Intepretarea

Interpretarea presupune automat un interpretant si un interpretat. Cineva transmite ceva ce stie

celuilalt, care nu stie acel ceva. Atitudinea de interpretare creaza si accentueaza o diferenta de
statut intre actorii interactiunii, creand o relatie ierarhizata in profitul celui ce interpreteaza. Ea
creaza sau accentueaza o relatie de dependenta a interpretatului fata de interpretant: cu cat
interpretez mai mult pe cineva, cu atat creste mai mult dependenta lui fata de mine. Natura
dependentei se intemeiaza pe relatia fata de cunoastere: interpretantul se prezinta ca detinator al
unei presupuse cunoasteri.

Fiecare individ are propriul su sistem de imagini despre lume i via. Este ca i cnd
am privi lumea prin nite ochelari; fiecare avem propria noastr pereche de ochelari care
ne ofer perspectiva asupra lumii exterioare prin intermediul imaginilor. Nu exist dou
perechi identice de ochelari.
Pentru a stabili o relaie de calitate este necesar s-l respectm pe cellalt cu toate
c poate avea opinii diferite, convingeri diferite, sau reglementri morale mai stricte sau
mai lejere. Trebuie s-i respectm imaginile lui despre via i s evitm, pe ct posibil,
s-l convingem s le schimbe. Este important s folosim fiecare prilej pe care-l avem
pentru a-l complimenta, pentru a aprecia ceva bine fcut. Nu este vorba de o laud
manipulatoare, ci de o apreciere autentic. De asemenea, este important s folosim
canalul de comunicare adecvat.
Pe de alt parte, pentru a comunica eficient, este nevoie de a verifica n ce msur
cellalt a neles ceea ce am vrut s spunem (Figura 6: Comunicarea eficient). Pentru
aceasta, dup ce transmitem mesajul, observm efectul obinut. Dac este nevoie, putem
pune ntrebri pentru a verifica dac mesajul recepionat este cel dorit. n caz contrar,
trebuie s gsim o cale adecvat de a reformula mesajul, folosind alte cuvinte i eventual alt
canal de comunicare.

Vorbim despre feedback referindu-ne la situaia n care suntem martorii unei aciuni sau
unui comportament i ne exprimm punctul de vedere cu privire la ce am vzut.
Spunem c feedback-ul este constructiv atunci cnd este focalizat pe dezvoltare i
progres, pe mbuntirea performanei, sau pe rezolvarea problemei care doare. Un
feedback poate fi distructiv atunci cnd invit la reacii, sau cnd cellalt se simte atacat.
nsuirea deprinderii de a oferi feedback constructiv ne sporete ansele de a fi mai
eficieni n comunicare i n tot ceea ce facem. Feedback-ul constructiv nu este o
garanie a reuitei, ci o condiie necesar. Nu putem fi siguri c interlocutorul nostru nu
se va simi atacat chiar dac folosim un feedback constructiv perfect. Sunt persoane
foarte sensibile care se pot simi atacate chiar dac nu exist nici cea mai mic intenie.
Dac folosim un feedback distructiv ns, putem fi aproape siguri c vom da gre.

Atitudinea de interpretare este duntoare n ascultare, oferirea feedback-ului, sau n

comunicarea uman n general. De exemplu, Spui asta pentru c eti furios este o
interpretare. Sau, Spui asta pentru a-mi face plcere (pentru c vrei s-mi ceri ceva)
este un exemplu de ghicire a gndurilor.
Atitudinea de interpretare poate provoca un dezinteres fa de discuie, sau un
acord prefcut doar pentru a termina, sau pentru a face plcere. De asemenea, atitudinea
de interpretare poate provoca schimbarea subiectului, sau chiar o iritare a celuilalt care
nu se simte neles.
Modul in care va fi concluzionata fraza evocata, depinde mult de vorbitor. Astfel ca mesajul
locutiunii sa fie inteles este nevoie, ca el sa fie clar si direct, spus cu o dictie corespunzatoare,
gestiuni mimice ajutatoare, fara de a introduce in eroare persoana cu-i este adresat mesajul.
La fel, si cel care asculta trebuie sa se implice pentru a crea un dialog de calitate si a intelege
persoana ce vorbeste, implicarea lui va da roade daca va asculta activ si suportiv, va analiza fara
prejudicati cele spuse si va incerca sa inteleaga emotiile si starea individuala a vorbitorului,
pentru ca sa interpreteze cele spuse de el corect.
 Formele de salut al diferitor popoare. Reguli pentru conversatie
Salutul este esential in stabilirea unor relatii cu cei din jur fiind prima manifestare de curtoazie
cu care intampinam pe cineva. Desi formulele de salut s-au pastrat de cand e lumea, pozitia
corpului, mimica si tinuta ii completeaza sensul. Chiar si scuipatul reprezinta tot o forma de
salut.

In codul bunelor maniere ni se specifica cum este corect sa salutam. In orice imprejurimi,
barbatul saluta primul femeia, cei mai in varsta trebuie sa fie salutati de catre cei mai tineri,
cel inferior din punct de vedere profesional il saluta pe cel superior, la intrarea unei incaperi,
noul venit saluta multimea. Este politicos sa raspundem oricarui salut iar stransul mainii, la
barbati, sa se efectueaze scurt si ferm.

Fiecare tara are cate un element specific pentru simbolul salutului.

In cultura japoneza exista o regula a salutului care se pastreaza inca de pe vremuri.

Acestia se saluta printr-o inclinare a gatului si trunchiului in directia celui care este
salutat.

In Turcia exista obiceiul ca supusii sa sarute varful papucului sultanului.

Indienii, in semn de salut fumau din renumita pipa a pacii, unii orientalii saluta
impreunandu-si palmele la piept si aplecandu-se usor.

In trecut, membrii unor triburi din Africa se scuipau pentru a-si exprima salutul si
apropierea.

In Filipine poti ura cuiva o zi buna facand urmatorul gest: ii iei mana si ii pui
degetele pe fruntea ta.

In India poti spune Namasta atunci cand te intalnesti cu cineva, dar cei mai tineri le
ureaza "Buna ziua" celor mai in varsta atingandu-le picioarele.

Salutul thailandez se numeste "wai". Asta inseamna ca mainile trebuie impreunate

in dreptul pieptului si fruntea trebuie aplecata pana atinge varful degetelor.
Important este de stiut ca cel mai tanar trebuie sa salute primul.

Ceva mai ciudat arata salutul in Groenlanda. O persoana isi plaseaza nasul si buza
de sus pe obrazul sau fruntea companionului si inspira.

Barbatii beduini isi freaca nasul cand vor sa isi ureze o zi buna.

In Micronesia, o regiune din Oceanul Pacific, este nevoie doar sa iti ridici o
spranceana pentru a-i ura cuiva o zi buna.
 In Malaezia trebuie sa iti impreunezi mainile, sa le aduci catre piept si apoi dand din
cap spui "Buna". Acelasi gest este lipsit de respect in China.

In limba romana exista numeroase formule de salut, in raport cu momentul zilei si cu persoana
careia ii adresam aceasta forma de respect.

Ardelenii, si mai ales clujenii, se saluta folosind cuvantul-simbol servus. Acest termen are o
istorie interesanta, la originile sale latinesti, servus humillimus insemnand sluga dumitale
preaplecata. Vechea formula de salut a romanilor inseamna in limba latina "sclav".

In alte tari, oamenii se saluta Ahoj in limba ceha, Hej in daneza, Salom in ebraica, Hallo
in germana, Ja sas in greaca, Ciao in italiana, Konnichi wa in japoneza, Ave in latina,
Ola in portugheza, Zdravstvuitie in rusa, Hola in spaniola sau Merhaba in turca.

Din cele mai vechi timpuri, oamenii simt nevoia s exprime un salut atunci cnd se
ntlnesc. De-a lungul vremii i n funcie de ar, de obiceiuri i cultur, salutul a cptat
diverse forme. Primele atestri istorice ale salutului dateaz din China antic. Pe atunci,
oamenii l salutau pe mprat acoperindu-i ochii cu palma, ca simbol al faptului c lumina
emanat de mprat i orbete. Acest tip de salut este la originea actualului salut militar.

n vechea Rom se obinuia, n cadrul salutului, ca fiecare soldat s apuce antebraul celuilalt,
acest gest avnd rolul de a arta c nu este narmat.
Exist o etichet clar care odinioar era respectat cu strictee. Oamenii se salutau atingndu-i
borurile plriei, srutnd mna femeilor, adresnd formule diferite n funcie de categoria
social a celui salutat. Din regulile de baz ale salutului amintim cteva: cel care merge l salut
pe cel care st pe loc, cel care intr ntr-o ncpere i salut pe cei dinuntru, cel n vrst
ntinde mna celui mai tnr, superiorul inferiorului.
Un brbat care ntlnete pe strad o femeie nsoit nu se va repezi s o salute, poate
doamna nu dorete s aib de dat, ulterior, explicaii.
Un student nu ntinde spre un academician mna orict de mult l-ar respecta.
n legtur cu datul minii, lucrurile sunt i mai complicate i destul de des putem ntlni oameni
care nu tiu cum se d mna corect.
Unii ntind o mn prea moale, aa-numita mn de tip "pete mort", alii i strng mna cu
atta putere, nedozndu-i energia i fora, vrnd neaprat s arate cine-i eful - la nivel
incontient vorbind.
Parantez: de curnd am fcut cunotin cu un domn care mi-a strns mna att de puternic,
nct a trebuit s m ntrebuinez serios ca s nu m rneasc.
Alii au boala s nu-i mai dea drumul minii. Corect i politicos ar fi doar o strngere de
mn scurt, care s se ncheie dup rostirea formulei de salut. Cei care rein mai mult mna
interlocutorului o fac din dorina incontient de a arta putere i control.
Unii dau mna cu palma orientat aproape n sus, ca pe o tav ofrand, artndu-i chipurile
ct sunt de supui, de ndatoritori i de netemtori de tine, foarte deschii (lucru ce poate indica i
contrariul, printr-o atitudine de tip pasiv-agresiv), alii procedeaz exact invers, ntorcndu-i
cu for mna, astfel nct deasupra s fie doar mna lor i nu amndou, mbriate.
Firescul i respectarea ctorva reguli care decurg dintr-un bun-sim extrem de natural ne feresc
de situaii jenante. Exist i saluturi speciale, cum se ntmpl atunci cnd ntlnim un cleric, de
exemplu. n general, se spune "srut mna!". Regula spune, de asemenea, c cei care stau
jos se ridic la apariia unui preot.