1

RECUPERAREA COTULUI

Humerusul

Epifiza inferioara este latita (diametrul transversal este mult mai mare decat diametrul
anteroposterior).
Prezinta:
condilul humerusului la nivelul caruia se descriu :
1 1.suprafete articulare ce corespund oaselor antebratului pentru a forma articulatia
cotului: trohlee corespunzatoare incizurii trohleare de pe ulna;
capitul corespunzator fosetei de pe capul radiusului;
2 2.fose :
3 fosa coronoidiana, deasupra trohleei , in care patrunde procesul coronoidian al ulnei in
miscarea de flexie a antebratului;
4 fosa radiala deasupra capitulului, in care patrunde capul radiusului in flexia
antebratului;
5 fosa olecraniana (posterioara) in care patrunde olecranul in extensia antebratului;

3.epicondili pentru insertii musculare:

epicondilul medial pentru insertia muschilor flexori (antebrat, mana, degete) si
pronatori (antebrat);
epicondilul lateral pentru insertia muschilor supinatori ai antebratului, extensori ai
antebratului, mainii, degetelor.
SCHELETUL ANTEBRATULUI e format din 2 oase radius si ulna. Ambele sunt oase
lungi formate din 2 epifize si o diafiza de forma prismatic triunghiulara, au fiecare 3 fete si 3
margini. Se articuleaza prin epifizele lor ramanand distantate la nivelul diafizei prin spatiul
interosos.
RADIUSUL
Orientare: se aseaza in jos extremitatea cea mai voluminoasa; posterior fetele prevazute
cu santuri; lateral procesul descendent al acestei extremitati.
Epifiza superioara prezinta :
 2

capul radiusului, un segment de cilindru plin, acoperit cu cartilaj. Fata sa superioara

prezinta o foseta ce corespunde capitulului humerusului. Circumferinta capului raspunde
scobiturii radiale de pe ulna;
colul radiusului
tuberozitatea radiusului unde se insera muschiul biceps brahial.
Diafiza prezinta 3 fete: anterioara, posterioara, externa si 3 margini: anterioara, interna,
externa. Superior are forma cilindrica, inferior devine prismatic triunghiulara.
Fata mediala aprezinta scobitura ulnara pentru articulatia cu capul ulnei. Fata laterala se
continua cu procesul stiloidian palpabil. Fata posterioara prezinta mai multe santuri pentru
tendoanele muschilor extensori ai mainii si degetelor.
Epifiza inferioara este comparata cu un trunchi de piramida ce prezinta 4 fete si o baza.
Baza sau fata articulara carpiana e impartita in 2 parti: una laterala triunghiulara in raport cu
scafoidul si alta mediala patrulatera in contact cu semilunarul.
ULNA
Orientare: se aseaza in sus extremitatea cea mai voluminoasa, anterior scobitura acestei
extremitati, lateral marginea cea mai ascutita.
Epifiza superioara prezinta 2 proeminente osoase:
o proeminenta verticala - olecran (palpabila). Aici se insera tricepsul brahial.
o proeminenta orizontala - proces coronoidian. Intre ele se formeaza un unghi drept,
incizura trohleara ce se articuleaza cu trohleea humerusului.
Pe partea laterala a procesului coronoidian se gaseste incizura radiala pentru articulatia
cu capul radiusului. Sub acest proces se gaseste tuberozitatea ulnei pe care se insera muschiul
brahial.
Diafiza: are forma prismatic triunghiulara cu 3 fete: anterioara, posterioara, interna si 3
margini: anterioara, posterioara, externa .
Epifiza inferioara prezinta:
capul ulnei, reprezentat de un segment de cilindru; suprafata laterala a capului este
articulara pentru incizura ulnara a radiusului; fata inferioara este de asemenea articulara
corespunzator ligamentului triunghiular
procesul stiloidian situat pe partea mediala a capului.
 3

ARTICULATIA COTULUI
La formarea articulatiei cotului participa 3 oase: humerusul, ulna si radiusul. Teoretic la acest
nivel se pot descrie 3 articulatii:
1 humeroulnara
2 humeroradiala
3 radioulnara proximala
Daca luam in considerare faptul ca pentru toate aceste articulatii exista o singura capsula
putem considera ca exista o singura articulatie. Din punct de vedere functional insa se descriu
doua articulatii diferite: una in raport cu miscarile de flexie-extensie si una in raport cu
miscarile de pronatie-supinatie. Cotul este deci o articulatie cu dubla functie. Pe de o parte
permite membrului superior sa se replieze pe el insusi sau sa se intinda, multiplicand
posibilitatile de orientare ale mainii in spatiu. Este ceea ce permite de exemplu ducerea mainii
in extremitatea superioara a corpului, la gura pentru alimentare, la cap pentru pieptanare etc.
Acesta este cotul flexiei-extensiei .
Pe de alta parte cotul este sediul miscarilor ce permit antebratului sa se mobilizeze in
jurul axei sale, miscare care adauga alte posibilitati pentru miscarile mainii. Este cotul prono-
supinatiei . Vom studia separat cele doua functii. Deoarece considerentele functionale au
predominat asupra celor anatomice s-a convenit sa se recunoasca doua articulatii componente ale
cotului:
1) articulatia humerusului cu oasele antebratului (HUMERO-ANTEBRAHIALA) ce
include articulatia humeroulnara (in balama) si articulatia humeroradiala (elipsoidala).
Dintre acestea cea mai importanta pentru miscarile de flexie-extensie este cea humeroulnara.
2) articulatia radioulnara proximala responsabila de miscarea de pronatie-supinatie.

COTUL FLEXIEI-EXTENSIE

ARTICULATIA HUMEROANTEBRAHIALA (sinovala, in balama, uniaxiala) permite

miscari de flexie-extensie.
 4

Numim flexie o miscare ce permite apropierea fetelor anterioare ale bratului si

antebratului. Flexia activa este usor limitata prin intalnirea masei muschilor flexori. In flexia
pasiva acesti muschi se lasa comprimati; de aici putin mai multa amplitudine.
Revenirea postflexie la pozitia anatomica se numeste extensia cotului. In acelasi timp
trebuie sa notam ca nu exista nici o posibilitate de extensie posterioara din pozitia
anatomica. La sfarsitul extensiei cele doua oase se afla unul in prelungirea altuia datorita unui
blocaj datorat formei osoase a cotului. Unele persoane pot totusi sa depaseasca aceasta
pozitie: in extensie completa, cotul formeaza un unghi deschis posterior, este recurvatum
al cotului.
Suprafetele articulare implicate in flexie-extensie sunt:.
Epifiza inferioara a humerusului formata din condil si epicondili delimitand un spatiu
triunghiular. La baza acestui triunghi se gasesc doua suprafete articulare: medial este trohleea
humerusului formata din 2 povarnisuri, 2 margini si un sant si corespunde incizurii trohleare a
ulnei; lateral este capitulul, o mica portiune dintr-o sfera de cca. 1 cm diametru; cele 2 zone sunt
separate de un sant intermediar si el articular.
Epifiza superioara a radiusului, fata superioara a capului radial este o suprafata
circumscrisa, usor concava (foseta capului radial) ce se articuleaza cu capitulul humerusului. Ea
este delimitata la exterior de o bordura ce corespunde santului intermediar.
Epifiza superioara a ulnei la nivelul careia se descrie incizura trohleara delimitata de
cele doua procese : coronoidian si olecranian. Olecranul prezinta 5 fete: anterioara; posterioara;
interna; externa; superioara.
Procesul coronoidian prezinta 4 fete: anterioara; interioara; externa; superioara.
Fata anterioara a olecranului si superioara a procesului coronoidian formeaza o suprafata
articulara aproape continua sub forma de cilindru gol; este incizura trohleara a ulnei. Ea este
acoperita de cartilaj si separata printr-o creasta longitudinala in 2 portiuni. Corespunde trohleei
humerale.
Suprafetele articulare sunt inconjurate de zone depresionare:
1 fosa coronoidiana deasupra trohleei pentru procesul coronoidian al ulnei (anterior)
2 fosa olecraniana (posterior) pentru procesul olecranian al ulnei
3 fosa radiala deasupra capitulului pentru capul radiusului.
 5

Mijloacele de unire ale articulatiei sunt:

Capsula articulara - uneste 3 oase: humerus, ulna, radius;
pe humerus se ataseaza in jurul fosei coronoidiene si olecran, imbraca trohleea si lasa
liberi cei 2 epicondili pentru insertii musculare;
pe radius se insera in jurul colului la 5-6 mm sub capul radial; pe ulna pe ambele
margini ale incizurii trohleare, incizura radiala, olecran si proces coronoidian.
Include deci varful olecranului si procesul coronoidian, de aceea fracturarea sau
smulgerea epifizelor respective vor interesa si capsula. Capsula este tensionata anterior si mai
ales lateral; este laxa posterior permitand o mare amplitudine a miscarii de flexie.
Ligamentele cotului sunt putin importante. Anterior formeaza un evantai ca intareste
capsula. Posterior formeaza incrucisari de fibre. Permit deci foarte bine miscarea de flexie-
extensie.
Cele mai importante sunt ligamentele laterale :
- ligamentul colateral intern (ulnar) format din 3 fascicule care pleaca de pe
epicondilul medial si se termina pe marginea procesului coronoidian si olecranian ;
- ligamentul colateral extern (radial) format din 3 fascicule care pleaca de pe
epicondilul lateral; primele 2 se leaga de capul radiusului, unul anterior si unul posterior
pentru a se termina in final anterior si posterior de incizura radiala a ulnei. Cel de-al III-lea, in
evantai, se termina pe fata externa a olecranului. Aceste ligamente puternice impiedica orice
miscare laterala in articulatia cotului.
Oasele cotului in flexie-extensie
Suprafetele humerusului se articuleaza cu ansamblul radio-ulnar permitand miscari intr-
un singur plan: sagital in jurul unui ax transversal.
In flexie forma concava a oaselor spre anterior permite comprimarea maselor musculare.
Capul radiusului patrunde in fosa radiala. Procesul coronoidian patrunde in fosa coronoidiana.
In extensie procesul olecranian patrunde in fosa olecraniana. Axul trohleei humerale este oblic in
sus si spre exterior (extremitatea mediala coboara mai jos decat cea laterala). De aceea, colul in
extensie formeaza un unghi descris spre exterior (cubitus valgus) mai mult sau mai putin marcat.
MUSCHII MISCARILOR DE FLEXIE-EXTENSIE in articulatia cotului se ataseaza
pe numeroase oase.
Muschii flexori:
 6

scapula: muschiul biceps brahial;

humerus: muschiul brahial anterior; brahioradial; flexor radial al carpului; flexor
comun profund al degetelor; rotundul pronator; palmar scurt; palmar lung; flexor ulnar al
carpului;
ulna: muschiul brahial anterior; rotundul pronator; flexor comun profund al degetelor;
radius: biceps brahial, brahioradial;
oasele mainii: muschiul flexor radial al carpului; flexor comun profund al degetelor;
palmar mic; palmar mare; flexor ulnar al carpului.
Muschi extensori:
scapula: muschiul triceps brahial;
humerus: muschiul triceps brahial, anconeu, extensor comun al degetelor; extensor
propriu al degetului mic; extensor ulnar al corpului;
ulna: muschiul triceps brahial anconeu;
oasele mainii: muschiul extensor comun al degetelor; extensor propriu al degetelui 5;
extensor ulnar al corpului.
MUSCHII FLEXORI AI ARTICULATIEI COTULUI
Muschiul brahial anterior. Ia nastere pe fata anterioara a humerusului (1/2 inferioara)
si se termina pe procesul coronoidian al ulnei (fata anterioara). Situat la partea anterioara si
inferioara a bratului, inapoia bicepsului creste diametrul bratului in partea inferioara.
Actiune: este flexor direct al antebratului pe brat, tensor al capsulei articulare a cotului.
Intre brahial si brahioradial trec nervul radial, artera brahiala profunda si recurenta radiala.
Muschiul brahioradial. Ia nastere pe marginea laterala a humerusului (1/3 inferioara)
si se termina pe procesul stiloidian al radiusului.
Actiune: realizeaza flexia antebratului; plecand dintr-o pozitie de pronatie sau supinatie;
duce antebratul intr-o pozitie intermediara.
Muschiul biceps brahial prezinta 2 capete distincte:
1 capatul lung se insera pe tuberculul supraglenoidal al scapulei printr-un tendon ce
traverseaza capsula articulara apoi coboara in santul intertubercular al humerusului;
2 capul scurt al bicepsului ia nastere printr-un tendon pe procesul coracoid (comun cu al
coracobrahialului).
 7

Cele 2 capete fuzioneaza intr-un singur corp muscular ce descinde pana la articulatia
cotului unde se insera printr-un tendon unic pe tuberozitatea radiusului. Intre tendon si
tuberozitate exista o bursa bicipitoradiala.
Actiune: la nivelul umarului actiunea celor 2 capete este diferita (adductie prin capul
scurt si abductie prin capul lung); la nivelul cotului realizeaza flexia si supinatia antebratului .
flexia este completa numai daca antebratul este in supinatie.
MUSCHII EXTENSORI AI ARTICULATIEI COTULUI
Muschiul triceps brahial. Prezinta 3 capete:
1 capul lung se insera pe tuberculul infraglenoidal al scapulei printr-un tendon, adera de
capsula articulatiei umarului;
2 capul lateral se insera pe fata posterioara a humerusului (deasupra santului nervului
radial);
3 capul medial se insera pe fata posterioara a humerusului (sub santul nervului radial).

Cele 3 capete se unec intr-un corp muscular unic ce se termina printr-un tendon comun puternic
pe olecran (fata superioara).
Actiune: actiunea de ansamblu realizeaza extensia antebratului pe brat, tensor al capsulei
articulatiei umarului; capatul lung participa la adductia si retropulsia bratului.
Este separat de humerus prin nervul radial si artera brahiala profunda. De-a lungul
marginii mediale este insotit de nervul ulnar. Intre tendon si olecran se gaseste bursa
subtendinoasa olecraniana.
Muschiul anconeu. Ia nastere de pe fata posterioara a epicondilului lateral al
humerusului si se termina pe fata posterioara a ulnei (1/4 superior); este extensor al cotului;
partial abductor; actioneaza pe ulna in timpul miscarii de pronatie.

COTUL PRONO-SUPINATIEI

Cele 2 oase ale antebratului sunt in contact din punct de vedere motric prin 2 puncte:
articulatia radioulnara proximala si distala (trohoide). La nivelul diafizelor cele 2 oase sunt
unite printr-o sindesmoza.
 8

Miscarile de pronatie-supinatie se realizeaza in acelasi timp in articulatia cotului si intre

oasele antebratului. Miscarea de pronatie este miscarea prin care fata palmara a mainii priveste in
jos iar miscarea de supinatie palma priveste in sus. Daca antebratul este liber pe langa corp
(policele orientat inainte si palma medial) pronatia este miscarea prin care fata palmara devine
posterioara si policele medial.
Aceste miscari pot fi confundate cu cele ale umarului:
pronatia cu rotatia interna a bratului
supinatia cu rotatia externa a bratului.
Din acest motiv le studiem pe cotul flexat

ARTICULATIA RADIOULNARA PROXIMALA (sinoviala, trohoida, uniaxiala)

Suprafete articulare si mijloace de unire

pe ulna exista o incizura radiala (o suprafata concava dintre anterior spre posterior
situata pe fata laterala a procesului coronoidian). Ea este completata de un ligament inelar care se
ataseaza pe marginile anterioara si posterioara. Fata sa profunda e tapitata de cartilaj. Ansamblul
formeaza un inel in care ste inclusa circumferinta capului radial. Inelul este intarit la baza prin
ligamentul patrat care se intinde de la incizura radiala a ulnei la colul radiusului.
Acest ligament e relaxat cand antebratul se afla in pozitie intermediara, este intins in
miscarea de pronatie sau supinatie.
Dispozitivul descris permite capului radiusului sa se roteasca in jurul sau cu un joc lejer datorat
partii deformabile a inelului (ligamentara). Este de asemeni o frana a miscarii de extensie. Inelul
este mai ingust la baza, aceasta permitand o buna mentinere a capului radial in timpul tractiunilor
axiale ale antebratului.
ARTICULATIA RADIOULNARA DISTALA are ca suprafete articulare incizura ulnara a
radiusului ce corespunde unei suprafete situate pe fata mediala a capului ulnei; ansamblul
formeaza o articulatie de tip cilindru plin-cilindru gol ce permite rotatia bazei radiusului in jurul
capului ulnar.
Un alt mod de legatura mobila este ligamentul triunghiular care se intinde de la procesul
stiloid ulnar la marginea inferioara a incizurii ulnare a radiusului; este concav pe ambele fete ce
 9

sunt acoperite de cartilaj. Este in acelasi timp o suprafata articulara (cu fata inferioara a capului
ulnar si cu carpul) si un mijloc de unire; deci completeaza si mentine in contact suprafetele
articulare si limiteaza miscarile de pronatie supinatie (in pronatie se intinde fasciculul posterior;
in supinatie fasciculul anterior).
Pe toata lungimea lor cele 2 oase sunt unite printr-un ligament interosos intins de la marginea
interna a radiusului la marginea externa a ulnei. Acest ligament este foarte rezistent format din 2
categorii
1 fibre mijlocii oblice in jos si intern
2 fibre superioare oblice in sus si intern (coarda oblica).

Se destinde in pronatie si se intinde in supinatie; este deci o frana (puternica) a supinatiei.

Impiedica alunecarea longitudinala dintre cele 2 oase (in timpul transportului de greutati
de exemplu).
Oasele cotului in pronatie/supinatie
In pronatie radiusul se deplaseaza realizand o miscare conica. Extremitatea sa superioara
pivoteaza in jurul ei insisI, dar cu o oarecare laxitate datorita relativei supleti a ligamentului
inelar.
Extremitatea sa inferioara aluneca anterior si intern in jurul capului ulnei. Pentru ulna
exista 2 posibilitati:
1. sau se deplaseaza in acelasi timp cu radiusul posterior si extern; axa miscarii se gaseste la
nivelul degetului 3. Ex: rasucirea unei chei. Miscarea e realizata de muschiul anconeu.
2. sau ramane fixa; axa miscarii fiind la nivelul degetului 5. Ex: pentru a intoarce o pagina.

Incrucisarea celor 2 oase este posibila datorita formei lor curbe. Ambele oase sunt
concave anterior. In timpul pronatiei aceste concavitati se privesc fata in fata permitand o
incrucisare prin diafizele lor.
Se observa ca fara aceste curburi oasele nu s-ar putea incrucisa. Traumatismele (fracturi)
pot modifica aceste curburi si pot compromite posibilitatea de pronosupinatie. Aceasta priveste
in particular tehnici ce utilizeaza membrul superior in torsiune (artele martiale).
Miscarile descrise sunt miscari de pronatie si supinatie pure (cele in care ulna e imobila si
singurul os ce se misca e radiusul), foarte rar intalnite in activitatea obisnuita.
 10

Miscarile obisnuite de pronatie si supinatie sunt insotite si de miscari in articulatia

scapulohumerala. Este vorba deci de un lant articular. De asemeni, mana fiind legata de radius
miscarea din articulatia radioulnara se va repercuta si asupra mainii.
In cadrul miscarii de pronatie supinatie spatiul interosos nu dispare. In pozitia
intermediara cand cele 2 oase sunt mai putin indepartate membrana interosoasa este intinsa la
maximum. De aceea se si recomanda sa se imprime antebratului aceasta pozitie in cazul
imobilizarilor din fracturi.
MUSCHII MISCARILOR DE PRONATIE-SUPINATIE din articulatia cotului.
Muschii pronatori se ataseaza pe 3 oase:
Humerus: muschiul rotund pronator, brahioradial;
Radius: muschiul rotund pronator, patrat pronator, brahioradial;
Ulna: muschiul rotund pronator, patrat pronator.
Muschiul rotund pronator. Ia nastere prin 2 fascicule de pe humerus (epicondil
medial) si ulna (fata anterioara a procesului coronoidian). Se termina pe fata laterala a radiusului
(portiunea mijlocie).
Actiune: realizeaza pronatia antebratului si participa la flexia cotului.
Muschiul patrat pronator. Acest muschi mic este situat de pe fata anterioara a ulnei la
fata anterioara a radiusului, in regiunile distale ale acestora.
Actiune: este un pronator direct al mainii si antebratului, intrevine secundar in miscarea de
supinatie. de fibre:
Muschiul brahial. Este studiat amanuntit impreuna cu flexorii cotului. Este pronator
plecand dintr-o pozitie de supinatie, duce antebratul intr-o pozitie intermediara intre pronatie si
supinatie.
Muschii supinatori se ataseaza pe 4 oase:
scapula: muschiul biceps brahial;
humerus: muschiul supinator, brahioradial;
radius: muschiul biceps brahial, brahioradial, supinator;
ulna: muschiul supinator.
Muschiul biceps brahial. A fost studiat amanuntit impreuna cu flexorii cotului. Este
cel mai puternic muschi supinator.
 11

Muschiul supinator. Acest muschi se intinde in 2 plane ce iau nastere de pe

epicondilul humeral lateral si de pe suprafata rugoasa de sub incizura radiala a ulnei. Fibrele sale
inconjoara extremitatea superioara a radiusului, pentru a se insera pe fata laterala a acestuia
(fibre profunde pe col).
Actiune: prin tractiunea sa deruleaza radiusul; e un muschi supinator.
Muschiul brahioradial. Este studiat detailat impreuna cu muschii flexori ai cotului. Nu este
supinator decat plecand din pozitia de pronatie; aduce antebratul in pozitie intermediara intre
pronatie si supinatie. Radiusul prezinta o curbura supinatoare la extremitatea careia se insera
tendonul bicepsului si supinatorul si o curbura pronatoare la extremitatea careia se insera
rotundul pronator. Acesti 2 muschi prin tractiunea lor determina rotatia acestui os in maniera unei
manivele.
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
 49

FI DE TRATAMENT NTR-O AFECIUNE TRAUMATIC A ARTICULAIEI

COTULUI

DIAGNOSTIC: MI. 59 ani, sex masculin, fractura olecranului cu deplasare (prin

avulsie),leziune nerv ulnar .

MECANISM DE PRODUCERE: indirect prin cadere pe cot cu antebraul n flexie

Fracturile olecranului
Olecranul este o proeminen osoas situat la nivelul extremitii superioare a ulnei
avnd o poziie subcutanat ceea ce l face foarte vulnerabil la traumatismele directe. mpreun
cu procesul coronoid formeaz cavitatea sigmoid, o depresiune adnc care servete la
articulaia cu trohleea humeral. Aceast articulaie permite numai micri n plan
anteroposterior i asigur stabilitatea cotului. Nucleul de osificare al olecranului apare la
vrsta de 10 ani i fuzioneaz cu ulna proximal la 16 ani. Aceasta nu trebuie s cauzeze o
confuzie cu patella cubiti" care este un os accesor localizat n tendonul tricepsului la inseria
pe olecran. Afeciunea este bilateral, iar o radiografie comparativ ne va ajuta s elucidm
diagnosticul. Posterior, la nivelul cotului napoia epicondilului medial trece nervul ulnar
dup care intr apoi n suprafaa volar a antebraului printre cele dou capete de inserie ale
flexorului ulnar al carpului. Aceast relaie trebuie avut n vedere n toate situaiile cnd
realizm osteosinteza olecranului pentru a evita eventualele leziuni ale nervului. Fracturile
olecranului sunt mai frecvente la aduli i mai rare la btrni si copii.
Mecanismul de producere const ntr-o lovitur direct pe cot sau printr-o cdere pe cot
cu antebraul n flexie.
 50

Clasificare

O clasificare simpl a fracturilor olecraniene este redat mai jos pentru a servi ca baz de selecie
a tratamentului,
I. Fracturi fr deplasare
II. Fracturi cu deplasare.
Fracturile cu deplasare pot fi:
a. - Fracturi prin avulsie;
b. - Fracturi oblice i transversale;
c. - Fracturi cominutive;
d. - Fracturi-luxaii.
n general fracturile fr deplasare pot fi tratate prin mijloace neoperatorii, dar fracturile cu
deplasare necesit fixare intern.
O fractur de olecran este considerat fr deplasare dac ntrunete unul din urmtoarele
criterii:
1. - deplasare mai mic de 2 mm;
2. - deplasarea s nu creasc la flexia de 90 a cotului;
3. - bolnavul s aib capacitatea de extensie activ a cotului mpotriva gravitaiei.
a. - Fracturile prin avulsie sau smulgere de ctre tendonul tricepsului brahial delimiteaz o mic
suprafa osoas din vrful olecranului produs prin contracia acestui muchi. Aceast fractur
este frecvent la persoane n vrst.
b. - Fractura oblic i transversal ncepe n cea mai profund parte a depresiunii sigmoidiene i
se continu distal spre creasta subcutanat a ulnei.
c. - Fractura cominutiv este o fractur cu mai multe fragmente care rezult n urma unui
traumatism puternic pe cot. Poate fi asociat cu fracturi ale capului radial, ale oaselor
antebraului i ale humerusului distal.
d. - Fractura de olecran asociat cu luxaia cotului are un traiect foarte apropiat de vrful
procesului coronoid mrind astfel instabilitatea leziunii cu posibilitatea luxaiei anterioare a
oaselor antebraului. Este de regul secundar unei leziuni severe cum ar fi o lovitur pe partea
posterioar a cotului.
 51

Simptomatologie

Este srac n fracturile fr deplasare fiind caracterizat doar prin durere la palpare n punct
fix i impoten funcional relativ.
In fracturile cu deplasare se constat:
La inspecie un cot deformat, globulos, cu echimoz local i o atitudine vicioas cu
antebraul flectat susinut de mna sntoas.
La palpare se deceleaz o depresiune cu ntreruperea continuitii olecraniene i
ascensionarea fragmentului proximal.
Diagnosticul de certitudine se pune pe baza examenului radiografie executat din dou incidene
(fa i profil).
Diagnosticul diferenial se face cu lipsa de osificare a nucleului osos al vrfului olecranului i
prezena unui sesamoid izolat (patella cubiti").

Complicaii

1. Complicaii immediate

a. - Leziuni tegumentare: fractur deschis care necesit toalet i fixare cu bro.

b. - Leziuni asociate: coronoid, cap radial, luxaia anterioar a cotului.
c. - Leziuni nervoase: n special ale nervului ulnar.

2. Complicaii tardive
a. - Pseudartroza: apare datorit unei reduceri imperfecte a fragmentelor osoase.
b. - Artroza de cot posttraumatic: apare datorit consolidrilor vicioase.

Tratament
1. Tratamentul fracturilor fr deplasare se realizeaz prin imobilizare cu atel gipsat brahio-
palmar cu cotul n flexie de 90 pe o perioad scurt de timp de 3 sptmni. Cotul nu trebuie
plasat n extensie datorit apariiei redorilor articulare i pentru c o fractur care este instabil
n flexie nu va fi stabil nici n extensie complet. Dup 5-7 zile se va efectua o radiografie de
 52

control pentru a observa eventualele redeplasri. Imobilizarea se va scoate la 3 sptmni dup

care se vor ncepe micrile articulare ale cotului evitnd flexia peste 90 pn cnd consolidarea
nu este complet. Consolidarea osoas se obine n 6-8 sptmni. La btrni perioada de
imobilizare trebuie s fie mai scurt de 3 sptmni, putndu-se utiliza pentru imobilizare o
earfa pentru cteva zile pn se pot relua micrile active ale cotului.
2. Fracturile cu deplasare vor fi tratate chirurgical prin reducere deschis i fixare intern.
Dac nu sunt rezolvate corect pot apare o serie de neajunsuri cum ar fi:
a. - scurtarea ntre originea i inseria tricepsului care va duce la o scdere a puterii de extensie;
b. - incongruena articular;
c. - blocarea extensiei cotului de ctre olecranul deplasat;
d. - diminuarea flexiei cotului dac se face imobilizare n extensie.
De aceea pentru evitarea incongruenei articulare, a redorilor articulare i a instabilitii cotului
este necesar o rezolvare chirurgical. Principiile chirurgicale utilizate n fixarea intern a
olecranului cuprind urmtoarele:
a. - realinierea axului longitudinal al olecranului care s furnizeze o stabilitate suficient a
cotului i s permit o mobilitate precoce;
b. - pstrarea unui proces coronoid intact care determin distal limita suprafeei articulare;
c. - restabilirea anatomic a suprafeelor articulare ale olecranului i utilizarea grefelor de os
spongios pentru a umple defectele suprafeei articulare. Mijloacele de fixare sunt:
a. - Osteosintezprin hobanaj;
b. - Osteosintez cu un urub transolecranian;
c. - Osteosintez cu o plac Zuelzer i uruburi .
d. - Sutur transosoas cu srm .
La reuita osteosintezei trebuie s avem n vedere o reducere anatomic, asigurarea unui contact
ferm ntre fragmente precum i refacerea aparatului fibrotendinos periolecranian.
Postoperator se imobilizeaz n atel gipsat brahiopalmar pentru un interval de o
sptmn n osteosintez prin hobanaj i 3 sptmni n caz de osteosintez cu urub.
In fracturile-luxaii, osteosintez va reface alinierea i stabilitatea ulnei, care reprezint cheia
tratamentului. Aceasta se poate realiza prin fixare cu un urub lung ancorat n canalul medular al
ulnei.
Excizia olecranului este contraindicat datorit posibilitilor de luxaie anterioar a cotului.
 53

Fracturile deschise sunt fixate dup debridare i splare continu cu soluie de ser fiziologic.
Evoluia este favorabil dup un tratament corect aplicat, cu recuperare funcional rapid.
In caz de asociere a fracturii de coronoid diagnosticul de certitudine se face pe baza
examenului radiografie iar fixarea va consta n osteosintez cu un urub n caz c fragmentul
este mare sau broe Kirschner dac fragmentul este de dimensiuni mici. Fixarea coronoidei are o
importan deosebit avnd n vedere posibilitatea instabilitii marcate a cotului.

Cotul bilan articular

Flexia antebraului

Definirea micrii: micarea anterioar a antebraului n plan sagital (micarea de apropiere a

antebraului de bra).
Valoarea normal: 1500 (Chiriac), 140-1500 (Magee), 1450 - activ, 1600 pasiv (Sbenghe).
Poziia iniial: subiectul n eznd cu membrul superior n poziie anatomic.
Variant: subiectul n decubit dorsal cu braul pe lng corp, cotul ntins, antebraul n supinaie.
Poziia final: subiectul n eznd/decubit dorsal, faa anterioar a antebraului se apropie de faa
anterioar a braului.
Determinarea planului n care se execut micarea: sagital
Poziia goniometrului:
Centrul goniometrului plasat la nivelul articulaiei cotului, pe partea lateral.
Braul fix urmrete linia median a braului, respective acromionul.
Braul mobil este paralel cu linia median a feei laterale a antebraului, urmrind stiloida
radial.
Poziia kinetoterapeutului fa de segmentul testat: este de aceeai parte a membrului.

Extensia antebraului

Definirea micrii: micare de deprtare a antebraului de bra.

Valoarea normal: 120-1400; hiperextensia 0-150.
 54

Poziia iniial: subiectul n eznd cu braul pe lang trunchi, cotul flectat, antebraul n
supinaie.
Variant: subiectul n decubit dorsal cu braul pe lang corp, cotul flectat, antebraul n
supinaie.
Poziia final: subiectul n eznd/decubit dorsal cu membrul superior n poziia anatomic.
Determinarea planului n care se execut micarea: sagital
Poziia goniometrului:
Centrul goniometrului plasat la nivelul articulaiei cotului, pe partea lateral.
Braul fix urmrete linia median a braului, respectiv acromionul.
Braul mobil paralel cu linia median a feei laterale a antebraului, urmarind stiloida radial.
Poziia kinetoterapeutului fa de segmentul testat: este de aceeai parte a membrului.

Supinaia antebraului

Definirea micrii: ducerea palmei n sus, din poziia de pronosupinaie.

Valoarea normal: 800 (Chiriac), 85-900 (Magee), 900 (Sbenghe).
Poziia iniial: subiectul n eznd cu braul lipit de trunchi, cotul flectat la 900, antebraul n
pronosupinaie.
Variant: subiectul n ortostatism cu braul lipit de trunchi, cotul flectat la 900, antebraul n
pronosupinaie.
Poziia final: braul lipit de trunchi, cotul flectat la 900, palma privete n sus.
Determinarea planului n care se execut micarea: transversal.
Poziia goniometrului:
Centrul goniometrului plasat la nivelul falangei distale a mediusului.
Braul fix paralel cu linia median a humerusului, urmrete policele.
Braul mobil urmrete policele.
Poziia kinetoterapeutului fa de segmentul testat : este n faa membrului de testat.

Pronaia umrului

Definirea micrii: ducerea palmei n jos, din poziia de pronosupinaie.

 55

Valoarea normal: 800 (Chiriac), 85-900 (Magee), 900 (Sbenghe).

Poziia iniial: subiectul n eznd cu braul lipit de trunchi, cotul flectat la 900, antebraul n
pronosupinaie.
Variant: subiectul n ortostatism cu braul lipit de trunchi, cotul flectat la 900, antebraul n
pronosupinaie.
Poziia final: braul lipit de trunchi, cotul flectat la 900, palma privete n jos.
Determinarea planului n care se execut micarea: transversal.
Poziia goniometrului: Centrul goniometrului plasat la nivelul falangei distale a mediusului
Braul fix paralel cu linia median a humerusului, urmrete policele.
Braul mobil urmrete policele.
Poziia kinetoterapeutului fa de segmentul testat: este n faa membrului de testat.
Tabel 1

Cotul drept Cotul stng

Evaluare Valori Valori obinute Valori obinute
articular normale Data Data Data Data Data Data

Flexie 145 activ

160 pasiv
Extensie 120-140 activ
Supinaie 90
Pronaie 90

Cotul bilan muscular

Flexia cotului
Muchi principali: biceps brahial, brahial, brahioradial.
Muchi accesori: supinator.
Variant: subiectul n eznd, cu umrul flectat la 900, cotul extins, antebraul n
pronosupinaie.
Stabilizarea: se realizeaz n 1/3 distal a braului.
 56

Poziia fr gravitaie
Poziia fr gravitaie: subiectul n decubit heterolateral, cu braul de testat pe lng trunchi,
antebraul susinut n supinaie (pentru biceps brahial), pronosupinaie (brahioradial), pronaie
(brahial).

Poziia fr gravitaie
Pentru variant: braul este susinut posterior, antebraul execut micarea pe un plan talcat sau
susinut de kinetoterapeut.
F1: bicepsul brahial se palpeaz pe faa anterioar a braului, n zona de mijloc, brahioradialul se
palpeaz pe faa lateral a antebraului n 1/3 superioar, brahialul este un muchi profund i nu
se poate palpa.
F2: Din decubit heterolateral, cu antebraul susinut de kinetoterapeut, subiectul execut flexia
antebraului.
Poziia antigravitaional: eznd, cu antebraul n supinaie (pentru biceps brahial),
pronosupinaie (brahioradial), pronaie (brahial).
F3: Din poziia antigravitaional, subiectul execut active flexia antebraului, fr rezisten.
F4: Respectnd aceeai poziie, se opune o rezisten uoar n 1/3 distal a antebraului pe
partea anterioar (pentru biceps brahial), pe marginea radial (pentru brahioradial), pe partea
dorsal (pentru brahial), la jumtatea cursei de micare.
F5: Rezistenele aplicate n aceleai regiuni, pentru fiecare muchi n parte, este mai mare sau
excentric.

Flexia cotului (F4) (testarea brahioradialului)

 57

Flexia cotului (F4) (testarea bicepsului)

Flexia cotului (F4) (testarea brahialului)

Substituii: flexia pumnului, ridicarea umrului, flexia umrului, extensia pumnului, nclinarea
radial a pumnului.

Extensia cotului
Muchi principali: tricepsul brahial, anconeu.
Poziia fr gravitaie: decubit heterolateral, cu braul pe lng trunchi, antebraul de testat
susinut.
Variant: subiectul n eznd, cu umrul flectat la 900, cotul flectat la 900, antebraul n
pronosupinaie.
Stabilizarea: se realizeaz n 1/3 distal a braului.
F1: Tricepsul se palpeaz pe faa posterioar a braului.
F2: Din poziia fr gravitaie, cu antebraul susinut de kinetoterapeut, subiectul execut
extensia antebraului.
Poziia antigravitaional: subiectul n decubit ventral cu braul abdus la 900, antebraul
atrnnd n afara mesei.
Variant: subiectul n eznd/ortostatism, cu braul flectat la 1800, cotul flectat la 900.
Stabilizarea se realizeaz la nivelul umrului, pe partea posterioar a braului.
F3: Din poziia antigravitaional, subiectul execut extensia antebraului.
F4: Respectnd aceeai poziie, se opune o rezisten uoar n 1/3 distal a antebraului, pe
partea posterioar, la jumtatea cursei de micare. Stabilizarea se realizeaz la nivelul braului,
partea posterioar, n 1/3 distal.
 58

Extensia cotului (F4) Extensia cotului cu rezisten din

eznd (F5)

F5: Rezistena aplicat n aceeai regiune este mai mare sau excentric.
Substituii: abducia orizontal a braului, extensia pumnului.

Supinaia antebraului

Muchi principali: supinator, biceps brahial.

Poziia fr gravitaie: subiectul n eznd, braul flectat la 900, cotul flectat la 900, antebraul
n pronosupinaie
Stabilizarea: susinem braul subiectului n 1/3 distal.
F1: bicepsul brahial se palpeaz pe faa anterioar a braului, n 1/3 mijlocie.
F2: din poziia fr gravitaie, subiectul execut supinaia antebraului.

Supinaia (F2)
Poziia antigravitaional: subiectul n eznd, braul pe lng trunchi, cotul flectat la 900,
antebraul n pronosupinaie.
F3: Din poziia antigravitaional, subiectul execut supinaia antebraului.
F4: Respectnd aceeai poziie, se opune o rezisten uoar pe faa dorsal a degetelor II, III sau
pe faa palmar a degetelor IV, V la jumtatea cursei de micare.

Supinaia cu rezisten (F4)

 59

F5: Rezistena aplicat n aceeai regiune este mai mare sau excentric.
Substituii: rotaia extern a umrului de aceai parte, nclinarea trunchiului pe partea
membrului de testat.

Pronaia antebraului

Muchi principali: rotund pronator, ptrat pronator.

Poziia fr gravitaie: subiectul n eznd, braul flectat la 900, cotul flectat la 900, antebraul
n pronosupinaie.
Stabilizarea: susinem braul subiectului n 1/3 distal.
F1: rotundul pronator se palpeaz pe partea antero-lateral a antebraului, n 1/3 proximal.
F2: din poziia fr gravitaie, subiectul execut pronaia antebraului.
Poziia antigravitaional: subiectul n eznd, braul pe lng trunchi, cotul flectat la 900,
antebraul n pronosupinaie.
F3: Din poziia antigravitaional, subiectul execut pronaia antebraului.
F4: Respectnd aceeai poziie, se opune o rezisten uoar la jumtatea cursei de micare pe
faa dorsal a degetelor IV, V sau ambele mini ale kintetoterapeutului sunt aezate de-o parte i
de alta a minii.

Pronaia antebraului cu rezisten (F4)

F5: Rezistena aplicat n aceeai regiune este mai mare sau excentric.
Substituii: rotaia intern a umrului de aceeai parte, nclinarea trunchiului pe partea opus
membrului de testat.
 60

Tabel 2
Muchii testai Evaluare
Data Data Data

Flexorii cotului biceps

brahial,

FORA
MUSCULAR brahial

brahioradial
Extensorii cotului (triceps
brachial, anconeu)
Supinaia antebraului
(supinator, biceps brachial)
Pronaia antebraului (rotund
pronator, ptrat pronator)

Teste funcionale specifice cotului

Testarea instabilitii ligamentare

Kinetoterapeutul stabilizeaz cu o mn braul, n 1/3 distal, i cu cealalt mobilizeaz

antebraul n valg i n var, aplicnd cealalt mn n 1/3 distal a antebraului. Testarea se face
cu cotul subiectului uor flectat (20-300) i se adreseaz ligamentului colateral lateral (varus),
respective ligamentului colateral medial (valg). Aceste fore, n var i n valg, se aplic de mai
multe ori, observndu-se laxitatea excesiv, apariia durerii sau apariia end-feel-ului moale.
Dac apare unul din aceste semne se poate suspecta o leziune la nivelul unuia din aceste
ligamente.

Testul aprehensiunii postero-laterale alternative

Subiectul st n decubit dorsal, cu membrul ce urmeaz a fi testat n flexie de aproximativ 1000.

 61

Kinetoterapeutul aplic o priz la nivelul articulaiei pumnului i una la nivelul cotului, care este
n extensie. Se aplic o uoar micare de supinaie a antebraului, concomitent cu flexia
acestuia, o for n valg i cu compresiune axial. Cnd cotul ajunge la 200 de flexie, dac
subiectul prezint instabilitate postero-lateral, pe faa acestuia va aprea o senzaie de team,
creznd c articulaia cotului se va disloca postero-lateral. Dac este continuat flexia cotului,
ntre 40 i 700, se produce o reducere a articulaiei.

Testul aprehensiunii postero-laterale

Testul pentru depistarea epicondilitei mediale

Din poziia eznd, n timp ce kinetoterapeutul palpeaz epicondilul medial al humerusului,

antebraul subiectului este dus pasiv n supinaie, mna n extensie, la fel i cotul. Testul este
considerat pozitiv dac apare o durere vie la nivelul epicondilului medial.

Testarea epicondilitei mediale

Teste pentru depistarea epicondilitei laterale

Metoda Cozen: cotul subiectului este stabilizat de ctre policele kinetoterapeutului care este n
contact cu epicondilul lateral. Subiectul este rugat s strng pumnul i s proneze antebraul.

Testul Cozen
 62

Apoi acesta execut extensia manii concomitent cu nclinarea radial a acesteia, mpotriva
rezistenei aplicate de ctre kinetoterapeut. Testul este considerat pozitiv, dac apare o durere vie
la nivelul epicondilului lateral.

Metoda Mill: n timp ce palpeaz epicondilul subiectului, kinetoterapeutul, execut pasiv flexia
minii, pronaia i extensia antebraului. Testul este considerat pozitiv dac apare o durere vie la
nivelul epicondilului lateral.
Aceast manevr supune nervul radial la un anumit stres, iar dac acesta este comprimat pe
traseul su va produce efecte similare epicondilitei. n acest caz diagnosticul diferenial se va
face cu ajutorul electromiografului.
Cotul tenisman-ului: examinatorul se opune extensiei celui de al III-lea deget, aplicnd o
rezisten la nivelul falangei distale. Testul este considerat pozitiv dac apare o durere vie la
nivelul epicondilului lateral.

Testarea disfunciei articulare la nivelul cotului

Pentru a testa articulaia radio-humeral, kinetoterapeutul duce cotul n punctul dureros i

duce mna n nclinare radial, pentru a comprima capul radiusului de humerus. Dac se produce
durere testul este considerat pozitiv.
Articulaia humero-ulnar este testat din nou, ducnd cotul n poziia de disconfort i aplicnd
o deviaie ulnar minii. Dac apare durerea, testul este considerat pozitiv.

Teste pentru disfuncii neurologice

Semnul lui Tinel, la nivelul cotului: se percuteaz uor, zona pe unde trece nervul ulnar, situat
ntre olecran i epicondilul medial.
Un test pozitiv este indicat de ctre apariia de furnicturi n dermatomul corespunzator nervului
ulnar (faa palmar a degetelor IV i partea ulnar a ncheieturii minii).
Testul indic, n cazul n care nervul a fost lezat n prealabil, punctul pn unde fibrele senzitive
ale nervului s-au regenerat.
Cel mai distal punct unde s-au simit furnicturile, reprezint limita regenerrii nervoase.
 63

Semnul lui Tinel

Semnul lui Wartenberg
Subiectul st cu minile pe mas, iar kinetoterapeutul i abduce pasiv degetele. Subiectul este
rugat apoi, s ii aduc degetele n poziia iniial. Incapacitatea de a aduce degetul mic,
reprezint un test pozitiv pentru neuropatia ulnar.

Semnul lui Wartenberg

Semnul lui Wartenberg pozitiv

Testul sindromului rotundului pronator

Din poziia cotului flectat la 900, kinetoterapeutul se opune puternic la micarea de pronaie, n
timp ce cotul se extinde. Testul este pozitiv dac apar furnicturi sau fenomene de parestezie n
dermatomul nervului median (palm, faa palmar a primelor 3 degete i jumtate, faa dorsal a
1/3 distale a arttorului i mijlociului).
Testul flexiei coatelor
Subiectul este rugat s i flecteze coatele la maxim concomitent cu extensia minilor i cu o
uoar abducie a braului, i s menin aceast poziie 3-5 minute. Testul este pozitiv, dac apar
furnicturi sau fenomene de parestezie n dermatomul nervului ulnar. Testul ajut la depistarea
sindromului de tunel ulnar.
 64

Testul flexiei coatelor

Testul prizei ciupite (pinch grip test)

Subiectul este rugat s i apropie vrful degetelor I i II (ca i cum ar prinde ntre ele o foaie de
hrtie). n mod normal vrfurile celor dou degete ar trebui s se ating.

Priz normal (stnga)

Testul prizei ciupite pozitiv (dreapta)

Dac subiectul este incapabil de acest lucru, iar n priza sa intr n contact pulpele degetelor,
testul este considerat pozitiv pentru o patologie la nivelul nervului interosos anterior (o ramur a
nervului median). Acest lucru poate indica o compresie a acestuia de-a lungul traseului su, cnd
trece printre cele dou capete ale muchiului pronator rotund.

Evaluarea unor aciuni uzuale ale membrului superior, care cer o bun funcionare a
articulaiei cotului

n coloana a II-a a tabelului de mai jos, subiectul va da o not (conform sistemului de notare) a
modului n care poate
 65

s duc la ndeplinire aciunile din coloana I a tabelului.

Sistem de notare:
4 - normal
3 compromis uor
2 cu dificultate
1 cu ajutor din afar
0 imposibil
Aciunea Nota
1. Folosii buzunarul de la spate al pantalonilor
2. V ridicai de pe scaun
3. V splai n zonele intime
4. V splai la subsoara opus
5. Mncai cu tacmuri
6. V pieptnai
7. Crai greuti n mini
8. V mbrcai
9. Tragei diverse obiecte
10. Aruncai diverse obiecte
11. Va ndeplinii munca obinuit (specificai:
_______________________________________________
)
12. Practicai sporturi (Dac da, specificai:
_______________________________________________
)

EXAMEN KINETOTERAPEUTIC
Scala VAS (Visual Analogue Scale) este o metod de evaluare a durerii. Const ntr-o
linie orizontal de 10 cm pe care pacientul o ntretaie cu o linie vertical (ntre 0-10) acolo unde
consider c este gradul de durere pe care o acuz n momentul respectiv. n funcie de
intensitatea durerii cotaia este urmtoarea:

SCOR SIMPTOMATOLOGIE CONDUIT

TERAPEUTIC
0 Fr durere Nu necesit medicaie
 66

1 Iritare minor-ocazional, accese minore Medicaie la nevoie

dureroase
2 Iritare-ocazional, accese puternice Medicaie la nevoie
dureroase
3 Iritare suficient ct s distrag atenia Analgezice de intensitate
moderat
4 Durerile pot fi ignorate dac pacientul este Analgezice de intensitate
implicat n munc, dar continu s moderat
distrag atenia
5 Durerea nu poate fi ignorat mai mult de Analgezice de intensitate
30 min moderat
6 Durerea nu poate fi deloc ignorat, dar se Analgezice puternice
pot continua munca sau activitile sociale
7 Capacitatea dificil de concentrare, Analgezice puternice
durerea interfer cu somnul. Munca este
continu cu efort
8 Activitate fizic sever limitat. Citire i Analgezice puternice
conversaie cu efort.
9 Incapacitate de a vorbi. Plns sau geamt Cele mai puternice
incontrolabil, aproape delir analgezice sunt parial
eficiente
10 Incontinen. Durerea poate provoca Cele mai puternice
moartea analgezice sunt parial
eficiente

DUREREA:
La debutul tratamentului durerea este prezent la nivelul

.
Tabel 1.
SCALA VAS FLEXIE EXTENSIE PRONAIE SUPINAIE
 67

COT Data Data Data Data

DURERE

TRATAMENT KINETOTERAPEUTIC APLICAT

ETAPA I

OBIECTIVE:

1.Combaterea durerii

2.Relaxare local i general

3.Prezervarea funciei segmentului lezat

Metode, mijloace, procedee

Refacerea mobilitii

Prin adoptarea unor posturi

Ex. 1 n DV, cu sprijin pe antebraele pronate, braele n uoar abducie, coatele n afar
(postur pentru flexie).
Variant ; poziie DV cu sprijin pe palme antebratele pronate, sub palme se pune o perna mai
tare , se preseaza n jos umrul pentru a mari flexia.
Ex. 2 Poziie mahomedan", cu MS nainte, palmele pe sol (postur pentru extensie).
Ex. 3 Din eznd sau ortostatism, mna prinde o bar cit mai de sus a spalierului se
exerseaz extensia cotului.
Ex. 4 Montaj de scripei eu greutate pentru flexie. Se poate recurge i la montaje pentru
extensie, plasnd braul n flexie i abducie.
Ex. 5 P in ezind, cu antebraul n poziie de maxim pronaie sau supinaie : se aaz mna sub
fesa homoloag, cu palma sau faa dorsal pe scaun ; pumnul este flectat sau extins (postur
pentru pronaie sau supinaie).
 68

Ex. 6 n eznd, cu braul meninut la torace cu o ching, C ia 90, antebraul in poziie de

maxim pronaie sau supinaie : la nivelul pumnului se trece o ching mic de suspendare ; in
min, un baston de gimnastic un capt fornd pronaia sau supinaia, dup caz.
Prin mobilizri passive

Ex. 1 n eznd, cu faa posterioar a braului pe o mas, sub

cot cu o pernu : prizele: in treimea distal a fetei anterioare a bratului si pe fata cubitala a mainii,
iar forarea flexiei se face, defapt, de ctre kt, cu antebraul.
Variant pentru forarea flexiei : DD, braul pe mas, dubl priz pe antebra (n treimile distal
i proximal)
O alt variant : n eznd, cu braul in abducie i rotaie intern, antebraul vertical spre sol :
priz bimanual pe treimea proximal a antebraului, fornd flexia concomitent cu abducerea
braului (kt st n faa pacientului).
Ex. 2 n eznd, cu braul n sprijin pe mas : prize pe bra si antebra, ct mai aproape de cot ;
se execut extensii.
Variant : idem, cu dubl priz pe antebra.

Exerciii pentru decompresiunea articulaiei cotului ( a,b,c)

 69

Ex. 4 Mobilizarea pasiv n articulaiile radiocubitale superioare si inferioare, pentru

promovarea pronosupinaiei prin traciuni longitudinal ale radiusului, se realizeaz prin cteva
variante, din care dou sint ilustrate n fig. de mai jos. Se observ c mna este n pronaie (a),
dar poziia sa va alterna i cu supinaia (b).

Ex.5 In ezind, cu braul la trunchi, cotul flectat : o priz pe bra, pentru a-1 fixa la trunchi, i o
priz pe extremitatea distal a antebraului (la nivelul stiloidelor), n aa fel, nct loja tenar s
 70

fie mereu pe radius, motiv pentru care priza se modific dup cum se execut mai ntii pronaia i
apoi supinaia.
Variant : n ezind, cu braul n sprijin pe mas, cotul flectat, antebraul vertical : se face priz
bimanual in treimea inferioar a antebraului, executndu-se pronosupinaii.

Prin mobilizri autopasive

Ex.1 P n eznd, cu coatele pe o mas, minile cu degetele ntreptrunse : se execut flexii-

extensii de cot, MS sntos antrenndu-1 pe cel afectat.
Ex. 2 n eznd. cu ambele coate flectate spriijnite pe torace, antebraele nainte, minile cu
degetele ntreptrunse.: se execut pronosupinaia.
Ex. 3 P cu degetele ntreptrunse n faa trunchiului, coatele ndeprtate n lateral : ducerea
minilor spre umrul homolog cotului lezat realizeaz flexia i supinaia acestuia ; extensia spre
hemibazinul contralateral asociaz i pronaia.
Ex. 4 Poziia din fig. 7-65, in care mina homolateral MS afectat este cu palma pe perete, iar
mina opus deasupra o stabilizeaz : deplasarea antero-posterioar a trunchiului va fora flexia-
extensia.
Ex. 5 Poziia din fig. 7-66, n acest caz fiind afectat MS dr. ; bastonul, n contact cu spatele :
MS stg. mobilizeaz n sus i n jos bastonul.
Ex. 6 Poziia din fig. 7-67, cel afectat fiind MS drept : se remarc braul drept in contact ferm
cu masa ; mina stg., deplasnd bastonul, determin pronaia sau supinaia.
 71

Ex. 7 Mobilizri autopasive prin scripetoterapie, utiliznd traciunea cu mina sntoas sau
chiar cu un MI.
Prin micri active

Micrile active reprezint baza exerciiilor pentru creterea mobilitii articulare n afeciunile
reumatismale i posttraumatice ale cotului.

Ex l. Pe o mas talcat se fac extensii-flexii de antebra.

Variant .- cu o patin cu rotile n min, se executa aceleai micri.
Ex. 2 Micri libere de flexie-extensie din cot in toate planurile : bra la trunchi, bra la
orizontal (flectat sau abdus), bra la zenit.
Ex. 3 Micri gestuale : de lansare", ca la aruncarea unei pietre ; de lovire", ca n box ; sau
de sus n jos ; de piston" micri nainte-inapoi.
Ex. 4 Cotul la trunchi (90) : se execut pronosupinaia.
Ex. 5 Palmele lipite, degetele privesc" in jos, apoi se roteaz ca s privesac" n sus se
repet.
Ex. 6 Rsucirea prin pronosupinaie a unui baston, miner etc.
Ex. 7 Micri libere n ap (hidrokinetoterapie), cu avantajele cunoscute datorit temperaturii
apei i posibilitilor de facilitare.
 72

Metode, mijloace, procedee

ETAPA A II-A

OBIECTIVE:

1.ntreinerea amplitudinii de micare

2.Combaterea atrofiei musculare

3.Combaterea redorii articulare

Metode, mijloace, procedee

Tonifierea musculaturii flexoare

Musculatura flexoare este aezat naintea planului frontal al micrii de flexie-extensie. Flexorii
snt monoarticulari (brahialul i brahioradialul) i biarticulari (bicepsul, care are i rolul de
stabilizator al umrului). Ca muchi accesori snt considerai epitrohlecnii (rotundul pronator, cei
doi palmari, flexorul comun superficial al degetelor i cubitalul anterior).

Ex. l P in DD, cu SH i C extinse, antebraul supinat, mina extins : prize pe bra i pe palm,
prin care kt se opune triplei flexii.
Variant : idem din poziia de laterocubit sau din ezind.
Ex. 2 n ezind, cu antebraul supinat i sprijinit pe mas : prize pe faa anterioar a braului i
pe cea a antebraului ; P ncepe exerciiul prin flexia SH, apoi continu cu cea a cotului contra
rezistenelor opuse de kt (exerciiu proximo-distal).
Ex. 3 Idem, dar prizele sint pe palm i pe antebra : se execut inti flexia degetelor i
pumnului cu contrarezisten, apoi a cotului cu rezisten (exerciiu disto-proximal).
Ex.4 n DD, cu braul n abducie orizontal, cotul extins, antebraul supinat : prizele, pe bra
i pe palm, se opun flexiei manii i adduciei orizontale a braului ; concomitent se flecteaz
cotul (exerciiu disto-proximal i proximo-distal).
Ex. 5 P. n ezind sau n ortostatism, cu braul la trunchi, cotul extins, n mina supinat cu o
ganter : se execut flexia cotului i a umrului revenire lent (contracie excentric).
 73

Ex. 6 n ezind, cu braul fixat n semiflcxie : se fac traciuni ale unei greuti trecute pe un
scripete i reveniri lente, ca n fig. 7-68.

fig. 7-68

Ex. 7 (pentru biceps) Din DD, cu cotul ntins n supinaie, cu braul in afara mesei n extensie:
cu o mn, ca n fig. 7-69, kt ncearc s menin cotul extins i s proneze antebraul, iar cu
cealalt, fcnd priz pe bra, s-1 menin extins ; P va executa flexia cotului cu efort de
supinaie, iar la nivelul SH o flexie a braului, blocat ns de kt (izometrie) deci braul rmine
fixat n extensie, pentru a nu se produce scurtarea bicepsului la acest nivel.

fig.7-69

Ex. 8 (pentru brahialul anterior) Din eznd cu faa la mas, cu braul flectat, cotul pe mas i
uor flectat, antebraul supinat (nlimea mesei determin unghiul de flexie a braului) : priza
unic pe pumn ncearc s menin cotul extins i supinat; P execut o flexie cu pronaic a
antebraului braul rmine fix, flectat, ceea ce elimin parial fora bicepsului, pronarea
scond de asemenea din aciune bicepsul ; se consider c trecerea din supinaie spre poziia
neutr (pronosupinaic) elimin si brahioradialul. n fig. 7-70 cu cotul ntins ; prin prizele artate
in figur, kt se opune flexiei cotului fcute concomitent cu pronaia antebraului braul nu
trebuie extins.
 74

Ex. 10 (pentru brahioradial) eznd n faa mesei, cu cotul usor flectat pe mas, SH flectat,
antebraul n poziie neutra, cu policclc spre zenit . kt aplic priz pe antebra, rezistind la
ncercarea de flexie a acestuia.
Ex. 11 (pentru brahioradial) DV, cu MS atrnat spre podea, antebraul
n poziie neutr. n min cu o gantera : se execut flexia cotului.

Tonifierea musculaturii extensoare

Extensia antebraului este realizat doar de tricepsul brahial (lunga poriune este biarticular.
iar ticepsul intern i cel extern snt monoarticulari) i anconeu.
Ex. 1 n DD, cu SH. C si P flectate, antebraul in supinaie : priz posterioar pe bra i pe
dosul minii ; P executa extensia degetelor, pumnului, cotului i umrului ; flexia iniial a SH
solicit lunga poriune a tricepsului (facilitare proximo-distal), iar solicitarea extensorilor manii
este o facilitare disto-proximal.
Ex. 2 n ezind, cu MS pe linga trunchi, antebraul supinat : priz unic pe faa posterioar a
braului ; P face extensia degetelor i pumnului (facilitare disto-preximala), apoi extensia SH cu :
-ziie extensorii C intr n contracie izometric.
Ex. 3 P in DV , cu braul in abducie orizontal i rotaie extern, antebraul n supinaie, cotul
flectat : se execut extensia anti-gravitaie.
 75

Ex. 4 In decubit contralateral ; MS afectat are toate articulatiile flectate. iar antebraul supinat
i n sprijin pe o plac sau suspendat : se execut extensia SH (facilitare proximo-distal), a
cotului i a miinii (facilitare disto-proximal) micarea poate fi contrat.
Ex. 5 P in DD, cu braul addus orizontal spre torace, cotul flectat, antebraul supinat : kt
aplic o priz pe brat si o alta pe marginea cubital a minii ; P execut simultan abducia
orizontal a braului, cu extensia cotului i nclinarea cubitala a minii.
Variant ; idem, dar braul este oblic addus peste fa, micarea de extensie fiind pe diagonal,
nu pe orizontal.

Ex. 6 Utilizarea unui scripete cu contragreutate ca in fig. 7-71 sau 7-72.

Ex. 7 P in DD, cu SH abdusa i roat intern, cotul flectat, antebraul pronat : priz pe bra i pe
min : P executa o adducie a braului cu extensia cotului micri la care se opune kt
Ex 8P in DD, cu braul la trunchi, cotul in flexie complet, antebraul in pronaie, n min cu o
halter, se duce mana spre zenit prin flexia SH i extensia cotului.
Variant : n eznd, cu braul n abducie de 90, cotul n flexie, antebraul n supinaie, n mn
cu o halter : se duce mina spre zenit, cu braul pe ling cap, extinzndu-se cotul.
Ex. 9 (pentru lunga poriune a tricepsului) n DD, cu braul n flexie maxim, cotul flectat,
antebraul pronat, n min cu o ganter : se extinde cotul, mina ndreptindu-se spre zenit
 76

poziia iniial de flexie maxim a SH (bra pe ling cap) plaseaz lunga poriune in poziie
alungit, ceea ce nseamn o solicitare maxim n continuare (desigur, se contract i vatii).
Ex. 10 (pentru vati extensori monoarticulari) n DV, cu braul n extensie, meninut aa de
o pern dur ; antebraul supinat sau n poziie neutr, n mn cu o ganter : greutatea trebuie
deplasat dorsal prin extensia cotului ; braul, deja in extensie maxim, anihileaz lunga poriune
a tricepsului.
Tonifierea musculaturii supinatoare

Muchii principali; scurtul supinator (monoarticular) i tricepsul brahial (poliarticular).

Muchii accesori: brahioradialul i epicondilienii (radialii, extensorii degetelor, cubitalul

posterior).

Ex. 1 P n ezind, cu braul la orizontal (flectat sau abdus) in rotaie intern maxim, C
extins, antebraul maxim pronat : priza n brar" aplicat pe bra l menine rotat intern, priza
pe pumn meninnd pronaia ; P execut rotaia extern a SH, urmat de supinaia antebraului.
Atunci cand C este extins, axul de rotaie al umrului coincide cu axul pronosupinator al
antebraului, de unde sinergiile ntre rotatorii braului i pronosupinatori.
Exerciiul 2 Pin ortostatism, cu MS stnd pe ling corp, cu braul n rotaie intern, antebraul
n poziie neutr : priza dubl n brar", aplicat de ctre asistent pe bra, n treimea distal,
menine rotaia ; P face rotaia extern de bra, continuind cu supinaia (exerciiul este
recomandat pentru tonifierea musculaturii slabe).
Ex. 3 n DD, cu MS afectat n afara mesei, cu SH n extensie-adducic-rotaie intern, C
extins, antebraul pronat : kt aplic priza pe bra i pe min ; subiectul execut din MS o micare
complex de flexie-abducie-rotaie extern (din SH) supinaie (palma este dus spre zenit)
contra rezistenei opuse de ctre kt.
Ex. 4 Din ezind, eu prize ca n fig. 7-73, P execut adducie de bra cu o supinaie a
antebraului, asistentul opunndu-se.
Not : cotul flectat decupleaz axele de rotaie ale braului i de pronosupinaie ale antebraului
n aceast situaie adductorii braului faciliteaz supinaia.
 77

Fig.7-73
Ex. 5 n DD , cu braul n abducie orizontal i rotaie intern, C extins, antebraul pronat :
prize pe faa inferioar a braului i pe palm-pumn ; P execut o adducie-flexie-rotaie extern
din SH i o flexie-supinaie a cotului.
Not : flexia cotului antreneaz bicepsul i ca supinator.
Ex. 6 n ezind, cu C flectat pe mas : kt aplic prize pe faa dorsal a minii i pe antebra ; P
execut o extensie a degetelor, a pumnului (asistentul se opune uor), apoi a cotului, concomitent
cu supinaia (acest exerciiu reprezint o kinezie periferic de finee, n care umrul nu mai are
rol).
Ex. 8 (pentru scurtul supinator) n DD, cu MS ridicat la vertical prin flexia SH, antebraul
pronat : priz n brar" pe treimea distal a antebraului i pumn ; P execut supinaia asociat
rotaiei externe SH bicepsul intr foarte puin in joc.
Ex. 9 (pentru scurtul supinator) Poziia P ca infig. 7-74 : prima secven a exerciiului este cu
mciuca n jos se antreneaz cursa extern a scurtului supinator ; pentru cursa intern
mciuca iese prin marginea cubital a minii i atrn vertical n jos (antebraul in poziie
neutr) : se execut restul de supinaie.

Fig. 7-74
 78

Tonifierea musculaturii pronatoare

Muchii principali: ptratul pronator (monoarticular) i rotundul pronator (poliarticular).

Muchii accesori: marele palmar, flexorii comuni (superficiali) ai degetelor i, poate, i
extensorii cotului.

Ex. 1 P n DD, cu braul pe ling corp si n rotaie extern, C extins, antebraul supinat :
execut o rotaie intern din SH concomitent cu pronaia ; kt cu prize pe bra i min. se opune.
Ex. 2 P in DD, cu braul n flexie-abducie rotaie extern, C ntins, antebraul supinat :
execut o micare ce conduce mina spre oldul opus, realizindu-se o adducie-extensie-rotaie
intern din SH i supinaia antebraului ; prin prizele de pe bra i min, kt. opune rezisten.
Ex. 3 n DD, cu braul n adducie-rotaie extern, cotul extins, antebraul supinat, mina la
nivelul hemibazinului opus : kt opune rezisten prin prizele aplicate pe faa dorsal a braului i
palm ; P ncearc s execute contra opoziiei o micare de abducie-extensie din SH, flexia C, cu
pronaia antebraului (mina se duce spre pectoralul homolateral).
Ex. 4 P n eznd, cu braul la trunchi, C flectat, antebraul n poziie neutr, n min cu o
mciuc ce iese prin marginea cubital i este ndreptat in jos : execut o abducie a braului,
mciuca ajungind la orizontal (izometria pronatorilor).
Ex. 5 Idem, dar n mn pacientul ine un baston legat la o contragreutate (fig. 7-75) : abduce
i roteaz extern SH pronatorii sint in contracie izometric.
 79

Ex. 6 n eznd, cu antebraul supinat, n sprijin pe o mas, pumnul i degetele ntinse : kt face
prize pe antebra i n palm (cu indexul i mediusul) ; P execut o flexie a degetelor, pumnului i
cotului,concomitent cu pronaia (este un exerciiu de finee pentru raportul dintre mn i
pronaic, fr intervenia umrului).
Ex. 7 (pentru rotundul pronator) n DD, cu braul pe ling trunchi. C ntins, antebraul supinat
:priz unic la nivelul pumn-mn, opunndu-se flexiei C i pronaiei antebraului att n
pronaie, ct i n flexia C, rotundul pronator este activat.
Ex. 8 Pentru ptratul pronator, care particip in orice poziie a cotului la pronaie ; pentru a
indeprta aciunea rotundului pronator, se vor face exerciii de pronaie cu cotul ntins.

Metode, mijloace, procedee

ETAPA A III-A

OBIECTIVE:

1.Rearmonizarea mecanic a articulaiei

Metode, mijloace, procedee

ETAPA A IV-A

OBIECTIVE

1.Refacerea complet a mobilitii articulare

2.Creterea forei musculare

Metode, mijloace, procedee

1.Exerciii active i active cu rezisten

2.tehnici de ntindere capsulo-ligamentar

 80

ETAPA A V-A

OBIECTIVE:

1.Recuperarea gestual a coordonrii, stabilitii, abilitii

2.Readaptarea i antrenarea la efort

Metode, mijloace, procedee

Refacerea stabilitii, micrii controlate i abilitii

Exerciii pentru flexori

Ex. 1 P n eznd (sau in ortostatism), cu MS ntinse orizontal nainte, C ntinse, manile cu

degetele ntreptrunse : apropie miinile de torace, ndeprtnd coatele micare contrat de kt.
Ex. 2 n eznd, cu MS ntinse, cu antebraele supinate, coatele ntinse, n mini cu un baston
prins printr-un cordon peste un scripete cu contragreutate : se traeioneaz, executind extensia
SH i flexia C, ca in fig. 7-76 (cordonul cu contragreutatea este prins asimetric pe baston, spre
partea sntoas).

fig. 7-76 fig.7-77

Variant : ca n fig. 7-77, unde de asemenea se observ c rezistena cea mai mare este pe partea
stg., sntoas.
Ex. 3 P n ortostatism, cu faa la spalier, apuc bara cu miinile : cu MS sntos execut o
mpingere puternic n bara spalierului; automat, se produce i o contracie a flexorilor cotului
opus (afectat).
Exerciiile 1, 2 i 3 snt exerciii n lan facilitator contralateral.
 81

Ex. 4 Poziia este aceea din exerciiul 3 : kt, din spatele P, trage ndrt bazinul acestuia ; P se
opune (contracie izometric).
Ex. 5 n DD, ca n fig. 7-78 : P se opune deplasrii genunchilor spre stg., lund punct fix cu
mina dreapt n palma kt, realiznd deci contracia izometric a flexorilor cotului este un
exerciiu disto-proximal (genunchi-rotatorii trunchiului) i, concomitent, proximo-distal
(trunchiflexoriicotului).

fig. 7-78
Ex. 6 Din DD, cu CF i G flectai, braele uor flectate antebraele pronate sau supinate :
miinile apuc o bar fix sau doua minere fixate prin corzi rigide ; kt aplic pe frunte o presiune
in jos ; subiectul ncearc s-i ridice capul i umerii de pe mas, luindu-si puncte fixe in mini
(flexorii coapsei i trunchiului snt n po ziie nefavorabil) coapsei este un exerciiu axio- (sau
proximo-) distal.
Ex. 7 P n ezind pe un skate-board, cu faa la spalier, picioarele pe bara spalierului, MI n
tripl flexie, n mini cu dou cordoane elastice prinse de spalier : execut tripla extensie a MI,
ceea ce deplaseaz dorsal planeta cu rotile, iar flexorii C intr n contracie prin tracionarea
cordoanelor elastice contracia poate fi izometric, meninind semiflexia de pornire, sau
concentric, mrind flexia coatelor.
Ex. 8 n patrupedie", perpendicular pe o planet basculant, ca n fig. 7-79 : basculind
posterior planeta, P trebuie s-i contracte flexorii cotului, aeroind solid marginea planetei.
Variant ; pe aceeai planet, n patrupedie", dar in lungul oi. Cu MS sntos cu palma pe
planet, n dreptul umrului, i cu cel afectat ndeprtat, cu mina prinznd marginea planetei : o
basculare spre partea sntoas oblig la contracia flexorilor cotului pe partea afectat, pentru
meninerea echilibrului.
82