Sunteți pe pagina 1din 28

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI

FACULTATEA ECONOMIE AGROALIMENTAR I A MEDIULUI

STUDIU DE CAZ
ALBALACT

Coordonator: Confereniar univ. dr. Ignat Raluca Student: Ptracu Andreea-Cristina


Grupa 1327, Seria B

Bucureti,
2016
Cuprins
1. Istoricul firmei...................................................................................................... 3
2. Analiza domeniul comercial................................................................................. 6
2.1. Analiza pieei.................................................................................................... 6
2.2. Analiza preurilor.............................................................................................. 7
2.3. Analiza furnizorilor, clienilor i concurenilor...................................................8
2.4. Analiza activitii promoionale......................................................................11
2.5. Puncte forte i puncte slabe...........................................................................12
3. Analiza domeniului tehnic i tehnologic...............................................................12
3.1. Amplasamentul.............................................................................................. 12
3.2. Cile de acces i mijloacele de transport.......................................................13
3.3. Resurse energetice i utiliti.........................................................................14
3.4. Descrierea procesului de producie................................................................14
3.4.1. Capacitatea de producie.........................................................................20
3.4.2. Igiena i protecia muncii.........................................................................20
3.5. Puncte forte i puncte slabe pentru domeniul tehnic i tehnologic................20
4. Analiza domeniului resurselor umane...................................................................21
4.1. Structura i dinamica personalului.................................................................21
4.2. Remunerarea i motivarea personalului.........................................................21
4.3. Puncte forte i puncte slabe...........................................................................22
5. Analiza domeniului financiar.............................................................................. 22
5.1. Analiza principalelor elemente ale activului.................................................24
5.2. Analiza principalelor elemente ale pasivului................................................24
5.3. Puncte tari i puncte slabe pentru domeniul financiar.................................24
6. Analiza domeniului managementului...................................................................25
6.1. Puncte tari i puncte slabe pentru dimeniul managementului.......................26
Albalact

1. Istoricul firmei
ALBALACT a fost infiintata in 1971, intr-o vreme in care regimul comunist dorea ca fiecare
judet din Romania sa dezvolte propria industrie alimentara. Dupa caderea regimului comunist,
Albalact a ramas inca un deceniu in proprietatea statului, dar ca societate pe actiuni. In 1996,
societatea a fost listata si la Bursa de Valori Bucuresti.

In 1999, lipsita de investitii si tehnologie, compania a fost privatizata de stat si a devenit o


societate pe actiuni cu capital integral privat. Familia Ciurtin (Petru Ciurtin si fiul sau, Raul
Ciurtin) din Alba Iulia a cumparat pachetul majoritar de actiuni.

Tot atunci, Raul Ciurtin, tanar medic aflat la inceput de drum, a preluat conducerea companiei ca
administrator unic. Cativa ani mai tarziu, Raul Ciurtin a devenit Presedintele companiei, iar o
buna perioada de timp a detinut si functia de Director General. Raul Ciurtin a dezvoltat
compania, a lansat primele brand-uri romaneti cu rezonanta, a investit constant, a inovat, a
deschis cea mai moderna fabrica din Europa de Est. Crede ca succesul a venit din curajul de a
merge mai departe si a alege obiective din ce in ce mai ambiioase, din investitii, din abilitatea de
a aseza lucrurile in perspectiva.

In 2004, cu investitii moderne si o strategie de marketing bine orientata, Albalact a lansat primul
sau brand suta la suta romanesc Fulga - care a castigat rapid un capital de imagine urias,
devenind una dintre cele mai simpatizate marci romanesti.

Ce vaca sunt! Am uitat sa ma prezint!. Sunt cuvintele care au ramas in memoria colectiva si
astazi, la peste 10 ani de cand Fulga a iesit in lume si a facut cunostinta cu mai micii sai
consumatori. Fulga este primul brand romanesc animat construit in jurul unui personaj, un brand
neconventional intr-o piata a lactatelor conservatoare si clasica.

In 2005, Albalact a trecut printr-un proces complex de schimbare a identitatii vizuale. Compania
si-a recreat identitatea vizuala prin alaturarea unei inimi, al unui uger de vacuta si al unui suvoi
de lapte ca o promisiune a companiei de a oferi Tot ce-i mai bun din lapte.

Cu aceasta ocazie, compania a oficializat si marca omonima De Albalact, cea mai veche marca
a companiei, cu un portofoliu de lactate proaspete facute dupa retete vechi. De Albalact sigileaza,
chiar in numele pe care il poarta, traditia companiei in prelucrarea laptelui si certifica originea
naturala a materiei prime. De Albalact inseamna in primul rand untul de masa, un produs ramas
neschimbat de peste 40 de ani, cu acelasi ambalaj si aceeasi reteta care l-au facut cunoscut si pe
care consumatorii le apreciaza si astazi. De Albalact este de multa vreme lider de vanzari in
categoria unt, reprezentand aproximativ un sfert din piata de unt, atat in volum cat si in valoare.
Brand romanesc, gust bun, ingrediente naturale, calitate garantata de-a lungul timpului - sunt
calitati pe care consumatorii le atribuie untului De Albalact.
In 2006, Albalact a lansat brand-ul Zuzu, cel mai important brand al companiei. Zuzu este brand-
ul modern si versatil care a starnit mereu zambete si cu care compania a inovat cel mai mult.

Zuzu este brand-ul care a adus in Romania primul si cel mai folosit ambalaj modern pentru
laptele proaspat cutia de carton Tetra Top. Inovatia din 2006, dar nu numai, a dus la cresterea
consumului de lapte si a facut din Zuzu liderul pietei de lapte proaspat.

De sapte ani, Zuzu este cel mai vandut lapte din Romania!

Anii 2007 si 2008 au fost pentru Albalact anii investitiilor majore si ai consolidarii ca si
companie romaneasca moderna cu viziuni europene. Albalact a deschis portile noii fabrici de la
Oiejdea, din judetul Alba - una dintre cele mai mari si mai moderne investitii greenfield din
Europa Centrala si de Est.

Tot in 2008, Albalact a achizitionat pachetul majoritar de actiuni al fabricii Raraul Campulung
Moldovenesc, pentru a intra pe segmentul branzeturilor. Doi ani mai tarziu, Raraul devine un
brand national si incepe sa-si dezvolte protofoliu de lapte si branzeturi.

An de an, Albalact a beneficiat de mariri de capital si de investitii semnificative, management-ul


a fost consolidat si a fost creata si implementata o strategie de dezvoltare pe termen lung.

Compania Albalact a avut o evolutie financiara buna inca din 2003, cand inregistra o cifra de
afaceri de 6,4 milioane euro. Dupa lansarea primului brand, Fulga, afacerile companiei au
inceput sa creasca. In 2005, compania Albalact a inregistrat o cifra de afaceri de 16,5 milioane
euro, cu aproape 50% mai mare decat cifra de afaceri inregistrata in anul 2004 Un an mai tarziu,
compania aproape si-a dublat cifra de afaceri, ajungand la 29 milioane euro (102.1 milioane lei).
Si lansarea brand-ului Zuzu a adus o crestere cu 51% a cifrei de afaceri a companiei. In 2007,
Albalact avea o cifra de afaceri de 42.3 milioane euro (154.6 milioane lei).

De-atunci, afacerile companiei au continuat sa creasca cu doua cifre in fiecare an.

In 2014, Albalact a ajuns la o cifra de afaceri de 474.909.116 lei (aprox. 107 milioane euro),
situandu-se, astfel, pe primul loc in topul producatorilor de lactate din Romania.

Tot atunci, Albalact a facut investitii noi, de peste 8 milioane de euro, pentru modernizarea si
extinderea capacitatii de productie a fabricii de la Oiejdea, din judetul Alba. Investitiile sunt
menite sa sustina cresterea profitabila a companiei in urmatorii ani si sa-i consolideze pozitia pe
diverse segmente de piata.

Zuzu a venit si cu o noua inovatie in piata de lapte din Romania bidonul de plastic cu maner,
cel mai modern si mai practic ambalaj de pe piata.

La fel ca Albalact, fabrica RARAUL din Campulung Moldovenesc are o traditie indelungata in
industria lactatelor. Aflata la poalele muntelui Rarau din Bucovina, intr-unul dintre cele mai mari
bazine de lapte din tara, societatea Raraul functioneaza de peste 50 de ani.
A fost cunoscuta ca fiind cel mai important producator de lapte praf din tara incepand cu anul
1961. De-a lungul timpului, si-a diversificat portofoliul, devenind de asemenea un important
producator de branzeturi preparate dupa retete specifice zonei, precum cascaval, cas si urda.
Toate aceste produse au fost si sunt prezente in piata sub brandul Raraul.

In 1994, Raraul fost privatizata prin metodea MEBO si a devenit prima societate pe actiuni cu
capital privat integral romanesc din industria laptelui din Romania.

In 2008, societatea Raraul a fost achizitionata de compania Albalact, pentru dezvoltarea


portofoliului de branzeturi, unt si lapte. Albalact detine in prezent 99,09% din pachetul de actiuni
al societatii Raraul.

Raraul a fost modernizata in ultimii ani prin investitii importante, astfel ca astazi fabrica
foloseste tehnologii avansate de procesare, combinate cu metodele traditionale de obtinere a
produselor lactate. In 2010, brand-ul Raraul a trecut printr-un amplu proces de schimbare a
identitatii vizuale si s-a transformat dintr-un brand regional intr-un brand national, cu o noua
imagine si un nou concept de pozitionare pe piata. Tot atunci, compania Albalact a decis intrarea
cu brandul Raraul intr-o noua categorie de lactate laptele UHT.

In 2012, Raraul si-a imbogatit portofoliul cu o gama diversificata de branza proaspata de vaci. La
doar un an de la lansarea noilor produse, Raraul a ajuns brand-ul numarul doi in categoria branza
proaspata de vaci.

In portofoliul Albalact se regasesc, astazi, peste 150 de sortimente sub cele cinci brand-uri ale
companiei - ZUZU, FULGA, RARAUL, ALBALACT, POIANA FLORILOR.

In 2016, Grupul Albalact (Albalact S.A., Albalact Logistic SRL si Raraul S.A.) a devenit parte a
grupului Lactalis - cea mai mare companie de lactate din lume, cu o cifra de afaceri de 17
miliarde euro n 2015. Albalact a intrat n Grupul Lactalisin urma licitatiei care s-a incheiat cu
succes pe 19 septembrie 2016, la Bursa de Valori Bucuresti.

Grupul Lactalis este prezent, azi, in 83 de tari de pe toate continentele, detine unitati de productie
in 43 de tari din lume si gestioneaza un portofoliu cu brand-uri internationale renumite, dar si cu
brand-uri locale importante.

2. Analiza domeniul comercial


In Romania, consumul anual de lapte pe cap de locuitor este inca redus in comparatie cu restul
tarilor europene: 6,5 litri de lapte procesat, fata de media europeana de 65-70 de litri. In
negocierile de aderare la Uniunea Europeana, Romania a obtinut o cota de productie anuala de
3,3 miliarde de litri de lapte, din care 1,2 miliarde de litri urmeaza a fi procesati industrial.
Romnia a importat lapte, smntn, iaurt, unt, brnz i ca n valoare de aproximativ 250
milioane de euro i a exportat aceleai produse n valoare de doar 85 milioane de euro, de 2,9 ori
mai puin, importuri i exporturi care au avut loc att n UE, ct i n afara ei.
Pe hrtie, n Romnia sunt 686 de companii al cror domeniu de activitate este fabricarea
produselor lactate, dar multe dintre acestea sunt nchise, numrul celor active trecnd cu puin
peste 100. Companiile care activeaz, totui, au o cifr de afaceri cumulat de peste 4,5 miliarde
de lei (un miliard de euro), potrivit informaiilor disponibile pe site-ul Ministerului Finanelor, i
citate de Ziarul financiar.

2.1. Analiza pieei

Denumire Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
indicator Unitate de msur: litri
Producia de 242,7 248,5 241,0 243,8 253,8
lapte/ locuitor
Consmul mediu 237,1 241,3 234,1 237,7 244,2
anual de lapte/
locuitor
Sursa: www.insse.ro

Cererea
Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
Ponderea
consumului 101,77 97,02 101,54 102,73
mediu anual de
lapte/ locuitor
(%)

Conform tabelului de mai sus observm c cererea de lapte a crescut, cosumul mediu anual de
lapte/ locuitor majorndu-se cu aproximativ 3% n anul 2014, comparativ cu anul 2010.
De asemenea observm c exist fluctuaii de-a lungul anilor n ponderea consumului de lapte/
locuitor, astfel:
- n anul 2011 consumul mediu anul de lapte nregistreaz o cretere de 1,7% fa de anul
baz de comparaie
- n anul 2012 consumul de lapte se reduce 2,98% fa de anul precedent
- Anul 2013 aduce o majorare a ponderii consumului mediu anual de lapte/locuitor cu
1,54%
- Comparativ cu anul 2013, ponderea consumului de lapte crete cu 2,73% n anul 2014

Oferta
Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
Ponderea
produciei de 102,39 96,98 101,16 104,1
lapte/ locuitor
(%)

Analiznd datele anterioare, observm c oferta a crescut cu 4,57% n anul 2014, fa de anul
baz de comparaie.
Calculnd indicatorii relativi prin metoda indicilor cu baz mobil putem vedea evoluia ofertei,
astfel:
- n anul 2011, oferta a crescut cu 2,39% comparativ cu anul 2010
- Urmtorul an nregistreaz o scdere a ofertei cu 3,02%, care se datoreaz reducerii
cererii
- Anul 2013 aduce cu acesta o majorare a ofertei de 1,16% fa de anul anterior
- n anul 2014 se observ o cretere considerabil a ofertei, respectiv 4,1, comparativ cu
anul 2013

2.2. Analiza preurilor

Pre/ litru Raru


Tip de lapte Auchan Carrefour Metro Cora
UM: lei/litru
Lapte cu 1,5% 4,09 4,08 4,28 4,41
grsimi
Lapte cu 3,5% 4,59 4,65 4,95 4,67
grsimi

Comparaia preului pe litrul de lapte din mrci diferite


Tip de lapte Rarul LaDorna Olympus Muller Oke
UM: lei/litru
Lapte cu 4,65 4,59 4,3 4,9 3,9
3,5% grsimi
Sursa: www.carrefour.ro

Analiznd preul/ litru de lapte cu 3,5 grsimi a celor 5 mrci din hypermarketul Carrefour
observm c preul mediu/ litru este de 4,46 lei.
Preul laptelui analizat n acest studiu este mai mare cu 0,19 lei/litru fa de preul mediu/litru de
lapte din hypermarketul Carrefour.

2.3. Analiza furnizorilor, clienilor i concurenilor


Furnizori de materii prime ai companiei Albalact:
- Productori interni (50,37%)
- Ferma proprie (6,34%)
- Furnizori externi (43,29%)
Societatea are ncheiate contracte comerciale cu ferme, aociaiile zootehnice i societile
comerciale cu capital privat, precum i cu productorii individuali mai mari.
Furnizori de materiale:
Numele firmei Localitatea Materiale furnizate
Thrace Greiner Sibiu Ambalaje
Supremia SRL Alba Stabilizatori
Rompetrol Romnia Combustibil
Ambro Suceava Ambalaje
Tetra Pak Suedia Ambalaje
Clieni
Fiecare gam de produse Albalact se adreseaz unui segment diferit de pia, firma urmrind
acoperirea a ct mai multe segmente de pe pia fr s existe suprapunere de branduri.
Astfel, marca Fulga, fcnd parte din segmentul laptelui ultrapasteurizat, este considerat produs
premium i se adreseaz persoanelor care prefer o alimentaie raional i mai ales siguran n
consum. Marca Zuzu se adreseaz n primul rnd persoanelor tinere, independente, moderne i
bine informate, dar i familiilor din mediu urban.
Produsele marca Albalact, nebeneficiind de o difereniere de imagine, sunt adresate persoanelor
cu venituri mici sau medii, dar care pun pre pe calitatea produselor.
Albalact livreaz produse pe piaa intern, principalii clieni fiind:
- Auchan
- Billa
- Carrefour
- Kaufland
- Mega Image
- Metro
- Profi
- Real
- Romnia Hypermarche
- Selgros

Principalii concureni ai societii Albalact, pe grupe de produse:


Lapte de consum:
- Covalact
- Danone
- Friesland
- Lacta Giurgiu
- LaDorna
- Prodlacta
- Tnuva

Produse proaspete:
- Covalact
- Danone
- Friesland
- LaDorna
- Prodlacta
- Tnuva
Unt:
- Covalact
- Friesland
- Prodlacta

Clasament
1. Albalact
Liderul de pia i cel mai mare procesator romn de lactate din Romnia, cu o cifr de afaceri de
474.909.116 lei n 2014, n cretere cu 12% fa de anul precedent.
Astzi, compania Albalact mai deine 99,01% din pachetul de aciuni al societii Rarul
Cmpulung Moldovenesc i mai deine n proporie de 100% societatea de logistic Albalact
Logistic SRL.Grupul Albalact are peste 900 de angajai, dou uniti de producie fabrica
Albalact din Oiejdea i fabrica Rarul din Campulung Moldovenesc i un centru logistic n
Afumai, Ilfov.
Albalact este lider cu brand-ul Zuzu n piaa de lapte (lapte UHT i lapte pasteurizat) nc din
anul 2008. Albalact mai este lider de pia pe segmentul untului de mas i pe segmentul
smntn, cu brand-ul omonim De Albalact. Extinderea n categoria iaurt cu portofoliul Zuzu a
adus compania ntre primii trei productori de iaurt din ar, iar cu brand-ul Rarul i gama de
brnz proaspt de vaci compania a urcat pe locul 2 n aceast categorie.

2. Danone Romnia
Se claseaz pe locul 2, dup Albalact, cu o cifr de afaceri de 456 mii lei n anul 2014, n scdere
cu 16% fa de anul 2013. Are n subordine 494 de angajai n 2014, mai pu ini cu 22 de angaja i
comparativ cu anul 2013.
Danone Romnia a luat natere n anul 1996 prin achiziionarea fostei fabrici de lactate Mioria
din Bucureti.
Danone Romnia are astzi n portofoliu peste 60 de referine de produse. Brand-urile companiei
sunt NutriDay, Activia, Actimel, Danonino, Casa Bun, Danette, Cremosso, Savia i Disney. n
fabrica din Romnia se produc zilnic aproximativ 1 milion de pahare de iaurt.
3. Frieslandcampina Romnia
Se situeaz pe locul 3 n topul companiilor productoare de lactate cu o cifr de afaceri de 400
mii lei n anul 2014, raportnd anul trecut o cretere a vnzrilor cu 20% pe brandul Napolact
comparativ cu 2013.
Friesland Foods este o companie productoare de produse lactate din Olanda. n anul 2008,
Friesland Foods a fuzionat cu compania olandez Campina, din ianuarie 2009 noua companie
format numindu-se FrieslandCampina.
Compania a intrat pe piaa din Romnia n anul 2001 prin achiziia Nutricia Dairy and Drinks, iar
n 2002 a fuzionat cu productorii Someana Satu Mare, Belcar Bela Deta din Timioara
i Belcar Distribution. Friesland Romnia este acionar majoritar la firmele Industrializarea
Laptelui din Trgu-Mure i Napolact Cluj-Napoca. Compania deine
brandurile Milli, Oke!, Dots, Completa, Napolact i Napoca.

2.4. Analiza activitii promoionale


Albalact utilizeaz att tehnici de comunicare promoional (publicitatea, promovarea vnzrilor,
relaiile publice, fora de vnzare i marketingul direct) ct i tehnici de comunicare continu.
Cele dou mrci Zuzu ct i Fulga au trecut printr-un proces de rebranding.
Cel mai de amploare demers promoional l reprezint concursul Zuzu te deteapt, premii te
ateapt. Este vorba despre o asociere ntre Kiss FM i Zuzu, menit a promova ambele pri
care se desfoar dup cum urmeaz: cumprtorii gsescinscripionat pe fiecare produs Zuzu
un cod, pe care trebuie sa l nscrie pe site. Pentrua afla ctigtorii, care se trag la sori,
participanii trebuie s asculte Kiss FMdimineaa, ntre orele 07:00 10:00. Premiile constau n
10 maini (Volkswagen Golf),70 frigidere, 1050 cni. De remarcat este modul n care promoia
Zuzu ntrete asocierea brandului cu momentul mic-dejunului. Sub sloganurile simpatice i
pline deentuziasm precum tii cte sptmni are toamna? 10 Volkswagen Golf !!! sau
tiicte ore sunt n 70 de zile? 1050 de cni Zuzu!!! , publicului i se trage atenia asupranoului
Zuzu. Campania este promovat n toate mediile, att prin ATLun spot publicitar ruleaz la
televizor, la care se adaug o serie de spoturi radio, ct i prin BTL mai ales n mediul online.
La aceast campanie se adaug spoturile publicitare difuzate n mod normal latelevizor i
sponsorizrile oferite de Albalact, promotiile (Multipack Fulga iaurt natural150g 3+1 gratis si
Fulga iaurt cu capsuni 125g 3+1 gratis), design-ul unic aleambalajelor (ex: ambalajul Tetra Top
cu lingurita atasata ZUZU dar si iaurtul de 750g portie de familie).

2.5. Puncte forte i puncte slabe


Puncte tari:
- Deinerea n portofoliu a 2 mrci puternice
- Calitatea produselor oferite
- Reea de distribuie naional
- Existena de personal specializat
- Diversitatea produselor oferite
- Organizarea eficient a activitii (6 centre de distribuie- n ar)
- Reeaua de colectare i desfacere bine organizat
-
Puncte slabe:
- Gradul de satisfacere a cererii incomplete
- Deinerea n portofoliu a unor categorii de produse nedifereniate ca imagine
- Capacitatea de producie insuficient pn n momentul punerii n funciune a noii fabrici
de lapte
- Cota de pia difereniat pe categorii produse

3. Analiza domeniului tehnic i tehnologic


3.1. Amplasamentul
Societatea ALBALACT SA i desfoar activitatea pe amplasamentul situat n intravilanul
localitii Oiejdea, DN1 km 392+600, comuna Galda de Jos, judeul Alba, n afara zonei
protejate i n Fabrica Raraul din Campulung Moldovenesc, punct de lucru Afumai, Ilfov i
ferma zootehnic Vaidei, Hunedoara.
Suprafaa total a ntregii proprieti deinut n Oijdea de societatea ALBALACT SA este de
50000 mp, conform CF nr. 70359.
Terenul i construciile unde se afl instalaia de procesare a laptelui aparin societii
ALBALACT SA, cu sediul n comuna Galda de Jos, localitatea Oiejdea, DN1 km 392+600,
judeul Alba, nmatriculat la Registrul Comerului cu nr. J01/70/1991, avnd CUI RO 1755369.
Zona prezint caracterul unei zone industriale, cu hale de bun calitate constructiv, cu spaii
exterioare aferente amenajate corespunzator. Drumurile interioare i platformele de pe
amplasament sunt n stare foarte bun, fiind ntreinute permanent. Pe amplasamentul instalaiei
Albalact SA se afl la aceast dat o hal mare, ce cuprinde spatii de producie, birouri i alte
zone anexe, spltorie auto, cu suprafaa de 370 mp, respectiv staia de epurare, ce ocup 518,44
mp. Accesul la obiectiv se face din DN1. Cldirea fabricii este din structur metalic zincat,
acoperit cu panouri tip sandwich. Din suprafaa construciei, 12400 m2 sunt suprafee de
producie i depozitare i 1900 m2 birouri i alte zone anexe.
3.2. Cile de acces i mijloacele de transport
Fabrica Albalact SA Oiejdea
Accesul la proprietate pentru fabrica ALBALACT SA se face din DN1.
Coordonatele stereo 70 pentru amplasament sunt: Latitudine N: 395773,590 m
Longitudine E: 518962,057 m.
Amplasamentul deinut n intravilanul localitii Oiejdea de ALBALACT SA are urmatoarele
vecinti:
- est, sud-est terenuri agricole;
- vest, nord-vest drumul national DN1;
- sud, sud-vest prul Galda;
- nord-est - proprietate private -societate de cu profil de industrie alimentar Prefera
SA.
Terenul este situat n bazinul hidrografic Mure, pe partea stng a prului Galda (cod cadastral
IV. 1.097.00.00.00.00), afluent al rului Mure, la distana de cca. 50 m fa de acesta, n zon
destinat activitilor industriale.
Fabrica Raraul din Campulung Moldovenesc
Orae n apropiere: Vatra Dornei, Suceava, Bnila pe Siret (Bnila Moldoveneasc)
Coordonate: 4732'12"N 2530'51"E
Adresa: Strada Aeroportului 3, Cmpulung Moldovenesc 725100

3.3. Resurse energetice i utiliti


Albalact SA este asigurat din reeaua energetic naional, prin intermediul a dou
transformatoare amplasate n incint, cu putere instalat de 3,2 MW; acestea sunt cu ulei fr
PCB.
Avnd n vedere c obiectivele proiectului sunt amplasate n incinta fabricii de prelucrare a
laptelui, energie electric pentru consumatorii noi se va asigura prin racorduri la puncte de
alimentare ale ALBALACT SA.
Consumul mediu lunar de energie electric este de cca 970 MWh. Consumul de energie prevzut
de documentrul de referin BAT pentru fabrici de prelucrare a laptelui este cuprins ntre 0,07-0,2
kWh/litru de lapte procesat.

3.4. Descrierea procesului de producie


Colectare i transport materii prime
Laptele materie prim este colectat de la productori din ar, certificai s produc i s livreze
lapte conform normelor UE. Transportul laptelui se asigur cu autocisterne deinute de
beneficiarul, ce au o capacitate total de 360200 litri (masa util cca 300 tone), i/sau cu
autocisterne detinute de teri.
La intrarea in fabrica, nainte sa fie descarcat din cisterne in tancurile de receptie, laptele este
analizat in laborator, pentru determinarea mai multor parametri, cum ar fi: antibiotic, incarcatura
de microbi si germeni, proteine, etc. Daca incarcatura microbiana depaseste limitele admise sau
se depisteaza urme de antibiotic, laptele este returnat furnizorului.
Celelalte materiale utilizate -culturi starter, culturi probiotice, stabilizatori, alte adaosuri pentru
procesare (zahr, baze cu fructe pentru iaurturi, baze concentrate, etc.), ambalaje, chimicale se
aprovizioneaz pe baz de comenzi, n funcie de necesarul fabricii.

Recepie, pregtire materie prim


Recepie materie prim: recepia laptelui se face n staia cu o capacitate de 25000 l/h. In aceasta
unitate sunt incluse: debitmetru masic, tanc de deaerare si schimbtor de cldura cu apa-gheata
pentru rcire. Ieirea laptelui ctre tancurile de stocare este de 2-3 si este controlata si
nregistrat.
Stocare lapte crud: Tancurile de stocare lapte crud au o capacitate totala de 210 tone, distribuite
n 3 tancuri a cate 70000 litri fiecare. Fiecare tanc este echipat cu senzori de nivel, senzori de
temperatura si agitator montat la partea inferioara. Tancurile sunt izolate cu un strat de 70 mm de
vata minerala acoperita cu inox. De asemenea fiecare tanc este prevzut cu gur de vizitare
montata in partea inferioara si cu dispozitive de splare CIP.
Procesare lapte brut, pentru obinere laptede consum, respectiv iaurturi i smntn Laptele crud
trece prin etapa de pasteurizare, de unde este dirijat n tancurile de stocare lapte pasteurizat.
Laptele pasteurizat stocat n aceste tancuri poate urma 2 directii:
o parte poate merge la sterilizare si apoi ambalare- aici se obine laptele de consum
alta parte poate trece prin a doua etap de pasteurizare, apoi ambalare- aici se obin iaurturile.
Pasteurizare lapte: se face ntr-o unitate de pasteurizare cu o capacitate de 20,000 litri pe or,
echipat cu sistem bactofuga tip Tetra Pak (asigur scderea coninutului de bacterii i spori
nainte de procesul de nclzire, pentru a mbuntii impactul termic), separator centrifugal Tetra
Pak, instalaie de normalizare a laptelui automata tip Tetra Alfast si omogenizator de lapte tip
Tetra Alex cu doua capete, cu presiunea de lucru de 250 bari. Unitatea de standardizare Alfast
este modificata astfel nct s poat face si normalizarea coninutului de proteine, prin injectarea
permeatului obinut de la Linia de Filtrare UF1. ntreg sistemul este prevzut cu senzori i sistem
de control. Sistemul este realizat conform normelor U.E., cu senzori de urmrire a presiunii
difereniale dintre partea cu lapte pasteurizat si cea nepausterizat, pentru a se evita
recontaminarea laptelui in caz de perforare a plcilor schimbtorului de cldura i contaminarea
laptelui conventional cu cel ecologic.
Ciclul de temperatura este 4-65C - bactofugare separare- normalizare omogenizare
85C/30 sec rcire 4C.
Surplusul de smantana trece printr-un rcitor cu apa gheata si este stocata la 4 in 4 tancuri a cate
5,000 litrii fiecare.
Stocare lapte pasteurizat: stocarea laptelui normalizat se face in 6 tancuri cu o capacitate de
30,000 litri fiecare, 3 tancuri cu capacitate de 20,000 litri fiecare si 2 tancuri a cate 70.000
fiecare.
Toate tancurile sunt prevzute cu dispozitive de splare automate, sonde de temperatura, sonde
de nivel si sisteme de alarma, pentru a evita depirea CAPACITIi maxime de stocare a
fiecruia. Tancurile sunt izolate cu un strat de 70 mm de vat minerala, sunt prevzute cu
agitatoare si guri de vizitare situate la partea superioara.
Circuitele de lapte sunt prevzute cu baterii de valve, care au rolul de a asigura controlul
traseelor de lapte si evitarea mixrii diferitelor tipuri de lapte. Toate circuitele sunt controlate de
ctre sistemul central de control si sunt prevzute cu senzori pentru verificarea poziiei si strii
de funcionare.
Obinerea laptelui UHT
Din tancurile de stocare, laptele este dirijat spre unul din cele doua utilaje de sterilizare,
denumite Flex-uri. In momentul in care masina de ambalat este pregatita, se deschid valvele
specifice de pe traseul laptelui, si incepe operatiunea de aducere a laptelui din tancurile de
stocare in Flex.
Traseul laptelui in utilajele de sterilizare si parametrii de lucru sunt stabilite de catre operatorul
de pe Flex, care va pregati pasii de productie a utilajului conform recomandarilor de la
producator. Astfel, laptele va fi initial preincalzit la temperatura de 72C, apoi va trece printr-un
deaerator, unde vor fi eliminate toate gazele si mirosurile straine din lapte, de unde trece in
omogenizator.
Omogenizarea se realizeaza la presiunea de 160 bari.
Etapa urmatoare este cea de ridicare a temperaturii la 90C, cu mentinere de 60 de sec, dupa care
se trece la ridicarea temperaturii la 127-130C, cu mentinere de 2 sec. Dupa ultima incalzire,
laptele este racit la temperatura finala de 6C, cu ajutorul unui sistem de racire care foloseste ca
agent de racire apa-gheata.
Incalzirea finala la 127C, cu mentinerea laptelui timp de 2 sec in tubulatura utilajului se
recomanda pentru distrugerea germenilor de infectie si atingerea termenul de valabilitate dorit.
Sunt instalate 4 unitati de sterilizare lapte, folosite la prepararea laptelui UHT. Aceste
echipamente de ultima generaie sunt echipate fiecare cu omogenizator si deaerator:
TETRA THERM ASEPTIC FLEX 10 capacitate 8000 l/h
TETRA THERM ASEPTIC FLEX 1 capacitate 10.000 l/h
TETRA THERM ASEPTIC FLEX 1 capacitate 10000 l/h
TETRA THERM ASEPTIC FLEX 1 capacitate 4000 l/h
Din momentul in care produsul intra in aceste unitti, laptele nu mai vine in contact cu mediul,
pn la momentul deschiderii pachetului la consumator.
Ambalarea UHT: se face pe 2 linii de ambalat aseptic tip Tetra Pak, o linie de mare capacitate,
denumita A3/Flex si o masina pentru ambalare lapte scolar.
Noua linie pentru ambalare lapte AVE A3/Flex este o main de mbuteliere complex, pentru
lapte proaspt nalt pasteurizat i iaurt de but, n ambalaje PET. Poate ambala intre 7000 si
10000 litri lapte pe ora, la o viteza de 7000 pachete pe ora.
Sistemul de ambalare este unul complet automatizat, echipat cu servomotoare, unitate de splare
integrata si dispozitiv de comanda si control. Poate ambala orice tip de produs aseptic, fie lapte
simplu si chiar sucuri cu pulpa si celule. ntreg sistemul este controlat de calculatoare de proces
de mare viteza.
Pe acesta linie se va ambala laptele UHT ecologic.

Ambalare lapte consum


Laptele racit la temperatura de 6oC in urma operatiei de sterilizare, este dirijat spre masinile de
ambalat Tetra Top 180v sau C3 flex.
Intregul sistem este unul inovativ de procesare a pachetelor. Acestea sunt create direct din folia
de carton si placate cu plastic. Pentru crearea capacelor, maina este echipata cu sisteme de
injectare plastic, care toarn capacul direct pe pachet. Fiecare maina este compusa din doua linii
independente, ce pot produce simultan doua tipuri de pachete de diferite volume si in care se pot
ambala doua tipuri diferite de produse.
Inainte de inceperea ambalarii, operatorii asigur spalarea si dezinfectarea masinilor de ambalat,
pentru eliminarea riscurilor de infectare cu bacterii daunatoare. Apoi, in functie de sortimentul de
fabricatie, cu grasime de 0,1 %, 1,5% sau 3,5%, se pregatesc cartoanele pentru ambalare de 1
litru, specifice fiecarui produs.
Capacitatea masinilor de ambalat este de 9000 de litri/h pentru Tetra Top, respectiv 7000 litri/ora
pentru C3 Flex. Acest debit este in concordanta cu utilajele de sterilizare, care alimenteaz in
mod continu linia de ambalare, cu un debit putin mai mare decat capacitatea masinilor de a
ambala, pentru a se asigura continuitatea; surplusul de lapte este recuperat pe circuitul de retur in
sterilizatoare, de unde se reia intregul ciclu.
Preparare smntn
Prepararea bazei lactate: Smntna normalizat nepasteurizat, de 12% sau 20% grasime,
rezultat din procesul de normalizare a laptelui, este pregatit pentru operatiunea de preparare a
bazei lactate pentru smantan fermentat, in cele 4 tancuri de preparare, cu capacitatea de 5000
litri fiecare.
Pentru obtinerea bazei lactate se adauga cantitatile de ingrediente, conform procentelor
specificate in reteta de fabricatie pentru smantana de 12% sau 20% grasime, cu coagulare in
termostat.
Hidratarea bazei lactate pentru smntn: Baza lactata trebuie sa ramana la hidratare timp de
20 de minute, cu functionarea continua a agitatorului din tancul de preparare.
Omogenizarea: Smantana de 12% grasime se va omogeniza la temperatura de 65C, la
presiunea de 170 bari, iar cea de 20% se va omogeniza la presiunea de 130 bari.
Pasteurizarea: Procesul de pasteurizare se realizeaza la temperatura de 110C timp de 5 sec, in
tuburile de mentinere ale pasteurizatorului.
Pasteurizatorul de smantana este o unitate de pasteurizare pentru smntna cu o capacitate de
5000 l de smntna pe or. Instalaia este prevzuta cu un omogenizator tip Tetra Alex 20, cu
doua capete de omogenizare la o presiune de 250 bari. Ca si pasteurizatorul de lapte, este
prevzut cu sisteme de monitorizare a presiunii, temperaturilor, debitelor si a presiunii
difereniale. Programul de temperatura este 4- 65- omogenizare -102/30 sec 4 (35). Dup
pasteurizare, smntna este trimisa fie ctre tancurile de fermentare, fie ctre tancurile de stocare,
urmnd s fie ambalata.

Racire la temperatura de insamantare: se face intr-unul din cele dou tancuri de nsmnare.
Insamantarea culturii: Temperatura de insamantare este de 32 1C.
Se folosesc culturi DVS (cu adaugare direct in vana).
Dupa inocularea culturii, smantana se amesteca pentru hidratare timp de 20 minute in cazul
folosirii unei culturi liofilizate si 10 minute in cazul folosiri unei culturi congelate.
Ambalare: se face in ambalaje specifice produsului, in functie de gramajul dorit, la temperatura
de 32C1oC.
Fermentarea: procesul are loc in termostat, la temperatura de 32C2C, in ambalaje specifice
produsului.
Parametrii de aciditate si pH sunt urmariti de tehnolog, iar la pH-ul = 4,6 4,9 /Ac 60T, in
functie de aspectul coagulului, smantana se transfer din termostat in depozitul de racire, la 4-
8C,unde are loc .
Racirea finala: dup termostatare, produsul se transfer in depozitul de frig, la 4-8C.
Preparare i ambalare iaurturi
Prepararea iaurturilor se face pe instalaiile specifice din hala de producie:
- 5 tancuri cu capacitatea de 10000 litri fiecare, pentru procesul de maturare a iaurtului sau
a smntnii fermentate, conectate la o sursa de aer steril
- 5 tancuri cu capacitatea de 10000 litri fiecare in care se stocheaz iaurtul/smntna ce
urmeaz a fi ambulate, conectate la o sursa de aer steril
- O instalaie de pasteurizare lapte pentru iaurt cu o capacitate de 10000 litri, care include un
omogenizator tip Tetra Alex 25, un deaerator tip Tetra ALROX si un sistem imbunatatit de
control al temperaturilor de omogenizare si deaerare.
Fiecare tanc de fermentare sau stocare iaurt este conectat la o sursa de aer steril, in acest fel
produsul stocat fiind ferit de orice fel de contaminare, iar tancurile sunt perfect nchise. Dozarea
culturilor necesare preparrii iaurtului se face direct in eava de alimentare cu lapte prin incinte
etane, asigurndu-se in acest fel faptul ca produsul nu intra in nici un fel in contact cu surse de
reinfectare.
In plus pentru evitarea contaminrii in ntreaga ncpere se pompeaz aer filtrat prin filtre Hepa,
care elimina posibilitatea ptrunderii particulelor de praf/germeni in ncpere.
Pachetele pentru ambalare iaurturi sunt create direct din folia de carton si sunt placate cu plastic.
Umplerea pachetelor de iaurt se face intr-o camera perfect sterila a mainii, in felul acesta fiind
evitat orice contact al produsului final cu posibili germeni care ar putea contamina iaurtul.
Echipamentul de ambalare este alcatuit din doua linii independente, ce pot produce 2 tipuri de
produse simultan, in doua volume diferite, ceea ce asigura foarte mare flexibilitate a procesului
de producie:
- Linie de ambalat C3 /Flex cu o capacitate de 7000 pachete/ora dedicata pentru lapte de
consum;
- Linie de ambalat lapte si iaurt la PET/HDPE. Linia are o capacitate maxima 8000
butelci/h, capabila sa ambaleze att in sticle HDPE, cat si in sticle din PET. Poate ambala
att lapte de consum, cat si iaurturi de baut.
Noua linie de ambalat iaurt prin termoformare ARCIL este o linie de mare capacitate (max
44.000 pachete/h), care isi realizeaza paharele direct din folie de plastic. Prin modul in care face
dozarea si formarea paharelor, linia creste eficienta ambalarii iaurturilor cu peste 70%,
reducandu-se i costul ambalajelor.
Linia are incorporat un mixer pentru fructe, permitand si ambalarea iaurturilor cu fructe, cu
reducerea pierderilor de produs si baze.
La capatul fiecarei linii se afl echipamente care formeaza si ambaleaza baxuri.
Camerele de preparare i ambalare lapte i iaurt au atmosfer controlat, cu aer filtrat prin filtre
HEPA cu suprapresiune, astfel ncat nu se permite accesul impuritilor, prafului si germenilor in
zonele de producie.

Procesare unt
Untul care urmeaz s fie procesat i ambalat, aprovizionat de la furnizori sau din stoc, se
receptioneaz calitativ i cantitativ, se recolteaz probe pentru verificarea proprietatilor
organoleptice.
Decongelarea - untul se scoate din depozitul de congelare in zona de dezambalare, pentru
indepartarea cutiilor de carton. Se introduce in depozitul frigorific al sectiei, pentru decongelare,
la temperatura de +2 +8C, timp de max 48 h.
Se verific calitatea materiei prime nainte de introducerea in lucru prin examen organoleptic
(gust, miros) i examen de laborator.
Remalaxarea se stabilete procentul de grasime in functie de soriment (82%, 65%, 60%, 40%)
prin remalaxare untului bloc, adaos de apa si amestecare in malaxor. Cantitatea de apa se
calculeaza in functie de grasimea untului bloc, conform retetei de fabricatie.
Ambalarea n pachete se face n hrtie pentru unt i cutii de carton, se inscripioneaz data
expirare/lot. Temperatura de ambalare este de 10-12C pentru sortimentele 82%, 65%, 60%,
respectiv 4-6 C pentru sortimentul de 40 %. Fiecare sarj de produs finit se verifica pentru
propietati organoleptice. Toate produsele finite ale fabricii se stocheaz n condiii
corespunztoare, pe categorii, n depozitele amenajate ale fabricii, de unde se livreaz
beneficiarilor.

3.4.1. Capacitatea de producie


In ambele unitati, compania proceseaza peste 300.000 de litri de lapte zilnic.

3.4.2. Igiena i protecia muncii

Albalact a implementat sistemul ISO 9001 i HCCP TUV Thringen Germania pentru
evaluarea calitatii. Compania a mai implementat sistemul FIFO pentru trasabilitatea produselor
in depozite. De asemenea, in laboratorul companiei lucreaza specialisti laboranti cu studii de
microbiologie.

Albalact a introdus si sistemul de management al sigurantei alimentare conform ISO


22000/2005, sistem certificat de TV Thringen Germania. Scopul implementarii sistemului este
acela de a documenta politica si strategia companiei in domeniul sigurantei alimentelor, de a
informa si instrui utilizatorul intern asupra cerintelor, relatiilor si responsabilitatilor esentiale
referitoare la siguranta alimentelor. Acest sistem permite managementului companiei sa tina sub
control siguranta produselor fabricate. Compania este verificata si recertificata de catre auditorii
TUV Thunringen la fiecare 2 ani.

Pentru ca este preocupata de asigurarea unui mediu sigur si adecvat pentru angajatii sai,
compania Albalact a implementat in 2008 sistemul de management al sanatatii si securitatii
ocupationale OHSAS 18001:2008.

3.5. Puncte forte i puncte slabe pentru domeniul tehnic i tehnologic


Puncte tari
- Tehnologie avansat
- Calitatea produselor
- Reeaua de colectare i desfacere bine organizat
Puncte slabe
- Materia prim n proporie de 43,29% provine de la furnizori externi
- Capacitile de producie insuficiente pn la momentul punerii n funciune a noii fabric
de procesare lapte
4. Analiza domeniului resurselor umane
4.1. Structura i dinamica personalului
Table 1 Dinamica personalului

Indicator Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015


Numr mediu de 707 594 634
angajai
Sursa: www.bvb.ro
n urma colectrii datelor observm c numrul mediu de angajai fluctueaz de la un al la altul,
n anul 2013 nregistrndu-se cel mai mare numr de salariai, resprectiv 707, continund s
scad cu 113 salariai n urmtorul an, iar n anul 2015 numrul salariailor a fost de 634
persoane, mai mic dect anul baz de comparaie, dar mai mare dect n anul 2014.

4.2. Remunerarea i motivarea personalului


Table 2 Cheltuieli cu salariile

Indicator Anul 2014 Anul 2015


Cheltuieli cu salarii i 31 905 771 36 973 116
contribuii
Sursa: www.bvb.ro

Sm = Fond de salarii/ nr de salariai


Sm2014= 31 905 771/ 594= 53 713 lei/salariat/an
Smlunar 2014= 530713/ 12= 4 476 lei/luna/ salariat

Sm 2015= 36 973 116/ 634=58 317 lei/salariat/an


Sm lunar 2015=58 317 / 12= 4 859 lei/luna/salariat

n anul 2014 fondul de salarii al societii ALBALACT SA a fost de 31 905 771 lei, iar numrul
de salariai a fost de 594 angajai, din acestea reiese un salariu mediu brut lunar de 4 476
lei/salariat.
ALBALACT SA, n anul 2015 i mrete echipa cu 40 de angajai, avnd n acest an 634
salariai, fondul de salarii din acest an a fost 36 973 116 de lei, ob innd astfel un salariu mediu
brut lunar de 4 859 lei/salariat.
n urma comparaiei efectuate vedem c salariul mediu brut lunar a crescut n anul 2015 cu
8,55% fa de anul 2014, astfel c angajaii sunt motivai de majorarea salariului.

4.3. Puncte forte i puncte slabe


Puncte tari:
- Organizare flexibila
- Motivarea personalului prin salariu
Puncte slabe:
- Fluctuaiile numrului de salariai

5. Analiza domeniului financiar

Diagnosticul financiar-contabil al SC ALBALACT S.A. evidentiaza situatia patrimoniului


si performantele activitatii desfasurate. Sursele de informatii sunt bilanturile contabile ale
societatii si conturile de profit si pierdere din anii 2010 si 2011 si rapoartele financiare
intocmite de intreprindere.

Analiza bilanului contabil

In tabelul urmator se prezinta, in preturi curente, situatia elementelor patrimoniale de


activ si pasiv asa cum sunt inregistrate in bilanturile contabile prezentate de firma
studiata :
Elemente 2010 % 2011 %
ACTIVE IMOBILIZATE 129.796.400 65,39 134.236.350 61,75
imobilizari corporale 111.112.189 55,97 94.603.698 43,52
imobilizari necorporale 707.104 0,36 661.925 0,3
imobilizari financiare 17.977.107 9,06 38.970.727 17,93
ACTIVE CIRCULANTE 66.559.006 33,53 83.111.171 38,23
Stocuri 18.967.153 9,55 21.765.140 10,01
Creante 45.174.556 22,76 56.806.439 26,13
Disponibilitati 2.417.297 1,22 4.539.592 2,09
cheltuieli in avans 2.151.539 1,08 29.997 0,01
TOTAL ACTIV 198.506.945 100 217.377.518 100
CAPITAL PROPRIU 85.917.894 43,28 89.979.768 41,39
capital social 65.270.887 32,88 65.270.887 30,03
diferente din reevaluare 13.097.837 6,6 11.392.227 5,24
rezerve 6.827.280 3,44 7.614.003 3,5
profit net al exercitiului 855.825 0,43 6.043.097 2,78
repartizarea profitului 133.935 0,07 340.446 0,16
DATORII TOTALE 107.032.596 53,92 122.541.827 56,37
creditori 45.761.762 23,05 31.195.054 14,35
Furnizori 39.974.371 20,14 35.289.476 16,23
alte datorii 21.296.463 10,73 56.057.297 25,79
Provizioane 208.663 0,11 208.663 0,1
venituri in avans 5.347.792 2,69 4.647.260 2,14
TOTAL PASIV 198.506.945 100 217.377.518 100
5.1. Analiza principalelor elemente ale activului.

Analizand aceste date, se observa urmatoarele:

Valoarea imobilizarilor in 2011 a scazut cu 14,85% datorita amortizarii inregistrate si a


vanzarii de mijloace fixe.Stocurile in anul 2011 au crescut comparativ cu anul 2010 cu
14,75%,datorita influentei preturilor in crestere ale materiilor prime asupra valorii
produselor lactate.Creantele in anul 2011 au crescut cu 25,74% datorita in primul rand
cresterii cifrei de afaceri si a termenelor contractuale privind platile.

5.2. Analiza principalelor elemente ale pasivului

Cresterea pasivului se datoreaza in principal :

- cresterii capitalurilor proprii ca urmare a obtinerii unor profituri considerabile in


anul 2011 cand acestea ajung la 6.043.097lei, de la valoarea de 855.825lei
inregistrata in 2010.

- Cresterii sumelor datorate entitatilor afiliate,de la valoarea de 205.807 in anul 2010


la valoare de 3.810.640 in 2011 si a altor datorii,inclusiv datorii fiscale si datorii
privind asigurarile sociale.

Celelalte elemente de pasiv se prezinta astfel :

- provizioanele au o dinamica constanta,ramanand la valoarea de 208.663

- capitalul social nu s-a modificat intre anii 2010-2011,avand valoarea de 65.270.887

- valoarea postului furnizori a scazut cu 11,72% iar cea a creditorilor a inregistrat de


asemenea o scadere cu 31,83% in anul 2011 fata de anul precedent.

Se prezinta indicatorii economico-financiari comparativi pentru anii 2010 si 2011


Indicator financiar Anul 2011 Anul 2010

Indicatori i indici privind


profitabilitatea
Profitul brut 2939152 1177451
Profitul net 2394102 580212
Rata profitului 1.30% 0.22%
Randamentul activelor totale 15.87% 0.60%
Rata rentabilitii financiare a 2.72% 2.8%
capitalului propriu
Rata rentabilitii capitalului 3.67% 0.89%
social

Se observa o crestere a profitului realizat de societatea Albalact, datorita unei investitii tot mai
mari in lansarea de noi produse si campanii, dar si datorita unor eforturi mai mari in vederea
reducerii costurilor.

Indicator financiar Anul 2011 Anul 2010

Indicatori de lichiditate i
solvabilitate (indicatorii
echilibrului financiar)
Rata lichiditii generale 89.81% 85.35%
Rata lichiditii imediate 4% 12.75%
Rata solvabilitii generale 44%
Rata solvabilitii pariale 60.50% 61%
Rata autonomiei financiare 43.55% 44.53%
globale

Nivelul lichiditatii generale se apropie de pragul limita de 100% in anii analizati, fapt ce
demonstreaza ca firma Albalact reuseste sa isi achite datoriie cu usurinta.
Lichiditatea imediata se gaseste la un nivel foarte scazut , cu mult sub nivelul optim de 20%
considerat minim, ceea ce reprezinta o capacitate mica a firmei de rambursare rapida a datoriilor
exigibile imediat.
Rata autonomiei financiare globale se situeaza la valori normale , peste 30% . Dar se
observa o descrestere a aceasteia.

Indicator financiar Anul 2011 Anul 2010

Indicatori privind
imobilizrile de capital
Rata activelor imobilizate 70.61% 66.10%
Rata imobilizrilor corporale 45.86% 56.60%
Rata activelor circulante 29.39% 3.34%
Rata stocurilor 9.60% 19.70%
Rata creanelor 18.47% 23%
Perioada de recuperare a 68 zile 63 zile
creanelor

Rata activelor imobilizate a cunoscut o dinamica diferita si opusa in functie de anii de


comparatie. Observam o crestere in anul 2011 fata de anul 2010, ponderea activelor imobilizate
in activele totale creste.
Ponderea activelor circulante in totalul activelor se gaseste la un nivel de aprox 30% in
2011. Cresterea din ultimul an se datoreaza cresterii productiei si a numarului de clienti mari.
Observam ca rata stocurilor se gaseste la valori normale pentru domeniul de activitatate insa
in scadere, desi volumul de activitate creste. Acest lucru se explica printr-o durata mare a ciclului
de exploatare.
Rata creantelor cunoaste scaderi pentru anul 2011 comparativ cu anul trecut, lucru apreciat ca
pozitiv avand in veredre si cresterea vanzarilor. . Desi termenul de incasare clienti creste sensibil
in 2007 fata de 2006, datorita cresterii volumul de activitate, scaderea acestei rate este apreciata
pozitiv. Comparativ anul 2010-anul 2009, aceasta rata inregistreaza o crestere semnificativa
datorita in primul rand cresterii cifrei de afaceri si a termenolr contractuale privind platile dar si
datorita deterioarii situatiei economice generalizate, unii clientii neachitand la termen datoriile
catre SC Albalact SA.

5.3. Puncte tari i puncte slabe pentru domeniul financiar


Puncte tari:
- stabilitatea financiar
- fluxul de numerar
Puncte slabe:
- economiile de scar
6. Analiza domeniului managementului
Dintre aspectele cele mai importante care fac obiectul acestui domeniu, al analizei pot fi
semnalate urmtoarele :
- Conducerea vizionar. Avnd n vedere tendinele actuale ale economiei naionale, acionarii
societii au considerat a fi benefic reducerea cheltuielilor. Astfel s-a hotrt vnzarea a dou
fabrici aflate n proprietate. Prima fabric s-a vndut la preul de 4,7 milioane de euro unei
companii olandeze care va investi n dezvoltarea i extinderea fermei, iar laptele produs va fi
livrat n totalitate companiei Albalact. Ceea de-a doua unitate de producie, care nu mai funciona
din 2008 s-a vndut la un pre minim de 1,63 mil. Euro, bani care nc nu se tie n ce proiecte o
s fie investii.
- Salariai implicai. Fiind un numr mare de salariai, gradul de implicare al acestora nu este
foarte mare, ei nu fac parte din sistemul decizional al firmei.
- Capacitate de organizare.
- Organizare flexibila. Structura organizatoric a societii cuprinde urmtoarele niveluri
ierarhice: Preedinte i Director General,
- Director General Adjunct - coordoneaz, alturi de directorul general, activitatea
companiei i rspunde de controlul costurilor comerciale.
- Director de Marketing - stabilete planul i bugetul de marketing anual i coordoneaz
strategiile de poziionare i dezvoltare ale brandurilor companiei.
- Director Comercial - rspunde de implementarea i dezvoltarea strategiei de distribuie i
vnzri n toate canalele de vnzri ale companiei, administreaz sistemul de credite,
coordoneaz studii de pia, promoii.
- Director Financiar - coordoneaz obiectivele strategice, operaionale i tactice pentru
departamentul financiar i departamentul de IT, avnd sub conducere o echip de 12
specialiti.
- Director Resurse Umane responsabil nu doar cu recrutrile de personal, sistemul de
salarizare i implementarea programelor de evaluare a performanelor, dar se ocup i de
propunerea i organizarea activitilor de echip i de comunicare intern.
- Director Producie-Planificare - rspunde de coninutul i calitatea produselor companiei
i coordoneaz ntreaga activitate de producie i de planificare a stocurilor, de laborator
i controlul calitii, cu atribuii de implementare ISO 9001 i HACCP
- Director Tehnic - coordoneaz toate programele de extindere i mbuntaire a
performanelor de producie i a liniilor tehnologice, aprob programul de asimilare i
introducere n fabricaie a materiilor prime i materialelor, se ocup de modernizarea
infrastructurii companiei.
6.1. Puncte tari i puncte slabe pentru dimeniul managementului
Puncte tari:
- organizarea eficient a activitii;
- existena de personal specializat
- renumele firmei;
- eficiena promovrii
- conducerea vizionar
Puncte slabe:
- salariai iresponsabili