1.

Schema ramurilor Psihologiei

Psihologia Varstei Studiaza legitatile dezvoltarii si evolutiei particularitatilor

individuale si de varsta ale omului.

Psihologia Diferentiala Se preocupa de depistarea si descrierea diferentelor ale oamenilor.

Fizice (varsta, sex, etc.), mentale (inteligenta, aptitudini, character).

Psihologia Studiaza modalitatie de organizare eficienta a proceselor

Pedagogica educationale.

Psihologia Examineaza manifestarile psihice ale maselor, grupurilor sociale,

Sociala colectivelor.

Psihologia Studiaza insusirea si respectarea de catre om a normelor juridice de

Juridica conduita in societate. Psihologia infractorilor, criminalilor.

Psihologia Inclusiv patopsihologia, psihoterapia. Se ocupa cu analiza abaterilor

Clinica produse in psihicul si conduita omului bolnav.

Psihologia Studiaza bazele psihologice ale activitatii muncii. Motivatia fata de

Muncii act.

Psihologia Studiaza psihologia comportamentului uman in procesul actului,

Artei indreptate spre crearea operelor de arta.

Psihologia Studiaza bazele psihologice ale pregatirii sportivilor, legitatile de

Sportului formare, calitatile morale si relative, necesare pentru obtinerea
succesului in competitiile sportive.
Psihologia Investigheaza psihologia si conduita in timpul serviciului military si
Militara in situatii de lupta.

Psihologia Examinseaza psihologia omului in conditii de aflare in spatiu.

Cosmica

Schema metodelor de cercetare in Psihologie

Observarea - extrospectiva; - introspective;- studiu de caz
Convorbirea - interviul; - chestionar;
Experimentul - de laborator; - naturale;
Testarea - de inteligenta; - de personalitate; -
aptitudini; - capacitate;
 Metoda biografica - biografia unei personae;
Metoda analizei prod. - analiza desenelor elevilor, persoanelor;

Literatura: conspect.
3. Referat:Inconstientul

Un iceberg poate servi ca o metafor util pentru a nelege mintea incontient,

relaia sa cu mintea contient i modul n care cele dou pri ale minii noastre pot
lucra mai bine mpreun.

Numai un mic procent al icebergului este vizibil deasupra apei. n acest fel, icebergul
este ca mintea. Mintea contient este ceea ce observm deasupra apei, n timp ce
mintea incontient, partea mai mare i mai puternic, care rmne nevzuta n ap.

Mintea incontient deine toate amintirile, sentimentele i gndurile care sunt n afara
contientizrii i sunt, prin definiie, incontient. Este, de asemenea, numit i
subcontient i este cunoscut ca mintea care viseaz sau mintea profund.

Avnd atribute diferite fa de mintea contient, mintea incontient are

responsabilitatea de a menine corpul n stare de rulare, el exprimndu-se prin corp aa
cum mintea incontient se exprim prin cuvinte, limbaj. Incontientul are memoria
fiecrui eveniment care l-am experimentat vreodat, este sursa i depozitul emoiilor
noastre, i este considerat de multe ori conexiunea noastr cu Spiritul, cu ceea ce se
afl mai presus de noi.

Nici un model al felului n care funcioneaz mintea nu contest puterea imens, care
exist sub suprafaa apei, baza icebergului. Aadar, mintea contient este susinut
constant de resurse incontiente. Gndete-te la toate lucrurile pe care tii cum s le
faci, ns fr a le contientiza fiecare pas. Dac eti la volan, vei folosi peste 30 de
abiliti specifice fr a fi contient de ele. Acestea sunt abiliti, deprinderi, iar
formarea lor presupune un proces, care necesit anumii pai de execuie i apoi
exersare. n acest sens, evoluia noastr nseamn nvare. Dup suficient exersare
ele devin procese incontiente, abiliti, capaciti, deprinderi. Acestea toate sunt
resursele noastre i ele se afl n incontient. n acest fel ele sunt rezervorul i
constituie baza icebergului, acea parte pe care se sprijin mintea contient.

Aceste resurse nvate care opereaz sub suprafaa minii contiente, sunt resurse
naturale, existente deja acolo, precum nite programe nnscute necesare vieii. De la
procesele biologice cele mai automate i pn la cele mai complexe abiliti pe care le
putem dezvolta n via. Aceste abiliti complexe reprezentnd felul n care
programele simple, nnscute se mbin ntr-un proces, iar acest proces exersat i
nvat consolideaz capaciti mai complexe. Acestea suficient exersate trec n zona
incontient de unde vor ajuta la formarea altora chiar i mai complexe. De aceea
omul poate evolua i explora infinit potenialul su. Incontientul fiind iniial doar
sursa vieii, iar apoi i resursa evoluiei sale. Aadar, pe aceeai baz comun toi
oamenii pot construi aceleai capaciti, cu aceeai uurin.

Mintea incontient reglementeaz toate sistemele organismului i le menine n

armonie cu toate celelalte. Acesta controleaz ritmul cardiac, tensiunea arterial,
digestia, sistemul endocrin i sistemul nervos, pentru a numi doar cteva misiunii ale
incontientului naturale i automate.

Mintea contient, ca parte a icebergului de deasupra apei, este o mic parte din
ntreaga noastr fiin. Mintea contient este ceea ce ne gndim de obicei cnd
spunem mintea mea. Este asociat cu gndirea, analiza, raionalizarea,
direcionarea. Mintea contient este cea care decide, care ne direcioneaz i cea care
d sens vieii noastre, ea fiind cea care sorteaz i filtreaz percepiile noastre,
deoarece n mintea contient nu ncap toate informa iile din mediu n acelai timp,
focusul ei este limitat la numai apte bii de informaii, plus sau minus dou, care pot
fi captate n contient la un moment dat. Restul multitudinii de informaii percepute
din mediu trec n incontient, sub ap.

Tot ceea ce gndim, simim sau percepem acum mpreun cu toate amintirile
noastre rmn n incontient, pn cand toate acestea nu se dovedesc a fi necesare s
le accesm.

Imaginaia ; ntre zona de suprafa a iceberg-ului i cea din ap se afl imaginaia.

Aceasta este un mediu de comunicare n ambele sensuri ntre mintea con tient i cea
incontient. Ea funcioneaz ca membrana prin care procesele trec din mintea
incontient i intr n cea contient ea func ionnd i n sens invers. Mintea
contient trimite sugestii despre ceea ce vrea prin imaginaie n incontient. Acesta
imagineaz scopul nostru, i puterea incontientului acceseaz resursele potrivite,
astfel nct acele obiective s se materializeze..

Sugestiile pot fi cuvinte, sentimente dar mai ales imagini. Sportivii utilizeaz n mod
obinuit imagini pentru a repeta mental modul n care doresc s finalizeze cu succes
un joc n faa concurenei, iar studiile atest c aceast form de imaginaie
mbuntete performana. Sportivii neputnd fi deocamdat amendai pentru dopaj
imaginativ.

Cu toate acestea, mintea incontient folosete imaginaia pentru a comunica cu

mintea contient mult mai des dect invers. Noi idei, sclipiri, inspiraii, chiar vise i
intuiii provin de la incontient ctre mintea contient prin intermediul imaginaiei.
Din pcate, cultura ne-a descurajat s utilizm acest potenial, lipsind de credibilitate
informaiile ce in de un domeniu att de neobservabil i implicit controversat. E doar
imaginaia a este o nchipuire, eti probabil nesntos dac ajungi s comunici
realmente cu mintea ta profund.

Sub Iceberg Comunicarea

Pstrnd metafora iceberg-ului, se poate spune c fiecare dintre noi poate fi

reprezentat ca un astfel de iceberg, cu cea mai valoroas parte din noi scufundat,
nevazut. i exist un loc n adncimile oceanului unde toate aceste iceberguri se
ntlnesc i sunt mpreun, un loc n incontient unde ne conectm cu toi ceilali.
Unde graniele propriului Eu sunt depite n universalitatea apei marelui ocean.

Psihologul Carl Jung a numit acest trm incontientul colectiv. Aceasta este zona
din minte unde ntreaga omenire are stocat toat experiena, i de unde ne bazm pe
energiile arhetipale i simbolurile care sunt comune pentru noi toi, amintirile de
via din trecut sunt extrase de la acest nivel al incontientului.

Incontientul Resursele Schimbrii

M. Erickson prefer s foloseasc pentru prezentarea concepiei sale privind

incontientul nu att expunerile teoretice, ct imaginile i metaforele. n relaia sa cu
pacientul el se adresa la fel de uor incontientului ca i contientului, utiliznd pentru
primul metafore precum mare magazin n care gseti tot ceea ce ai nevoie,
rezervor de experiene, de nelepciune etc.

Pentru Erickson, incontientul este locul n care subiectul poate gsi, cu ajutorul
contextual al terapeutului, soluia la problemele sale, soluii neutilizate din cauza
limitelor determinate de experienele contiente ale clientului. Contiina este
programat s se adapteze la finaliti externe individului, care rezult dintr-un
consens i sunt expresia unei experiene. Aceast experien limiteaz considerabil
capacitile individului cnd acesta se confrunt cu o problem. Spre deosebire de
ceea ce se ntmpl n contient; n incontient capacitile individului rmn intacte,
neexplorate i neexploatate. De aceea M. Erickson prezenta schimbarea terapeutic ca
un proces de depire a limitelor contiente, ca pe o extensie a ceea ce clientul tie
deja.

Funcia principal a incontientului este aceea de a proteja persoana. El alege, spune

Erickson, cea mai bun soluie pentru client, chiar dac acest fapt nu este totdeauna
evident sau comprehensibil pentru acesta din urm. Simptomul nsui a fost o astfel de
soluie care, ntre timp, trebuie depit ntruct schimbrile externe i interne creeaz
nevoia stabilirii echilibrului la un alt nivel.
n aceast perspectiv incontientul reprezint locul unde se afl resursele schimbrii,
iar aliana cu el asigur succesul transformrii noastre.

Literatura: literaturea de specialitate, internet.

A P T I T U D I N I
C H E S T I O N A R
P E R S O N A L I T A T E
P S I H O M E T R I C E
O B S E R V A R E
I N T E L I G E N T A
Ededd7 B I O G R A F I E
B I O G R A F I C A
C O N V O R B I R E
E X T R O S P E C T I V A

1.Insusire psihica individuala care conditioneaza ideplinirea in bune conditii a unei

munci? -APTITUDINI 2.Lista cu intrebari alcatuite cu scopul de a obtine informatii,
pe baza raspunsurilor date, informatii asupra unei personae sau probleme?
-CHESTIONAR 3.Cea ce este characteristic fiecarei personae si o distinge ca
individualitate? PERSONALITATE 4.Modalitate de masurare a capacitatilor psihice
ale individului in vederea stabilizarii prezentei sau absentei lor mai ales a nivelului si
gradului de dezvoltare? METODA PSIHOMETRICA 5.Cercetare, supraveghere,
executata asupra inamicului si a obiectelor lui cu ochiul liber sau cu aparate optice?
-OBSERVAREA 6.Capacitate de a intelege usor si bine, de a sesiza ce este essential
de a rezolva probleme noi pe baza aexperientei accumulate anterior? -INTELIGENTA
7.Scriere in care se expune/comenteaza viata unei persoane? BIOGRAFIE
8.Strangerea de informatii despre principalele avenimente traite de individ in existenta
sa, despre relatiile si semnificatia lor in vederea cunoasterii istoriei personale a
subiectului? METODA BIOGRAFICA 9.Discutie premeditata, angajata intre
cercetator/psiholog si subiectul investigat, presupunand relatia directa dintre de tipul
fata in fata dar si sinceritate deplina a subiectului? -CONVORBIRE 10.Observarea
trairilor psihice altor persoane? EXTROSPECTIVA

2. Rebus la tema: ''Metode de cercetare in Psiologie''

P
S
I
H

G
I
E
1.Insusire psihica individuala care conditioneaza ideplinirea in bune conditii a unei munci? 2.Lista cu
intrebari alcatuite cu scopul de a obtine informatii, pe baza raspunsurilor date, informatii asupra unei
personae sau probleme? 3.Cea ce este characteristic fiecarei personae si o distinge ca individualitate?
4. Modalitate de masurare a capacitatilor psihice ale individului in vederea stabilizarii prezentei sau
absentei lor mai ales a nivelului si gradului de dezvoltare? 5.Cercetare, supraveghere, executata asupra
inamicului si a obiectelor lui cu ochiul liber sau cu aparate optice? 6.Capacitate de a intelege usor si
bine, de a sesiza ce este essential de a rezolva probleme noi pe baza aexperientei accumulate anterior?
7.Scriere in care se expune/comenteaza viata unei persoane? 8.Strangerea de informatii despre
principalele avenimente traite de individ in existenta sa, despre relatiile si semnificatia lor in vederea
cunoasterii istoriei personale a subiectului? 9.Discutie premeditata, angajat intre cercetator/psiholog si
 subiectul investigat, presupunand relatia directa dintre de tipul fata in fata dar si sinceritate deplina a
subiectului? 10.Observarea trairilorpsihice altor persoane?

Literatura: conspect, internet.

4. Schema. Tema: Perceptia si senzatiile.

Senzatiile Proces psihic elementar, care consta in reflectarea insusirilor separate
ale obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare atunci cand acstea actioneaza
asupra organelor de simt. Senzatiile sunt sursa a cunoasterii lumii inconjuratoare.

Senzatia

Introreceptive Exterioreceptive Proprioreceptive

Apar prin Apar datorita Receptorii plasati in
intermediul receptorilor plasati in muschi si tendoane,
receptorilor plasati interiorul corpului. Ne legamente. Ne
in interiorul informeaza despre informeaza despre
corpului, in insusirile obiectelor pozitia si deplasarea
organelle interne. din jurul nostr. corpului in spatiu.
(Vizuale, culori,
(Foamea, sete, olfactive, tactile,
greata, greutate la temperature, presiune,
stomac.) durere.)

Proprietatile senzatiilor. Legitatilee senzatiilor.

-Calitative (ce fel de senzatie? Ce reflecta?). -Adaptarea snzatiilor (obisnuirea cu
senzatia data).
-Intensitate (miros, gust, mai putin/mult -Interactiunea senzatiilor.
pronuntat).
-Topognozia; -Compensarea senzatiilor.
-Ton afectiv (senzatiile placute/neplacute,
sunetele calmnte).

Perceptia Proces psihic cognitive, sensorial, care reflecta obiectele si fenomnele in

integritatea proprietetilor lor, in urma actiunii acestor asupra organelor de simt.

Perceptia
Spatiului Timpului Miscarii Vizuala,
-Perceptia -Succesiunea Perceptia directiei auditiva,
distantei, evenimentelor in miscarii, a traseului gustativa,
volumului timp si a duratei si a schimbarii
reliefului si a
olfactiva,
intervalului de pozitiei obiectelor
formei pozitiei timp. in spatiu. tactila,
obiectului in combinata.
spatiu.

Proprietatile perceptiei
Literatura: conspect.
5. Referat: Tulburarile
Cu siguran vi s-a ntmplat uneori s spunei c ai fost neatent n momentul n care
ai folosit un cuvnt n locul altuia, s nu v amintii numele unei persoane sau data
unui eveniment. Nu v ngrijorai, este un fenomen care nu are nicio legtur cu bolile
psihice i care poate afecta orice persoan sntoas i normal care poate comite o
greeal n timp ce vorbete, n timp ce scrie, n timp ce ascult sau citete. Este de fapt
un lapsus, definit ca incapacitatea momentan a cuiva de a-i aduce aminte de un lucru
tiut. De aici i pn la ceea ce specialitii numesc boli de memorie este o cale lung.

Tulburarile memoriei sunt pierderi ale memoriei mai mult sau mai putin importante care
intervin in situatii precise. Tulburarile concentrarii functioneaza dupa un proces
echivalent cu cel al pierderii memoriei. Clasicele tulburari ale memoriei sunt dificultati
care intervin in procesul de evocare a amintirilor. Fie ca sunt importante sau nu,
persoana se confrunta cu un fel de alb, de absenta care face ca sa nu poata sa-si
aminteasca ceva foarte recent sau din contra ceva foarte indepartat. Tulburarile frecvente
de concentrare se produc in acest caz si-l impiedica sa se fixeze asupra ideilor.

Suntem in prezenta unei cautari a protectiei din partea Inconstientului nostru. De fapt,
aceste tulburari ale memoriei apar, in general, atunci cand traversam perioade grele,
incarcate. Suntem contrariati, surmenati de griji sau nelinisti, traversam o faza depresiva,
perioade dificile in care spiritul si constientul sunt solicitate la maxim si din toate partile.
Aceasta multime de lucruri de gerat, aceste solicitari nesfarsite si multiple, fac ca
gestiunea lumii exterioare sa fie dificila, mai mult chiar periculoasa pentru constientul
nostru. Vizitiul este prea solicitat din toate partile, intersectiile aparute in drum sunt prea
complicate si fara indicatii si directii majore. Toate drumurile sunt importante si nu mai
stie pe care sa-l aleaga. Risca sa faca un accident. Constientul risca sa explodeze. Atunci,
Maestrul Interior elibereaza, taie, diminueaza numarul elementelor la care constientul ar
putea avea acces in acelasi timp, cam tot asa cum se intampla in procesul numit automat
pe care-l intalnim la epileptici. Protejeaza astfel constientul, evitand supraincarcarea,
saturarea care l-ar fi facut sa explodeze ca un sistem informatic. Elementele accesibile
nu mai sunt decat elemente de baza, de moment astfel incat sa nu mai hraneasca agitatia
interioara. Menajul continua in adancime, la nivelul inconstientului.
Acesta ne permite sa intelegem de ce, din toate vremurile, cel mai bun remediu este
odihna, destinderea, relaxarea. Si ca prin minune atunci revine memoria. De altfel, se
pare ca si in medicina moderna, remediul suveran al amneziei si al altor tulburari ale
memoriei mai mult sau mai putin grave, este linistirea, odihna si o anumita izolare fata
de agitatia lumii. Constientul poate astfel incetul cu incetul sa reinvete sa gereze
informatiile sau sa le accepte in cazul unui traumatism moral.

In cazul amneziei partiale, aceasta poate avea legatura cu o perioada exacta din viata
persoanei. Apropiata sau indepartata, aceasta perioada este, in general, un moment
dureros sau un traumatism pe care persoana l-a suferit si pe care-l ascunde inconstient
pentru a se proteja de suferinta asociata amintirii. Perioada a copilariei, doliu, violenta
suferita sau traita, sunt sterse din memorie dar uneori continua sa actioneze in subteran.
Uneori este necesara eliminarea acestor amintiri emotionale, utilizand tehnici
corespunzatoare.

Dar cea mai mare parte dintre noi se confrunta cu tulburari usoare ale memoriei care
sunt semnul clar al unei saturari a constientului. Fara indoiala suntem preocupati,
contrariati, surmenati, supraincarcati de idei, de indoieli de temeri. Maestrul Interior ne
trimite un mesaj foarte clar cerandu-ne sa-l eliberam, sa scadem putin presiunea, sa
mergem la esential. Daca nu, se va ocupa el de aceasta situatie. Noi vom avea mai greu
acces la memoria noastra si in acelasi timp vom avea dificultati de concentrare. De fapt
tulburarile de concentrare sunt intotdeauna asociate cu cele de memorie, scopul lor fiind
acela de a evita sa ne fixam prea mult asupra ideilor.

Bolile de memorie reprezint cauzele de demen ale persoanelor de vrsta a treia, fiind
boli degenerative ale sistemului nervos central. Pentru muli oameni, tulburrile de
memorie devin suprtoare pe msur ce mbtrnesc. Aproximativ 40% din persoanele
de peste 65 de ani prezint alterri de memorie. Cele mai frecvente boli de memorie ale
vrstei a treia sunt deficitul cognitiv lejer, demena Alzheimer, demena vascular,
demena mixt, demena ponto-temporal i Parkinson.

Din simptomatologia bolilor de memorie se pot meniona: pierderea memoriei care

afecteaz viaa de zi cu zi (uitarea cuvintelor uzuale), probleme de limbaj (nlocuirea
unor cuvinte cu substitute neadecvate), dezorientare n timp i spaiu, judecat redus
(haine groase ntr-o zi torid), alterarea gndirii abstracte (nenelegerea semnificaiei
zilei de natere), probleme cu plasarea obiectelor n locurile adecvate, schimbri de
atitudine i comportament (treceri rapide de la calm la furie), dificulti n realizarea
sarcinilor familiale, schimbri ale personalitii (pot deveni suspicioi, apatici) i
pierderea iniiativei (apare o pasivitate accentuat).
n etiologia bolilor de memorie sunt implicai att factori genetici, ct i factori de
mediu. n privina factorilor genetici ce au un rol determinant n apariia bolii de
memorie, s-a constatat c rudele de gradul nti ale persoanelor ce sufer de o boal de
memorie au un risc crescut de mbolnvire.

Referitor la factorii de mediu, trebuie amintite infeciile virale, alimentaia i condiiile

de stres, care au o contribuie important la apariia bolii de memorie. Pe de alt parte, o
diet bogat n lipide crete, n general, riscul de a face boala. Unii acizi grai din
alimente se asociaz cu prezena tulburrilor cognitive la vrstnici, n timp ce alii (cum
sunt, de exemplu, cei din uleiurile de pete) au un rol protector. Condiiile de stres
determin instalarea depresiilor, depresia netratat constituind un factor major de risc al
deficitului cognitiv lejer i al bolilor de memorie.

Concluzia unui studiu realizat de o echip de cercettori americani este c exerciiile

mentale au efect benefic pe termen lung asupra memoriei persoanelor n vrst,
indiferent de momentul n care ncep s fie fcute.
Persoanele care au efectuat aceste exerciii au indicat c i dup cinci ani de la
experiment simeau nc beneficiile acestuia, avnd mai puine dificulti n rezolvarea
sarcinilor cotidiene, de la memorarea unui numr de telefon la calcule mentale.

Alt studiu efectuat de cercettorii americani a dus la concluzia c exerciiile pentru

memorie i pentru reducerea stresului, combinate cu o diet sntoas i micare,
mbuntesc memoria la persoanele n vrst. Dup cele 14 zile de cercetare, timp n
care subiecii au mncat de cinci ori pe zi alimente bogate n grsimi omega 3, din pete
i ulei de msline, carbohidrai din fin integral i antioxidani, au fcut plimbri
lungi, exerciii fizice i de relaxare, medicii au descoperit o cretere a metabolismului
creierului cu mbuntirea funciilor sale.
Literatura: literature de specialitate.
6. Schema tulburarilor memoriei.

-Traumatisme; -Manie; -Stari

-Demente; -Psihopatii; confuzinale;
Tulburarile -Oligofrenii; -Paranoia; -Demente;
emoriei -Toxicomanii; -Toxicomanii; -Epilepsie;
-Boli organice; -Psihogenii -Psihoze
mentism reactive;

Hipomnezie Hipermnezie Amnezie

Cantitati
v

Tulburari ale Tulburari de

Calitativ sintezei mnestice memorare
imedite

-Schizofrenie;
-Delir cronic; Pseudoreminscenta
Criptomnezie
-Demente;
-Manie;

-Sindrom
Korsokov
-Surmenaj; Falsa Confabulatie -Stari confuzi-
-Manie; recunoastere onale
-Schizofrenie; -Demente
-Epilepsie

-Epilepsie Iluzia de -Dementa

-Schizofre-nie Ecmnezia senila
-Manie
nerecunoastere
-Stari
confuzionale
-Surmenaj
Anecforia -Stari
-Schizofrenie; Paramnezia de predementiale
-Stari reduplicare
confuzionale; -Dementa
Literatura: Proiect online.
7.Descrieti 6 7 jocuri pentru dezvoltarea
memoriei.
Tineri sau btrni, ne dm cu toii seama c memoria ne prsete uneori. Unele eroriale
memorie sunt simple i uor de remediat (de exemplu, atunci cnd vorbim despre
osituaie n care este implicat un prieten a crui nume nu ni-l reamintim), pe cnd alte
erori suntmai complexe putnd crea probleme serioase (lipsa reamintirii informaiilor
nvate poatensemna uneori ratarea unui examen).

Exist ns o serie de factori a cror manipulare permite o mai bun i eficientmemorare:

atenia i interesul, organizarea materialului de memorat i exersarea.Activitile
prezentate n continuare permit exersarea capacitilor mnezice fiindtotodat mini-
experimente care ofer o imagine mai exact despre particularitile sistemuluimnezic, n
general i ale copiilor cu care lucrai, n special.

Aceste activiti pot fi cu succes puncte de plecare pentru nvarea unor strategii noi,mai
eficiente de nvare. Contientiznd limitele simplei memorizri elevii vor fi maimotivai
s adopte strategii eficiente de studiu.De asemenea, aceste activiti permit monitorizarea
i evaluarea capacitilor mnezice,crend o mai bun cunoatere personal, cu rol reglator
asupra activitilor viitoare.

1.1. JOC DE CONCENTRARE A MEMORIEI

Pentru acest joc utilizam obiecte cu care persoana este familiarizata. De exemplu: jucarii,
rechizite.

1.Facei o list cu toate obiectele;

2. Aezai obiectele pe o mas, pe o arie mic pentru a putea fi acoperite cu o fade
mas.
3. Specificai cantitatea de timp pe care persoanele care se joaca o pot utiliza pentru a
studia obiectele.
4. Alocai persoanelor timp s studieze aceste obiecte, iar apoi acoperii-le.
5. Cerei persoanelor s scrie sau s spun numele tuturor obiectelor pe care i le
potreaminti.
6. Pe msur ce abilitile persoanei cresc crete numrul de obiecte.

1.2. ACUM L VEZI, ACUM NU-L VEZI

Pentru acest joc utilizam: Tav, 10 20 de obiecte micue (ca radiera, creionul,
bile, etc.), o bucat depnz, hrtie i creioane pentru a scrie ce-i amintesc.

1. Luai o tav mai mare (o tav de servit cafea este foarte bun)

2. Punei 10 20 de obiecte pe tav i apoi acoperii-le cu o bucat de pnz.

3. Spunei-le participanilor c avei un numr de obiecte pe tav i c dorii ca eis-i
aminteasc ct mai multe posibil. De asemenea, precizai elevilor c ei au doar unminut
pentru a privi obiectele.
4. Apoi, descoperii obiectele i pornii cronometrul. Dup un minut acoperiiobiectele la
loc.
5. Cerei elevilor s scrie toi itemii pe care i pot aminti. Cei care-i amintesc ctmai
muli itemi sunt declarai ctigtori.
6. Exist itemi care au fost uitai de ctre toi elevii? Putei s-i nvai pe copiitehnici de
memorare i s repetai experimentul.

1.3. AM FOST LA PIA

1.Primul juctor ncepe s spun o list. De exemplu, "Am fost la pia i amcumprat
cpuni", al doilea spune "Am fost la pia i am cumprat cpuni i jambon", etc.
2. Jocul continu cu memorarea ntregii liste i redarea ei fr a uita formulaintroductiv.
3. Primul care greete primete o pedeaps hazlie.
4. Fiecare participant poate aduga la list orice obiect dorete.

1.4. JOCUL MARTORILOR

1.Fr a-i anuna pe elevi plnuii cu cineva (un profesor sau un elev) s vin la voin
clas. S-i spunem acestei persoane persoana X. X va face n clas cteva lucruri cumar
fi:

-Schimb ora pe ceas ;

-Ia o carte i o pune n geant ;
-terge tabla ;
-nchide fereastra ;
-Vorbete cu cineva ;
2.nainte ca X s vin n clas toi elevii lucreaz sau citesc n bncile lor. Cnd Xintr n
clas foarte muli elevi vor fi curioi s vad ce face.
3. Dup ce X prsete clasa, cerei elevilor s scrie toate lucrurile care s-auntmplat.
(putei face aceasta imediat dup ce a plecat X sau mai trziu).
4. Odat ce fiecare a terminat de scris, discutai despre ceea ce-i amintesc i ceeace nu-i
amintesc.
5. e detalii pot reproduce? Cu ce era mbrcat X? Ct a stat n camer? Ce carte aluat? Cu
cine a vorbit? Ce i-a spus?
6. Putei folosi chiar i ntrebri sugestive pentru a influena memoria. De exemplu,dac
X nu avea plrie putei ntreba: Ce culoare avea plria lui X?
7. Discutai rezultatele obinute i importana acestui tip de memorie.

1.5. POVESTEA

Pentru acest joc utilizam : hartie si creion, iar optional un cronometru.

1. Copiilor li se va prezenta o foaie pe care se afl desenate 20 de obiecte. Ei vor trebui s

le priveasc timp de 2 minute i s ncerce s memoreze ct mai multe.
2. Solicitai-i ca atunci cnd privesc imaginile, s ncerce s creeze o poveste cares
cuprind toate obiectele prezentate.
3. Cerei-le s-i imagineze povestea ncercnd s vizualizeze toate obiectele. Nuare
importan dac povestea are logic sau nu.
4. Copiii privesc timp de dou minute imaginile.
5. Apoi se cere elevilor s noteze pe hrtie ct mai multe dintre obiectele pe care le-au
vzut.
6. Cte obiecte ai memorat? Cum vi s-a prut aceast metod?
7. Ce poveste ai alctuit pe baza acestor imagini?
8. Se explic: cnd i spui o poveste i i imaginezi ce se ntmpl, faci mai
multelucruri. Mai nti, legi de-olalt mai multe imagini, deci atunci cnd i aminteti
una i leaminteti pe toate. n al doilea rnd tu i imaginezi un tablou care include toate
acestelucruri diferite, acest tablou te va ajuta s-i aminteti ceva mai trziu. Faptul c
realizezi opoveste nu te ajut s-i aminteti toate obiectele, dar i vei aminti multe dintre
ele i aceastapentru o perioad lung de timp.

1.6. CE ANUME S-A SCHIMBAT?

Ai nevoie de o persoana cu cat mai multe piese vestimentare pe ea si cu cat mai multe
detalii si elemente asimetrice. Aceasta persoana se va aseza in picioare in fata celorlalte
pentru 3 minute, timp in care ceilalti trebuie sa analizeze cat mai in detaliu fiecare aspect
al infatisarii fizice. Dupa ce a expirat timpul, actorul principal va disparea pentru scurt
timp intr-o alta incapere unde va modifica un detaliu subtil la infatisare si se va prezenta
din nou in fata celorlalti. Acestia vor avea ca sarcina sa identifice elementul diferit.
Pentru ca lucrurile sa fie cat mai interesante, iata si cateva modificari pe care le-ar putea
face:
- sa isi puna papucul stang in piciorul drept si pe cel drept in stangul,
- sa isi schimbe coafura,
- sa isi lege esarfa intr-un alt mod,
- sa poarte ceasul sau unul din inele pe cealalta mana,
- sa adauge bretele la pantaloni sau un lantisor la gat etc.

Literatura: internet Articol specializate.

8. 5 jocuri pentru dezvoltarea gandrii.
1. Jocuri de asociere a cuvintelor
ncearc acest joc: deschide dicionarul ntr-o pagin aleatorie i alege un cuvnt. Scrie pe
o foaie toate cuvintele care i vin n minte legat de acest cuvnt. Repet asta cu alte 3-4
cuvinte, apoi ncearc s construieti un catren (strof din 4 versuri), folosind cuvintele
din dicionar.
Este un joc care i ajut nu doar creativitatea, dar te ajut i s te concentrezi asupra unui
singur lucru, ntr-un efort de memorie i dezvoltare a conexiunilor pe care le faci ntre
cuvinte.
2.Creeaz-i n camer un col creativ
Desemneaz n camera ta un spaiu pentru creativitate i exploateaz-l la maximum.
Adaug diverse obiecte ce i se par creative sau au legtur cu pasiunile i hobby-urile
tale. Bileele cu proiecte pentru viitor sau colaje din diverse postere, reviste pe care le poi
personaliza dup cum vrei. Dac i vei face un obicei din a gndi la ceva creativ, de
fiecare dat cnd te gseti n acest loc, mintea ta se va obinui s devin creativ ori de
cte ori ajungi acolo.

2. Pamant, apa, cer.

De fiecare data cand copilul aude cuvantul 'pamant', 'apa' sau 'cer' el trebuie sa spuna
numele unui animal care locuieste in acel mediu. Este interzisa repetitia Cine greseste
iese din joc
Varianta: Cuvintele pot fi centralizate pe o foaie de hartie, (intr-un tabel) sau pe tabla.

3.Litera interzisa.
Alegeti o litera interzisa. Fiecare va trebui sa spuna un cuvant care sa nu contina litera
interzisa. La trei greseli iese din joc.

4.Jocul paclelilor.
La inceput, jocul este condus de educatoare,pentru demonstratie si astfel copiii sa
inteleaga regula. Educatoarea spune propozitii ca: Iepurele este fricos. Iarba este rosie.
Cainele canta. Pisica prinde soricei.. In cazul unei propozitii adevarate, copiii spun
,,adevarat".
Cand propozitia este falsa, copiii spun ,,nu este adevarat" si formuleaza ei corect
propozitia. De ex: ,,Cainele canta." ,,Nu este adevarat. Cainele latra."

5.Jocul literelor.
Fiecare copil are in fata betisoare. La comanda "incepeti" copiii vor forma e masute litere
ale alfabetului (majuscule). Dupa un timp educatoarea spune ,,stop". Copiii inceteaza
jocul. Cel care a format mai multe litere este castigator. (Se poate lucra pe echipe).
Literatura: internet articol specializat.