Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BUCURESTI
Proiect ECOTEHNOLOGIE 2
Student:
Popa Adelina Ioana
Grupa: 641 CB
CUPRINS
5.Bilantul de mediu
punctul ,in care diferenta dintre cele 2 curbe a si b este maxima(acolo unde ).
Fig 4.1. Determinare gradului optim de reducere a poluarii;a cost total al prevenirii sau
Aceasta analiza nu este intotdeauna usor de facut deoarece pagubele produse de poluare sunt
mai greu de cunatificat decat cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii noi de
productie,de prevenire a poluarii sau de reducere a poluarii.Oricum,in studiu privind reducerea
poluarii este mai usor de facut la nivelul intregii economii decat la nivelul unei instalatii
industriale unde se poate face o analiza de forma prezentata in figura de mai sus.Ar trebuie ca
= dar de cele mai multe ori este imposibila estimarea corecta a pierderilor datorate
poluarii.
Mai aproape de realitate este abordarea luand in considerare gradul de interes al societatii de a
plati depoluarea pentru a realiza un anumit grad de puritate a mediului inconjurator.Pentru a
simti efectele poluarii societatea este dispusa sa suporte cheltuielile de depoluare (fig.de mai
jos.)
Fig 4.2. Determinarea pierderilor cauzate de poluare :a-cheltuieli cu prevenirea poluarii sau
reducerea poluarii; b-pierderile datorate poluarii; c-suma celor doua curbe a si b; -gradul
optim de reducere a poluarii.
Pe masura ce gradul de reducere a poluarii creste avantajul /unitatea sociala( ) pentru care
societatea este dispusa sa plateasca contributii suplimentare descreste,iar cheltuielile pentru
reducerea poluarii ( ) cresc .Din analiza zonelor ce apar in fig. de mai sus se pot trage
urmatoarele concluzii:
-in zona I sunt cele mai mari avantaje deoarece se vad avantajele reducerii polaurii;
-in zona II se inregistreaza pierderi mari deoarece poluarea este deja redusa iar cheltuielile cresc;
-in punctul M se realizeaza gradul optim de reducere a poluarii
= =
Se poate determina i un interval de timp topt pentru realizarea unui optimum economic
privind reducerea polurii, folosind o relaie de forma:
n care: Cam este capacitatea de asimilare a mediului n urma efecturii cheltuielilor pentru
reducerea polurii existente; Crp - cheltuieli cu reducerea polurii existente la timpul t; Cpp -
cheltuieli fcute pentru prevenirea polurii i meninerii ei n limitele standard; a i ~ -
coeficieni ce exprim creterea capacitii de asimilare respectiv de ncadrare n limitele
standard, raportai la unitatea monetar cheltuit; t0 i t - momentul de timp iniial i respectiv,
de perspectiv.
Icmi= [%],
in care:
Icmi este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului i;
CMAi-concentratia maxima admisibila in poluantul i;
Cefi- concentratia efectiva, la momentul calcularii, in poluantul i;
Cmax concentratia maxima in poluantul i ce conduce la degradarea inevitabila a
mediului.
Acest indicator are valori cuprinse intre 0 (cand poluare este maxima si inevitabila) si 1
(cand mediul este curat).
In concluzie se poate spune ca la proiectarea oricarui ecoprodus, oricarui ecoproces de prestare
servicii sau oricarei activitati rezultate in urma unui process tehnologic trebuie avute in vedere
urmatoarele elemente:
-planul calitatii;
-traseul tehnologic;
-diagrama flux a procesului tehnologic;
Aer:
Aer:
3000.57582
IcmSO2= 600300 =0.99%
2000.184
Icm N2O= 400200 =0.99%
1200.25082
Icm NOX= 270120 =0.79%
500.1345
Icm NH3= 10050 =0.99%
500.41234
Icm Praf= 11050 =0.83%
30.000054
Icm K2Cr2O7= 63 =0.99%
1004.63
IcmNMVOC 220100 =0.79%
1000.14452
Icm CO= 200100 =0.99%
507.76
Icm CO2= 11050 =0.70%
0.50.011
Icm Materii in suspensie = 1.30.5 =0.61%
1.70.46
Icm Toluen = 3.51.7 =0.68%
1.70.00001
Icm Fenoli= 3.41.7 =0.99%
50.0105
Icm CH3,CH4= 205 =0.33%
30.0004
Icm NH4= 63 =0.99%
Apa
Tabel 2 - Valori ale concentratiei maxime admise pentru substante toxice din apele de
suprafata, conform STAS 4706-88
I cmi [kg/t]
Apa
2400.000048
IcmClor= 490240 =0.95%
0.0010.00001
Icm Fenoli= 0.0020.001 =0.99%
2000.0004
IcmSO4= 400200 =0.99%
30.000054
Icm K2Cr2O7= 63 =0.99%
1000.0001
Icm Reziduu fix = 300100 =0.49%
1.80.774
Icm CO2= 3.31.8 =0.68%
10.00001
IcmSO= 51 =0.24%
60.3
Icm CH4= 136 =0.81%
0.05170.1608
Icm S= 0.3500.0517 =0.36%
2000.000045
Icm F= 750200 =0.36%
2000.0003
Icm Cr= 400200 =0.99%
1009
Icm NMVOC = 220100 =0.75%
1.70.34
Icm Penetrant fluorescent = 3.41.7 =0.80%
Sol:
Sol
50.000002
Icm Pb= 205 =0.33%
2000.000045
Icm F= 750200 =0.36%
2400.00001
Icm Fenoli= 485240 =0.97%
10000.00003
IcmCompusiAnioniActiviBiodegradabili= 100001000 =0.11%
10.1608
Icm S= 51 =0.20%
140.000046
Icm Cl= 3014 =0.87%
30.000054
Icm K2Cr2O7 = 63 =0.99%
2300.00025
Icm NOx = 1000230 =0.29%
50.0001
Icm Materii in suspensie = 135 =0.62%
1005
Icm NMVOC = 220100 =0.79%
0.50.35
Icm Fe2O3= 1.30.5 =0.18%
n loc s fie o resurs a vieii, apa a devenit otrav att pentru oameni, ct i pentru
animale i plante.
Poluarea apei se produce de cele mai multe ori din cauza acumulrii excesive a diverselor
deeuri, punctul de plecare fiind omul. Din pcate, n ap putem gsi o cantitate mare de deeuri
menajere, substane toxice ( pesticide, ngrminte naturale sau chimice). Consecinele nu sunt
suportate numai de populaia uman, ci i de vieuitoarele din ap, care triesc ntr-un mediu
poluat i care, ntr-un final, mor.
Starea de poluare a apelor poate fi controlata si redusa prin metodele care urmaresc
limitarea evacuarii de reziduri in ape si prin diferitele metode de epurare ale apelor uzate. Apele
uzate trebuie sa fie supuse unor tratamente prin care sa se inalature incarcarea lor cu poluanti
pana la o limita.
Problema purificrii apelor reziduale are att un aspect economic (recuperarea produselor
petroliere antrenate i refolosirea apei recirculate), ct i un aspect sanitar, pentru a evita o
impurificare a apelor primitoare.
Metode si mijloace de prevenire a poluarii solului
Solul, ca si aerul si apa, este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii.
De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata, cat
mai ales a celei subterane.
Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au fost
evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat
este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile,
uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o contradictie a
civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiar si in spatiul
cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide constituie numai un
aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer si apa.
Intr-adevar, solul este locul de intalnire al poluantilor. Pulberile din aer si gazele toxice
dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol. Apele de infiltratie impregneaza solul cu
poluanti antrenandu-i spre adancimi, iar raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau
irigate. Aproape toate deseurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare
pe sol. De la mucul de tigara sau biletul de autobuz pana la autoturismul abandonat, de la
picatura de ulei scursa din tractorul care ara campul pana la groapa de gunoi cu diverse deseuri,
toate sunt poluari directe ale solului. In orase deseurile sunt inlaturate mai mult sau mai putin
sistematic. Daca nu ajung in ape, sunt depozitate pe anumite terenuri, limitand poluarea la
suprafete mai reduse, dar exista si pericolul infiltrarii in panza freatica..
.
Filtre mecanice pentru desprfuire
Camera de decantare
Filtrele camera de decantare sunt cele mai vechi tehnologii de desprfuire, avnd forma
unei camere secionate n forma de cruce. Atunci cnd un curent de aer patrunde n camera
printr-un canal de diametru mic, viteza lui se reduce, determinnd depozitarea particulelor
datorita gravitaiei, dup cum se observa din figura 4.1
Fig. 4.2. Schema unei camere de decantare.
Particulele mici sunt colectate mai greu, astfel ca eficienta la acestea se reduce practic la
jumtate. Pentru a mbuntii eficienta camerei de decantare gravimetrice, trebuie s se
mreasc suprafaa orizontala efectiva sau s se reduc debitul volumetric de gaze. Filtrele
camer de decantare se utilizeaz pentru reinerea particulelor grosiere, constituind de regula
prima treapta de filtrare. Sunt improprii pentru desprfuirea gazelor de la generatoarele de abur
ce ard praf de crbune
Filtru mecanic de tip ciclon si multiciclon
La separatorii ineriali mecanismul de separare este fora centrifuga, care depinde de diferena
dintre densitatea particulei de praf i a aerului n care este antrenata, astfel c are loc separarea
ineriala a particulelor de praf. Forele de frnare ale particulelor sunt n funcie de diametrul
acestora, astfel c aceti colectori ineriali sunt eficieni pentru particule cu diametrul mai mare
de 10 m si foarte ineficieni pentru particule mai mici de 5 m.
Cel mai comun separator inerial este ciclonul, realizat sub doua forme de baza, cu
admisia tangeniala sau axiala, prezentat n figura 4.2.
Particulele centrifugale sunt depuse pe pereii filtrului i se aduna la partea inferioara, n
timp ce gazele curate prsesc filtrul printr-un tub central.
Reinerea particulei are un caracter selectiv; se rein cu precdere particulele grele si cu
granulaie mare.
Modul de realizare al lor este foarte diferit deosebindu-se:
uniti cu un singur ciclon cu diametru mare;
uniti multiciclon, cu un numr de elemente de dimensiune redusa,
funcionnd n paralel.
Fig. 4.3 Schema unui separator inerial de tip ciclon
Filtre electrostatice
Filtrele electrostatice (denumite curent electrofiltre), realizeaz separaia prafului prin
ionizarea gazelor purttoare a particulelor de cenu i prin urmare, tensiunea de lucru a acestora
este ridicata. Filtrele electrostatice lucreaz prin ncrcarea prafului cu ioni i apoi colectarea
particulelor ionizate pe o suprafa colectoare, de forma tubulara sau plat, care este de obicei
curat prin rzuire.
Ionizarea are loc sub aciunea unei tensiuni electrice nalte, care depete constanta dielectrica a
gazelor n vecintatea electrozilor de ionizare, producnd fenomenul corona.
Orice aerosol care intra n acest spaiu liber este ncrcat si bombardat de aceti ioni,
astfel c migreaz spre suprafaa colectoare sub efectul atraciei electrice si al bombardrii, cum
se observa si din figura 4.3.
5.Bilantul de mediu
Bilan de mediu nivel II investigaii asupra unui amplasament, efectuate in cadrul unui
bilan de mediu, pentru a cuantifica dimensiunea polurii prin prelevri de probe si analize fizice,
chimice sau biologice ale factorilor de mediu.
Bilanul de mediu va identifica i cuantifica rspunderea pentru starea mediului
n zona de impact a activitii analizate, pentru a stabili asumarea unor obligaii sau acordarea
unor compensaii, potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calitii mediului.
Bilanul de mediu este ntocmit n conformitate cu:
Ordinul nr.184/1997 al M.A.P.P.M. privind procedurile de realizare a bilanurilor de
mediu, completata de Ordinul nr. 709/1999
Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementrii privind evaluarea
polurii mediului, completata de Ordinul nr. 1144/2002 si Ordinul nr. 592/2002
DESCRIEREA REZULTATELOR INVESTIGATIILOR REALIZATE
Sol
Necesitatea efecturii investigaiilor
Din informaiile furnizate de societate, in data de 18.05.2010 a fost un eveniment de
poluare a albiei prului Ghertu pe o lungime de cca. 10 m, n urma antrenrii de apele pluviale
a uleiului uzat si a emulsiei de ulei de pe platforma de depozitare temporara a containerului
metalic cu span.
In urma evenimentului, societatea a luat urmtoarele masuri:
s-a executat rebord din beton in jurul spaiului de depozitare;
s-a acoperit depozitul
s-a nlturat urmrile polurii din prul Ghertu prin utilizare de materiale absorbante
Prin masurile luata fost stopata posibilitatea de continuare a polurii.
n vederea stabilirii gradului de poluare a solului in urma evenimentului produs, s-au recoltat
probe de sol de la adncimea de 5 cm si 30 cm de pe malul drept al prului Ghertu, in locul
unde a fost antrenat uleiul uzat si emulsia de ulei.
In proba de sol prelevata s-a analizat indicatorul Coninutul total de hidrocarburi din petrol
avnd in vedere ca uleiurile sunt obinute din prelucrarea petrolului.
Locul de prelevare a probei de sol este prezentat n Planul de prelevare probe (anexa la BM II).
Descrierea investigaiilor si a tehnicilor de lucru
Tehnicile de prelevare a probelor de sol au respectat recomandrile anexei A.3 din
Ordinul nr. 184/1997, i anume:
vegetaia a fost complet ndeprtat de pe aria de prelevare a probei;
s-a utilizat un instrument de prelevare care a asigurat prelevarea unui volum de mostr
suficient analizei;
prelevarea s-a realizat de la dou adncimi diferite, reprezentnd adncimile situate la 5
cm i respectiv 30 cm de suprafaa solului;
conservarea probelor s-a realizat conform procedurilor standard.
Prelevarea probelor de sol a fost efectuata n data de 27.09.2010 de catre responsabil
protecia mediului a S.C. CONNECTICUT MANUFACTURING COMPANY S.R.L. si in
prezenta evaluatorului.
Descrierea locului de prelevare
Locul de prelevare a probei de sol si tipul de teren supus investigaiilor analitice sunt
prezentate n tabelul urmtor:
Cod prob Amplasare Tip teren
Proba 1 si 2 Malul drept al prului Ghertu in imediata apropiere a podului pmnt
Tehnicile de lucru
Modul de lucru: conform SR 13511/2007
Aparatura folosita: conform SR 13511/2007
Interpretarea rezultatelor
Interpretarea rezultatelor n stabilirea nivelul de poluare s-a realizat n conformitate cu
reglementrile n vigoare, i anume:
Ordinul nr.184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanurilor de
mediu;
Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea polurii
mediului.
Valorile de referin pentru proba de sol prelevata sunt stipulate n Ordinul nr.756/1997.
Conform acestui Ordin, folosina terenului este clasificat astfel:
folosin sensibil a terenurilor este reprezentat de utilizarea acestora pentru zone
rezideniale i de agrement, n scopuri agricole, ca arii protejate sau zone sanitare cu
regim de restricii, precum i suprafeele de terenuri prevzute pentru astfel de utilizri n
viitor;
folosin mai puin sensibil a terenurilor include toate utilizrile industriale i
comerciale existente, precum i suprafeele de terenuri prevzute pentru astfel de utilizri
n viitor.
Zona amplasamentului societii este ncadrata n zon de teren cu folosin mai puin
sensibil
Nivelul polurii funcie de concentraiile poluanilor evacuati n mediu este dat de Ordinul
nr.756/1997, i este definit astfel:
Poluarea potenial semnificativ - concentraii de poluani n mediu, ce depesc
pragurile de alert prevzute n reglementrile privind evaluarea polurii mediului. Aceste
valori definesc nivelul polurii la care autoritile competente consider c un amplasament
poate avea un impact asupra mediului i stabilesc necesitatea unor studii suplimentare i a
msurilor de reducere a concentraiilor de poluani n emisii/evacuri.
Prag de alert - concentraii de poluai n sol , care au rolul de a avertiza autoritile
competente asupra unui impact potenial asupra mediului i care determin declanarea unei
monitorizri suplimentare i / sau reducerea concentraiilor de poluani din emisii/evacuri.
Poluarea semnificativ - concentraii de poluani n mediu, ce depesc pragurile de
intervenie prevzute n reglementrile privind evaluarea polurii mediului.
Prag de intervenie - concentraii de poluani n sol, la care autoritile competente vor
dispune executarea studiilor de evaluare a riscului i reducerea concentraiilor de poluani din
emisii/evacuri.
Valorile de referin normate de Ordinul nr. 756 / 1997 pentru indicatorul analizat
Total hidrocarburi din petrol sunt prezentate n tabelul urmtor:
Rezultatele investigaiei
Laboratorul de Calitatea apelor A.N. Apele Romane, Administraia Bazinala de Apa
Siret a efectuat analize la proba de apa prelevata din fntna aflata in aval de societate, valorile
obinute in urma analizelor fiind consemnate in Raport de ncercare nr. 2072/29.09.2010 (anexa
la BM II).
Indicatorul analizat si valorile obinute sunt prezentate in tabelul urmtor:
Nr. Indicator de calitate U.M. Rezultatele ncercrii Valoare
Crt.
informativa
1 Substane extractibile cu solveni mg/dm3 <20 2,6
. organici
Conform Ordinului 756/1997 Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea polurii
mediului, impactul produs de apele epurate evacuate in emisar prul Ghertu este prezentat in
tabelul urmtor:
Indicatori chimici U.M. Concentraii Prag de Prag de alert Nivel al polurii
analizai realizate intervenie 70% CMA
CMA
Substane extractibile cu mg/l 2,6 20 14 Poluare
solveni organici nesemnificativ
Concluzii
Valoarea obinut la indicatorul analizat Substane extractibile in apa prelevata din fntna
situata in aval de societate nu depete limitele prevzute de NTPA 001/ HG 352/2005, ceea ce
indica o poluare nesemnificativa a acesteia.
Aer
n cadrul Bilanului de mediu nivel I, s-a reliefat ca din activitile desfurate n cadrul societii
emisiile rezultate sunt nesemnificative.
Apa
Necesitatea efecturii investigaiilor
n cadrul Bilanului de mediu nivel I, s-a relevat:
- apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare sunt preluate de sistemele de
canalizare interioare ale halei de producie,evacuate n canalizarea exterioara cu deversare n
staia de epurare. Apele epurate sunt evacuate in emisar prul Ghertu.
- apele pluviale de pe acoperiul halei si de pe o parte din aleile de acces betonate sunt
preluate prin guri de scurgere de reeaua de canalizare pluviala, i mpreuna cu apele epurate sunt
deversate printr-o gura de vrsare n prul Ghertu.
n vederea stabilirii influenei poluanilor in apele evacuate, in cadrul Bilanului de mediu
nivel II s-au realizat investigaii analitice asupra apelor epurate evacuate in emisar, prul
Ghertu.
Investigaiile analitice pentru factorul de mediu ap au urmrit confirmarea / infirmarea
nivelului de poluare a apelor epurate evacuate in emisar.
Analiza probei de ap s-a realizat de ctre Laboratorul de calitate a apelor, A.N. Apele
Romane, Administraia Bazinala de Apa Siret.
Amplasarea locului de prelevare a probei de apa este prezentat n Planul de amplasare
(anexa la BM II).
Tehnicile de prelevare probe ape au respectat reglementrile n vigoare
luarea probelor:
In data de 09.09.2010 s-a prelevat o proba de apa, de la gura de evacuare n prul Ghertu,
conform SR ISO 5767
conservarea probelor:
Proba a fost conservata n vederea determinrii indicatorilor chimici.
Analizele s-au realizat n conformitate cu H.G. nr. 352 / 2005 - Hotrre privind modificarea si
completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare n
mediul acvatic a apelor uzate.
1. pH uniti pH 7,582
2. Materii totale in suspensie mg/dm3 9,0
3. CBO5 mg/dm3 3,42
4. CCOCr mg/dm3 38,7
5. Substane extractibile cu eter de petrol mg/dm3 8,8
6. Detergeni anionici mg/dm3 <0,3
Conform Ordinului 756/1997 Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea polurii
mediului, impactul produs de apele epurate evacuate in emisar prul Ghertu este prezentat in
tabelul urmtor:
Procesele de baz descriu ce se realizeaz sau ce trebuie s fie tacut astfel nct
organizaia s realizeze factorii de succes. Prima etap n nelegereaproceselor de baz este de a
identifica o reea, arhitectur de procese de acelai ordin de importan.
Odat procesele de baz definite, este necesar ca pentru noua structur de procese s fie
stabilite obiectivele, intele i indicatorii de performan. Este necesar; de asemenea,
descompunerea proceselor de baz n subprocese, activiti i sarcini.
INTRARI IN PROCES
Materiale si produse aprovizionate
Semifabricate
Energie electrica
Apa
Aer
Alte materiale
LEGISLATIA DE MEDIU
ASPECTE SEMNIFICATIVE DE MEDIU