Sunteți pe pagina 1din 8

LUCRAREA NR. 1

DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE

1. Scopul lucrării

În lucrare se determină caracteristicile curent tensiune pentru următoarele tipuri de dispozitive optoelectronice:

- dioda electroluminescentă cu GaAsP, de tip ROL-02;

- două tipuri de fotodetectoare cu Si, de tip ROL-021 şi ROL-031.

2. Breviar teoretic

Funcţionarea dispozitivelor optoelectronice cu semiconductoare se bazează pe următoarele fenomene fizice:

- conversia energiei electrice în energie electromagnetică, ca urmare a recombinării radiative a purtătorilor mobili de sarcină, fenomen întâlnit la diodele electroluminescente (LED-uri);

- conversia energiei electromagnetice în energie electrică, ca urmare a proceselor specifice

de interacţiune dintre radiaţie şi materie, fenomen întâlnit la fotodetectoare (fotoelemente, fotodiode, fototranzistoare ş.a.).

Dioda electroluminescentă (fig.1.a) reprezintă o joncţiune semiconductoare pn, care, polarizată din exterior în conducţie directă (fig.1.b), emite lumină ca urmare a două procese fizice, generarea de purtători de sarcină, urmată de recombinarea radiativă a acestora, direct sau prin intermediul impurităţilor de dopare (proces înlesnit chiar de particularităţile tehnologice ale joncţiunii pn utilizate). Pentru a se obţine o radiaţie în spectrul vizibil se aleg materiale semiconductoare cu bandă interzisă suficient de mare. LED-ul ce se studiază este realizat pe bază de GaAsP, având lăţimea benzii interzise E G =1,81 eV; lumina emisă de acest LED are lungimea de undă cuprinsă în domeniul 650-690 nm.

lungimea de und ă cuprins ă în domeniul 650-690 nm. Figura 1 Fotodetectoarele care se vor

Figura 1

Fotodetectoarele care se vor studia în lucrarea de faţă, sunt bazate tot pe joncţiuni semiconductoare. De exemplu, se vor utiliza fotodetectoare de tip ROL-021, în regim de fotoelement (FE), respectiv în regim de fotodiodă (FD), precum şi ROL-031 în regim de fototranzistor (FT). Pentru funcţionarea în regim de fotoelement (FE – figura 2.a.), fotodetectorul ROL-021 nu trebuie să fie polarizat în c.c. Dacă la bornele fotoelementului se conectează o rezistenţă de sarcină

1

R L , când acesta este excitat din exterior cu un flux luminos Φ V [lm], ce corespunde unei iluminări E V [lx], se obţine un curent i D < 0 şi respectiv, o tensiune la borne:

v D = - R l i D > 0 ,

(1)

aşa cum se arată în figura 2.b. La diferite nivele de iluminare, E V , se obţine o familie de caracteristici în cadranul IV (fig.2.b) i D = f(v D ).

în cadranul IV (fig.2.b) i D = f(v D ). Figura.2 Pentru a opera în regim

Figura.2

Pentru a opera în regim de fotodiodă (FD – fig.3.a) fotodetectorul ROL-021 trebuie să fie polarizat invers, de la o sursă exterioară de tensiune continuă E FD . În absenţa oricărei excitaţii electromagnetice, prin joncţiunea pn (polarizată invers) a fotodetectorului respectiv trece curentul

i D = I 0

exp   qv D  − kT

1

-I 0

(2)

În prezenţa unei excitaţii electromagnetice, curentul i D devine:

i D = -I 0 - i Φ ,

(3)

unde mărimea i Φ este cunoscută sub denumirea de fotocurent. La diferite nivele de iluminare, E V , se obţine o familie de caracteristici în cadranul III (fig.3.b)

i D = f(v D )

unde

i D 0

şi

v D 0.

de caracteristici în cadranul III (fig.3.b) i D = f(v D ) unde i D ≤

Figura 3

2

Fotodetectorul ROL-031, având o structură de tranzistor bipolar comandată optic (fig.4.a), operează în regim de fototranzistor. Curentul de colector al acestui fotodetector

Curentul de colector al acestui fotodetector Figura 4 este comandat de c ă tre fluxul luminos

Figura 4

este comandat de către fluxul luminos ce cade pe regiunea activă a bazei şi care corespunde unei iluminări E V (fig.4.b). deoarece fotodetectorul ROL-031 este comandat pe cale optică la intrare electrodul corespunzător bazei îşi pierde rolul pe care îl are la tranzistorul obişnuit şi poate să fie lăsat în gol. Totuşi, în unele aplicaţii, existenţa terminalului pentru bază permite polarizarea convenabilă a bazei fototranzistorului în c.c., precum şi stabilizarea termică a punctului static de funcţionare.

3. Instrumentaţia necesară

În figura 5 se prezintă configuraţia machetei de laborator care conţine următoarele elemente de bază:

- sursele de lumină (S BEC şi S LED ), ce se alimentează prin două fire de la aceeaşi sursă de

tensiune reglabilă E SL (0-20 V), care sunt protejate la supratensiune şi chiar la supracurent cu ajutorul unor componente suplimentare (D SL , P L1 , P L2 , R, R 1 şi R 2 );

- fotodetectoarele ROL-021 şi ROL-031, ce se ghidează către sursele de lumină S BEC şi

S LED , cu ajutorul pinilor P 1 , P 2 , P 3 şi P 4 , şi care se vor conecta în serie cu una sau alta dintre rezistenţele de sarcină R L1 , R L2 , …., R LS , respectiv cu sursa de tensiune reglabilă E FD (0-20 V), necesară pentru polarizarea celor două fotodetectoare; pentru accesul la această sursă de tensiune, E FD , se utilizează cele două fire din stânga machetei.

Observaţie: Pe machetă se utilizează şi un bec cu filament, ca sursă de lumină, S BEC , deoarece fotodetectoarele ROL-021 şi ROL-031 prezintă sensibilitatea maximă în gama de 800-900 nm pentru lungimea de undă, adică în infraroşu apropiat. În acest domeniu de lucru, becurile cu filament se pot utiliza mei eficient ca surse de lumină decât LED-ul ROL-03, deoarece maximul caracteristicii sale spectrale se află doar la circa 670 nm. Aparate necesare:

- sursă dublă de tensiune continuă, reglabilă (0-20 V);

- multimetru digital.

3

Figura 5 4. Determin ă ri experimentale 4.1 Caracteristica LED-ului de tip ROL-02 1) Se

Figura 5

4. Determinări experimentale

4.1 Caracteristica LED-ului de tip ROL-02

1) Se realizează circuitul din figura 6.

de tip ROL-02 1) Se realizeaz ă circuitul din figura 6. Figura 6 2) Se va

Figura 6

2) Se va măsura potenţialul V A , corespunzător fiecărei valori a potenţialului V C specificat în tabelul 1; acest potenţial se ajustează în mod controlat, la valorile cerute, direct de la sursa de tensiune continuă E SL . Valorile obţinute pentru potenţialul V A se vor trece în tabelul 1.

4

Tabelul 1

V C (V)

0,018

0,036

0,09

0,18

0,36

0,9

1,8

V A (V)

             

V D (V)=V A -V C

             

i D (mA)=V D /R

             

4.2 Caracteristicile fotodetectorului ROL-021 în regim de fotoelement

3) Se realizează circuitul din figura 7 şi se fixează tensiunea de alimentare a surselor de lumină (S BEC şi S LED ) la E SL = 15 V, pentru a obţine nivelul de iluminare E V = E V1 .

a ob ţ ine nivelul de iluminare E V = E V 1 . Figura 7

Figura 7

4) Fotodetectorul ROL-021 se va ghida spre sursa de lumină S BEC , utilizându-se perechea de pini P 3 -P 4 . Pe circuitul astfel realizat se măsoară tensiunea V D , la bornele fotodetectorului, pentru fiecărei valoare a rezistenţei de sarcină, R L , specificate în tabelul 2; acest tabel se completează cu valorile obţinute pentru tensiunea V D .

5) Se reiau măsurătorile de la punctul 4, pentru E SL = 20 V, la care se obţine nivelul de iluminare E V = E V2 ; valorile obţinute, pentru tensiunea V D , se trec tot în tabelul 2.

6) Se reiau măsurătorile, ghidându-se fotodetectorul ROL-021 spre sursa de lumină S LED ; se va folosi perechea de pini P 1 -P 2 şi se va completa un tabel identic cu tabelul 2.

Tabelul 2

Iluminarea

 

E V = E V1 (E SL = 15 V)

   

E V = E V2 (E SL = 20 V)

 

E

V

R L (K)

0,2

1

10

100

200

500

750

1000

0,2

1

10

100

200

500

750

1000

Bornă de

acces

B7

B8

B9

B10

B11

B12

B13

B14

B15

B7

B8

B9

B10

B11

B12

B13

B14

B15

V D (V)

                                   

I D = V D /R L (mA)

                                   

5

4.3 Caracteristicile fotodetectorului ROL-021 în regim de fotodiodă

7) Se realizează configuraţia de circuit din figura 8, după aceeaşi procedură indicată la punctul 3. De la sursa de tensiune E FD , fotodetectorul ROL-021 se va polariza invers. Pentru excitarea electromagnetică a acestui fotodetector în regim de fotodiodă, se va opera cu S BEC la E V = E V1 (pentru E SL = 15 V).

E C la E V = E V 1 (pentru E S L = 15 V).

Figura 8

8) Se reglează tensiunea continuă a sursei E FD , pentru a se obţine fiecare valoare a potenţialului V C specificat în tabelul 3. Imediat după stabilirea unei valori a potenţialului V C , se măsoară căderea de tensiune, V A , pe rezistenţa R L = 10 k. Valorile măsurate pentru V A se vor trece în tabelul 3.

Tabelul 3

Iluminarea

 

E V = E V1 (E SL = 15 V)

   

E V = E V2 (E SL = 20 V)

 

V C (V)

1

2

5

10

15

20

1

2

10

15

20

V A (V)

                     

V D (V)=V C -V A

                     

i D (mA)=V A /R L

                     

9) Se reiau măsurătorile de la punctul 8 pentru E SL = 20 V (E V = E V2 ). Cu datele obţinute se completează tabelul 3.

10) Se repetă măsurătorile de la punctul 8 şi 9, ghidându-se fotodetectorul ROL-021 şi spre sursa de lumină S LED . Cu valorile obţinute experimental se va completa un tabel similar cu tabelul 3.

6

4.4 Caracteristicile de ieşire ale fototranzistorului de ROL-031

11) Se realizează circuitul din figura 9 în care sursa E SL se fixează la 15 V (E V = E V1 ) şi fotodetectorul ROL-031 se ghidează spre S BEC .

fotodetectorul ROL-031 se ghideaz ă spre S B E C . Figura 9 12) Pe circuitul

Figura 9

12) Pe circuitul realizat se reglează, din potenţiometrul sursei EFD, potenţialul VC la toate valorile indicate în tabelul 4. Se măsoară, în fiecare caz, potenţialul emitorului VE (pe rezistenţa RL = 10 k).

Tabelul 4

Iluminarea

 

E V = E V1 (E SL = 15 V)

   

E V = E V2 (E SL = 20 V)

 

V C (V)

1

2

5

10

15

20

1

2

10

15

20

V E (V)

                     

V CE (V)=V C -V E

                     

I D (mA)=V E /R L

                     

13) Se reiau măsurătorile de la punctul 12 pentru E SL = 20 V (E V = E V2 ). Cu valorile obţinute se completează tabelul 4.

14) Se repetă măsurătorile de la punctele 12 şi 13, ghidându-se fotodetectorul ROL-031 şi spre sursa de lumină S LED . Rezultatele se vor trece într-un tabel identic cu tabelul 4.

7

5. Prelucrarea datelor experimentale. Concluzii

1. Se completează tabelele 1-4, calculând V D , i D , v CE şi i C cu formulele indicate pe coloana

din stânga a acestora.

2. Se trasează caracteristica i D = f(v D ) pentru LED-ul de tip ROL-02, pe baza datelor din

tabelul1. Se vor face două reprezentări la scară liniară şi, respectiv, la scară semilogaritmică.

3. Se trasează caracteristicile i D = f(v D ) pentru fotodetectorul ROL-031, atât în regim de

fotoelement, cât şi în regim de fotodiodă, pe baza datelor centralizate în tabelele 2 şi 3, la cele două

iluminări diferite (E V1 şi E V2 ), care se obţin fie de la S BEC , fie de la S LED .

4. Pentru regimul de fotoelement să se estimeze rezistenţa optimă de sarcină, la care puterea

electrică obţinută este maximă. Cum se va proceda ?

5. Se trasează caracteristicile de ieşire i C = f(v CE ) pentru fotodetectorul ROL-031, în regim

de fototranzistor, pe baza datelor centralizate în tabelul 4, la cele două iluminări diferite (E V1 şi E V2 )

care se obţin fie de la S BEC , fie de la S LED .

8