un sp existent, dintr-o necesitate functionala se realizeaza o


evidentiere care poate sa mearga pana la izolare a unui spatiu mai restrans in raport cu o
anumita folosinta avem de-a face cu o constructie in spatiu, o constructie care
inseamna in interior tot o folosinta publica (baptisteriu, tribuna) pana la marcarea unui
spatiu de acest fel in desenul pavajului, cu valoare memoriala.

Avem de-a face cu spatiu in spatiu preluat de arh moderna si este vb de un procedeu de
spatializare f utilizat astazi in urbanismul spatiului public contemporan

Coliziuni formale implicarile, taieturile sau traversarile de volume si prin transfer de


spatii in general aceste situatii sunt caracteristice arhiteturii si urb contemporan si ele
au rezultat din pe de-o parte cererea de a pastra o amprenta a trecutului intr-un anumit
loc si de a adapta locul respectiv la nevoi actuale

Existenta unui sp aproximativ dreptunghiular care se organizeaza la scara urbana si


devine un centru de multiplu interes inseamna ocuparea sp respectiv candva exista o
traversare de o strada veche poate fi interesanta si preluata in organizarea actuala a sp
traseul ei este mentionat traseul nu poate fi dominant al organizarii spatiale pt ca
nevoile actuale cer o alta importanta in org spatiala

Exp intervine un segment din fosta stada Cimpineanu, dar este constituita din doua
bucati cu complet alta constiutie spre a se crea o fata Salii palatului si
ansamblului- s-a produs o demolare apoi s-a facut o lipitura, nu prin aditionalitate, fapt
pt care un bloc de pe str campineanu care intra in coincidenta cu frontul curb a fost
pastrat cu structura sa pe frontul respectiv ap de la p si et 1 au folst lipsite de o
incapere, iar cele de deasupra au capatat o incapere pe printul curb al pietei in arh
moderna aceste coliziuni sunt prelucrate si ele devin f interesante, dupa ce in arh s-a
exercitat un timp deconstructivismul- deconstruieste o structura logica a alcatuirii
spatiale- a refolosit comp respective reasezandu-le altfel - iesire din rigurozitatea
axialitatii

La marile ansambluri baroce avem de-a face cu coliziuni formale Sf Petru


axialitate si simetrie ceruta de stil a impus de fapt aceste coliziuni formale cu ceea ce
insemna existenta in orasul respectiv volumele deja construite pe partea domeniului
papal, unde existau deja niste cosntruictii inainte de realizarea de catre Michelangelo a
ans, construtiile au fost absorbite in cadrul ansamblului care exprima perfectiunea
geometrica

Intrarea in cladire
Trebuie sa urmarim relatia dintra axul de perceptie si cladire intrarea in cladire
este locul cel mai important rel cladire/spatiu urban acest lucru trebuie adus la rel intre
acel spatiu si intrarea in cadrul cladirii respective

Exp 1 - am o cladire care este asezata la frontul unei strazi pe strada aceea exista o
alta strada perpendiculara care se termina in strada pe care se afla cladirea aceasta
intersectie se afla in dreptul cladirii respective, cladirea respectiva nu e o cladirea
oarecare de locuit ci are o anumita importanta cladirea trebuie asezata de urbanism cu
intrarea in dreptul strazii perpendiculare perceptie condusa in perpendicular sau in
racursi( in lungul frontului respectiv)

rezolvare in cazuri diferite perceptie in racursi- arh cladirii resp va fi condensata in


perceptie ca spatiu preluat in cadrul tabloului, imaginii ai existenta unor elem numeroase
din care se face arh fatadei,

in suprapunere sa nu insemne nimic ceea ce e faborabil


intr-o perceptie frontala e complet nefavorabil in racursi

2 situatia TN Craiova teren liber in lungul strazii principale vechi intre cladirea imp a
fostului tribunal ( universitatea) si un front de cladiri de locuit P+4 vizaviul e realizat din
arh veche, p +1, P+2 loc ocupat de teatru 3 niveluri functionale ale teatrului
foayer, sala, domul scenei- teatru cu axul paralel cu strada preluand tipologia de
principiu de partiu a unui teatru adapteaza rezolvarea respectiva cand e vb de contactul
cu teatrul tip ventuza la contactul cu strada apare sala cu domul scenei si un
foayer care desi pastreaza axul intregului ans se dezvolta cu o anumita simetrie e
intors catre strada ai intrarea sa nu se faca in ax dintr-un loc care sa nu
provina direct de la strada, ci direct din strada pe un loc suplimentar fata de axul
strazii fatada perceputa in racursi.

PARTICULARITATEA ALCATUIRII URBANE

-lucru in comun al investitorului, conceptorului si utilizatorului

Presupunand ca sp respectiv a fost proaspat realizat si dat in folosinta fara a lua in cons
folosinta insasi. Particularitatea este o caracteristica a sp care se dobandeste
prin uz, prin folosinta.

Particularitatea incepe sa se constituie din mom in care obiectul respectiv se aseaza intr-
un anumit loc incepe deja sa apara , sa se puna in evidenta particularizarea spatiului
este de asemenea evidentiat faptul ca in masura in care aceste calitati se cumlueaza,
treptat particularizarea spatiului sporeste dpdv al nivelului sau de calitate trecand prin
niste trepte ierarhizate in sensul definirii caracterului sp respectiv, al
indentitatii, al specificitatii si al specificului

se evidentiaza de asemenea faptul ca specificul unui spatiu nu este o calitate cu


caracter programatic daca paticularitatea este programatica deci calitatea este o
necesitate, cerinta de program, specificitatea, nu este de aceast natura ci
este un produs de acumulare in timp, ea nu se poate realiza ca raspuns la o anumita
cerinta ci numai in masura in care de-a lungul timpului se produc niste lucrari care prin
natura lor dar si prin intampalre reusesc sa se impuna intr-o zstare de relatie perfecta cu
locul repsectiv

Particularitatea se defineste prin uz prin utilizarea sp amenajat, ceea ce duce


la recrearea spatiului apare o interpretare mai comentata, mai atenta si mai
profunda a acestui termen de recreare a spatiului care este de fapt un concep,
unrmand conceptului de genius loci pleca de la ideea cufundarii produsului nou in
ceea ce este obisnuinta, trasatura curenta a locului respectiv

se ajunge la acest concept de recreare nu avem de-a face cu o simpla reproducere a


unei situatii ci cu un proces efectiv de creatie daca genius loci putea sa insemne f
clar realizarea unei constructii prin reproducerea materialelor, elemnetelor consituttive
spatial, decorative insemnand a fi suficient, recrearea acopera insasi procesul unei creatii
care la prima vedere poate sa insemne o imagine care nu ar parea sa fie facuta in spiritul
locului respectiv, dar printr-o analiza atenta sa dovedeasca ca in fond e vb de o
prelucrare, reluare a elem existente intr-o imbogatire a lor si intr-o reinerpretare

Conceptul de recreare in planul conceptului, contributia esentiala a fost adusa de


Libeskind - muzeul culturii evreiesti de la Berlin arh datorata pe de-o parte
deconstructivismuli si pe de alta parte, minimalismului - opera in care locul este recreat-

PROBLEMA SPECIFICULUI

Problema specificului apare in operele lui Schults referitor la genius loci si pe de


alta parte porunca lui ceausescu de a realiza o arh cu specific national 1969-70 ans Salii
palatului si ans de la eforie cu cele doua restaurante Neon Cezar Lazarescu pana in 60

Gipsi Porumbescu suceava, satu mare crestatura stalpilor de pritvor extinsa la marea
arh din beton arh contextual regionala produsa in consecinta teoriei lui Norbert Schultz

Specificul in arh nu este un produs de program, specificul este un produs de


acumulare si selectie in timp ce se poate face intentionat sau in mod natural,
specificul in arh se poate sprijini pe personalitatea creatorului, dar
personalitatea creatorului in schimb nu se poate sprijini pe specific, decat in
masura in care el are o capcitate deja formata de intelegere si prelucrare a acestui
specific intervenind in discutie stabilitatea creatoului in opera creata . In general un
astfel de creator poate atrage atentia pe moment, dar nu raman in timp.

HOTEL NOVOTEL

- 1992-93 la solicitarea societatii de telefoane, motivat de faptul ca palatul telefoanelor e


subrezit de cutremurul din 77 risca sa cada al un nou cutremur si asta ar fi insemnat
completa rupere a romaniei de lume ca legaturi concurs pt realizarea unui nou palat al
tel pe acest loc primit de la municipalitate.
- Calea victoriei, Str cimpineanu, matei minu, romarta (acum armani)
- Studiu de amplsament pornind de la situatia existenta a dus la precizarea faptului ca
nu e de realizat o sg cladire functionala pt ca e un loc de grad 0- deci e nevoie
de un complex functional care sa atraga mult interes urban lista de functiuni pe care
va trebui sa o acopere sp respectiv cat si modul de realizare mare densitate de
constructie- o cladire inalta, instalatiile de comunicatii care urmau sa fie instalate pe
terasa necesitau culoar liber 130 m fata de palatul telefoanelor existent care avea 80 m
- Oamenii de cultura au antrenat ceea ce in 94-95 se numeau ong-urile pastratori ai
patrimoniului, aparatori ai cetatenilor
- Unul din putinele locuri pozitionat pe buza cornisei orasului deci cladire
inalta
- Necesara ranforsarea cornisei dambovitei
- Zona centrala a orasului este perceptibila din zona izvor
- Opozitia era sustinuta
- Calea victoriei dpdv functional nu are un caracter precis, ci unul mixt de la locuit, al
cladiri administrative cu caracter reprezentativ - isi dovedeste caracteristica prin
faptul ca retine la nivel de chintesenta toate caract unei strazi urbane deci nu
e o eroare realizarea unei cladiri inalte definirea unei caracteristici de loc, de
configuratie volumetrica punandu.se in vedere cateva determinari de a nu se crea front
continuu ci de un front cu retragere de 10-12 m, cladire inalta trimisa spre partea cea mai
din spate a terenului in raport cu calea victoriei, configuratia sa fie construita de fapt pe
un tip de volum in cornier ai sa se creeze o incinta la inflexiunea strazii campineanu
avand in vedere perceptia de jos a ans de pe str campineanu, s-a avut in vedere ca acest
cornier sa nu aiba laturile de aceeasi inaltime, ci laturi inegale, 4-5 niv mai ridicata pe str
matei millo , accesul dinspre sala palatului sa fie pietonal sa treaca prin cladire, apoi
pasaj victoriei si sa continuie catre fantana spatiu deschis zi si noapte cand spatiul
urban patrunde in interiorul acestul ansamblu multifunctionale continuitate de spatiu si
rezolvari de trecere, iesire, rezolvare a continuitatii
- Rezolvare plastica a fatadelor acestor volume ai sa se constituie in interesul acestor
perceptii
- Aspectul cladirii inalte v inalt sa fie decopat pt a nu parea zdrobitor pt biserica
cretulescu

Zona din spatele sediului vechii primarii - In curba colarului dambovitei

- Cladirea inalta de langa cec lucru bun dpdv al amplasamentului, inchiderea culoarului
de perspectiva

- Un element care are valoare in sine, dar nu e dimensionat conform imaginii in


perceptie poate sa fie promovat tomai prin realizarea in cadrului imaginii a unei prezente
de pregnanta, care atrage atentia, atrage atentia si asupra ceea ce se intampla in jurul
sau

- Bd dinspre p-ta Consitutiei se fasaie in Dambovita reparare prin creerea unei


piete urbane acoperirea dambovitei pe zona respectiva, legatura cu primaria,
construire unui volum nou sau grup de volume poate fi o constructie inalta ai in
imaginea in lungul canalului db, tabloul sa fie suficient de ranforsat

Piata Unirii din Iasi


directionare corecta in raport cu dimensionarea spatiului
- 3 cladiri cu spatiu intre ele pt a asigura imaginea catre ansamblul manastiresc
cetatuia

Piata Universitatii
- Existenta barierei structurale
- Confuzie si neclaritate in perceperea urbana a acestei zone lucru reparat printr-o
reparare in sensul de realizare a unei constructii inalte care sa aduca frontul S
la scara spatiului din partea de n langa coltea o cladire inalta sau mai indepartata
pe directia aceea
- Piata universitatii pe la 1800 in leg cu universitatea, completata prin cladirile curbe
completare exceptionala dpdv arh, GM cantacuziono dem ce inseamna sa fii un arh
maestru care intelege locul
- - completare pe baza proiectului lui Orascu a universitatii avem de-a face cu sg spatiu
care sa se poata declara piata publica urbana pt ca se defineste prin existenta
unor principii compozitionale,
- axele suport
- axul constitutiv principal fata de dominanta
- axul principal
- dominantele secundare
- Proiectul nr 73 premiul 1 denatureaza spatiul axul principal, constitutiv, dominant
este anulat atentat la calitatea patrimoniala a spatiului
- - premiul 2 era mai bun solutie care nu se putea realiza pt ca prevedea ca bd sa
coboare subteran sub pasajul colector, canalul subteran, linia de metrou - nu se putea
face pasaj- numai prin tunel de undeva de la cismigiu, tunel odata cu metroul
- Premiul 3 piata isi pastreaza caracterul, nu denatura spatiul