Mariana Marinescu
NIVELUL II
COMUNICAREA DIDACTIC
Gal Diana-Elena
Pentru disciplina Didactica domeniului i dezvoltri n didactica specialitii prof. Mariana Marinescu
Comunicarea didactic
1. Definire i caracteristici
2. Tipuri de comunicare
3. Bariere n comunicarea didactic
4. Feed-back-ul - esenial n comunicarea didactic
5. Perfecionarea comunicrii didactice
1. Definire i caracteristici
nc din cele mai vechi timpuri oamenii comunic pentru a mprti, a pune ceva n
comun: sentimente, informaii, decizii, opinii, sau pur i simplu pentru a crea rela ii bune cu cei
din jur. Comunicnd le spunem celorlali ce simim, ce gndim, ce preri avem, ce tim sau chiar
ceea ce dorim s tim.
Comunicarea didactic este o comunicare instrumental, direct implicat n susinerea unui proces
sistematic de nvare, este o form de interacine profesor elev, prin care profesorul transmite
mesajul su didactic, folosind procesul de predare-nvare, n scopul realizrii obiectivelor cadru
i a competenelor din programele colare (Stoica, 2002). ntr-o definire mai concludent
comunicarea didactic este un transfer complex, multifazial i prin mai multe canale al
informataiei ntre dou entiti (indivizi sau grupuri) ce-i asum simultan i succesiv rolurile de
receptori i emitori semnificnd coninuturi dezirabile n contextul procesului instructiv
educativ. Este o comunicare instrumental, direct implicat n susinerea unui proces sistematic
de nvare. (Constantin Cucos, 1998).
Sophie Moirand definete comunicarea ca fiind un schimb interacional ntre cel puin
doi indivizi situai social, schimb care se realizeaz prin utilizarea de semne verbale i non
verbale, fiecare individ putnd fi, pe rnd sau exclusive, productor sau consumator al
mesajului (Moirand, 1990: 9-10). Competena de comunicare implic diferite domenii ale
cunoaterii. Comunicarea este o form de cunoatere i o form de nterac iune social
(comunicarea interpersonal), dar i o interaciune cu sine nsui (comunicarea intrapersonal).
Lingvistul rus Roman Jakobson a elaborat cel mai cunoscut model al comunicrii care implic
Pentru disciplina Didactica domeniului i dezvoltri n didactica specialitii prof. Mariana Marinescu
ase factori ce intervin n procesul comunicrii verbale, fiecare dintre ele genernd ase func ii.
(Norel, Smihian, 2011: 64) Anexa 1
(Anexa 1)
obiectivelor/ competenelor. Comunicarea oral are un statut important n disciplinele apar innd
ariei curricular Limb i comunicare, ea fiind att mijloc de predare- nvare, ct i scop n sine
al studiului. Este important ca profesorul de la orice disciplin s fie con tient de importan a
comunicrii, a dialogului n predare-nvare.
1.4. Particulariti
Comunicarea didactic are mai multe caracteristici, care o deosebesc de alte forme ale
comunicrii interumane:
se desfoar ntre doi sau mai multi agenti: profesor si elevi, avand ca scop comun
instruirea acestora, folosind comunicarea verbala, scrisa, non-verbalk, paraverbala si vizuala, dar
mai ales forma combinata;
mesajul didactic este conceput, selectionat, organizat si structurat logic de catre
profesor, pe baza unor obiective didactice precise, prevazute in programele scolare;
stilul didactic al comunicarii este determinat de conceptia didactica a profesorului si de
structura lui psihica;
mesajul didactic (repertoriul) are o dimensiune explicativ- demonstrativa si este
transmis elevilor folosind strategii didactice adecvate dezvoltarii intelectuale a acestora si
nivelului de cunostinte pentni a fi inteles de elevi;
n cadrul interaciunii profesor-elev, comunicarea psihopedagogic ndeplinete mai
multe funcii:
functia informativa, de transmitere a mesajului didactic si educativ;
functia formativa, de stimulare a gandirii si a imaginatiei la elevi;
functia educativa, de transmitere a influentelor educationale, de coeziune si afirmare a
grupurilor scolare;
functia de evaluare si reglare a procesului de predare - invatare;
functia de rezolvare a problemelor educationale si a conflictelor scolare.
Regulile comunicrii didactice eficiente sunt:
- sa asculti, adica sa tii cont de parerea si interesele celorlalti;
- sa observi adica sa te intereseze ceea ce se intampla in cadrul situatiei de comunicare si
sa intelegi starea receptorilor;
- sa analizezi si sa cunosti situatia receptorilor;
Pentru disciplina Didactica domeniului i dezvoltri n didactica specialitii prof. Mariana Marinescu
vocatie in aceasta directie, ca este un partener de incredere, care doreste un dialog autentic.
Competenta de comunicare se va manifesta si prin capacitatea de ascultare a elevilor. Cei mai
apreciati profesori sunt cei care permit libertatea de exprimare a elevilor, care nu-i fac nici sa se
simt a judecati, nici manipulati, nici sfatuiti, ci cei care le ofera sentimentul de siguranta si
libertatea comunicarii.
2. Tipuri de comunicare
2.2.1. Comunicarea verbal este cel mai frecvent folosit n relaiile interumane, limbajul
constituind expresia conduitei verbale. n cadrul comunicrii verbale distingem dou tipuri de
Pentru disciplina Didactica domeniului i dezvoltri n didactica specialitii prof. Mariana Marinescu
- fizice: deficiene verbale, acustice, amplasament, lumina, temperatura, ora din zi, durata
ntlnirii, etc.
- semantice: vocabular, gramatica, sintaxa, conotaii emoionale ale unor cuvinte.
-determinate de factori interni: implicare pozitiv/ implicare negativ;
- frica;
- diferenele de percepie;
- concluzii grbite;
- lipsa de cunoatere;
Pentru disciplina Didactica domeniului i dezvoltri n didactica specialitii prof. Mariana Marinescu
- lipsa de interes (una din cele mai mari bariere ce trebuiesc depite este lipsa de interes a
interlocutorului fa de mesajul emitorului).
- emoii (emotia puternica este raspunzatoare de blocarea aproape completa a comunicarii).
- blocajul psihic
- tracul
3.3. Blocajele de comunicare, sau distorsiunea informaiei se pot produce atunci cnd:
emitorul (profesorul) nu stpnete coninutul mesajului didactic transmis;
acesta nu este expus clar, inteligibil i sistematizat;
emitorul vorbete prea ncet, prea tare sau prea repede;
nu prezint la nceput scopul mesajului i nu creeaz motivaii pentru a trezi interesul
pentru comunicare;
emitorul nu sincronizeaz diferitele tipuri de comunicare (verbal, paraverbal,
nonverbal, vizual etc.);
mesajul transmis nu corespunde cu interesele elevilor sau cu problemele ce le au de
rezolvat;
mesajul didactic este prea cunoscut sau prea abstract i nu trezete interes, producnd
plictiseal;
comunicarea este numai unidirecional, producnd pasivitate;
elevii nu sunt angajai n comunicare prin dialog sau prin ntrebri retorice;
eficiena comunicrii este blocat si de fondul stresant creat de emitor (plictiseal,
oboseal, nerbdare, teama de a nu grei n expunere etc.);
elevii nu au cunotinele necesare pentru a inelege mesajul didactic sau acestea nu au
fost fixate temeinic i ca urmare se produc interferene.
Bibliografie:
1. Cuco, Constantin, Pedagogie, Ed. Polirom, Iai, 1996
2. Marcu, Vasile, Filimon, Letiia, Psihopedagogie pentru formarea profesorilor, Ediia a
III-a revzut i adugit, Editura Universitii din Oradea, 2010.
3. Moirand, Sophie, Enseigner communiquer en langue trangre, Hachette, Paris, 1990.
4. Pamfil, Alina, Didactica limbii i literaturii romne, Ed. Polirom, Iai, 2000.
5. Smihian, Florentina, Norel, Mariana, Didactica limbii i literaturii romne, 2011.