POSIBILITI DE UTILIZARE A PLANTELOR

MEDICINALE IN PROCESUL DE FITOREMEDIERE A

FACTORILOR DE MEDIU
Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-2013

Denumire brour: POSIBILITI DE UTILIZARE A PLANTELOR MEDICINALE IN

PROCESUL DE FITOREMEDIERE A FACTORILOR DE MEDIU

Titlul proiectului: Reea i platform web pentru mbuntirea contiinei

publice privitoare la gestionarea i protejarea mediului n zona transfrontalier
Giurgiu Ruse i n zonele adiacente de frontier / Network and web platform
to improve the public awareness on environmental management and protection
in the cross border area Giurgiu Rousse and adjacent cross border areas

Programul: Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007-

2013

Axa prioritara: 2. Mediul - Utilizarea durabila si protejarea resurselor naturale

si a mediului si promovarea gestionarii eficiente a riscurilor in regiunea
transfrontaliera

Domeniul de interventie: 2.1 Elaborarea sistemelor de gestionare comuna

pentru protejarea mediului.
Nr. aplicaie proiect: 2(4.i)-2.1-6, MIS-ETC CODE 594

Numrul contractului de finanare: 38543 / 28.05.2014

Comanda interna: 00618

Bucuresti 2015
POSIBILITI DE UTILIZARE A PLANTELOR MEDICINALE IN PROCESUL
DE FITOREMEDIERE A FACTORILOR DE MEDIU

Introducere
Intensificarea activitatilor industriale si explozia demografica a avut ca
rezultat poluarea severa a mediului inconjurator, cu consecinte dramatice
asupra atmosferei, apelor si solului.
Ritmul de producere si dispersie a poluantilor a depasit, in prezent,
procesele naturale de biodegradare, eliberarea substantelor toxice in
ecosistemul terestru reprezintand o problema majora. In cautarea remediilor
tehnologice ale poluarii mediului, fitoremedierea, care utilizeaza direct plante
verzi, ofera importante perspective.
Fitoremedierea este o tehnologie in dezvoltare, aparuta in ultimul
deceniu al secolului XX. Denumirea sa provine de la cuvantul grec phyto =
planta si cuvantul latin remedium = a corecta, a indeparta ceva daunator.
Aceasta tehnologie utilizeaza diferite specii de plante, care au capacitatea
de a degrada, extrage, acumula, imobiliza si indeparta poluantii din sol, apa
sau aer. Deci procesul de fitoremediere consta in utilizarea plantelor verzi,
pentru a indeparta poluantii din mediul ambiant sau a reduce toxicitatea lor.
Fitoremedierea a devenit populara in ultimii 10 ani. Asta se datoreaza
pe de o parte costului scazut de aplicare, si pe de alta parte costului limitat
disponibil pentru curatarea mediului.
In mod curent, in SUA se cheltuiesc 6 8 milioane de dolari pentru
curatirea mediului si 25 50 milioane de dolari pe an in restul lumii.
In Europa nu exista o utilizare comerciala semnificativa a
fitoremedierii, dar aceasta tehnica ecologica se poate dezvolta in urmatorii
ani.
In Romania universitatile si institutele de cercetare au o importanta
mai mare in pregatirea, educarea, analiza, implementarea si monitorizarea
pe termen lung a activitatilor de protectie a mediului.
Aplicabilitatea fitoremedierii pentru reabilitarea siturilor contaminate
a fost dovedita prin numeroase proiecte stiintifice aplicate si in Romnia:
FITORISC, ECORES, SEDI.PORT.SIL etc.
Desi, in prezent, aceasta tehnica de tratament este slab implementata,
aceasta prezinta anumite avantaje, printre care cel mai important este impactul
redus asupra mediului.
Asadar, prezenta brosura isi propune sa constientizeze opinia publica
cu privire la utilizarea plantelor medicinale, special selectate pentru
ecologizarea zonelor poluate, prin utilizarea unei tehnici de remediere
prietenoasa mediului si anume, fitoremedierea.

1. CONSIDERATII PRIVIND PROCESUL DE FITOREMEDIERE

Prin fitoremediere se intelege:

- bioremedierea botanica cu ajutorul plantelor verzi pentru decontaminarea
solurilor, apelor si aerului;
- capacitatea naturala a anumitor plante numite hiperacumulatori la
bioacumulare, degradare sau sa faca contaminanti inofensivi in sol, apa sau
aer;
- utilizarea plantelor verzi, pentru a ndeprta poluantii din mediu sau de a
reduce toxicitatea acestora.

Unde se poate aplica aceasta tehnologie:

- pe ariile in care contaminarea este de nivel scazut pana la moderat,
suficient de aproape de suprafata, si intr-o zona putin adanca.

La ce categorii de poluanti se aplica:

- diferitelor categorii de poluanti: metale, pesticide, solventi, explozivi, titei
brut, diferiti compusi organici, scurgeri de la depozitarea deseurilor
menajere prezenti in sol, apa sau aer (siturile poluate).

De ce este important sa se aplice fitoremedierea:

- este singura cale eficienta de refacere a sutelor de mii de km2 de sol si ape
poluate in urma activitatilor umane, constituind o alternativa ieftina si
ecologica a metodelor fizice de remediere, distructive pentru mediu,
folosite curent.

Ce implica procesul de fitoremediere a poluantilor:

- extractia, translocarea cationilor toxici sau oxianionilor in
tesuturile supraterane si recoltarea acestora, conversia elementelor in
radacini pentru evenirea percolarii din zona poluata;
- utilizarea concomitenta a amendamentelor chimice carbonat de
calciu, fosfati, oxizi de fier si de mangan, zeloiti) si a plantelor pentru
transformarea contaminantilor in forme inaccesibile si stabile.
 Rolul plantelor in procesul de fitoremediere:
Planta este considerata un sistem de pompare si tratare care poate
preveni raspandirea contaminarii siturilor poluate.
Plantele au aratat capacitatea de a rezista fara aparitia de efecte
toxice la concentratii relativ ridicate de poluanti organici, putandu-i absorbi
si transforma rapid n metaboliti cu toxicitate mult mai redusa.
Plantele cu potential de fitoremediere mare pot fi speciile din flora
spontana ce cresc in locuri poluate sau plantele cultivate care au trasaturi
specifice, determinate de mediul poluant.
Un numar mare de specii de plante (peste 400 la ora actuala),
incepand cu ferigile pteridofite si terminand cu angiosperme ca floarea-
soarelui sau plopul, pot fi utilizate pentru indepartarea poluantilor din
mediu prin intermediul mai multor mecanisme.

Procesele prin care poluantii pot fi absorbiti in plante sunt:

- procese fizice si chimice, cat si procese biologice, dintre cele
biologice, cele mai uzuale sunt [4]:
bioremedierea cu ajutorul microorganismelor si biostimulenti
benefici pentru descompunerea contaminantilor si transformarea acestora
in produse secundare nepericuloase;
fitoremedierea , care consta in folosirea vegetatiei pentru tratarea in
situ a solurilor, sedimentelor si apelor contaminate. Metoda se bazeaza in
principal pe capacitatea plantelor de a stoca metalul extras in radacini, parti
aeriene sau de a-l elibera in atmosfera prin procesul de transpiratie.

Avantajele aplicarii procesului de fitoremediere:

-costul procesului de fitoremediere este mai mic decat cel al proceselor
traditionale, atat in situ cat si ex situ;
- posibilitatea de recuperare a costurilor, prin valorificarea biomasei;
-impactul redus asupra mediului;
-plantele pot fi usor monitorizate;
-posibilitatea de recuperare si re-utilizarea de metale pretioase (de catre
societati specializate in "phytomining").

Dezavantajul major al fitoremedierii este ca acesta necesita un

angajament pe termen lung deoarece procesul este dependent de cresterea
plantelor, toleranta la toxicitate si capacitate de bioacumulare.
 Asadar se doreste constientizarea necesitatii aplicarii procesului de
fitoremediere prin utilizarea plantelor in vederea reabilitarii si
reconstructiei ecologice a solurilor si apelor contaminate din zona
depozitelor de deseuri urbane si industriale.

2. MECANISMELE FITOREMEDIERII
Fitoremedierea este considerata o tehnologie care protejeaza mediul
perturbator, spre deosebire de metode de curatire mecanice, cum ar fi
excavare sol sau de pompare a apelor subterane poluate.
In ultimii 20 de ani, aceasta tehnologie a devenit tot mai populara si
a fost folosita pentru soluri contaminate cu plumb, uraniu, precum si arsen.
Metodele de fitoremediere ofer un potential semnificativ pentru
anumite aplicatii si permit remedierea unor situri mult mai mari decat ar fi
posibil in cazul utilizarii unor tehnologii traditionale de remediere.
Mecanismele fitoremedierii include biodegradarea intensificata in
rizosfera (rizodegradarea), fitoextractia (fitoacumularea), fitodegradarea si
fitostabilizarea [1].
RIZODEGRADAREA
Unde are loc?
- in poriunea de sol care inconjoara radacinile plantelor.
In ce consta?
- substantele naturale eliberate de radacinile plantelor servesc drept substrat
pentru microrganismele prezente in rizosfera, accelerand astfel degradarea
contaminantilor; radacinile plantelor afaneaza solul, lasand loc pentru
transportul apei si aerare.
Ce rol are?
- impinge apa catre zona de suprafata si deshidrateaza zonele saturate.
FITOEXTRACTIA
Definitie
-este procesul prin care radacinile plantelor absorb impreuna cu apa si
nutrientii si contaminantii din sol (metalele, in special). Contaminantii nu
sunt distrusi, dar se acumuleaza in radacinile, tulpinile si frunzele plantelor,
care pot fi recoltate in vederea indepartarii si distrugerii contaminantilor.
De cine depinde?
 - de abilitatea plantelor de a creste in soluri cu concentratii ridicate
de metale si de capacitatea acestora de a extrage din sol metalele in
conditiile climaterice specifice solului respectiv.
Ce plante se pot folosi in procesul de fitoextractie?
a) Plante cu capacitate naturala exceptionala de a acumula metale, asa
numitii hiperacumulatori,
b) Plante care produc cantitati ridicate de biomasa (porumb, orz, mazare,
ovaz, orez, mustarindian) asistate chimic cu adaosuri de substante (acid
citric, acid oxalic, acid galic, acid vanilic, chelatizanti clasici i
biodegradabili) care imbunatatesc capacitatea de extractie din sol a
metalelor (Zn, Cd, Cu si Ni).
Care este rolul fitoextractiei?
- decontaminarea substratului pe care se dezvolta plantele, astfel
fiind posibila reutilizarea metalelor extrase sau exportul lor din zona
poluata.[1]
Ex de plante:
-tutunul absoarbe foarte bine cadmiul (Cd) din sol;
-specii de ferigile (Pteris vitata) prezinta o capacitate
deosebita de acumulare pentru As pana la 23000 mg/kg;
- hrisca obisnuita (Fagopyrum esculentum Moench) poate
acumula in tulpini pana la 4200 mg/kg Pb, fiind prima
specie hiperacumulatoare de Pb care are si o productivitate
ridicata in biomasa;
- genul Brassica: Brassica juncea (mustarul indian) pentru
Cd,Cr (VI), Cs, Cu, Ni, Pb, U, Zn, Brassica napus (napul)
pentru Pb, Se, Zn, Brassica oleracea (varza ornamentala)
pentru Cs, Ni, As, Tl.
- orzul, grul, lupinul galben (Lupinus luteus), iarba
cinelui (Cynodon dactylon) extrag mercurul (Hg)
biodisponibil din sol.
FITODEGRADAREA
Definitie
- este procesul de metabolizare a contaminantilor in tesuturile
vegetale. Plantele produc enzime (dehalogenaze, oxigenaze) care
favorizeaza degradarea catalitica a contaminantilor ajunsi in tesutul
vegetal.
 - s-a studiat posibilitatea degradarii concomitente a compusilor
aromatici si a compusilor alifatici clorurati prin aceasta metoda.
In ce consta?
- capacitatea anumitor plante de a produce compusi chimici care pot
lega, la interfata radacina - sol, intr-o forma inactiva, cantitati importante
de compusi toxici (indeosebi metale grele), impiedicand astfel raspandirea
lor in apele subterane sau in alte medii.
Ce se intampla cu solul supus fitostabilizarii?
- solul este arat, tratat cu diverse amendamente pentru fixarea
rapida a metalelor (var, ingrasaminte fosfatice, oxihidroxizi de Fe sau Mn,
minerale argiloase etc.), dupa care este insamantat cu plante cunoscute ca
slabi translocatori ai metalelor, astfel incat acestea sa nu ajunga in partile
plantei care pot fi consumate de animale.
Ex de plante:
- tricloroetilena este absorbit de ctre hibrizii de plop,
Populus deltoides si Populus nigra, care descompun
contaminantul n componentele sale metabolice;
-iarba vantului (Agrostis tenuis) i piuul rosu (Festuca
rubra) sunt folosite in aplicatii comerciale pentru
fitostabilizarea solurilor contaminate cu Pb, Zn sau Cu.
RIZOFILTRAREA
Ce este rizofiltrarea si unde se aplica?
- este similara fitoacumularii, cu observatia ca se aplica doar efluentilor
lichizi. Plantele sunt crescute fara sol si sunt transportate in ariile
contaminate. Pe masura ce radacinile se satureaza cu contaminanti, se
recolteaza si se depoziteaza.
Ex de plante:
- floarea soarelui (Helianthus annuus) este capabila sa
indeparteze uraniul radioactiv din sol in proportie de pana
la 95% in 24 de ore.
FITOVOLATILIZAREA
Definitie
- este procesul prin care plantele absorb apa contaminata cu
compusi organici pe care ii elimina apoi in atmosfera prin intermediul
frunzelor. Si unele metale (Hg, As, Se) pot fi eliminate sub forma de
compusi gazosi, dar toxicitatea acestora pune la indoiala eficacitatea
acestei metode.
Ex de plante:
- volatilizarea mercurului, seleniului prin conversia de la
forma stabil la cea volatil.
- plantele de tutun (Nicotiana tabacum) modificate genetic
au fost utilizate pentru sorbtia mercurului si a
metilmercurului din sol, urmata deeliberarea acestora in
atmosfera ca oxid de mercur.
CONTROLUL HIDRAULIC
Definitie
- este procesul prin care arborii in special faciliteaza procesele de
remediere, influentand miscarea apei din panza freatica. Arborii actioneaza
ca pompe naturale atunci cand radacinile lor ajung sub oglinda apei
freatice, stabilind o retea densa de radacini care preiau cantitati importante
de apa.

In ce consta?
- utilizarea plantelor cu scopul absorbtiei rapide a unui volum mare
de apa poluata in scopul evitarii infiltrarii acesteia in panza freatica.

Ex de plante:
- o specie de plop (Populus deltoides) ajunsa la maturitate
poate absorbi pana la 1,3 m3 de apa zilnic.

3. PROBLEME LEGATE DE MEDIU

Problemele de mediu cele mai importante se datoreaza pe de o parte

activitatilor antropice care au dus la la poluarea biosferei iar pe de alta
parte metalelor grele cu efecte toxice.

Contaminarea solului cu metale grele

Contaminarea solului cu metale in urma diverselor activitati
industriale este la ora actuala o problema majora de mediu inintreaga lume.
Datorita interactiilor intre diferitele compartimente de mediu contaminantii
din sol se redistribuie in toate compartimentele de mediu cu implicatii
asupra buneifunctionalitatii a sistemelor biotice naturale si starii de sanatate
umana.
Modul in care metalele se distribuie si transformarile suferite
depind de proprietatile fizico-chimice ale metalelor si de parametrii de
mediu.Chimia metalelor in mediu influenteaza in mod puternic starea lor si
efectele pe care le au asupra receptorilor umani si ecologici
Toxocinetica si toxodinamica metalelor depinde de metal, de forma
sau compusii metalului, si de abilitatea organismului de aregla sau stoca
metalul.
De fapt, metalele grele au o toxicitate semnificativa pentru om,
animale, plante si microorganisme.
Mai mult decat atat, metalele grele, nu sunt supuse unorprocese de
degradare i, prin urmare, raman practic la infinit in mediu, cu toate ca
biodisponibilitatea acestor substante chimice pot schimba considerabil in
functie de interactiunile lor cu elementele constitutive din sol.
Printre tehnologiile de reabilitare cea mai raspandita in depoluarea
solului contaminat cu metale este fitoremedierea in situ cu costuri mici,
tehnologie de impact care a primit o atentie primordiala in ultimii
cincisprezece ani, datorita naturii sale ecologice.
Fitoremedierea solului contaminat cu metal include doua
procese principale [1]:
Fitostabilizarea - care consta in imobilizarea de metale in sol sau
de rdcini, reducand astfel mobilitatea lor i biodisponibilitatea.
Fitoextractia - care identifica procesul de absorbie a
contaminanilor din sol i translocarea lor din rdcini n poriunea de
deasupra solului din plante.
Avantaje:
Principalul avantaj al fitoextractiei este mediul. Metodele
traditionale, care sunt utilizate pentru curatarea solului contaminat cu
metale grele perturba structura solului si reduce productivitatea solului, in
timp ce fitoextractia poate curata solul, fara a provoca nici un fel de dauna
calitatii lui. Un alt avantaj al fitoextractiei este faptul ca este mai putin
costisitoare decat orice alt proces.
Dezavantaje:
Deoarece acest proces este controlat de plante, este nevoie de mai
mult timp decat au nevoie alte metode.
Pentru a atinge o buna eficienta a fitoremedierii, plantele ar trebui
sa acumuleze cantitati mari de metale grele, si trebuie sa produca o
cantitate mare de biomasa in conditii de contaminare.
 Utilizarea de hiperacumulatori erbacee, selectat de specii
lemnoase, care sunt rezistente la metal si au un ritm rapid de crestere, un
sistem cu radacina adanca, poate fi benefica pentru depoluarea solului.
Cu toate acestea, doar cateva studii sunt prezente in literatura de
specialitate, cele mai multe dintre ele sunt cu privire la utilizarea de plop si
salcie pentru solul poluat cu cadmiu.
Plumbul este unul din metalele grele, in jurul caruia sunt multe
discutii si el, conform hotararii organizatiei internationale de ocrotire a
sanatatii, este atribuit primilor indici de evaluare a poluarii mediului
ambiant.
Pentru decontaminarea unui sol contaminat cu plumb se poate
folosi cu bune rezultate o cultura de Brassica juncea (figura 1) in conditiile
administrarii de amendamente sintetice de tipul EDTA. Concentratiile de
plumb in tesuturile plantelor sunt direct proportionale cu concentratiile de
plumb din sol. EDTA (acid etilendiamino tetraacetic) poate deasemenea sa
imbunatateasca acumularea de Cd, Cu, Ni si Zn. Pentru solurile
contaminate cu plumb se mai pot folosi culturi de Pisum sativum (mazare)
si porumb (Zea mays) (figura 1) [1].

Figura 1 Plante folosite n procesul de fitoremediere [1]

Principalele surse de poluare cu plumb si cadmiu in Romania sunt

industria metalurgiei neferoase (Copsa Mica, Baia Mare, Zlatna).
Pentru solurile contaminate cu uraniu se pot utiliza ca amendamente
acizi organici de tipul: acid citric, acid acetic,acid malic. Acidul citric are
capacitatea cea mai buna de a mobiliza uraniul din sol si de a determina
absorbtia acestuia in tesuturile plantelor de Brassica juncea. Toxicitatea
acestor metale ca si a cromului, seleniului si arseniului, manifestata asupra
plantelor, poate fi redusa prin reactii chimice de reducere si prin
incorporarea elementelor din structura unui compus organic.
 Acumularea metalelor in frunzele plantelor nu este un proces ce se
desfasoara in mod omogen.
De exemplu:
- concentratia de Ni in plantele de Thlaspi montanum este
variabila in functie de tipul de tesut in care se acumuleaza;
- plantele din familia Arabidopsis, Nicotina tabacum au o
buna toleranta la ionii metalici dar mai ales la Zn;
- multe plante, cum ar fi plantatiile de mustar, Pennycress
alpine si talpa-gastei s-au dovedit a fi de succes la
hiperacumularea contaminantilor la situri de deseuri toxice.
In cazul depozitelor de deseuri miniere, si nu numai, este important
sa constientizam utilizarea unei tehnici de remediere "verde", cum este
fitoremedierea, prin care structura fizica si proprietatile biologice ale
solului sunt mentinute, iar fertilitatea si biodiversitatea pot fi imbunatatite.

4. UTILIZAREA PLANTELOR IN PROCESUL DE

FITOREMEDIERE
Importanta plantelor medicinale
In prezent in tara noastra, ca pretutindeni in lume, se manifesta un
interes deosebit pentru utilizarea plantelor medicinale si aromatice. Flora
medicinala a tarii noastre este reprezentata de 700 de specii (figura 2),
dintre care 283 au proprietati terapeutice certe. Dintre cele 180 specii care
au fost studiate din punct de vedere farmacodinamic, la circa 50 de specii
s-au stabilit elementele de baza ale tehnologiilor de cultura.

Figura 2 - Plantele medicinale - o bio-resursa naturala si pretioasa [3]

 Plantele medicinale si aromatice sunt reprezentate de specii anuale,
bienale si perene (figura 3), ale caror produse (materii prime vegetale):
flori (flores), frunze (folium), iarba sau ntreaga masa vegetativa aeriana
(herba), fructe (fructis), seminte (semen), radacini (radix), etc. isi gasesc
diferite intrebuintari [6].

Figura 3 Specificitatea bioresurselor locale [3]

Readuse in actualitate, aceste specii reprezinta surse de materii

prime ce pot fi utilizate pentru:
- extractii de principii active si uleiuri volatile, de o valoare
deosebita pentru industria de medicamente si produse farmaceutice, pentru
cea de produse cosmetice (parfumuri, siropuri, detergenti), ca si pentru cea
alimentara (arome, coloranti);
- pregatirea ceaiurilor, decocturilor, infuziilor si a altor preparate
necesare ngrijirii sanatatii;
- pesticide naturale;
- aromaterapie.
Comparativ cu alte plante agricole, in tara noastra plantele
medicinale si aromatice se cultiva pe suprafete reduse.
Importanta acestor plante nu trebuie sa fie apreciata in functie de
suprafetele care se cultiva, ci prin valoarea lor specifica, prin faptul ca
asigura intreaga cantitate de materie prima necesara pentru industria unui
medicament absolut indispensabil.
Utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapia naturala
prezinta avantaje de necontestat, comparativ cu medicamentele de sinteza:
produsele si preparatele farmaceutice de origine vegetala sunt mai bine
tolerate de organism, nu prezinta efecte secundare, au eficacitate sporita, nu
produc fenomenul de obisnuinta, unele dintre ele, neavnd un nlocuitor de
sinteza, reprezinta singura posibilitate terapeutica (de exemplu,
medicamentele cardio-digitalice din degetelul lnos, medicamentele
laxative, hepatobiliare, antitusive, corticosteroizi) si, n majoritatea
cazurilor, sunt mai ieftine dect produsele de sinteza.
Plantele medicinale si aromatice pot valorifica si unele terenuri mai
putin productive, asigura venituri nsemnate si reprezinta un important
material de export.
Modernizarea productiei agricole, prin introducerea n practica a
rezultatelor cercetarii stiintifice, reprezinta principalul mijloc de obtinere a
unor recolte sporite, de calitate superioara obtinute cu costuri mai reduse,
asigurnd producatorilor agricoli conditii de profitabilitate si competivitate
n economia de piata [6].
In procesul de fitoremediere folosirea plantelor implica cateva aspecte
legate de siguranta utilizarii si cultivarii acestora pe diferite situri poluate:
- cultivarea si utilizarea plantelor trebuie sa respecte riscul potenial
legat de contaminanti din mediu, cum ar fi metalele toxice sau pesticide;
- este nevoie de o mai buna exploatare a diversitatii metabolice a
plantelor, de asemenea, interactiunile complexe dintre sol, radacinile
plantelor si microorganisme (bacterii si micorize) din rizosfera;
- in scop medicinal, se recomanda cultivarea in sol alcalin sau apa si in
scopul fitoremedierii cultivarea in soluri acide sau apa.
In figura 4 a se observa un camp contaminat iar in figura 4 b se observa
campul cultivat cu porumb, la sfarsitul experimentului de fitoremediere.

a) b)
Camp contaminat inainte de cultivarea Camp cultivat cu porumb (Zea mays) la
plantelor sfarsitul experimentului de fitoremediere
Figura 4 Aspecte din timpul unui experiment de fitoremediere [4]
 Asadar trebuie sa constientizam importanta cultivarii plantelor pe
siturile poluate tinand seama de abilitatile plantelor, iar acestea sunt:
- viata plantelor poate fi comparata cu razele solare, care pot extrage si
concentra mai multe elemente;
- plantele absorb un numar mare de elemente din sol si apa;
- au capacitatea de a elimina continutul contaminanti nocivi din mediu,
cum ar fi: Cd, Hg, Pb, St;
- acumularea de metale grele in plante comestibile trebuie sa alerteze
publicul cu privire la riscurile potentiale cu efecte de toxicitate, din cauza
compozitiei chimice a plantelor se reflecta si in compozitia primara a
solului;
- practic, compozitia chimica a oricarei plante depinde de conditiile
geografice locale, tipul de sol si de compozitia acestuia;
- plantele au capacitatea de a tolera niveluri ridicate de metale grele pe
care le acumuleaza in concentratie foarte ridicata.

Acumularea contaminantilor in diferite parti din plante

Cercetatorii din Filipine au descoperit o planta care poate absorbi

cantitati imense de metale, fara ca metabolismul sa-i fie afectat. Este vorba
despre o specie numita Rinorea niccolifera, care ar putea detine cheia
decontaminarii solurilor poluate, laolalta cu secretul recuperarii metalelor
grele cu valoare comerciala [5].
Fitoremedierea este procesul in care se folosesc plante
hiperacumulatoare pentru a extrage metalele grele din solurile contaminate.
Fitoextractia este procesul prin care plantele hiperacumulatoare se
cresc i se recolteaza cu scopul de a recupera metalele importante din
solurile bogate in metale.

Figura - Rinorea niccolifera [5]

Rinorea niccolifera este doar una dintre cele 450 de specii de plante
considerate hiper-acumulatoare sau plante vasculare, care pot asimila
metale n radacini. Aceasta specie a fost descoperita in partea de vest a
insulei Luzon din Filipine, o zona cunoscuta pentru bogatia sa in metale
grele.
Cantitatea de metal continuta de Rinorea niccolifera este de o suta
pn la o mie de ori mai mare dect cea din restul plantelor, este de
asteptat, ca planta sa fie cautata de companiile miniere, de exemplu.
Pe langa importanta stiintifica, planta are si o valoare ecologica
semnificativa, poate curata solurile de cantitati enorme de metale reziduale
periculoase, ramase in urma poluarii industriale.
Metalele acumulate in planta pot fi apoi recoltate si exploatate
industrial. Plantele hiper-acumulatoare au un mare potential pentru
dezvoltarea de tehnologii verzi, precum fitoremedierea sau fito-mineritul.
Fito-remedierea desemneaza modul in care plantele pot decontamina
terenurile poluate cu metale grele.
Fito-mineritul se refera la cresterea unor asemenea plante n zone
bogate n metale, pentru a le recolta ulterior si pentru a extrage metalele din
masa vegetala.
n tabelul 1 sunt evidentiate exemple de plante medicinale cu capacitate
de acumulare pentru diferite substante toxice [2].
Specii de plante medicinale acumulatoare
Substanta Organul Contaminantul extras
Specia toxica vegetativ
acumulata acumulator

Thalspi Zn, Cd lastari metale grele, deseuri miniere

caerulescens
Catharanthus Cr radacini, frunze crom, namoluri provenite de
roseus (brebenei la tabacarii
de Madagascar)
Brassica juncea Se, Zn,Cu,Pb radacini , metale grele
(mustar indian) lstari, frunze
Atrazin radacini pesticide
Cd radacini, lastari cadmiu
Hypericum Cu, Cd radacini, metale grele
perforatum lastari, frunze
(suntoare)
Matricaria Cd, Zn radacini, metale grele
recutita lastari, frunze
(mueel)
Bacopa mannieri Hg, Cd radacini, lastari deseuri de canalizare, reziduri
industriale clorosodice
 Achillea Cu radacini metale grele, deseuri miniere
millefolium
(coada
oricelului)
Salvia officinalis Cd lastari cadmiu
(salvie)
Centaurea
cyanus Zn radacini metale grele, deseuri miniere
(albstrea)
Echinophora
platyloba
Ocimum Cd radacini, aditivi organici si anorganici
basilicum lastari, frunze
(busuioc)
Artemisia Zn, Cu, Pb, radacini, namoluri, compost, deseuri
vulgaris Cd, Ni lastari, frunze de hartie si de la topitorii
(pelin)
Alyssum Ni radacini deseuri miniere
bertolonii
radacini, metale grele provenite din
Mentha spicata Cr, Cu lastari, frunze exploatarea si arderea
(ment) combustibililor fosili
Hippophae Fe, Zn, Mn, frunze, fructe deseuri miniere
rhamnoides Cu
(ctina alb)
Rinorea Ni frunze metale grele
niccolifera
Aloe vera Cd, Cr, Pb, frunze metale grele
(aloe) Co, Ag, Se,
Hg
Cannabis sativa Pb, Cu, Zn, lastari, metale grele
(cnepa) Cd, Ni radacini, frunze
Urtica dioica Cr lastari, crom
(urzica) radacini, frunze
Taraxacum Cd, Cu, Zn frunze
officinale
(ppdia)
Astragalus Se lastari, seleniu, sol feros
racemosus radacini

Fitoremedierea are unele avantaje in comparatie cu alte tehnici de

refacere, de aceea trebuie sa constientizam aplicarea fitoremedierii in
siturile contaminate reduce costurile implicate
 Fitoremedierea poate deveni o tehnologie aleas pentru remediere
n rile n curs de dezvoltare datorit costului eficient i uurinei
implementrii.

Bibliografie:

1. Volf Irina, Fitoremedierea solului (curs), Universitatea Tehnica Gh.

Asachi, Iasi, (http://www.scribd.com/doc/123340837/Biotehnologii-Si-
Bioremediere-Fitoremedierea-Solului#scribd)
2. Pruteanu Augustina, Muscalu Adriana, Phytoremediation using
medicinal plants - a review; Analele Universitatii din Craiova, seria
Agricultura Montanologie Cadastru (Annals of the University of
Craiova - Agriculture, Montanology, Cadastre Series) Vol. XLIV, 2014
3. Onisei Tatiana, Medicinal and Aromatic Plants Multifunctionality -
Phytoremediation vs. Raw material quality, prezentare in cadrul proiectului
GuardEn Guardians of Environment SEE/D/0155/2.2/X, National Institute
R&D for Food Bioresources, IBA Bucharest, 2014
4. Dumitru Mihail, Reconstructie ecologica. Elemente tehnologice, metode
si practici de recultivare si depoluare, Editura Eurobit, Timisoara, 2005
5.http://republikaverde.ro/minerit-cu-plante-in-loc-de-cianuri-arbustul-
care-absoarbe-metalele-din-sol/
6. http://www.plantmed.bioagro.ro/agricultura_ecologica.php?articol=10
Denumirea instituiei: Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare pentru
Maini i Instalaii destinate Agriculturii i Industriei Alimentare INMA Bucureti
Adresa: B-dul Ion Ionescu de la Brad, nr. 6, sector 1 Bucureti
Telefon: 021.269.32.55
Fax: 021.269.32.73
Mobil: 0744357250
E-mail: icsit@inma.ro

Investim n viitorul tau!

Programul de Cooperare Transfrontalier Romnia-Bulgaria 2007-2013 este

cofinanat de Uniunea European prin Fondul European de Dezvoltare Regional

Titlul proiectului: Reea i platform web pentru mbuntirea contiinei

publice privitoare la gestionarea i protecia mediului n zona
transfrontalier Giurgiu-Ruse i n zonele adiacente zonei transfrontaliere
Editorul materialului: INMA Bucureti
Data publicrii: 2015
Coninutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a
Uniunii Europene.

www.cbcromaniabulgaria.eu