Sunteți pe pagina 1din 4

Pornind de la textul lui Roland Barthes, Mitul ca sistem semiologic secund, identifica i n mass-

media din Romnia 2 exemple de construcii mitice (de gradul al II-lea): 1 expemplu vizual
[fotografie] si 1 exemplu verbal [articol].

Mitul este un semn global. Substana acestui semn, oricare ar fi natura ei limbaj verbal,
fotografie, pictur, afi, rit, obiect etc. - este redus la o simpl func ie semnificant, la statutul de
limbaj. Mitul este mesaj n cadrul unui sistem de comunicare. Ca tiin formal, mitologia este un
fragment din acea vast tiin a semnelor postulat de Saussure sub numele de semiologie; ca
tiin istoric, ea aparine semiologiei.1
Barthes definete mitul ca fiind un sistem semiologic secund, deoarece el se formeaz pe
baza unui sistem semiologic primar, pleacnd de la o baza istoric. Potrivit acestuia, semnul, ca
rezultat al procesului de semioz, reprezint nsui mitul.
Semnificantul este imaginea semnului exact aa cum l percepem, iar semnificatul este
conceptul mental la care se refer. Acest concept mental este cam acelai la toi membrii aceleia i
culturi, care vorbesc aceeai limb.
Prin realizarea acestui proiect mi propun s aplic ideile lui Roland Barthes, analiznd dou
produse din mass-media romneasc.
Poza pe care am ales-o a fost publicat pe site-ul televiziunii Antena 3, pe 25 mai 2012.
Primul nivel al modelului semiotic conine semnificantul, reprezentat de un brbat n vrst
care ine n mini un banner, pe care scrie, n traducere romneasc drepturile omului pentru toi.
Ca semnificat, observm c indentitatea unui singur om s-a transformat ntr-o cauz. Acest
fapt reiese din estomparea total a chipului, tocmai pentru a promova ideea c nf i area este cea
mai puin relevant i pentru a concentra atenia asupra mesajului inscripionat pe banner.
Semnificatul alturi de semnificant formeaz un semn, care sugereaz ideea c oricine poate
lua iniiativ, indiferent de sex, vrst, religie sau etnie. Cauza n sine ne face pe to i egali, contrar
nivelului n care noi nine am fost sau nu afectai.
La nivelul secund al sistemului semiologic, semnul din primul nivel, devine semnificant n
nivelul al doilea. Semnificatul este reprezentat de conceptul de baz pe care se formeaz mitul, i
anume egalitatea dintre oameni. Astfel, se exprim dorina ca drepturile omului s fie respectate, ca
ideile preconcepute i unele tipare absurde ale societii s fie eliminate.
Contextul n care apare aceast imagine poate fi analizat i la nivel cultural, deoarece
discriminarea este o realitate prezent nc din zorii civilizaiei, pe care ncercm de secole s o
diminum. Greeala este c aceast problem e mai mult combtut n mass-media i foarte rar o
soluie propriu-zis este i materializat.
Din perspectiva producerii sale, fotografia a fost publicat pentru a ilustra materializarea unei
iniiative mpotriva acestei categorisiri nedrepte pe care societatea o impune.

1 Barthes, Roland - Mitologii, Institutul european, Iai, 1997, p. 13.


Din punct de vedere al consumului inocent al produsului media analizat, sunt de prere c
orice iniiativ, orict de infim, poate contribui la combaterea metehnelor nefaste ale societii.
Surs imagine: http://www.antena3.ro/romania/cum-sunt-incalcate-drepturile-omului-in-romania-
traficul-de-persoane-discriminarea-si-coruptia-cele-mai-grave-fenomene-care-ii-afecteaza-pe-
romani-168474.html

Am ales un articol publicat pe site-ul televiziunii Antena 1, la data de 5 septembrie 2012, cu


titlul Biserica Ortodox Romn, o fabric de facut bani! Cum sfinesc preoii afaceri de
milioane.
Voi analiza titlul articolului innd cont de perspectiva lui Roland Barthes asupra mitului ca
sistem semiologic.
Primul nivel al modelului semiotic conine semnificantul care coincide chiar cu titlul i are o
reprezentare lingvistic clar: Biserica Ortodox Romn, o fabric de facut bani! Cum sfinesc
preoii afaceri de milioane. Semnificatul acestui nivel reprezint sensul n ansamblu al cuvintelor,
mai exact c Biserica Ortodox din Romnia are un venit impresionant.
Semnificantul alturi de semnificat ofer un semn, i anume c pn i religia a devenit o
afacere care, livrnd marfa ei fictiv oferit de ctre experi, capt un profit material ce
desacralizeaz adevrata sa nsemntate. Biserica nu ar trebui s atepte altceva n schimb pentru
nvturile pe care le ofer, dect apreciere i supunere benevol. Nu facei casa tatlui meu cas
de negustorie!2
La al doilea nivel al sistemului semiologic, semnul care aparine primului nivel devine
semnificant pentru cel de-al doilea. Astfel, semnificatul este reprezentat de conceptul de baz pe
care se formeaz mitul i anume c spiritualitatea nu are nici o legtur cu materia prim, care, n
viziunea oamenilor bisericii de acum, este banul, devenit literalmente moned de schimb pentru
mntuirea sufletului.
Contextul articolului poate fi analizat la nivel cultural, deoarece exprim o realitate dureroas

2 Ioan 2:16
a zilelor noastre, cu care ne confruntm fr s acionm n vreun fel pentru a schimba ceva. Mai
mult dect att, o alimentm i mergem pe principiul bolnav care s-a creat ntre oameni Eu tiu,
tu nu tii! mi cumperi marfa, iar eu i promit Raiul.
Din punctul de vedere al producerii lui, articolul a fost redactat i publicat pentru a deschide
ochii societii i a iniia un protest, mcar la nivel cultural, care s-i fac pe oameni s i n eleag
gravitatea situaiei, nu doar s fie contieni de ea i s o ignore.
Din punct de vedere al consumului inocent al articolului analizat, sunt de prere c Biserica
Ortodox romn contureaz abuzul prin indiferen, formnd un ideal comercial pentru
mentalitatea plastic a credinciosului, ndeplinind rol de propagand, substituind rolul de tutuore al
vieii spirituale.
n concluzie, n urma analizei realizate, am aplicat teoria lui Roland Barthes despre mit ca
sistem semiologic secund, asupra unor exemple din mass-media romneasc, i am realizat c nc
se gsesc semnificaii mitice, chiar i n zilele noastre, la nivelul la care acesta face referire.

Surs articol : http://a1.ro/news/social/special-biserica-ortodoxa-romana-o-fabrica-de-facut-bani-


cum-fac-preotii-afaceri-de-milioane.html

Biserica Ortodoxa Romana e una dintre cele mai bogate institutii din tara. Iar multi dintre
oamenii ei au dezvoltat spirit de afaceristi mai ceva ca investitorii de pe Wall Street. De la stat, de la
enoriasi, de la saraci sau bogati, Biserica a strans in visteriile sale peste 3 miliarde de euro.

Acum in pururea si in vecii, vecilor, amin! Trebuie sa-i platiti mosneagului contributia, ca nu
a platit-o de 20 de ani. Asta trebuie facut - o scena reala, dintr-o Romanie cat se poate de reala:
credinta se masoara in contributiile date la Biserica. Asa au decis unii preoti sa propovaduiasca
vorbele Domnului. In Romania, serviciile religioase nu sunt gratuite. Cine nu plateste, nu
beneficiaza de ele.
Asa ca oamenii s-au conformat. Doneaza pentru zidirea lacasurilor de cult, platesc daca vor
ca preotul sa le citeasca acatistele si se imprumuta de la banci ca sa-si ingoape mortii.
Dumnezeu te are in grija, insa cu o conditie: sa nu uiti de cutia milei. Patriarhia a pus
monopolul pe tot ceea ce inseamna obiecte de cult. A dat lege prin care interzice, de exemplu,
comertul cu lumanari sau icoane care nu au iesit din fabricile bisericii.
Dupa randuielile bisericesti, nu se aduc lumanari din alta parte la Biserica. Insa lumanarile
facute in manastire sunt de doua ori mai scumpe decat cele din comert. In depozite, 150 de lumanari
se vand cu cel mult 10 lei. In Biserica, o singura lumanare costa chiar si 50 de bani. In total, 75 de
lei pentru acelasi lumanari.
De-a lungul anilor, Biserica a pus ban pe ban si strans o avere impresionanta. Detine terenuri,
paduri si sute de imobile. Nu plateste impozite la stat, insa primeste bani de la buget. In medie, in
fiecare an, Guvernul aloca peste 1 miliard de lei catre culte. La aceasta suma se adauga veniturile
proprii, realizate din vanzarea obiectelor de cult sau a terenurilor.
Anul trecut, veniturile administratiei Patriarhale au fost de 87 de milioane de lei, cu aproape
60 de milioane de lei mai mari decat in 2010. Toti acesti bani ar trebui sa se intoarca la oamenii
saraci. Nu se intampla asa.
Parintele Dumitru Bondarici, din Margineni, Bacau, e agent imobiliar. Vinde chiar terenurile
care au fost retrocedate Bisericii. Sub pretextul ca vor sa construiasca o casa in comuna, reporterii
Observatorului au mers la preot. Acesta a cerut 160 de mii de euro pentru 2600 de metri patrati.
Preotul vinde metrul patrat de teren cu aproape 50 de euro. Mult mai scump decat ce ofera in zona
agentiile imobiliare.
In aceasta perioada, preturile sunt intre 30 si 35 de euro, pret maxim, explica Cristian
Ursache, agent imobiliar.
Fata bisericeasca a explicat ca pamantul l-a recuperat in urma unor procese indelungate. In
total, peste 20 de hectare a primit parohia. A reusit sa vanda aproape tot. A evacuat oameni, a
daramat case.
Danut Bibire s-a judecat 14 ani cu preotul. Pana la urma a pierdut procesul si s-a trezit cu
buldozerul in casa.
Au comentat insa reprezentantii Patriarhiei. Averea Bisericii trebuie pastrata cu sfintenie.
Pamantul poate fi vandut, in cazul in care consiliul parohial considera ca e prea departe de parohie.
Banii obtinuti trebuie folositi fie pentru a cumpara teren in alta parte, fie pentru acte fiantropice.
Acte putine in raport cu veniturile.