Sunteți pe pagina 1din 3

Efectul consumului de alcool

Alcoolismul are nenumarate efecte atat asupra persoanei in cauza cat si asupra celor
din jur, si vorbim de efecte ce tin de sfera psihologica dar si de efecte fizice. Abuzul de
alcool este cauza celor mai multe accidentari, inclusiv accidentele de masina, de pilda.
O treime din accidentele mortale sunt legate de consumul de alcool, fara a mai numara
miile de raniti rezultati in fiecare an.
Consumul de alcool, chiar si in cantitati moderate creste foarte mult riscul de a
avea raporturi sexuale neprotejate, crescand astfel riscul de imbolnaviri. In unele cazuri
apar "efecte" mai complicate, din sfera sarcinilor nedorite.

Un alt efect neplacut, periculos atat pentru persoana cat si pentru ceilalti, este violenta
si agresivitatea. Sub influenta consumului de alcool poti interpreta gresit o remarca sau
un gest, ceea ce poate duce la comportamente agresive si violenta.
Asupra organismului, consumul de alcool are efecte multiple:
Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea
arteriala, sunt eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide,
zaharuri, cortizon.
Organismul foloseste energie pentru inlaturarea alcoolului din organism,
energie care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare. Metabolizarea
alcoolului la nivelul ficatului, "fura" 80% din oxigenul necesar functionarii
acestui organ. Astfel alcoolul devine un "parazit metabolic". Celulele
cardiace si cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen si sufera
cel mai mult sub influenta alcoolului.
Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la
malnutritie. Organismul este lipsit de proteine, substante minerale si
vitamine. Pe langa reducerea aportului acestor elemente importante din
hrana, excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii
intestinului subtire de a resorbi substante importante ca: vitamina B1,
acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa.
Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de
ex. acetaldehida) afecteaza celulele nervoase.
Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante
vitale bunei functionari a organismului (vitamine in special A si C, saruri
minerale), cauzeaza in timp tulburari nervoase si tulburari cu origine
somatica. Pierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a
consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea
pericolului de fracturare. Inflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale,
precum si fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sangerari grave.
Consumul permanent de alcool creste de zece ori mai mult riscul de
imbolnavire de cancer esofagian.
Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui
muschi se numeste cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din
cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza.
Cele mai frecvente complicatii somatice determinate de consumul de alcool
sunt: gastritele toxice, ulcerele, pancreatita, diabetul zaharat, hepatita cronica, ciroza
hepatica, polinevrita periferica, convulsiile, accidentele vasculare cerebrale si
miocardice.
O alta serie de efecte sunt cele asupra creierului, sistemului nervos si psihicului.
Initial si in doze mici se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar
inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa) asupra psihicului. Acesta mai este
numita si faza euforica sau excitanta a consumului. Consumat in doze mai mari insa,
alcoolul, are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant
slaba, atentie si memorie alterate). Efectele psihologice ale consumului de alcool pot
crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai
suportabila, pot diminua sentimentele de inferioritate.
Alcoolul produce insa distrugerea treptata a neuronilor iar asta se observa in
timp mai ales de catre persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului
neuronilor cauzeaza si reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea functiei
memoriei (apar lacune de memorie), a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea
simtului critic si a discernamantului. Iar consumul abuziv poate provoca in timp leziuni
organice la nivelul sistemului nervos central ce pot provoca pana la convulsii, delirium
tremens sau la dementa. Dependentul de alcool manifesta o raceala emotionala, o
alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor.
Mai pot sa apara:
neliniste interioara, iritabilitate;
tulburari de somn, cosmaruri;
depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei
fatade de grandomanie;
lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea;
izolarea si reducerea sferelor de interes;
lipsa igienei corporale, decadere fizica si psihica.
Dependenta de alcool cauzeaza in timp alterarea sentimentelor si relatiilor cu
membrii familiei, tulburarea relatiilor interpersonale la servici si in cercul de prieteni,
reducerea sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si
absenta de la locul de munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort,
pierderea locuintei si a locului de munca.

Efectele tutunului asupra organismului uman


Actiune asupra creierului
Prin mucoasele pulmonare sau bucale, nicotina se raspandeste in tot organismul. In
creier, ea imita actiunea unui neurotransmitator, acetilcolina, si se fixeaza pe
receptorii nicotinici, situati la suprafata a numerosi neuroni. Are un efect stimulator
asupra sistemului nervos central, mai ales asupra circuitului recompensei. Amplifica
secretia de dopamina activand neuronii care-o produc. Alcaloizii harmanici mentin si
ei o concentratie ridicata de dopamina, serotonina si noradrenalina in sinapse,
reducand activitatea enzimelor care le degradeaza. Atentia si concentrarea cresc.
Devin mai usor de suportat stari precum anxietatea sau foamea. Fumatul poate
provoca greata, ameteli si dureri de cap.

n fumatul tabacului, nicotina cltorete n mici particule de gudron. Cnd fumul


mpreun cu nicotina / mixtur de gudron ajung n plmni, nicotina este absorbit
rapid, ajungnd la creier n aproximativ 8 secunde dup ce fumul a fost inhalat. igrile
americane conin aproximativ 9mg nicotin ns pentru c mult din cantitatea de
nicotin este ars, un fumtor pstreaz circa 1mg nicotin n fiecare igar. Nicotina
ajunge la sistemul nervos central n circa 3-5 minute cnd tabacul este mestecat.
Fumatul poate fi stimulant i relevant depinde de starea de spirit a persoanei i de
doza de nicotin. Nicotina acioneaz asupra sistemului nervos central i periferic.
Printre efectele rapide ale nicotineu se numr:
- creterea presiunii arteriale i a ritmului cardiac;
- creterea ritmului respirator;
- nfundarea arterelor;
- stimularea SNC.
Expunerea pe termen lung la efectele tabacului i nicotinei crete riscul producerii
cancerului i a dependenei. Modul n care nicotina produce dependen nu este clar
nc. n creier, cile utilizate de neurotransmitorul dopamin sunt afectate de nicotin
i acest lucru poate reprezenta unul din proprietile ce creaz dependen

Toleranta si dependent
Consumul regulat de tutun mentine in creier o concentratie ridicata de nicotina.
Receptorii sai devin din ce in ce mai putin sensibili si nu mai stimuleaza suficient
secretia de dopamina. Fumatorul nu mai simte placerea procurata de primele tigari: se
instaleaza toleranta. Dupa o perioada de abstinenta de cateva ore (noaptea), nivelul de
nicotina scade, iar receptorii nicotinici devin hipersensibili. Ca urmare, actiunea
acetilcolinei depaseste nivelul normal si antreneaza o stare de agitatie si de slabiciune.
Doza urmatoare va stimula de o maniera excesiva receptorii, declansand o descarcare
masiva de dopamina; este fenomenul care explica placerea procurata de prima tigara a
zilei la fumatorii inraiti. Dupa aceasta prima intoxicare, se instaleaza toleranta.
Fumatorul intra in cercul vicios al tabagismului. Placerea resimtita se diminueaza, iar
pentru a-si gasi echilibrul, dependentul trebuie sa consume drogul din nou.