4152017 Omul caro espinge pe Dumnezeu se face po sine rsusi cumnazeu, Doobie, nul nemilos tian (nd despre un mode cunoscut avert taxa Omul care il respinge pe Dumnezeu se face pe sine insusi dumnezeu. De obicei, unul nemilos si tiranic (ganduri despre un medic cunoscut si ,avortul terapeutic”) De: 1 STIRI,SOCIAL | Publleat: Miercur, 08 aprile 2017, 13:45 / Actualzat: Mercur 05 aprile 2017, 13:51 1 ‘n ciuda titlului bombastic n-am de gand sa scriu vreun lucru savant, ci doar sa incadrez in text 0 concluzie trasa dupa nenumarate experiente cu cei care-si spun ,atei”: ateism, de fapt, nu exista; exista respingerea gi renegarea Creatorului in favoarea venerarii creatiei, insofita, adesea, de erijarea omului ateu” intr-un mic dumnezeu care, cel mai adesea, sfarseste prin a deveni un tiran. Doctorita Monica Pop, sefa de la Spitalul de Ochi din Bucuresti, nu face exceptie de la regu, O veche ne-prietena a Biserici, dr. Pop s-a gassit, ironic gi paradoxal, in situatia de a prelua din vocabularul si din atributile acesteia atunci cand a decretat, la 0 recenta emisiune TV, ca ye pacat” sa fie lasafi sa vina pe lume copii care se vor naste cu dizabilitati sau copiii ai caror parinti nu sunt pregatiti s-i primeasca. Alexandra pe tema asta, dupa ce a fost invitata in platou impreuna cu deputatul Daniel Gheorghe, actor de nevoie in drama ,Utimii liberali sting lumina in PNL", si cu lonut Mavrichi, ginerele parintelui .nézdravan" ARTICOLE, Nicolae Tanase de la Valea Plopului RELATIONATE Eu nu m-am uitat la emisiune, dar nici nu e nevoie. Ca tata de copil cu handicap (dizabilitate inseamna ALTCEVA, dizabilitatea poate fi urmarea unui handicap, dar exista handicapuri care nu i produc dizabilitati) am auzit acest discurs de nenumarate ori si mereu Ia fel, inflorit cu aceleagi poncife si rostit pe acelasi ton osciland intre compatimitor si agresiv. Fie ni se explicd de ce avortarea unui copil suferind este un act ,de mila”, fie se aduce in discutie ,impactul negativ’ pe care bietul omulet transformat in cifre de vreun nenorocit de contabil Lar cauza bugetului care trebuie musai directionat spre un bine public” mereu confuz si morganatic, concluzia e aceeasi: e pacat sd se nasca — iar merg chiar mai departe: e pacat s& nu-I omori chiar i dupa ce s-a ndscut. De Ia indltimea pozitiei sale de medic cunoscut si de manager, Monica Pop NU ,,pune in " discutie” si nici macar nu ,,are opinii”, Ea da verdicte si aplica stampile morale care vor fi | transformate automat in judecati de valoare in mintile multor viitori parinti. Cazul clasic de formator de opinie — sau, mai degraba, de-formator de opinie. De-a lungul celor aproape 15 ani de cdnd sunt implicat in migcarea pro-viala am scris nenuméarate materiale despre acest act numit ,avort terapeutic” (un oximoron!) si despre faptul ca in Romania se poate apela la el practic oricand pe durata sarcinii si cam pentru orice. Nu cred in simple negiijene sau scpari ale legii; sunt absolut convins ca este o politica de stat, o modalitale de ane conditiona cu scopul de a fi mutati intr-un soi de disposable heroes’ ai unui razboi atat de bine pus la punct incat nici macar nu stim ca exist — rzbolul contra oamenilor cu handicap. ‘Am aratat (ultima data intr-o emisiune la Radio Maria) si care sunt similitudinile intre depistajul sistematic al defectelor genetice, practicat de autoritalile sanitare in vederea eliminarii copilutui, gi , programul nazist de eutanasiere Chiar daca dupa Razboi eugenie a devenit un cuvant dios lumii medicale, ea nu doar cd nu a disparut, dar se practica azi pe scara larga peste tot, nu4182017 Omul caro respinge pe Dumnazau so face pe sino sui dunazeu, Doobie, und nomilos strani (dur despre un medic cunoscut savor tra doar in Romania, Numai ca se numeste, orwellian, terapie. Serios acum — afi auzit de vreun bolnay care sa fi fost \decat dupa ce a fost facut bucati gi dat la incinerator? Cautarea obsesiva a perfectiunii si aderenta la etica utiltarista, deci, nu mai sunt apanajul unei ideologi totalitare: au devenit mainstream azi, le practicam chiar noi, .democrati, ne-au intrat in sange. are nu noi suntem educafi sa urmarim obtinerea maximumului de fericire — inteleasa musai ca bunastare economic si materiala — cu minimum de suferinta? Nu noi suntem cei care ne regasim in cuvintele lui John Stuart Mill, ,The end justify the means’, adica valoarea morala a unei actiuni este determinata de rezultatul sau? Nu noi agream cuvintele lui Henry Aiken, .Pretentile asupra dreptului la supravietuire biologica depind in intregime de capacitatea pe care 0 are individul in chestiune de a-si construi o viafé umand, Cea ce inseamna cd, in situatile in care nu exist posibilitatea unei apropieri de o viata cu adevarat umana, dreptul la existenta biologica sau fizica isi pierde ratiunea de a fi gi, ca atare, acea miloasa suprimare a vietii este acceptabila sau poate chiar obligatorie"? Ca cei mai multi se vor privi nevinovati si vor jura c& n-au auzit niciodata de Mill sau Aiken nu are chiar nicio important. Cum soriam mai sus, rézboiul perfect este cel despre care nici nu stii c& exista gi cd esti implicat in el chiar tu. jiata alaturi de un copil cu handicap nu e nici pe departe atat de rea gi tristé pe cum spun unii, iar tehnologia si medicina au avansat atat de mult incat usureazé enorm recuperarea sau suplinirea unui handicap. lata doua idei care permeaza greu, desi sunt perfect valide. In schimb ,prinde” un cligeu absurd si mincinos, acela ca un copil ar prefera sé moara decat s4 se nasca cu handicap — 0 jalnica incercare de a eluda reponsabilitatea morala ce ne revine. In urma cu cétiva ani am avut o interventie personala intr-un proces in care asociatia pe care o conduc, PRO VITA Bucuresti, a sprijnit-o ca terta parte pe o doamna ginecolog de la Timisoara, acuzata de paint unui copil cu Sindrom Down ca nu i-a informat cu privire la riscul ca acest copil sa se nasca astfel. Un proces mizerabil de la primul si pandi la ultimul moment; mi-i si imaginez, peste ani, pe cei doi spunandui-i copilului ,ne-am judecat cu medioul pentru c& nu a sesizat la timp ca esti un nenorocit de rebut” Intr-un final, medicul a fost absolvit de vina gi achitat. In ziua sentintei definitive, Olimpia Oprea ~ acesta este numele doamnei- m-a contactat si mi-a spus ca s-a decis s& nu mai faca avorturi niciodata. Desi nu iam cerut si nici conditionat in vreun fel sprijinul, medicul si mama din ea au invins sistemul, scoala finalizata ou un juramant al lui Hipocrate ciuntit, obisnuinta practic si susotelle colegilor care, a acea vreme, incd fi vedeau pe ginecologii care refuzau 8 facd avorturi ca ,pocait” (ce rusine si ce palma pe obrazul ortodocsilor din aceasta fara)! Nu pot reproduce dialogul telefonic pe care am avut cu d-na Oprea in acea zi, dar am convingerea cd si dacé acesta ar fi fost singurul lucru pe care Las fi realzat in acesti ani, munca mea nu a fost in zadar. Interventia pe care am avut-o in fata completului privea modul dezastruos cum atitudinea noastré fata de copii nenscufi care au un handicap se reflecta in atitudinea fata de persoanele nascute cu handicap. Indiferent cat am incerca sé fie altfel, intelectul respinge judecaitle schizofrenice: stim ca si inainte de nastere si dupa aceea omul este unul si acelasi. Deci, atunci cand auziti ca unii din acesti .mai mici frati ai nostri” cu handicap au o viata mizerabild, c& sunt discriminati si dusmaniti incepand de la nastere, sa stiti c& si noi le-o facem astfel, indirect, considerandu:i vinovati s-au nscut. La fel ca Monica Pop, lepadand haina fir omenesti pacatoase, dar nézuind cétre Dumnezeu cu care ne- am imbrécat la botez, ne asumém rolul de jalnic demiurg intr-o lume céreia, paradoxal, de atatea ,Stele polare” ale moralei, is-a defectat complet busola. Jerome Lejeune, descoperitorul trisomiei si al boli Down, spunea ca dacé 10% din eforturile si banii orientati cétre depistarea si avortarea copillor cu Down ar fifolositi la cercetarea stiintificd, viata acestor oameni ar fi infinit mai bund Selectivi cum suntem, uitém brusc de acribia contabilé de care vorbeam mai sus si preferam sa ne ingrozim de orice suferinta, refuzndu-o pe ea $irolul sau reparator in istoria mAntuiri, repetandu-ne, cum spunea Sf. Filaret al New York- Ulu, trdieste, cu orice pret, cét mai bine si cét mai mult, c&ci dincolo de viata aceasta nu mai este nimic. De aici gi pana la tiranie nu mai este decat un singur pas. hpshwwa actvonows esti socialOmut-cao:-respinge-pe-Dumnezeu-se-face-pe-sine-insus-dumnazeu-De-cbicl-unu-nemios-s-tranic-ganduri-despr.. 22