Sunteți pe pagina 1din 38

UNIVERSITATEA POLITEHNICA

BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR


TEHNOLOGICE

Proiect ECOTEHNOLOGIE 2

Student:
Popa Adelina Ioana

Grupa: 641 CB
CUPRINS

1.Determinarea gradului optim de reducere a poluarii

2.Calculul indicatorului de calitate al mediului [CM]-(apa,aer,sol-separate)

3.Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii si de obtinere a unui coeficient


minim de poluare(pt sol.aer.apa)

4.Stabilirea metodelor de reducere a poluarii mediului

5.Bilantul de mediu

6.Elaborarea modelului de organizare ecotehnologic


1.Determinarea gradului optim de reducere a poluarii
Reducerea totala a poluarii nu este posibila nici tehnologic,nici economic ,deoarece
presupune cheltuieli antipoluante insuportabile de orice economie dezvoltata.
Trebuie gasita o metoda de armonizare a intereselor producatorilor care urmaresc profite
imediate,a intereselor intregii societati,care doreste sa traiasca intr-un mediu nepoluant.Pentru
aceasta se determina un optimum economic luand in considerare cheltuielile pentru
dezvoltare(fig.10.) si beneficiile depoluarii.Se considera gradul optim de reducere a poluarii,

punctul ,in care diferenta dintre cele 2 curbe a si b este maxima(acolo unde ).

Fig 4.1. Determinare gradului optim de reducere a poluarii;a cost total al prevenirii sau

al depoluarii;c-diferenta dintre cele doua curbe; -gradul optim de reducere a poluarii.

Aceasta analiza nu este intotdeauna usor de facut deoarece pagubele produse de poluare sunt
mai greu de cunatificat decat cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii noi de
productie,de prevenire a poluarii sau de reducere a poluarii.Oricum,in studiu privind reducerea
poluarii este mai usor de facut la nivelul intregii economii decat la nivelul unei instalatii
industriale unde se poate face o analiza de forma prezentata in figura de mai sus.Ar trebuie ca

= dar de cele mai multe ori este imposibila estimarea corecta a pierderilor datorate
poluarii.
Mai aproape de realitate este abordarea luand in considerare gradul de interes al societatii de a
plati depoluarea pentru a realiza un anumit grad de puritate a mediului inconjurator.Pentru a

simti efectele poluarii societatea este dispusa sa suporte cheltuielile de depoluare (fig.de mai
jos.)
Fig 4.2. Determinarea pierderilor cauzate de poluare :a-cheltuieli cu prevenirea poluarii sau

reducerea poluarii; b-pierderile datorate poluarii; c-suma celor doua curbe a si b; -gradul
optim de reducere a poluarii.

Fig 4.3. Gradul de reducere a poluarii in functie de costurile si utilitatile sociale : -

cheltuieli pentru reducerea poluarii; -utilitate sociala/avantajul reducerii poluarii; -grad


optim de reducere a poluarii.

Pe masura ce gradul de reducere a poluarii creste avantajul /unitatea sociala( ) pentru care
societatea este dispusa sa plateasca contributii suplimentare descreste,iar cheltuielile pentru
reducerea poluarii ( ) cresc .Din analiza zonelor ce apar in fig. de mai sus se pot trage
urmatoarele concluzii:
-in zona I sunt cele mai mari avantaje deoarece se vad avantajele reducerii polaurii;
-in zona II se inregistreaza pierderi mari deoarece poluarea este deja redusa iar cheltuielile cresc;
-in punctul M se realizeaza gradul optim de reducere a poluarii

Pentru o optimizare a etapei este necesara indeplinirea conditiiei:

= =

Se poate determina i un interval de timp topt pentru realizarea unui optimum economic
privind reducerea polurii, folosind o relaie de forma:

topt = Cam(t)-Cam(t0) [ani]


- Cpp -Crp

n care: Cam este capacitatea de asimilare a mediului n urma efecturii cheltuielilor pentru
reducerea polurii existente; Crp - cheltuieli cu reducerea polurii existente la timpul t; Cpp -
cheltuieli fcute pentru prevenirea polurii i meninerii ei n limitele standard; a i ~ -
coeficieni ce exprim creterea capacitii de asimilare respectiv de ncadrare n limitele
standard, raportai la unitatea monetar cheltuit; t0 i t - momentul de timp iniial i respectiv,
de perspectiv.

2. Calculul indicatorului de calitate al mediului [CM]-(apa,aer,sol-separate)


Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unei activitati cu impact asupra
mediului etse necesara cunoasterea in fiecare etapa a acestuia a indicatorului de calitate a
mediului.Acest indicator de calitatea a mediului Icm se poate calcula la nivelul fiecarui poluant i,
cu relatia:

Icmi= [%],
in care:
Icmi este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului i;
CMAi-concentratia maxima admisibila in poluantul i;
Cefi- concentratia efectiva, la momentul calcularii, in poluantul i;
Cmax concentratia maxima in poluantul i ce conduce la degradarea inevitabila a
mediului.
Acest indicator are valori cuprinse intre 0 (cand poluare este maxima si inevitabila) si 1
(cand mediul este curat).
In concluzie se poate spune ca la proiectarea oricarui ecoprodus, oricarui ecoproces de prestare
servicii sau oricarei activitati rezultate in urma unui process tehnologic trebuie avute in vedere
urmatoarele elemente:
-planul calitatii;
-traseul tehnologic;
-diagrama flux a procesului tehnologic;
Aer:

Tabel 1 Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului

Poluant Limita Limita de Indicatorului Coef de


admisa interventie de calitate a poluare
mediului total
[mg/m3] [mg/m3]
I cmi [kg/t]

Oxizi de sulf exprimati in SO2 300 600 0.99% 0,57582


kg/t

Oxizi de azot NOx exprimati in NO2 120 270 0.79% 0,25082


kg/t

N2O (dinitro monoxid) 200 400 0.99% 0.184 kg/t

Amoniac(NH3) 50 100 0.99% 0.1345


kg/t

Praf 50 -100 110-100 0.83% 0.41234


kg/t

K2Cr2O7 3 6 0.99% 0.000054


kg/t

NMVOC (compusi organic volatili ) 100 220 0.79% 4,63 kg/t

CO(monoxide de carbon) 100 200 0.99% 0,14452


kg/t
CO2 (dioixd de carbon) 50 110 0.70% 7,76 kg/t

Materii in suspensie 0.5 1.3 0.61% 0.0011


kg/t

Toluen 1.7 3.5 0.68% 0.46 kg/t

Fenol 1.7 3.4 0.99% 0.00001


kg/t

CH3,CH4 5 20 0.33% 0.0105


kg/t

NH4 3 6 0.99% 0.0004


kg/t

Aer:

3000.57582
IcmSO2= 600300 =0.99%

2000.184
Icm N2O= 400200 =0.99%

1200.25082
Icm NOX= 270120 =0.79%

500.1345
Icm NH3= 10050 =0.99%

500.41234
Icm Praf= 11050 =0.83%

30.000054
Icm K2Cr2O7= 63 =0.99%

1004.63

IcmNMVOC 220100 =0.79%

1000.14452
Icm CO= 200100 =0.99%
507.76
Icm CO2= 11050 =0.70%

0.50.011
Icm Materii in suspensie = 1.30.5 =0.61%

1.70.46
Icm Toluen = 3.51.7 =0.68%

1.70.00001
Icm Fenoli= 3.41.7 =0.99%

50.0105
Icm CH3,CH4= 205 =0.33%

30.0004
Icm NH4= 63 =0.99%

Icm Total = 0.99+0.99+0.79+0.99+0.83+0.99+0.79+0.99+0.70+0.61+0.68+0.99+0.33+0.99=


11.66%

Apa

Tabel 2 - Valori ale concentratiei maxime admise pentru substante toxice din apele de
suprafata, conform STAS 4706-88

Substanta Valori ale CMC, mg/dmc Indicatorului Coef de


de calitate a poluare
mediului total

I cmi [kg/t]

Limita admisa Limita de


interventie

Clor 240 490 0.95% 0.000048

Fenoli 0.001 0.002 0.99% 0.00001

SO4 200 400 0.99% 0.0004


K2Cr2O7 (bicromat de 3 6 0.99% 0.000054
potasiu)

Reziduu fix (apa uzata) 100 300 0.49% 0.0001

CO2 (bioxid de carbon) 1.8 3.3 0.68% 0.774

SO (oxid de sulf) 1 5 0.24% 0.00001

CH4 6 13 0.81% 0.3

S (sulf) 0.0517 0.350 0.36% 0.1608

Fluor 200 750 0.36% 0.000045

Cr 200 400 0.99% 0.0003 kg/t

NMVOC (compusi 100 220 0.75% 9 kg/t


organic volatili )

Penetrant fluorescent 1.7 3.4 0.80% 0.34kg/t

Apa

2400.000048
IcmClor= 490240 =0.95%

0.0010.00001
Icm Fenoli= 0.0020.001 =0.99%

2000.0004
IcmSO4= 400200 =0.99%

30.000054
Icm K2Cr2O7= 63 =0.99%

1000.0001
Icm Reziduu fix = 300100 =0.49%

1.80.774
Icm CO2= 3.31.8 =0.68%
10.00001
IcmSO= 51 =0.24%

60.3
Icm CH4= 136 =0.81%

0.05170.1608
Icm S= 0.3500.0517 =0.36%

2000.000045
Icm F= 750200 =0.36%

2000.0003
Icm Cr= 400200 =0.99%

1009
Icm NMVOC = 220100 =0.75%

1.70.34
Icm Penetrant fluorescent = 3.41.7 =0.80%

Icm Total= 0.95+0.99+0.99+0.99+0.49+0.68+0.24+0.81+0.36+0.36+0.99+0.75+0.80= 9.4%

Sol:

Tabel 3 Substante care polueaza solul si concentratiile acestora:

Tipul poluantului Concentratia Limita Limita de Indicatorului Coef de


normal maxima interventie de calitate a poluare
admisa [ppm] mediului total
[ppm] [ppm]
I cmi [kg/t]
Plumb 1 5 20 0.33% 0.000002

Fluor 1 200 750 0.36% 0.000045

Fenoli 0.1 240 485 0.97% 0.00001

Compusi sintetici 10 1000 10000 0.11% 0.00003


anioni active
biodegradabili

S (sulf) 0.0517 1 5 0.20% 0.1608

Cl (clor) 4.5 14 30 0.87% 0.000046

K2Cr2O7 (bicromat 1.05 3 6 0.99% 0.000054


de potasiu)

Oxizi de azot NOx 5 230 1000 0.29% 0.00025


exprimati in NO2

Materii in 0.6 5 13 0.62% 0.0001


suspensie kg/t

NMVOC 6.5 100 220 0.79% 5.0kg/t


(compusi organic
volatili )

Fe2O3 1.9 0.5 1.3 0.18% 0.35 kg/t

Sol
50.000002
Icm Pb= 205 =0.33%

2000.000045
Icm F= 750200 =0.36%
2400.00001
Icm Fenoli= 485240 =0.97%

10000.00003
IcmCompusiAnioniActiviBiodegradabili= 100001000 =0.11%

10.1608
Icm S= 51 =0.20%

140.000046
Icm Cl= 3014 =0.87%

30.000054
Icm K2Cr2O7 = 63 =0.99%

2300.00025
Icm NOx = 1000230 =0.29%

50.0001
Icm Materii in suspensie = 135 =0.62%

1005
Icm NMVOC = 220100 =0.79%

0.50.35
Icm Fe2O3= 1.30.5 =0.18%

Icm Total= 0.33+0.36+0.97+0.11+0.20+0.87+0.99+0.29+0.62+0.79+0.18= 5.71%


3.Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii si de obtinere a unui coeficient
minim de poluare
Sursele de poluare reprezint rezultatul activitilor (economice, industriale) necontrolate
i afecteaz, n primul rnd, starea de sntate a ntregii planete. Arderea combustibililor
(crbunii, petrolul, gazele naturale) duce la apariia unor gaze toxice care se combin cu aerul din
atmosfer, iar astfel, noi ajungem s-l inspirm. O greeal des ntlnit este arderea gunoaielor:
poluanii rezultai sunt cu att mai duntori cu ct cantitatea resturilor este mai mare.
Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational. Cateva din
lucrurile pe care le-ar putea face pentru a salva energie sunt:
folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice.
evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara energie pentru
a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla.
evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele
noi, repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si recicleaza cat mai mult posibil. Afla ce
facilitati de reciclare sunt disponibile in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca
acestea ar mai putea avea o alta folosinta.
izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca podul este suficient
izolat pentru a pastra caldura casei.
foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: cand cumperi noi
aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie. Foloseste becuri
cu un consum scazut de energie si baterii reincarcabile.
economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un
robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi.
invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului si cauzele ce le
determina.
afla daca sunt grupari ecologice in zona ta care te-ar putea informa.
Pentru a mentine in stare nealterata(a conserva) factorii de mediu(apa,aer,sol),a
preveni si combate fenomenele nedorite care produc poluarea este necesar sa se respecte
prevederile Legii protectiei mediului:
amplasarea obiectivelor industriale,a statiilor de epurare si depozitelor de deseuri
menajere la periferia localitatilor sau in zonele din afara lor;
mentinerea,intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi,a parcurilor,arborilor si arbustilor de
protectie stradala;
intretinerea si infrumusetarea cladirilor,a curtilor si imprejurimilor acestora,a spatiilor
verzi din curti si dintre cladiri;
intretinerea curata a luciilor de apa(a lacurilor,santurilor) din parcuri,zone de agrement si
de interes turistic;
protectia peisajului si mentinerea curateniei stradale.
Metode si mijloace de prevenire a poluarii apelor

n loc s fie o resurs a vieii, apa a devenit otrav att pentru oameni, ct i pentru
animale i plante.

Poluarea apei se produce de cele mai multe ori din cauza acumulrii excesive a diverselor
deeuri, punctul de plecare fiind omul. Din pcate, n ap putem gsi o cantitate mare de deeuri
menajere, substane toxice ( pesticide, ngrminte naturale sau chimice). Consecinele nu sunt
suportate numai de populaia uman, ci i de vieuitoarele din ap, care triesc ntr-un mediu
poluat i care, ntr-un final, mor.

Starea de poluare a apelor poate fi controlata si redusa prin metodele care urmaresc
limitarea evacuarii de reziduri in ape si prin diferitele metode de epurare ale apelor uzate. Apele
uzate trebuie sa fie supuse unor tratamente prin care sa se inalature incarcarea lor cu poluanti
pana la o limita.

Pentru a proteja apele de poluare se pot lua urmatoarele masuri:

epurarea apelor reziduale;


reutilizarea apei n circuit nchis dup epurri pariale sau totale;
renunarea la fabricarea unor produse toxice (DDT, detergeni nebiodegradabili etc.);
majorarea suprafeelor irigate cu ap uzat;
mrirea capacitii de autoepurare a cursurilor naturale prin:
mrirea diluiei la deversarea efluenilor n cursurile naturale,
mrirea capacitii de oxigenare natural a rurilor prin crearea de praguri, cascade etc.,
reaerarea artificial a cursurilor naturale cu echipamente mecanice plutitoare,
amenajarea complex a cursurilor naturale cu acumulri, derivri, turbinri etc.
construirea de baraje;
construirea de bazine speciale de colectare a deeurilor, pentru a mpiedica vrsarea
direct a acestora n apele de suprafa;
construcia de zone de protecie a apelor;
reducerea cantitii i concentraiei poluanilor prin folosirea unor tehnologii de fabricaie
care s reduc cantitatea de ap implicat;

Problema purificrii apelor reziduale are att un aspect economic (recuperarea produselor
petroliere antrenate i refolosirea apei recirculate), ct i un aspect sanitar, pentru a evita o
impurificare a apelor primitoare.
Metode si mijloace de prevenire a poluarii solului

Solul, ca si aerul si apa, este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii.
De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata, cat
mai ales a celei subterane.

Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au fost
evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat
este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile,
uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o contradictie a
civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiar si in spatiul
cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide constituie numai un
aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer si apa.
Intr-adevar, solul este locul de intalnire al poluantilor. Pulberile din aer si gazele toxice
dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol. Apele de infiltratie impregneaza solul cu
poluanti antrenandu-i spre adancimi, iar raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau
irigate. Aproape toate deseurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare
pe sol. De la mucul de tigara sau biletul de autobuz pana la autoturismul abandonat, de la
picatura de ulei scursa din tractorul care ara campul pana la groapa de gunoi cu diverse deseuri,
toate sunt poluari directe ale solului. In orase deseurile sunt inlaturate mai mult sau mai putin
sistematic. Daca nu ajung in ape, sunt depozitate pe anumite terenuri, limitand poluarea la
suprafete mai reduse, dar exista si pericolul infiltrarii in panza freatica..

Printre masurile de prevenire si combatere a poluarii solului se numara:

mpdurirea zonelor cu fenomene de eroziune avansat;


colectarea igienica a deseurilor menajere in recipiente speciale, pe cat posibil colectarea
selectiva pe tipuri de deseuri;
indepartarea organizata si la perioade cat mai scurte a deseurilor colectate, reciclarea,
valorificarea sau eliminarea controlata;
colectarea (recuperarea), transportul, reciclarea si valorificarea deseurilor, sau cand
acestea nu mai sunt posibile, eliminarea lor prin depozitarea in rampe ecologice,
aplicandu-se principiul celor 3R: recuperare, refolosire, reciclare;
evitarea desecrilor necontrolate care au dus la sturarea solurilor;
folosirea rationala pana la reducerea completa a ingrasamintelor si pesticidelor in
agricultura si silvicultura;
oprirea defririlor necontrolate, reducerea punatului excesiv;
eliminarea aratului necorespunztor;
supravegherea atenta a activitatilor potential poluante (de tipul forajelor pentru petrol);
folosirea materialelor biodegradabile i reciclabile.
Metode si mijloace de prevenire a poluarii aerului

Prin poluarea aerului se nelege prezena n atmosfer a unor substane strine de


compoziia normal a acestuia, care n funcie de concentraie i timpul de aciune provoac
tulburri n echilibrul natural, afectnd sntatea i comfortul omului sau mediul de via al florei
i faunei.

Principalele masuri concrete de realizare a protectiei aerului constau in:


amenajarea cat mai multor spatii verzi;
exploatarea rationala a instalatiilor tehnologice selectionate pentru o anumita productie ca
fiind cele mai putin poluante ;
construirea de intreprinderi in afara zonelor de locuit, care, astfel, muta poluarea din
localitati in afara acestora
tratarea prealabila a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea
concentratiei de poluanti;
asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizati in industrie, inzestrarea
intreprinderilor industriale cu instalatii de retinere a poluantilor;
recuperarea si valorificarea substantelor reziduale utilizabile ;
amplasarea surselor de poluare bazata pe un studiu stiintific al consecintelor pe care le are
situarea intr-o anumita ambianta geoclimatica;
adoptarea de sisteme si mijloace de transport cat mai putin poluante;
reglarea corespunzatoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminarii
poluantilor;

4.Stabilirea metodelor de reducere a poluarii mediului


Metode de reducere a concentraiei de praf
Praful este o componenta importanta a particulelor solide suspendate n aer, care de
obicei sunt invizibile individual pentru ochiul liber. Totui, colectiv, particulele mici formeaz
deseori o pcla care limiteaz vizibilitatea..
Soluii de reinere a prafului
Particulele de praf din materie se ndeprteaz din aer fie prin filtrarea acestuia, fie cu
ajutorul unor colectoare de praf.
Reinerea pulberilor sau prafului se realizeaz cu ajutorul filtrelor, care se caracterizeaz
prin: debitul de gaze poluate care ies din proces Dg [m3/s], domeniul diametrului particulelor d
[m]; temperatura maxima a gazelor tgmax [OC ]; gradul de reinere sau eficienta filtrului b,
viteza particulelor n filtru w[m/s], pierderi de presiune n filtru Dp [mmH2O ], costurile anuale
de ntreinere.
Principalele metode de reinere a prafului sunt:
mecanice, avnd la baza fora de gravitaie i inerie ;
electrice, avnd la baza ionizarea particulelor n cmp electric;
strat poros, utiliznd caracteristicile curgerii fluidelor reologice;
hidraulice, avnd la baza metode de splare.

Fig. 4.1 Domeniul specific de aplicare a principalelor tehnici de desprfuire

.
Filtre mecanice pentru desprfuire
Camera de decantare
Filtrele camera de decantare sunt cele mai vechi tehnologii de desprfuire, avnd forma
unei camere secionate n forma de cruce. Atunci cnd un curent de aer patrunde n camera
printr-un canal de diametru mic, viteza lui se reduce, determinnd depozitarea particulelor
datorita gravitaiei, dup cum se observa din figura 4.1
Fig. 4.2. Schema unei camere de decantare.
Particulele mici sunt colectate mai greu, astfel ca eficienta la acestea se reduce practic la
jumtate. Pentru a mbuntii eficienta camerei de decantare gravimetrice, trebuie s se
mreasc suprafaa orizontala efectiva sau s se reduc debitul volumetric de gaze. Filtrele
camer de decantare se utilizeaz pentru reinerea particulelor grosiere, constituind de regula
prima treapta de filtrare. Sunt improprii pentru desprfuirea gazelor de la generatoarele de abur
ce ard praf de crbune
Filtru mecanic de tip ciclon si multiciclon
La separatorii ineriali mecanismul de separare este fora centrifuga, care depinde de diferena
dintre densitatea particulei de praf i a aerului n care este antrenata, astfel c are loc separarea
ineriala a particulelor de praf. Forele de frnare ale particulelor sunt n funcie de diametrul
acestora, astfel c aceti colectori ineriali sunt eficieni pentru particule cu diametrul mai mare
de 10 m si foarte ineficieni pentru particule mai mici de 5 m.
Cel mai comun separator inerial este ciclonul, realizat sub doua forme de baza, cu
admisia tangeniala sau axiala, prezentat n figura 4.2.
Particulele centrifugale sunt depuse pe pereii filtrului i se aduna la partea inferioara, n
timp ce gazele curate prsesc filtrul printr-un tub central.
Reinerea particulei are un caracter selectiv; se rein cu precdere particulele grele si cu
granulaie mare.
Modul de realizare al lor este foarte diferit deosebindu-se:
uniti cu un singur ciclon cu diametru mare;
uniti multiciclon, cu un numr de elemente de dimensiune redusa,
funcionnd n paralel.
Fig. 4.3 Schema unui separator inerial de tip ciclon
Filtre electrostatice
Filtrele electrostatice (denumite curent electrofiltre), realizeaz separaia prafului prin
ionizarea gazelor purttoare a particulelor de cenu i prin urmare, tensiunea de lucru a acestora
este ridicata. Filtrele electrostatice lucreaz prin ncrcarea prafului cu ioni i apoi colectarea
particulelor ionizate pe o suprafa colectoare, de forma tubulara sau plat, care este de obicei
curat prin rzuire.
Ionizarea are loc sub aciunea unei tensiuni electrice nalte, care depete constanta dielectrica a
gazelor n vecintatea electrozilor de ionizare, producnd fenomenul corona.
Orice aerosol care intra n acest spaiu liber este ncrcat si bombardat de aceti ioni,
astfel c migreaz spre suprafaa colectoare sub efectul atraciei electrice si al bombardrii, cum
se observa si din figura 4.3.

Fig. 4.4 Schema de principiu a unui electrofiltru


Metode de reducere a oxizilor de sulf
Oxizii de sulf sub form de dioxid (SO 2) i trioxid (SO3) se formeaz n urma arderii
pcurii i a combustibililor solizi care conin sulf. La arderea gazelor naturale i artificiale
formarea oxizilor de sulf poate avea loc ntr-o msur nensemnat dac n combustibil exist
hidrogen sulfurat (H2S) i mercaptan.
MSURI DE REDUCERE A EMISIILOR DE OXIZI DE SULF
Reducerea emisiilor de oxizi de sulf se poate realiza prin:
procedee prompte (intracombustie): reinerea SO2 se face chiar n focar prin arderea
combustibilului mpreun cu aditivi pe baz de calcar;
procedee trzii (postcombustie): reinerea SO2 se face dup focar, pe traseul gazelor
de ardere pn la co.
Acestea pot fi:
procedee uscate, prin care se realizeaz o legare fizic (adsorbie) a oxizilor de sulf;
procedee umede, prin care se realizeaz o legare chimic (absorbie) a oxizilor de sulf
ntr-o soluie apoas sau ntr-o suspensie;
procedee semiuscate. Aditivul folosit este o soluie alcalin de care SO 2 se leag att
fizic ct i chimic, iar produsul format se prezint sub form uscat;
procedee hibride (combinaie ntre procedeele intra i postardere).
Desulfurarea prompt
Principiul desulfurrii prompte const n injecia n focar de aditivi pe baz de Ca: calcar
(CaCO3), var (CaO), lapte de var (Ca(OH) 2), dolomit (CaCO3MgCO3). Aceast injecie asigur
legarea unei pri a dioxidului de sulf imediat dup formare i a trioxidului de sulf n
cvasitotalitate. Introducerea n focar odat cu crbunele a unor sorbeni ce reacioneaz prompt
cu dioxidul de sulf format are ca urmare reducerea concentraiei acestuia n gazele de ardere i
implicit reducerea emisiei de SO2 la co.

Fig. 4.5 Variaia concentraiei SO2 n gazele de ardere


n figura 5.1 este prezentat variaia concentraiei SO2 n gazele de ardere provenite de la
un cazan de 175 t/h abur, alimentat cu o gam larg de lihnii (avnd un coninut n sulf cuprins
ntre 0,2% i 1%), n funcie de raportul molar dintre calciul i sulful prezeni n crbune (Ca/S).
Se constat diminuarea concentraiei de SO 2 cnd raportul molar Ca/S crete i relativa
independen a acestei tendine de coninutul de sulf.
Introducerea pulberii de carbonat de calciu se face prin fantele de insuflare a aerului
secundar.
Avantajele metodei de desulfurare a gazelor de ardere sunt:
simplitate;
utilaje puine pentru stocare i dozare;
reactiv ieftin;
flexibilitate perfect, adaptabilitate la orice variaie de sarcin sau la schimbarea
calitii combustibilului;
produs final uor depozitabil, cu periculozitate mic pentru mediu;
spaiu redus pentru amplasarea anexelor (buncre, siloz, dozator);
se poate cupla cu o faz de stropire a gazelor de ardere pentru transformare n
procedeu semiuscat cu randamente superioare de desulfurare.
Dezavantajele metodei sunt:
consum suplimentar de energie pentru mcinarea calcarului;
instalaii pneumatice pentru ncrcare, descrcare, transport aditiv;
suprasolicitarea electrofiltrelor;
creterea cantitii de cenu ce se depoziteaz;
pericol de cimentare a cenuii ce conine CaO nereacionat , cnd vine n contact
cu umezeala;
randament modest de desulfurare.

Fig. 4.6 Schema instalaiei cu ardere etajat


n figura 4.6 este prezentat schema instalaiei cu ardere etajat. Posibilitile de injectare
a aditivilor sunt:
poziia 1: aditivul este amestecat cu crbunele pulverizat din linia de transport
pneumatic de crbune, el traversnd nucleul flcrii;
poziia 2: aditivul este transportat cu o cantitate mic de aer comprimat (7% din aerul
stoechiometric) i repartizat n mod uniform ntre cele patru conducte de aer teriar;
poziia 3: amestecul aer-aditiv este injectat direct n zona de recirculare extern a
gazelor de ardere, independent de aerul teriar, prin patru conducte de diametru mic ce
traverseaz ambrazura i sunt situate mai departe de axa arztorului dect conductele
de aer teriar.
Desulfurarea gazelor de ardere prin procedeul uscat
Alimentarea cu adsorbant se poate face:
continuu, prin injecie n curentul de gaze de ardere, nainte de intrarea n filtrul cu
saci;
discontinuu, printr-o dozare unic n sacii curai ai filtrului, nainte de nceperea
fiecrei etape de filtrare;
semidiscontinuu, prin introducerea unei pri a adsorbantului n sacii curai pentru a
se forma un strat reactiv pe suprafaa lor, iar restul se introduce continuu, odat cu
curentul de gaze.
Avantajele procedeului sunt:
instalaie simpl, respectiv cheltuieli de investiie reduse;
temperatura gazelor de ardere nu se modific, deci gazele pot fi evacuate n mediul
ambiant, fr o renclzire prealabil, suplimentar.
Dezavantajele procedeului sunt:
costul reactivilor de sintez este mare, deci nu se poate aplica dect acolo unde sunt
zcminte de nahcolite sau trona, exploatabile economic;
solubilitatea mare a produsului rezultat din desulfurare ridic probleme privind
depozitarea sa, n scopul evitrii polurii apei i a solului.

Metode de reducere a oxizilor de azot


n procesul de ardere a combustibililor se produc, alturi de celelalte componente,
cunoscute din calculul arderii i oxizi de azot. La ieirea pe coul de fum, gazele de ardere conin
circa 95% din oxizii de azot sub form de monoxid de azot (NO) i numai 5% sub form de
dioxid de azot (NO2). Monoxidul de azot se transform rapid n NO 2 n procesul de mprtiere a
gazelor de ardere de ctre aerul ce conine oxigen i chiar ozon. La arderea crbunilor n strat
fluidizat se produc cantiti mici, sub 50 mg/m3N, de protoxid de azot (N2O).
Principalele surse de genez a acestor noxe, deosebit de duntoare pentru om i mediul
ambiant sunt:
azotul molecular coninut n aerul de ardere care, n condiiile de temperatur ridicat
din flacr, reacioneaz cu oxigenul din aer, formnd aa-numitul monoxid de azot
termic (mecanismul NO termic). Geneza NO termic, n nucleul de flcri, are loc
concomitent cu combustia majoritii combustibilului;
azotul coninut n combustibil, sub form de compui, care se descompun, n procesul
de ardere formnd aa-numitul monoxid de azot din combustibil (mecanismul NO
combustibil);
azotul molecular coninut n aerul de ardere, care se combin cu radicalii liberi
hidrocarbonai, care exist doar n zona de oxidare (nu se gsesc i n produsele de
ardere) formnd aa-numitul monoxid de azot precoce (mecanismul NO precoce).
Din patru combinaii posibile ntre dou surse de azot i dou medii de reacie, trei
corespund unui mecanism specific de formare a NO, aa cum indic figura 6.1.
Fig. 4.7 Mecanismele de formare a NOx
Controlul mecanismului de formare a oxizilor de azot nseamn reducerea temperaturii i
a excesului de aer din zona de ardere.
Aceasta poate fi realizat n diferite moduri:
prin injecia de ap sau abur n camera de ardere se obine o reducere a temperaturii
flcrii ce provoac reducerea emisiei de NOx termic cu pn la 50%. Aceast metod,
folosit mai ales la turbinele cu gaze, prezint dezavantajul reducerii eficienei
termice a arderii;
prin recircularea i introducerea de gaze de ardere n camera de ardere (adic
reducerea presiunii pariale a O2 din aerul de ardere prin diluarea cu gaze de ardere) se
obine o reducere substanial a temperaturii flcrii avnd drept consecin reducerea
emisiei de NOx termic;
prin reducerea temperaturii aerului de ardere se reduce temperatura flcrii;
prin organizarea arderii n trepte, care poate fi realizat fie la nivelul arztorului, fie la
nivelul focarului;
folosirea de panouri metalice sau ceramice n camera de ardere, poziionate
corespunztor n zona flcrii. Are loc reducerea temperaturii flcrii prin preluarea
de cldur de la aceasta, cldur ce este apoi transmis prin radiaie. Este foarte
important ca aceste panouri s fie poziionate corespunztor, deoarece altfel pot cauza
creterea emisiei de CO.
reducerea ncrcrii termice a camerei de ardere;
proiectarea corespunztoare a camerei de ardere.
Reducerea prin organizarea arderii n trepte
Arderea n trepte reprezint un procedeu eficient, folosit n strintate mai ales la
cazanele ce ard crbune praf. Pentru reducerea conversiei azotului din crbune n NO trebuie
promovat o volatilizare rapid i intens a compuilor cu azot, ntr-o atmosfer redus, astfel
nct s favorizeze conversia acestor compui n azot molecular i nu n NO. i.
n figura urmtoare sunt prezentate schematic dou posibiliti practice, printre altele, ce
realizeaz acest tip de ardere etajat:
arztorul cu etajare extern a aerului: aerul teriar (asigurnd postarderea) este injectat
prin orificii situate la periferia arztorului principal;
arztorul cu etajare intern: aerul secundar i aerul teriar se injecteaz n jurul
amestecului aer primar-crbune prin conducte separate permind controlarea (i
ntrzierea) amestecrii dintre crbune i aer.

Fig. 4.8 Etajarea aerului la nivel de arztor


n figura 4.9 este reprezentat un arztor turbionar de combustibil lichid, la care aerul este
divizat n dou fluxuri, raportul dintre ele putnd fi modificat cu ajutorul obturatorului cilindric.
Prin amestecarea intens i timpurie a aerului primar, turbionar cu ajutorul unui stabilizator de
flacr, cu cel secundar se formeaz o flacr s o zon interioar stabil de recirculaie.

Fig. 4.9 Arztor turbionar de combustibil lichid


Reducerea oxizilor de azot prin recircularea gazelor de ardere
Prin alimentarea cu gaze recirculate a zonei de ardere activ se reduce concentraia de
NOx, ca urmare a reducerii temperaturii flcrii, se realizeaz o umplere mai bun cu flacr a
zonei de degajare maxim de cldur, se utilizeaz oxigenul coninut n gazele recirculate pentru
oxidarea produselor de ardere incomplet i se distrug oxizii de azot coninui de gazele
recirculate.
Recircularea gazelor de ardere poate fi privit ca o soluie eficient de reducere a
concentraiilor de NOx i SO3 numai pentru un nivel relativ ridicat al temperaturii din focar.
Eficiena recirculrii scade prin trecerea de la arderea de nalt temperatur la cea de
joas temperatur, mai ales la reducerea sarcinii. Odat cu creterea lungimii flcrii crete
eficiena recirculrii gazelor asupra reducerii concentraiei de NO x, dar prin aceasta pot crete
concentraiile produilor de ardere incomplet.

Metode de reducere a compuilor organici volatile


Compuii organici volatili sunt larg utilizai n industrie, avnd n vedere capacitatea lor
de evaporare dup utilizare. Aceast utilizare a compuilor organici volatili nu este fr riscuri
pentru mediul nconjurtor i n consecin, trebuie luate msuri de precauie pentru tratarea
aerului care le conine.
Compuii organici volatili (COV) sunt definii ca substane organice, excluznd metanul,
coninnd carbon i hidrogen, care este substituit parial sau total de ali atomi i care se gsesc
n stare gazoas sau de vapor, n condiiile funcionale din instalaii.
Distrugerea prin oxidare recuperativ catalitic, prezentat n figura urmtoare,
implic prezena unui catalizator, pus ntr-un strat subire pe un suport compus din bile de
aluminiu poros sau pe un suport metalo-ceramic i permite obinerea unor reacii de oxidare la
joas temperatur (200500 C).
Se disting dou mari tipuri de catalizatori:
catalizatori bazai pe metale preioase (platin, rhodium, paladiu);
catalizatori bazai pe metale oxidante (Cr, Fe, Mo, W, Mn, Co, Cu, Ni).
Aplicat n bune condiii, oxidarea catalitic recuperativ permite obinerea de foarte
bune rezultate, reuind nlturarea COV < 20 mg/m3N.

Fig. 4.10 Distrugerea prin oxidare recuperativ catalitic


Metode de reducere a metalelor grele
Metalele grele sunt prezente n mod obinuit n compoziia combustibililor fosili.
Acestea sunt componente ale unor oxizi i cloruri n combinaie cu particule. Doar
mercurul i seleniul se gsesc i n faza de vapori. Metalele grele rezultate din arderea
combustibililor sunt eliminate n mediu nconjurtor prin gazele de ardere, apele uzate, zgura i
cenua depozitate. Principalele tipuri de metale eliminate de centralele termoenergetice sunt:
arsenul, cadmiul, mercurul, molibdenul, plumbul, aluminiul, cobaltul, nichelul, manganul,
cromul, cuprul, nichelul, zincul, fierul, magneziul i vanadiul. Concentrarea particulelor
fracionate, n cazul arderii crbunelui, se poate observa n figura urmtoare

Fig. 4.11 Descompunerea n elementele componente n timpul arderii crbunelui


Concentraia de metale n crbune este n mod normal de cteva ori mai mare dect n
petrol sau n gazele naturale. Excepional apar Ni i V n iei. n timpul arderii unii compui
devin volatili. Rata de volatilizare a metalelor grele depinde de caracteristicile combustibilului
(de exemplu de procentul de componente anorganice) i de caracteristicile tehnologiei de ardere
folosite (tipul de cazan, tipul de operare, etc.).
Tehnicile de reducere a emisiilor de metale de le centralele termoenergetice sunt de dou
categorii:
tehnici utilizate n general pentru reducerea emisiilor de pulberi, dioxizi de sulf i de
azot;
tehnici dezvoltate special pentru reducerea emisiilor de metale.
Reducerea emisiilor de metale prin controlul emisiilor de pulberi
Metodele de reducere a emisiilor de pulberi au n vedere creterea cantitii de zgur i
cenu reinute n focarul cazanului i n electrofiltre. Pentru reducerea emisiilor de metale
trebuiesc mbuntite randamentele de reinere pentru particulele mai mici de 5m. n acelai
timp pentru reducerea mercurului aflat sub forma de vapori se pot aditiva gazele de ardere i n
acelai timp poate fi sczut temperatura i vaporii vor condensa.
Reducerea emisiilor de metale prin controlul emisiilor de oxizi de sulf
Sistemul de scrubere umede reprezint o metod eficient de reducere a emisiilor de
metale deoarece temperatura scade la 50-60oC la trecerea prin sistemele de filtrare i astfel
elementele volatile condenseaz. In cazul mercurului emisiile se reduc cu 30-50%, iar daca se
adaug hipoclorit de sodiu eficiena poate ajunge la peste 90%. Emisiile de arsen, cadmiu, plumb
i zinc pot fi semnificativ reduse daca se adaug var. Emisiile de seleniu pot fi reduse cu pn la
60-75%.
Reducerea emisiilor prin controlul emisiilor de oxizi de azot
Dup unii autori se pare ca emisiile metale nu sunt influenate de utilizarea metodelor de
reducere a emisiilor de oxizi de azot. Totui se pare ca acestea pot crete daca pentru reducerea
emisiilor de oxizi de azot se folosesc anumii aditivi chimici n sistemele catalitice selective.
Reducerea emisiilor cu sisteme destinate reinerii de metale
Aceste sisteme de reinere a emisiilor au fost propuse pentru scderea emisiilor unor
anumite metale din gazele de ardere ca: mercur, arsen, cadmiu i plumb, mai ales n cazul n care
sunt incinerate deeuri. Aceste tehnologii nu au fost nc aplicate pentru grupuri mari.
Dintre cele mai bune tehnologii sunt:
- filtre cu carbon activ;
- filtre cu absorbani;
- filtre cu seleniu.
Filtrele cu carbon activ sunt destinate reducerii emisiilor de cadmiu, mercur i plumb din
gazele de ardere. Dac se utilizeaz un sistem catalizator i n acelai timp gazele sunt acidifiate
crete cantitatea de metale reinute.

5.Bilantul de mediu
Bilan de mediu nivel II investigaii asupra unui amplasament, efectuate in cadrul unui
bilan de mediu, pentru a cuantifica dimensiunea polurii prin prelevri de probe si analize fizice,
chimice sau biologice ale factorilor de mediu.
Bilanul de mediu va identifica i cuantifica rspunderea pentru starea mediului
n zona de impact a activitii analizate, pentru a stabili asumarea unor obligaii sau acordarea
unor compensaii, potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calitii mediului.
Bilanul de mediu este ntocmit n conformitate cu:
Ordinul nr.184/1997 al M.A.P.P.M. privind procedurile de realizare a bilanurilor de
mediu, completata de Ordinul nr. 709/1999
Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementrii privind evaluarea
polurii mediului, completata de Ordinul nr. 1144/2002 si Ordinul nr. 592/2002
DESCRIEREA REZULTATELOR INVESTIGATIILOR REALIZATE
Sol
Necesitatea efecturii investigaiilor
Din informaiile furnizate de societate, in data de 18.05.2010 a fost un eveniment de
poluare a albiei prului Ghertu pe o lungime de cca. 10 m, n urma antrenrii de apele pluviale
a uleiului uzat si a emulsiei de ulei de pe platforma de depozitare temporara a containerului
metalic cu span.
In urma evenimentului, societatea a luat urmtoarele masuri:
s-a executat rebord din beton in jurul spaiului de depozitare;
s-a acoperit depozitul
s-a nlturat urmrile polurii din prul Ghertu prin utilizare de materiale absorbante
Prin masurile luata fost stopata posibilitatea de continuare a polurii.
n vederea stabilirii gradului de poluare a solului in urma evenimentului produs, s-au recoltat
probe de sol de la adncimea de 5 cm si 30 cm de pe malul drept al prului Ghertu, in locul
unde a fost antrenat uleiul uzat si emulsia de ulei.
In proba de sol prelevata s-a analizat indicatorul Coninutul total de hidrocarburi din petrol
avnd in vedere ca uleiurile sunt obinute din prelucrarea petrolului.
Locul de prelevare a probei de sol este prezentat n Planul de prelevare probe (anexa la BM II).
Descrierea investigaiilor si a tehnicilor de lucru
Tehnicile de prelevare a probelor de sol au respectat recomandrile anexei A.3 din
Ordinul nr. 184/1997, i anume:
vegetaia a fost complet ndeprtat de pe aria de prelevare a probei;
s-a utilizat un instrument de prelevare care a asigurat prelevarea unui volum de mostr
suficient analizei;
prelevarea s-a realizat de la dou adncimi diferite, reprezentnd adncimile situate la 5
cm i respectiv 30 cm de suprafaa solului;
conservarea probelor s-a realizat conform procedurilor standard.
Prelevarea probelor de sol a fost efectuata n data de 27.09.2010 de catre responsabil
protecia mediului a S.C. CONNECTICUT MANUFACTURING COMPANY S.R.L. si in
prezenta evaluatorului.
Descrierea locului de prelevare
Locul de prelevare a probei de sol si tipul de teren supus investigaiilor analitice sunt
prezentate n tabelul urmtor:
Cod prob Amplasare Tip teren
Proba 1 si 2 Malul drept al prului Ghertu in imediata apropiere a podului pmnt
Tehnicile de lucru
Modul de lucru: conform SR 13511/2007
Aparatura folosita: conform SR 13511/2007
Interpretarea rezultatelor
Interpretarea rezultatelor n stabilirea nivelul de poluare s-a realizat n conformitate cu
reglementrile n vigoare, i anume:
Ordinul nr.184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanurilor de
mediu;
Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea polurii
mediului.
Valorile de referin pentru proba de sol prelevata sunt stipulate n Ordinul nr.756/1997.
Conform acestui Ordin, folosina terenului este clasificat astfel:
folosin sensibil a terenurilor este reprezentat de utilizarea acestora pentru zone
rezideniale i de agrement, n scopuri agricole, ca arii protejate sau zone sanitare cu
regim de restricii, precum i suprafeele de terenuri prevzute pentru astfel de utilizri n
viitor;
folosin mai puin sensibil a terenurilor include toate utilizrile industriale i
comerciale existente, precum i suprafeele de terenuri prevzute pentru astfel de utilizri
n viitor.
Zona amplasamentului societii este ncadrata n zon de teren cu folosin mai puin
sensibil
Nivelul polurii funcie de concentraiile poluanilor evacuati n mediu este dat de Ordinul
nr.756/1997, i este definit astfel:
Poluarea potenial semnificativ - concentraii de poluani n mediu, ce depesc
pragurile de alert prevzute n reglementrile privind evaluarea polurii mediului. Aceste
valori definesc nivelul polurii la care autoritile competente consider c un amplasament
poate avea un impact asupra mediului i stabilesc necesitatea unor studii suplimentare i a
msurilor de reducere a concentraiilor de poluani n emisii/evacuri.
Prag de alert - concentraii de poluai n sol , care au rolul de a avertiza autoritile
competente asupra unui impact potenial asupra mediului i care determin declanarea unei
monitorizri suplimentare i / sau reducerea concentraiilor de poluani din emisii/evacuri.
Poluarea semnificativ - concentraii de poluani n mediu, ce depesc pragurile de
intervenie prevzute n reglementrile privind evaluarea polurii mediului.
Prag de intervenie - concentraii de poluani n sol, la care autoritile competente vor
dispune executarea studiilor de evaluare a riscului i reducerea concentraiilor de poluani din
emisii/evacuri.
Valorile de referin normate de Ordinul nr. 756 / 1997 pentru indicatorul analizat
Total hidrocarburi din petrol sunt prezentate n tabelul urmtor:

Valori Prag de alert Prag de intervenie


normale
Indicator
Folosin mai Folosin folosin mai puin folosin
(mg/kg s.u.)
puin sensibil sensibil a sensibil a sensibil a
a terenului terenului terenului terenului
Total hidrocarburi <100 1000 200 2000 500

din petrol (THP)


Analiza asupra investigaiilor analitice realizate a urmrit stabilirea gradului de poluare al
solului, datorat polurii accidentale din data de 18.05.2010.
Analizele la probele de sol recoltate au fost efectuate in perioada 28.09 05.10.2010 si au
fost efectuate de Laboratoarele TONNIE Ploieti, care a eliberat Raport de ncercare
nr.1617/05.10.2010 (anexa la BM II).
In tabelul urmtor se prezint msurate la cele doua adncimi de prelevare, pentru
indicatorul analizat in procesele de sol prelevate
Indicatori Sol recoltat de la 5 cm Sol recoltat de la 30 cm adncime
adncime
Total hidrocarburi din petrol (THP), mg/kg 20 40
s.u.

Caracterizare nivel de poluare al solului de pe amplasamentul staiei


Valorile obinute pentru cele doua probe de sol se ncadreaz in valorile normale,
conform Ordinul 756/1997
Concluzii
Coninutul de Total hidrocarburi din petrol din arealul investigat ncadreaz poluarea la
un nivel nesemnificativ.
Rezultatele analizei indica faptul ca uleiul mineral fiind un produs petrolier greu nu a
percolat stratul de sol din zona afectata, acesta fiind preluat de materialele absorbante, iar o parte
fiind antrenat de apele prului Ghertu.
Pnza freatica
Necesitatea efecturii investigaiilor
n vederea stabilirii influenei activitii desfurate de societate asupra pnzei freatice,
in cadrul Bilanului de mediu nivel II s-au realizat investigaii analitice asupra calitii apei dintr-
o fntna situata in imediata vecintate, in aval de societate.
Investigaiile analitice s-au efectuat pentru a confirma / infirma nivelul de poluare a pnzei
freatice.
ntruct poteniali poluani pot fi uleiurile din spanul depozitat s-a stabilit ca indicatorul
analizat in apa din fntna sa fie substane extractibile
Analiza probei de ap prelevata din fntna s-a realizat de ctre Laboratorul de calitate a
apelor, A.N. Apele Romane, Administraia Bazinala de Apa Siret.
Amplasarea locului de prelevare a probei de apa este prezentat n Planul de amplasare
(anexa la BM II).
Tehnicile de prelevare probe ape au respectat reglementrile n vigoare
luarea probelor:
In data de 28.09.2010 s-a prelevat o proba de apa, din fntna spat n imediata vecintate a
societii, in aval.
conservarea probelor:
Proba a fost conservata n vederea determinrii indicatorilor chimici.
Metodele de analize utilizate:
- Substane extractibile cu solveni organici SR 7587 / 96
Interpretarea rezultatelor s-a fcut pe baza urmtoarelor reglementri i normative:
Ordinul nr. 184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanurilor de
mediu;
Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea polurii
mediului;
H.G. nr. 352 / 2005 - Hotrre privind modificarea si completarea HG nr. 188/2002
pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor
uzate, ntruct n Legea 311/2004 privind calitatea apei potabile nu este prevzut
indicatorul substane extractibile i nici indicatorul produs petrolier.
Valorile de referin conform NTPA 001 din H.G. nr. 352 / 2005 sunt prezentate n tabelul
urmtor:
Nr. Crt. Indicator de calitate U.M. Valori maxime admise

1 Substane extractibile cu solveni organici mg/dm3 20

Rezultatele investigaiei
Laboratorul de Calitatea apelor A.N. Apele Romane, Administraia Bazinala de Apa
Siret a efectuat analize la proba de apa prelevata din fntna aflata in aval de societate, valorile
obinute in urma analizelor fiind consemnate in Raport de ncercare nr. 2072/29.09.2010 (anexa
la BM II).
Indicatorul analizat si valorile obinute sunt prezentate in tabelul urmtor:
Nr. Indicator de calitate U.M. Rezultatele ncercrii Valoare
Crt.
informativa
1 Substane extractibile cu solveni mg/dm3 <20 2,6
. organici
Conform Ordinului 756/1997 Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea polurii
mediului, impactul produs de apele epurate evacuate in emisar prul Ghertu este prezentat in
tabelul urmtor:
Indicatori chimici U.M. Concentraii Prag de Prag de alert Nivel al polurii
analizai realizate intervenie 70% CMA
CMA
Substane extractibile cu mg/l 2,6 20 14 Poluare
solveni organici nesemnificativ
Concluzii
Valoarea obinut la indicatorul analizat Substane extractibile in apa prelevata din fntna
situata in aval de societate nu depete limitele prevzute de NTPA 001/ HG 352/2005, ceea ce
indica o poluare nesemnificativa a acesteia.
Aer
n cadrul Bilanului de mediu nivel I, s-a reliefat ca din activitile desfurate n cadrul societii
emisiile rezultate sunt nesemnificative.
Apa
Necesitatea efecturii investigaiilor
n cadrul Bilanului de mediu nivel I, s-a relevat:
- apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare sunt preluate de sistemele de
canalizare interioare ale halei de producie,evacuate n canalizarea exterioara cu deversare n
staia de epurare. Apele epurate sunt evacuate in emisar prul Ghertu.
- apele pluviale de pe acoperiul halei si de pe o parte din aleile de acces betonate sunt
preluate prin guri de scurgere de reeaua de canalizare pluviala, i mpreuna cu apele epurate sunt
deversate printr-o gura de vrsare n prul Ghertu.
n vederea stabilirii influenei poluanilor in apele evacuate, in cadrul Bilanului de mediu
nivel II s-au realizat investigaii analitice asupra apelor epurate evacuate in emisar, prul
Ghertu.
Investigaiile analitice pentru factorul de mediu ap au urmrit confirmarea / infirmarea
nivelului de poluare a apelor epurate evacuate in emisar.
Analiza probei de ap s-a realizat de ctre Laboratorul de calitate a apelor, A.N. Apele
Romane, Administraia Bazinala de Apa Siret.
Amplasarea locului de prelevare a probei de apa este prezentat n Planul de amplasare
(anexa la BM II).
Tehnicile de prelevare probe ape au respectat reglementrile n vigoare
luarea probelor:
In data de 09.09.2010 s-a prelevat o proba de apa, de la gura de evacuare n prul Ghertu,
conform SR ISO 5767
conservarea probelor:
Proba a fost conservata n vederea determinrii indicatorilor chimici.
Analizele s-au realizat n conformitate cu H.G. nr. 352 / 2005 - Hotrre privind modificarea si
completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare n
mediul acvatic a apelor uzate.

Metodele de analize utilizate:


- pH SR ISO 10523 / 97
- Suspensii STAS 6953 / 81
- Substane extractibile cu eter de petrol SR 7587 / 96
- CCO Cr SR ISO 6060 / 96
- CBO5 STAS 6560 / 82
- Detergeni anionici SR ISO 7875/1-96; SR ISO 7875/2-96;
Interpretarea rezultatelor s-a fcut pe baza urmtoarelor reglementri i normative:
Ordinul nr. 184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanurilor de
mediu;
Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea polurii
mediului;
H.G. nr. 352 / 2005 - Hotrre privind modificarea si completarea HG nr. 188/2002
pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor
uzate.
Valorile de referin conform NTPA 001 din H.G. nr. 352 / 2005 sunt prezentate n tabelul
urmtor:
Nr. Crt. Indicator de calitate U.M. Valori max. admise
1 pH uniti pH 6,5 8,5
2 Materii in suspensie mg/dm3 35
3 Substane extractibile cu solveni organici mg/dm3 20
4 Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) mgO2/dm3 25
5. Consum chimic de oxigen CCOCr mgO2/dm3 125
6. Detergeni anionici mg/dm3 0,5
Rezultatele investigaiei
Laboratorul de Calitatea apelor A.N. Apele Romane, Administraia Bazinala de Apa
Siret a efectuat analize la proba de apa epurata prelevata de la gura de evacuare.
Valorile obinute in urma analizelor au fost consemnate in Raport de ncercare Nr.
1997/20.09.2010 (anexa la BM II).
Indicatorii analizai si valorile determinate sunt prezentate n tabelul urmtor:
Nr. Crt. Indicator de calitate U.M. Valori determinate

1. pH uniti pH 7,582
2. Materii totale in suspensie mg/dm3 9,0
3. CBO5 mg/dm3 3,42
4. CCOCr mg/dm3 38,7
5. Substane extractibile cu eter de petrol mg/dm3 8,8
6. Detergeni anionici mg/dm3 <0,3
Conform Ordinului 756/1997 Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea polurii
mediului, impactul produs de apele epurate evacuate in emisar prul Ghertu este prezentat in
tabelul urmtor:

Indicatori chimici U.M. Concentraii Prag de Prag de Nivel al polurii


analizai realizate intervenie alert 70%
CMA CMA
pH mg/l 7,582 6,5 8,5 <6,5 Poluare
nesemnificativ
>8,5
Materii in suspensie mg/l 9,0 35 24,5 Poluare
nesemnificativ
Substane extractibile cu mg/l 8,8 20 14 Poluare
solveni organici nesemnificativ
Consum chimic de oxigen mgO2/dm3 38,7 125 87,5 Poluare
CCO- Cr nesemnificativ
Consum biochimic de mgO2/dm3 3,42 25 17,5 Poluare
oxigen la 5 zile (CBO5) nesemnificativ
Detergeni anionici mg/l <0,3 0,5 0,35 Poluare
nesemnificativ
Concluzii
Valorile obinute la impurifictorii analizai in apele evacuate in emisar prul Ghertu
nu depesc limitele prevzute de NTPA 001/ HG 352/2005.
Apele evacuate de pe amplasament produc o poluare nesemnificativa asupra apelor
prului Ghertu.
Rezumatul aspectelor de neconformare si cuantificare a acestora
1. Factorul de mediu sol
Coninutul de Total hidrocarburi din petrol din solul arealului investigat ncadreaz
poluarea la un nivel nesemnificativ.
Rezultatele analizei indica faptul ca uleiul mineral fiind un produs petrolier greu nu a
percolat stratul de sol din zona afectata, acesta fiind preluat de materialele absorbante, iar o parte
fiind antrenat de apele prului Ghertu.
Pnza freatica
Valoarea obinut la indicatorul analizat Substane extractibile in apa prelevata din
fntna situata in aval de societate nu depete limitele prevzute de NTPA 001/ HG 352/2005,
ceea ce indica o poluare nesemnificativa a acesteia.
Factorul de mediu aer
Emisiile rezultate din activitatea desfurat produc o poluare nesemnificativa poluare
nesemnificativa.
Factorul de mediu apa
Valorile obinute la impurifictorii analizai n apele evacuate in emisar prul Ghertu
nu depesc limitele prevzute de NTPA 001/ HG 352/2005.
Apele evacuate de pe amplasament produc o poluare nesemnificativa asupra
apelor prului Ghertu.
6.Elaborarea modelului de organizare ecotehnologic
Fiecare tip de organizaie are specificul ei de organizare i funcionare i din acest punct
de vedere, este dificil s se recomande o metodologie comun, aplicabil oriunde i oricnd i al
crei succes este garantat ntotdeauna. Dei consultanii dispun adeseori de metodologii proprii,
uneori chiar foarte performante, bazate pe o bogat experien profesional, totui nu se poate
spune c exist o singur cale de reuit.n continuare se vor preciza cteva idei i indicaii care
s foloseasc celor ce doresc s implementeze sau s menin un astfel de sistem.
Crearea unui climat al schimbrii. n cadrul organizaiilor au loc o serie de schimbri;
unele sunt de mic anvergur, influennd un individ sau un grup restrns de indivizi, ca de
exemplu schimbri mici n organizarea muncii la un loc de munc; altele sunt de amploare mare,
influennd organizaia n ansamblu ei sau domenii majore ale acesteia, (ca de exemplu
asimilarea unui nou produs sau implementarea unui nou sistem de management)
Schematic, procesul schimbrii se prezint in figura 6.1. o organizaie trebuie s fie
contient de presiunile existente pe pia i s dezvolte strategii corespunztoare pentru a
ctiga clieni pe baza criteriilor de competitivitate existente pe pia n acel moment.
n figura 6.2. se ilustreaz consecinele rezultate n urma ignorrii forelor prezente pe
pia i a evitrii aciunilor de schimbare.
Exist nenumrate exemple de organizaii care au pltit scump ignorarea modificrii
condiiilor pieelor ezitnd sau refuznd s se adapteze la aceste schimbri. Schimbrile sunt
modificri reale care se aplic n orice parte component a organizaiei: planuri i programe de
activitate, domeniul de actiune al managementului, maini i utilaje, echipamente, structura de
organizare oamenii nii etc.

Forte pentru schimbare Forte care se opun schimnbarii

Fig 6. 1. Procesul schimbarii organizationale


Fig 6. 2. Consecintele ignorarii schimbarii

Contientizarea necesitii implementrii managementului mediului.


Managerii din diverse organizaii recunosc, n general, nevoia pentru schimbare, ca pe o
modalitate de a face fa presiunilor cornpetitive, dar muli nu neleg cum trebuie s fie
implementat schimbarea.
Cheia ctre succes este de a integra angajaii, rolurile i responsabilitile acestora din
cadrul organizaiei, n cadrul unei structuri de procese. O abordare bazat pe procese i ncepnd
cu declararea viziunii i misiunii, analiznd factorii critici de succes i identificnd procesele de
baz, este cel mai eficient mod de angajare a personalului n procesul schimbrii.
Managementul superior trebuie s nceap dezvoltarea noii structuri orientate pe proces
prin angajamentul la toate nivelurile respectnd anumite etape.
Punctul de start trebuie s fie o analiz general a organizaiei i a transformrilor
solicitate de echipa managerial, Prin realizarea acestei analize diagnostic asupraschimbrilor
impuse, asupra problemelor care exist i asupra domeniilor care trebuie imbuntite, se obine
un angajament iniial, vital pentru nceperea procesului de transformare.

Procesele de baz descriu ce se realizeaz sau ce trebuie s fie tacut astfel nct
organizaia s realizeze factorii de succes. Prima etap n nelegereaproceselor de baz este de a
identifica o reea, arhitectur de procese de acelai ordin de importan.
Odat procesele de baz definite, este necesar ca pentru noua structur de procese s fie
stabilite obiectivele, intele i indicatorii de performan. Este necesar; de asemenea,
descompunerea proceselor de baz n subprocese, activiti i sarcini.

Un program eficient de prevenire a poluarii trebuie:


Sa reduca riscul de raspundere civila sau penala
Sa reduca costurile de functionare
Sa protejeze sanatatea umana si mediul
Sa sporeasca imaginea companiei in cadrul comunitatii
Sa imbunatateasca morala si participarea angajatilor.
Iniierea implementrii modelului organizaiei ecotehnologice
Fiecare tip de organizaie are specificul ei de organizare i funcionare i din acest punct
de vedere, este dificil s se recomande o metodologie comun, aplicabil oriunde i oricnd i al
crei succes este garantat ntotdeauna. Dei consultanii dispun adeseori de metodologii proprii,
uneori chiar foarte performante, bazate pe o bogat experien profesional, totui nu se poate
spune c exist o singur cale de reuit. n continuare se vor preciza cteva idei i indicaii care
s foloseasc celor ce doresc s implementeze sau s menin un astfel de sistem.
Politica reprezint doar cadrul pentru stabilirea obiectivelor i a intelor de mediu
specifice, Sunt totui, organisme de certificare care cer ca aceste obiective s fie incluse explicit
n cadrul politicii. Politicile de mediu ale organizaiei de tip IMM evideniaz ndeplinirea
cerinelor din standardul ISO 14001 referitoare la prevenirea polurii, angajamentul de
conformitate cu legislaia, este documentata si poate oferi cadrul pentru stabilirea obiectivelor i
intelor de mediu. Auditul poate evidenia daca ea corespunde naturii, dimensiunilor si
impactului pe care activitile, produsele si serviciile organizaiei le au asupra mediului, sau daca
este implementat, meninut i comunicat ntregului personal. Este indicat ca aspectele de
mediu identificate nc de la nceput s reflecte cat mai complet situaia reala din organizaie in
raport cu mediul. Pentru a nu pierde din vedere aspectele eseniale, este indicat s se aib in
vedere pentru fiecare proces examinat schema prezentat n figura Elemente de proces pentru
planificarea de mediu, care trebuie particularizata pentru fiecare proces in analizat.

INTRARI IN PROCES
Materiale si produse aprovizionate
Semifabricate
Energie electrica
Apa
Aer
Alte materiale

PROCESE DE FABRICATIE, ACTIVITATI, SERVICII AUXILIARE

IESIRI DIN PROCES


Produse finite
Subproduse
Serviciu efectuat
Deseuri
Emisii in aer, apa
Vibratii si zgomot
Consum de resurse
Figura 4.12. Elemente de proces pentru planificarea de mediu
La stabilirea obiectivelor, intelor si programelor de mediu trebuie sa se aiba in vedere
neaprat aspectele semnificative de mediu, de aceea trebuie parcursa succesiunea precizata in
figura 4.13
Figura 4.13 Procesul planificrii de mediu
POLITICA DE MEDIU

OBIECTIVE DE MEDIU TINTE DE MEDIU PROGRAM DE MEDIU

LEGISLATIA DE MEDIU
ASPECTE SEMNIFICATIVE DE MEDIU

Cerine referitoare la analiza efectuat de conducere


Este esenial ca analizele efectuate de management s se desfoare cu rigurozitate la
termenele planificate in mod periodic. Aceste analize trebuie sa se bazeze, totdeauna, pe anumite
date de intrare clar stabilite, care s evidenieze modul de funcionare al sistemului, gradul de
ndeplinire al obiectivelor i intelor stabilite, problemele ntmpinate, neconformitile
constatate, devierile de la demersul planificat i de la intele propuse. Trebuie ca analiza
aspectelor precizate mai sus sa se fac ntotdeauna cu funciunile implicate i cu cele care pot
oferi soluii, dar si cu cele care vor avea responsabiliti n punerea n aplicare a aciunilor ce se
vor stabili. Prezena reprezentantului conducerii pentru managementul de mediu este ntotdeauna
necesar..
Analizele efectuate de conducere pot fi mult mai eficiente dac se bazeaz pe rezultatele
obinute de una sau mai multe echipe de lucru, care au aplicat anterior tehnici de identificare ale
cauzelor care au dus la apariia problemelor de mediu, a neconformitilor, impacturilor nedorite
sau la devieri de la obiectivele stabilite. ntotdeauna analizele efectuate de conducere trebuie s
duc la anumite decizii, respectiv la aciuni corective i preventive, sau care s confirme, sa
corecteze sau s generalizeze unele aciuni luate anterior. Aceste rezultate trebuie s fie
ntotdeauna documentate pe formulare care sa permit o trasabilitate a acestora.. Acolo unde se
constat nerealizri sau ineficient trebuie neaprat luate msuri de corectare. Trebuie folosite
analizele conducerii i, n special, deciziile luate cu aceste ocazii pentru a rspunde i a fi n
spiritul pozitiv de continu mbuntire pe care il promoveaz standardul. n sensul celor
precizate mai sus, trebuie avute n vedere toate prghiile pe care standardul le ofer i chiar cele
care vizeaz actualizri ale politici obiectivelor i intelor de mediu.

S-ar putea să vă placă și