VIRUSURI 3.

contact direct leziuni cutanate de tegumente i mucoase

Caractere generale: sunt ageni infecioi exclusiv parazii, de natur nucleoproteic, vizibili numai la microscopul electronic. - digestive: alimente, apa contaminat
Fiind lipsii de metabolism propriu, celula-gazd este cea care sintetizeaz substanele organice de care au nevoie, pe baza La poarta de intrare virusul se nmulete iniial i:
reetei culinare (a informaiei genetice nscris n acidul nucleic viral). Virusurile formeaz un grup cu structur i funcii unice. - poate rmne la poarta de intrare: rceli
Unicitatea lor reiese indirect i din faptul c nu sunt incluse n nici un sistem de clasificare a lumii vii.
- poarta de intrare poate fi organ int(diaree)
Structura virusurilor: unitatea de structur i funcie a virusurilor capabil sp infecteze o celul este virionul. El este alctuit din
capsid, genom i nveli extern (anvelop). Capsida viral acoper genomul i este alctuit din capsomere (lanuri - poate disemina, fie pe cale limfatic, fie pe calea tecilor nervoase pn la nivelul
polipeptidice). Genomul viral este alctuit dintr-o molecul de acid nucleic (ADN sau ARN, niciodat ambele), nveliul extern este organului int aflat la distan de locul apariiei
o structur accesorie care la unele virusuri acoper capsida. Virusurile se pot prezenta sub 3 forme: virus matur (virion), virus a. pe cale limfatic: viremie
vegetativ (format prin decapsidare) i provirus (n cazul adenovirusurilor integrate n cromozomul celulei-gazd). b. pe cale nervoas: diseminare septinevritic(v. Rabic)
Multiplicarea virusurilor decurge n mai multe etape: 1. ataarea virionului la suprafaa celulei-gazd; 2. ptrunderea virionului n Iniial virusul nu se manifest(incubaie):
celul, urmat de decapsidare se trece astfel la starea de virus vegetativ (genom liber n citoplasma celulei infectate); dup - scurt 6-12 ore: boli diareice;boli respiratorii de
ptrunderea virusului, celula ncepe sinteza de proteine virale, care precede replicarea viral; 3. procesul de multiplicare a 12-14 ore
virusului are loc n interiorul celulei parazitate, realizndu-se prin replicare; unele virusuri, dup ptrunderea n celul, se replic - lungi - bolile colilriei: 6-10-12 zile
apoi distrug celula-gazd migrnd n alte celule; acest proces poart denumirea de ciclu litic; 4. are loc asamblarea viral care Debutul: semne monotone cefalee, temperatur(viroze)
const n refacerea capsidei i a nveliului extern degradar din fragmente de capsid distincte; 5. eliberarea virionilor nou formai Faza de stare
din celul favorizeaz infecia altor celule. Exist ns un ciclu lizogenic de replicare viral prin care ADN viral se integreaz n Convalescena
cromozomul bacterian, devine provirus i i continu multiplicarea sincron cu acesta.
Clasificarea virusurilor ine seama de mai multe criterii i anume: Hepatitele virale
Dup tipul acizilor nucleici din genom pot fi: ribovirusuri (cu genom ARN) i adenovirusuri (cu genom ADN); dintre ribovirusuri fac
parte: VMT produce viroza numit mozaicul tutunului; virusul gripal produce gripa la om i animale; virusul rabiei produce rabia la
animale i om; HIV distruge limfocitele T din sngele uman ce au rol important n imunitatea celular. Dintre adenovirusuri fac Sunt boli specific umane, manifestate prin imbolnavirea generala a organismului (febra, afectare digestiva si respiratorie) cu sau
parte: bacteriofagii (virusuri care pot infecta i distruge bacteriile), virusul herpetic care este cantonat n ganglionii nervoi (spinali fara icter, produse de mai multe virusuri care, desi dau un tablou clinic asemanator, sunt distincte si nu imunizeaza reciproc.
i omologi ai nervilor cranieni). Dac imunitatea organismului scade, virusul manifest aciunile fie asupra corneei ( producnd
ngroarea i opacifierea ei), fie asupra mucoaselor i tegumentului din regiunea genital sau oral (buze) boala este frecvent Hepatita virala A Sursa de infectie: -OMUL bolnav (cu 7 zile anterior icterului si 10 14 zile in perioada icterica) si bolnavii
n colectivitile colare. Dup forma lor pot fi: cilindrice, sferice, hexagonale etc. Dup organismul parazitat virusurilor pot provoca asimptomatici.
viroze la plante, animale i om Calea de transmitere: FECAL-ORALA (virusul se elimina prin fecale).
HIV/SIDA Modul cel mai frecvent de transmitere este contactul direct intre persoana infectata si persoana receptiva. Virusul poate fi
Ci de transmitere vehiculat prin MANA MURDARA, apa contaminata, alimente contaminate neprelucrate termic, obiecte contaminate, vesela, jucarii,
* Transfuzii grupuri sanitare, etc.
* Droguri cu administrare intravenoas Receptivitatea: este generala, boala domina la varsta copilariei.
* Hemofilie( factor de coagulare) necesit transfuzii Incubatia: 2-6 saptamani.
- Parteneri sexuali feminini ai toxicomanilor i hemofilicilor infectai Tabloul clinic:
- Transmiterea parenteral determinat prin infecie cu ace nesterile, n cursul unor manevre -debut cu fenomene generale: febra, dureri musculare generalizate, fenomene catarale respiratorii;
medicale, non-medicale. -manifestari digestive: apetit diminuat, greata, varsaturi, dureri abdominale, urmate de emisia de urini inchise la culoare
- Se poate transmite prin intervenii chirurgicalecu echipament incomplet sterilizat. (hipercrome) si coloratia icterica (galbena) a tegumentelor si mucoaselor.
- Boala are transmitere sexual -> homo/heterosexual Evolutie: buna, nu cronicizeaza, boala produce imunitate specifica pe viata.
- S-a observat c unele femei care prezint acest sindrom dau natere la copii la rndul lor infectai n Profilaxia (prevenirea): vizeaza consumul numai a apei potabile, numai din surse analizate si autorizate sanitar.
15-33% din cazuri. -nu se va folosi pentru consum apa din rauri, lacuri si sisteme de irigatii;
transmitere probabil: dac mama are o imunosupresie accentuat. n -indepartarea corecta a rezidurilor fecaloid menajere;
funcie de timpul cnd se prezint mama la medic. -prepararea si manipularea igienica a produselor alimentare in special a celor fara prelucrare termica sau ce necesita manipulari
Transmiterea vertical multiple.
- n utero 25-35% din cazuri -masuri de igiena individuala: spalarea cu apa si sapun a mainilor dupa utilizarea grupurilor sanitare, inainte de masa;
- intrapartum 60-75% din cazuri -EDUCATIA SANITARA a populatiei.
- postpartum crete cu alptarea Exista vaccin antihepatita A care se administreaza preventiv in zone endemice.
14% risc la infecie evolutiv
29% risc la infecie primar
O dat cu descoperirea medicamentelor anti-HIV rata de transmitere vertical a sczut; de asemenea naterea prin Hepatita virala B Sursa de infectie: bolnavul cu infectie acuta, persoanele infectate cronic, purtatorii cronici, hepatite cronice,
cezarian scade transmiterea. ciroze.
Calea de transmitere: cea mai importanta este calea parenterala (percutanta):
-transfuzii de sange si derivate, contaminate cu virus B;
Ci de transmitere ale bolilor virale -manopere medicale efectuate cu instrumentar nesterilizat contaminat cu sange, injectii, punctii, acupunctura, interventii
chirurgicale, tratamente stomatologice, hemodializa;
Poarta de intrare cale respiratorie -manevre nemedicale efectuate cu instrumentar contaminat: barbierit, manichiura, pedichiura, perforarea lobului urechii, tatuare;
- leziuni: 1. ac(parenteral) -alte cai: contact intrafamilial, prin coabitare prelungita, sarut, raporturi sexuale;
2. instrumente chirurgicale, transfuzii de snge (parenteral) -calea materno-neonatala ( cel mai frecvent in timpul nasterii) dar posibil si post partum sau intrauterin.
3. prin intermediul unui vector=nar, cpu(arbovirusuri) Riscul profesional: este de 10 ori mai mare la personalul medico-sanitar, (chirurgi, anestezisti, personal in sectia de hemodializa,
4. prin musctura unui animal virusul rabic obstreticieni, stomatologi, personalul din spitalul de boli infectioase), decat la populatia generala.
Receptivitatea la boala este generala.
- prin tegumente i mucoase
Incubatia: 6 saptamani - 6 luni.
1. sexual mucoase genitale HIV, hepatita B, cancer de col uterin Tabloul clinic asemanator cu cel din hepatita A.
2. maternofetal - mama->copil transplacentar, intrapartum, alptare
Evolutia: este dificila, mai prelungita comparativ cu hepatita A, uneori cu posibilitati de cronicizare. Prevenirea si combaterea bolilor contagioase
Profilaxie:
-utilizarea seringilor de unica folosinta;
Pentru prevenirea bolilor contagioase dispunem de numeroase si variate masuri, care se aplica la cele trei verigi ale lantului
-evitarea manoperelor efectuate cu instrumentar nesteril: barbierit, manichiura, pedichiura, tatuaj, perforarea lobului urechii;
epidemic: a) Masuri fata de izvoarele de infectie. b) Masuri fata de caile de transmitere a infectiei.c) Masuri pentru protectia
-comportament sexual adecvat.
persoanelor receptive (la infectie).

Hepatita virala cu virus delta Sursa de infectie: bolnavii cu hepatita B si purtatorii cronici de virus hepatic B infectati cu virusul
Masuri fata de sursele de infectie
Delta. Virusul Delta se dezvolta obligatoriu in prezenta virusului hepatic B.
Caile de transmitere: identice cu cele din hepatita virala B.
Evolutie: riscul de cronicizare este mare, cu frecvente forme grave. - Identificarea surselor de infectie (bolnavi, purtatori sanatosi de microbi) si anuntarea lor ia autoritatea sanitara teritoriala.

Hepatita virala C Sursa de infectie: omul bolnav si purtatorul cronic de virus hepatic C. - Izolarea imediata a bolnavului, la spital sau la domiciliu (n functie de regulamentele n vigoare si decizia medicului).
Calea de transmitere: in principal calea parenterala transfuzii de sange si derivate de sange contaminate (90% din hepatitele
posttransfuzionale sunt produse de virusul C); instrumente nesterile medicale si nemedicale; calea intrafamiliala sarut, raporturi
Izolarea imediata se aplica si n cazul unor purtatori de microbi periculosi, n special, si obligatoriu, cand acestia lucreaza n
sexuale; calea neonatala.
sectorul alimentar, n instalatii centrale de apa potabila, sau n colectivitati de copii (scoaterea temporara din serviciu pana la
Evolutie mai prelungita, mai dificila comparativ cu hepatita virala B.
sterilizarea de germeni).

Hepatita virala E Sursa de infectie: bolnavul.

- Pentru sterilizarea de microbi a purtatorilor se recurge la antibiotice sau chimioterapice, ca si la alte masuri.
Calea de transmitere: FECAL-ORALA.
Manifestari clinice: asemanatoare cu cele din hepatita virala A.
Evolutia: in general favorabila spre vindecare. Masurile de dezinfectie n jurul bolnavului au fost expuse mai nainte (ngrijirea la domiciliu).
Profilaxia: priveste nivelul igienico-sanitar al individului si colectivitatilor, dezinfectia apei, etc... ca la celelate hepatite cu
transmitere digestiva (enterale).
Pentru animalele care snt surse de infectie pentru om, se iau masuri adaptate la fiecare caz: pentru animalele nefolositoare,
sacrificarea; pentru cele folositoare, tratarea si sterilizarea lor cu microbi (cand este posibil).
VIROZELE la plante

Sunt boli produse de virusuri , sisteme acelulare formate din proteina (invelis) si acid nucleic (ARN, mai rar ADN ) . Se - Fata de persoanele contacte cu bolnavii: identificarea si supravegherea lor, protectia cu antibiotice sau cu gammaglobuline (n
masoara in milimicroni si se multiplica numai in celulele vii . Virozele plantelor se manifesta prin simptome foarte variate: functie de fiecare boala).
Mozaic , cloroza (ingalbenire ) ,pete de diferite forme si culoare bruna sau bronzata
(necroze ) , deformari , atrofii si hipertrofii . Masuri fata de caile de transmitere a infectiei

incretirea frunzelor de muscata ( Pelargonium leaf curl virus )

- n cazul infectiilor aerogene, dispunem de unele masuri nrofilactice, care nsa nu snt suficiente pentru a controla ori ntrerupe
Pe frunze apar pete colturoase , la inceput clorotice , iar apoi necrotice . tesutul din dreptul petelor se desprinde si cade circulatia microorganismelor patogene prin aer. Recurgem la:
.Frunzele sunt mici si cu suprafata incretita.
Plantele infectate au crestere stagnata . Pelargonium leaf curl viru este sinonim cu piticire plantelor . - expunere la lumina solara, care este bactericida;
Metode de prevenire si combatere . Eliminarea de la inmultirea vegetativa a plantelor cu simptome si obtinerea de plante
libere de virus prin cultivarea ,,in vitro a meristemelor apicale , prelevate de la plante tratate termic timp de 4 saptamani ,la 38oC.
- dezinfectia aerului cu surse de raze ultraviolete;
Patarea inelara neagra a tomatelor la muscata (virusul patarii inelare a tomatelor la muscate ) Tomato Black ring virus in
pelargonium - dezinfectia (periodica) a camerelor bolnavilor;

Simptomatologia . Pe frunzele mature apar pete si inele concentrice , ovale , clorotice . Cresterea plantelor este stopata .
Plantele infectate produc inflorescente putine , cu numar redus de flori in inflorescenta . Florile prezinta petale gofrate , iar - masuri de mpiedicare a ridicarii prafului n aer (maturat umed, sau aspiratorul de praf);
bracteolele sunt ingalbenite .
Masuri de prevenire si combatere . Dezinfectia termica a solului , eliminarea plantelor infectate si regenerarea plantelor prin - prevenirea contaminarii aerului prin tuse si stranut (batiste, batiste igienice de hrtie, scuipatori de buzunar);
metoda culturilor de meristeme ,,in vitro.
Patarea inelara a garoafelor (virusul patarii inelare a garoafelor ) Carnation Rigstot virus
Simptomatologie . Pe frunze apar pete inelare , uneori zonate concentric , de culoare cenusie sau verde -galbui si necroze - antisepsie nazo-faringiana cu tablete dezinfectante (faringosept), ori cu unguente nazale cu antibiotice;
apicale . Frunzele sunt deformate ,cu marginea ondulata , iar mai tarziu pot capata o culoare purpurie . Florile sunt mici si
deformate . Productia de flori se reduce cu 15 - 20 % . - evitarea aglomerarii spatiilor nchise si aerisirea lor periodica. " n cazul infectiilor digestive dispunem de masuri profilactice
Virusul se transmite in sol prin intermediul nematozilor si prin contactul intre radacini . eficace (cu conditia sa fie nsusite si aplicate).
Masuri de prevenire si combatere . Combaterea chimica a nematozilor vectori ai virusului , indepartarea din cultura a plantelor
prin metoda culturilor de meristeme ,, in vitro.
Alte boli virale la garoafe mai sunt : - Igiena personala (n special a minilor).
Patarea inelara gravata a garoafelor produs de Carnation etched ring virus
Virusul latent al garoafelor Produs de Carnation latent virus - Igiena alimentatiei: alimente curate, recoltate curat, transportate curat, distribuite curat (nu cu mini murdare), pregatite si servite
Patare galbena si patarea necrotica a garoafelor Carnation Yellow fleck virus , Carnation necrotic fleck virus curat.
- Apa potabila controlata. La nevoie ceai sau apa minerala. Din nefericire, tarile n curs de dezvoltare nu dispun de posibilitati suficiente pentru a vaccina toata populatia infantila, si milioane
de copii pier anual n lume din aceasta cauza.
- Igiena generala, comunala si sanitara: igiena impecabila a locuintei si localitatii, depozitarea si ndepartarea igienica a gunoaielor
si excrementelor, canalizare corespunzatoare, instalatie de apa centrala controlata, strpirea vectorilor (muste, tintiri, sobolani). Fiecare tara dispune de un program national de vaccinari, cuprinznd

o n cazul infectiilor de contact snt eficace: masuri de dezinfectie imediata cu apa si sapun, aplicarea de dezinfectante locale vaccinarile strict necesare (obligatorii), esalonate n functie de ani si vrsta (calendarul de vaccinari), n functie de progresul
(alcool, tinctura de iod), unguente cu antibiotice (local), tratamentul chirurgical al unor plagi (curatire, excizii). stiintific si de situatii noi epidemiologice, programul de vaccinari se poate modifica ori amplifica.

o n cazul infectiilor transmise prin vectori (tntari, capuse, paduchi): insecticide cu caracter remanent, folosirea de solutii cu De retinut:
substante respingatoare de insecte, protectia mecanica (cu site ori voaluri), deparazitari cu mijloace fizice si chimice, masuri de
asanare a mediului pentru prevenirea nmultirii vectorilor.
- n elaborarea calendarului s-a tinut seama de intervalele de timp necesare (fiziologice) ntre vaccinuri si "rapelurile" (repetarile)
necesare pentru consolidarea imunitatii.
Masuri pentru protectia persoanelor receptive
Pentru respectarea calendarului si asigurarea protectiei copiilor, pe masura ce acestia se nasc, s-a prevazut sistemul "continuu"
Pentru protectia populatiei receptive la infectii dispunem de masuri eficace, care au influentat profund si favorabil sanatatea de vaccinari (deci nu "campanii" speciale).
ntregii lumi, elibernd-o de amenintarea unor epidemii redutabile.
- De evitat abuzul de "contraindicatii" si urmarirea efectuarii vaccinarii pentru a nu lasa copilul neprotejat. Contraindicatiile vor fi
I. Metode de profilaxie specifica: vaccinuri si gammaglobuline. stabilite numai de medic si snt temporare (cu totul exceptional de durata).

II. Chimioprofilaxie (antibiotice si chimioterapice administrate preventiv, pentru mpiedicarea aparitiei infectiei). - Pentru gravidele care au nevoie de o vaccinare va fi consultat medicul infectionist de teritoriu.

III. Cresterea rezistentei nespecifice - Orice vaccinare este controlata de medic si orice reactii (efecte secundare) la vaccin trebuie anuntate medicului de catre familie.

IV. Educatia sanitara - Profilaxia cu gammaglobuline se face numai n caz de stricta necesitate, iar protectia are o durata trecatoare (cteva saptamni).
Se foloseste la copii contacti de hepatita virala si n alte situatii stabilite de medic: copii receptivi contacti de rujeola, copii cu
imunodepresie, contacti de varicela sau de alte boli infectioase.
I. Profilaxia specifica (care se adreseaza unei anumite boli) se obtine n doua feluri:

II. Chimioprofilaxia. Folosirea de antibiotice si chimioterapice n scop profilactic trebuie privita cu mult discernamnt si prudenta si
o prin imunizarea activa (vaccinuri);
aplicata numai dupa sfatul unui medic specialist.

o prin imunizarea pasiva (gammaglobuline).

Cteva exemple de indicatii rationale:

o Imunizarea activa cu vaccinuri si anatoxine constituie o metoda de mare valoare profilactica, n acest mod, o boala infectioasa
- chimioprofilaxia malariei (pentru cei care calatoresc n regiuni cu malarie);
ca variola a fost eradicata de pe ntregul glob, iar altele au fost practic eradicate, sau mult reduse din multe tari si teritorii: difteria,
tetanosul, poliomielita, rujeola, tusea convulsiva. Tara noastra se nscrie printre tarile cu cele mai mari succese profilactice fata de
principalele boli contagioase. - chimioprofilaxia cu hidrazida n tuberculoza;

Dispunem apoi de vaccinuri cu indicatii speciale, n anumite situatii, ca: vaccinarea antitifoidica, antigripala, antirubeolica, contra - profilaxia eu penicilina a infectiei streptococice si a meningitelor;
creionului etc.
- profilaxia endocarditelor (la cei cu leziuni orificiale la inima);
Alte vaccinuri snt n curs de realizare ori de perfectionare si generalizare (contra hepatitei virale B, contra meningitelor,
antimalarica).
- profilaxia tusei convulsive la copii mici (contacti) cu ampicilina ori cotrimoxazol;

Pe lnga salvarea de vieti si a pastrarii sanatatii, vaccinurile ofera si un mare avantaj economic, fiind putin costisitoare, fata de
- profilaxia tetanosului (penicilina, tetraciclina);
imensele avantaje pe care le ofera pentru protectia sanatatii, si de evitarea unor cheltuieli considerabile, pentru ngrijirea celor
care s-ar fi mbolnavit.
- profilaxia infectiei meningococice.
Un singur exemplu edificator: vaccinarea antitetanica costa extrem de putin (ctiva lei), n timp ce tratamentul bolii declarate a
tetanosului, este foarte costisitor (cat pretul unui autoturism!) si fara sa se poata evita o mortalitate de 40%. Exista si alte indicatii ale profilaxiei chimioterapice, dar acestea trebuie stabilite de 'medic de la caz la caz.

Vaccinurile trebuie acceptate cu deplina ntelegere si disciplina de populatie. Oricare renuntare ori ezitare n vaccinari se soldeaza Abuzul de chimioterapice este frecvent n practica si poate avea efecte nedorite si adesea chiar grave.
cu riscuri considerabile pentru individ (boala cu urmarile ei) si pentru colectivitate (epidemii).
III. Cresterea rezistentei nespecifice, n acest capitol intra: un stil de viata -igienic, cu. echilibru ntre somn, odihna si activitate, o
nutritie corespunzatoare (bogata n proteine si vitamine), orar regulat pentru mese, igiena personala, calire fizica prin miscare,
exercitii fizice, sport, excursii, viata n aer liber, evitarea toxicelor (alcool, tutun) si a abuzurilor alimentare.

IV. Educatia sanitara. O cultura medicala, n special de igiena si profilaxie, cat mai bogata, ofera o solida protectie celor care o
poseda, fata de riscul infectiilor care ne nconjura.

"Un om prevenit, face cat doi" (dupa cum spune