Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA I.M.S.T.
PROIECT
ECOTEHNOLOGIE
Dutu Alexandru
Grupa 641 CC
CUPRINS:
Cunoaterea rolului funcional al piesei este prima etap n proiectarea oricrui proces
tehnologic de realizare a piesei respective deoarece se face in primul rand o proiectare
functionala care trebuie sa coreleze cu proiectarea tehnologica a piesei. Rolul funcional al piesei
este dat de rolul funcional al oricrei suprafee ce delimiteaz piesa in spaiu de aceea in primul
rnd se stabilete rolul funcional al fiecrei suprafee.
- suprafeele de asamblare caracterizate prin:
- o anumit configuraie geometric;
- precizie dimensional ridicat;
- rugozitate mic;
- prescripii referitoare la forma geometric;
- prescripii referitoare al poziia suprafeei in raport cu alte suprafee;
- eventuale prescripii referitoare la duritatea suprafeei.
- suprafee funcionale caracterizate prin:
- precizie dimensional ridicat(depinde de rolul funcional in ansamblul din care face
parte);
- rugozitate mic(uneori este mare , depinde de rolul funcional);
- prescripii referitoare la poziia suprafeei in coresponden cu alte suprafee;
- eventuale prescripii referitore la configuraia geometric;
- eventuale prescripii referitoare la proprietile mecanice, aspectul suprafeelor.
- suprafee tehnologice apar n timpul prelucrri i ajut la poziionarea piesei n vederea prelucrri
ele pot rmne dup terminarea prelucrri sau pot dispare, in funcie de configuraia geometric final
a piesei . Se caracterizeaz prin:
- precizie dimensional corespunztoare(neprecizat, de cele mai multe ori cote libere);
- rugozitatea suprafeei corespunztoare cu procedeul tehnologic de realizare a suprafeei;
- fr prescripii sau eventuale prescripii referitoare la forma geometric;
- eventuale prescripii referitoare la poziia suprafeei in raport cu suprafeele ce urmeaz
a fi prelucrate.
- suprafee auxiliare (de legtur) fac legtura intre suprafeele funcionale i cele de asamblare.
Se caracterizeaz prin:
- precizia dimensional mic (neprecizat);
- rugozitatea suprafeei mare (cea care rezulta din procedeul de obinere a
semifabricatului);
- fr prescripii referitoare la precizia de forma;
- fr prescripii referitoare la precizia de poziii.
Cunoscnd aceste elemente referitoare la tipurile de suprafee ce delimiteaz o pies n spaiu se
poate stabili rolul funcional al unei piese fr a cunoate ansamblul din care face parte piesa sau se
poate proiecta o pies care s ndeplineasc un anumit rol funcional impus.
Metoda folosit pentru stabilirea rolului funcional posibil sau pentru proiectarea unei piese care
s ndeplineasc un anumit rol funcional impus poarta numele de metoda de analiz
morfofuncional a suprafeelor.
Acesta metod presupune parcurgerea intr-o succesiune logic a urmtoarelor etape:
descompunerea piesei n suprafee ct mai simple (plane, cilindrice, conice,
evolventice, elicoidale etc.);
notarea tuturor suprafeelor ce delimiteaz piesa in spaiu ;
analizarea fiecrei suprafee n parte din urmtoarele puncte de vedere: forma
geometric a suprafeei, dimensiuni de gabarit, precizie dimensional, precizie de form,
precizie de poziie, rugozitate i duritate;
ntocmirea uni graf suprafee caracteristici ;
stabilirea rolului funcional al piesei , se face n urma analizei de corelaie a diferitelor
tipuri de suprafee obinute in graful suprafee caracteristici . Rolul funcional impus
unei pese se obine presupunnd pentru suprafeele ce delimiteaz piesa in spaiu
caracteristicile corespunztoare tipurilor de suprafee (de asamblare, funcionale,
tehnologice, sau auxiliare).
innd cont de rolul funcional al fiecrei suprafee n parte si analiznd forma i
dimensiunile piesei, ne rezult c aceasta va fi folosit drept dispozitiv pentru fixare si
orientare.
d k 1.0
k 1 (5.2.1)
Unde: m reprezinta numarul de factori primari luati in considerare.
In cazul universalului prezentat se accepta ponderea cea mai mare pentru turbanilitate
(d7=0,2) i preul de cost (d10=0.2). Se ia apoi conductibilitatea terminc, rezistena la coroziune
(d2=d3=0.1) ca principalele proprieti rezultate din funcionarea piesei, deformabilitatea i
uzinabilitatea (ds=d9=0.1).
2.6 Alegerea soluiei optime la un moment dat
Alegerea solutiei optime la momentul dat se face aplicand criteriul
m
t k d k max
i 1 (2.2)
In urma aplicarii acestui criteriu a rezultat ca piesa luata in studiu este recomandabil sa fie
confectionata din fonta Fc250.
2.7 Analiza soluiilor din punct de vedere al utilitii lor si stabilirea condiiilor de nlocuire
economic a unui material cu un alt material
Analiza solutiilor din punct de vedere al utilitatii lor si stabilirea conditiilor de inlocuire
economica a unui material cu alt material se face in situatia in care la momentul dat, materialul
optim rezultat in etapa anterioara nu se afla la dispozitia executantului.
In cazul piesei analizate nu este necesara o astfel de analiza.
Se face apoi o analiza atenta a modului de obtinere a materialului si a caractristicilor acestuia
luate din standarde sau norme.
Materialul din care se confecioneaz produsul este elementul cel mai important din punct de
vedere al impactului asupra mediului deoarece elaborarea materialului este etapa cea mai
poluant din traseul tehnologic al unui produs. De aceea, pentru a face posibil calcularea
coeficientului de poluare introdus de aceast etap trebuie inut cont de mai multe cunotine.
n general, pentru obinerea unui material se pornete de la minereul corespunztor care
mai nti se supune unor operaii de preparare. Se calculeaz coeficientul de poluare cu
relaia:Cpp = Qtp * Qcom = (Qpa + Qpl + Qps) Qcom [t emisii]
n care:
Qcom este cantitatea de minereu concentrat obinut prin preparare din minereu primar;
Qpa - cantitatea de materiale ce polueaz atmosfera;
Qpl - cantitatea de material ce polueaz apa;
Qps - cantitatea de materiale ce polueaz solul;
Qtp - cantitatea total de substan poluant;
Qpa, Qpl i Qps se exprim n tone emisii/ton de minereu preparat.
n cazul produsului Universal , numrul total de piese n= 150 buc/an
Mpiesa=13,5kg
Mpiese total= 13,5* 150= 2025kg= 2,025 tone
3. Diagrama flux a procesului tehnologic
Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu toate datele necesare este utila cunoaterea
mai inti a traseului tehnologic corespunzator procesului ce se vrea a fi realizat.Schema de
principiu pentru diagrama flux a procesului tehnologic de realizare a piesei Carcasa reductor se
prezinta in figura 1.
Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul optim de reducerea
polurii i pentru a ntocmi traseul ecotehnologic trebuie cunoscute etapele i momentele in care
se produce impactul de mediu. Acestea se vor marca cu simbolul (*) n schemele ce vor fi
prezentate in continuare.
Pincipalele etape in proiectarea procesului tehnologic sunt prezentate in continuare.
*Inspectii si incercari
*Manipulare, depozitare
ambalare,
Casare in livrare
*Service garantie*Reconditionare Acelasi
*Reutilizare
rol functional
Punere in functiune
Reutilizare cu
alt rol
functional
*Reciclare
*Scoatere din uz
*Deseu
Poluarea solului
Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au fost
evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat
este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai
fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o
contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiar
si in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide
constituie numai un aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer si
apa.
Solul este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului
depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata cat mai ales a celei
subterane.
Poluarea solului reprezinta orice activitate care produce dereglarea functionarii normale a
solului ca support si mediu de viata. In cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de
om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica a solului, ori
aparitiei in sol a unor caracteristici carereflecta deprecierea fertilitatii sale, respectiv
reducerea capacitatii bioproductive , atat din punct de vedrere calitativ cat si/sau cantitativ.
Spre deosebire de poluarea apei si aerului (care prin metoda de curatire si epurare pot
reveni mai usor la starea initiala) poluarea solului este mult mai grava deoarece degradarea
echilibrului in sol nu se poate inlatura si reface asa usor si repede prin inlaturarea cauzei.
Solul poate fi poluat :
direct, prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si
pesticide aruncate pe terenurile agricole ;
indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor
contaminate cu agenti poluanti spalati din atmosfera contaminata, transportul
agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe altul.
Odata distrus, el nu se mai reface pentru ca nu se pot reproduce conditiile si istoria formarii lui,
formandu-se totusi un corp cu functii analogice.
Poluarea apei
Poluarea apelor poate fi natural sau artificial. Poluarea natural se datoreaz surselor de
poluare naturale i se produce n urma interaciei apei cu atmosfera, cnd are loc o dizolvare a
gazelor existente n aceasta, cu litosfera, cnd se produce dizolvarea rocilor solubile i cu
organismele vii din ap. Poluarea artificial se datoreaz surselor de ape uzate de orice fel, apelor
meteorice, nmolurilor, reziduurilor, navigaiei etc.
Se poate vorbi i despre poluare controlat i necontrolat. Poluarea controlat (organizat)
se refer la poluarea datorat apelor uzate transportate prin reeaua de canalizare i evacuate n
anumite puncte stabilite prin proiecte. Poluarea necontrolat (neorganizat) provine din surse de
poluare care ajung n emisari pe cale natural, de cele mai multe ori prin intermediul apelor de
ploaie.
Poluarea apei reprezinta o alterarea activitatilot fizice, chimice sau biologice ale acesteia peste
o limita admisibila stabilita, respectiv depasirea nivelului mediu de radioactivitate, produsa de o
activitate umana directa sau indirecta, in urma careia apele devin improprii pentru folosirea
normala, in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea .
Clasificarea surselor de poluarea apei se face dup mai multe criterii:
1) Aciunea poluanilor n timp; dup acest criteriu distingem urmtoarele surse:
a) continue (ex. canalizarea unui ora, canalizrile instalaiilor industriale etc)
b) discontinuetemporare sau temporar mobile (canalizri ale unor instalaii i obiective
care funcioneaz sezonier, nave, locuine, autovehicule, colonii sezoniere etc.)
c) accidentale (avarierea instalaiilor, rezervoarelor, conductelor etc.)
2) Proveniena poluanilor. Acest criteriu mparte sursele de poluare a apei n: a) surse
de poluare organizate, i b) surse de poluare neorganizate (tabelele 3.7 i 3.8).
Poluarea apei freatice afecteaza extrem de grav resursele de apa potabila comunitatilor care se
aprovizioneaza din aceste resurse.Volumul apelor uzate industriale este, in general, cu 70% mai
mare decat al apelor menajere orasenesti, iar incarcarea si nocivitatea lor este cu mult mai mare.
In prezent paleta de poluanti s-a diversificat enorm, ca o consecinta a cresterii industriale
spectaculoase din ultimele decenii.
Se evidentiaza urmatoarele domenii de activitate incluzand unitatile cu cel mai mare aport de
poluare :
Incarcare cu substante organice, exprimate prin CB05 (consum biochimic de oxigen) si
CCO-Cr (consum chimic de oxigen- metoda biocromat de potasiu) ;
Prelucrari chimice- peste 5% respectv aprox. 5% ;
Incarcare cu suspensii :
Industrie metalurgica si constructii de masini- 13% ;
Prelucrari chimice- 10%.
Incarcare cu substante minerale exprimata prin reziduu fix si cloruri :
Prelucrari chimice- cca. 17%, respectiv 53% ;
Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 4% si 3%.
Incarcare cu nutrienti, exprimata prin cmpusi ai azotului (NO2, NO3, NH4) si fosfor
total are un aport semnificativ in urmatoarele domenii :
Prvlucrari chimice :NO2-cca. 6%, NO3- aprox. 12,4%, NH4-cca. 4%, Ptot- 0,7% ;
Incarcare cu cianuri :
Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 53% ;
Incarcare cu fenoli :
Industria prelucratoarede lemn-cca. 2%.
Incarcare cumetale grele :
%Fe %Cu %Pb %Zn %Cr %Cd %M %N
n i
Prelucrari chimice 0,6 0,3 2 0,5 1 3 - 5,5
Industrie metalurgica si 11 5 1,3 8 8 5 1,7 2
constructii de masini
Transporturi - - 0,04 - - - - -
Poluarea aerului
Prin poluarea aerului se nelege prezena n atmosfer a unor substane strine de compoziia
normal a acestuia, care n funcie de concentraie i timpul de aciune provoac tulburri n
echilibrul natural, afectnd sntatea i comfortul omului sau mediul de via al florei i faunei.
De aici rezult c pentru a fi considerate poluante substanele prezente n atmosfer trebuie s
exercite un efect nociv asupra mediului de via de pe Pmnt.
Principalele substane ce contribuie la poluarea atmosferic sunt: oxizii de sulf i azot,
clorofluoro-carbonii, dioxidul i monoxidul de carbon; acetia fiind doar o parte din miliardele
de tone de materiale poluante pe care le genereaz n fiecare an dezvoltarea industriei, i care
afecteaz ecosistemele acvatice i terestre n momentul n care poluanii se dizolv n ap sau
precipit sub form de poaie acid.
In ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul
atmosferic.arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de
dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut, cand a aparut
automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si
oxizi de azot in atmosfera.
As mentiona ca puncte cheie inceea ce priveste poluarea aerului efectul de sera, gaurile din
stratul de ozon si ploile acide.
In cazul carcasei pompa de apa, poluarea aparae in mai multe etape din cadrul diagramei
flux, iar mai jos se exemplifica una dintre ele (elaborare fonta)
5. Stabilirea naturii substanelor poluante
Poluantii aflati in ape sub forma de suspensii sau solutii multicomponente se pot incadra in
urmatoarele categorii mai importante :
- Substante organice, reziduuri biologice ;
- Substante anorganice ;
- Substante radioactive ;
- Produse petroliere ;
- Microorganisme patogene ;
- Ape fierbinti .
Apele uzate din industria miniera si metalurgica contin in special poluanti anorganici, toxici,
dizolvati sau in stare de suspensie.
Tabel : Situatia privind principalele surse de poluare a apelor din Romania
Indicatori de Concentratie Concentratie Concentratie Cauzele
calitate avizati avizata (mg/l) medie maxima poluarii
masurata masurata
(mg/l) (mg/l)
1 2 3 4 5
CBO5 15 72.8 72.8 -deficiente
Suspensii 25 48 48 constructive la
tratare biologica
CO-Mn 25 79 79
Reziduu fix 1200 695 695
-statie
H2S + sufluri 0.1 1.5 1.5 subdimensionata
Extractibile 5 12 12
Fenoli 0.02 0.0031 0.0031
-functionare
Ptot 0.1 3.056 3.56 defectuasa a
retelei de
Azotati 35 2.26 2.26
canalizare
Azotiti 3 0.116 0.116
Amoniu 3 37.49 37.49
Cianuri 0.01 0.0108 0.0108
PH 6.5-8.5 7.6 7.6
NOx 35 56.8 56.8
Metale grele 900 1393 1393
HPA 0.5 2.9 2.9
Praf 20 63 63
Substantele poluantedin atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau solide, care le modifica
compozitia.gazele sunt substante care, in conditii normale (temperatura locala, presiune 1013
hPa)sunt in stare gazoasa, lichefiindu-se la temperatura joasa (condensare), deexemplu CO2,
SO2, ozonul. Vaporii sunt gaze care se condenseaza in conditii normale, deexemplu vaporii de
apa.
Poluarea esteevidenta si in cazul solului careeste cel de-al treilea factor important de mediu, ce
trebuie protejat la fel ca si apa si aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate in apesi
aer acopera uscatul, ambianta imediata de viata a oamenilor, tocmai in locurile aglomerate unde
fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo
unde sunt fertile, uratesc natura acolo undeeste mai cautata pentru frumusetea ei.
Solul este locul de intalnire a poluantilor : pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie
in atmosfera se intorc in sol.
Apelede infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancime, raurile poluate
infecteaza suprafetele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin
aglomerare sau numai aruncate la intamplare pe sol.
Coeficientul general de poluare, pentru Romania, are valoare subunitara si anume 0,4357 t/an.
Etape :
Pentru aer:
- Praf : 13,5 kg/t
- CO : 14,8 kg/t -monoxid de carbon
- SO2 : 3,6 kg/t -dioxid de sulf
- Pulberi in suspensie : 65,63 kg/t
- CO2 : 46 kg/t -dioxid de carbon
Pentru apa :
- Ape uzate : 450 kg/t
Pentru sol :
- Praf depus : 259 kg/t
- Alte depuneri : 10 kg/t
Cpp = Qtp * Qcom = (Qpa + Qpl + Qps) Qcom [t emisii]
Cpp=(143,53 + 450 + 259) 857 = 73,061821 [kg emisii]
in care:
Qcom este cantitatea de minereu concentrat obtinut prin preparare din minereu primar;
Qpa - cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera;
Qpl - cantitatea de material ce polueaza apa;
Qps - cantitatea de materiale ce polueaza solul;
Qtp - cantitatea totala de substanta poluanta;
Qpa, Qpl si Qps se exprima in tone emisii/tona de minereu preparat.
Pentru ap:
Cl=0,000002 kg (clor)
CH 4 =0,3 kg (metan)
SO 4 =0,0004 kg (sulfat)
Pentru aer:
NMVOC( compus organic volatil, non metal)=200 g/t=0,2 kg
Toluen(hidrocarbur aromatic lichid, se ntrebuineaz la prepararea unor colorani)=0,44 kg/t
Dicloretan(este un lichid incolor, cu miros asemanator cloroformului)=0,66 kg/t
Pentru sol:
Compui sintetici anioni activi biodegradabili=0,00003 kg
[tone emisii]
unde:
Qptc este cantitatea total de substan poluant ce apare n operaia de curire, decapare
degresare;
Qpca cantitatea de substan poluant a apei ce apare n operaia de curire, decapare degresare;
Qpcs cantitatea de substan poluant a solului ce apare n operaia de curire, decapare
degresare;
Mu masa util a semifabricatului sau a piesei semifabricat
Astfel n urma datelor culese din bibliografia de specialitate am descoperit c la degresarea
metalelor cu HCl vom avea:
Pentru aer :
Cd (cadmiu)= 0,0001 kg/t
NH3(amoniu)= 0,0005 kg/t
NH4(metan)= 0,0004 kg/t
CH3 (CH2)5-CH3 (heptan)= 0,0005 kg/t
CH4=0,005 kg/t
CO(monoxid de carbon)=0,043 kg/t
CO2 (dioxid de carbon)= 1,5 kg/t
N2O (dinitro monoxid)=0,092 kg/t
NMVOC (compusi organici volatili fara metan) =0,015 kg/t
Nox (oxidul de azot)= 0,047 kg/t
SO2 (dioxid de sulf)= 0,232 kg/t
Total= 1,9355 kg/t emisii.
Pentru sol:
-uleiuri : 0.0008 kg ;
- materiale refractare 0.002 kg ;
- alte depuneri 0.004 kg.
Rezulta = =0.0068 kg/t EN-GJL 250
Coeficientul de poluare pentru transport este:
unde:
Qt cantitatea total de substan poluant ce apare n timpul transportului,
Qta cantitatea de substan poluant a apei ce apare n timpul transportului ,
Qtar - cantitatea de substan poluant a aerului ce apare n timpul transportului,
Qts cantitatea de substan poluant a solului ce apare n timpul transportului ,
Mu masa util a semifabricatului sau a piesei.
Cpta=1,9355*13,5 = 26,12925 kg/t emisii
6.4Elaborare material
Pentru aer:
- praf in aer : 0.008 kg
- So2 : 0.00236 kg
- Nox : 0.00162 kg
- Co2 : 2.16 kg
- Gaze arse : 4 kg
Qsa
Rezulta =6.17 kg/kg EN-GJL 250
Pentru sol:
-uleiuri : 0.0008 kg ;
- materiale refractare 0.002 kg ;
- alte depuneri 0.004 kg.
Q
Rezulta = ss =0.0068 kg/kg EN-GJL 250
[t/emisii]
kg emisii/t
Cpe =( 2.17198 + 0,0068 )* 13,5 = 29,41353 kg emisii/t
Pentru apa:
Cr=0,0001 kg(crom)
Cu=0,0001kg(cupru)
S=1,1 kg (sulf)
Qexa=1,100035 kg emisii
M semifaricat =14 kg
M faricat =13,5 kg
Pentru aer:
Praf =0,64 kg/t
Mn=0,0001 kg (mangan)
Si=0,0007 kg (siliciu)
P=0,0002 kg (fosfor)
Qexa=0,6442 kg emisii
Total=0,6442 13,5 8.669 kg emisii
Avantaje:
-Metoda este sensibila la prezenta unor mici discontinuitati seperficiale
-Exista putine limitari practice de folosire.
-Pot fi testate materiale metalice si nemetalice, magnetice si nemagnetice, conductoare si
neconductoare
-Pot fi inspectateari si volume mari cu rapiditate si la un pret redus
-Sunt testate chiar si geometrii complexe
-Indicatiile privind defectele apar pe suprafata si constituie o urma vizibila a importantei
defectului
-Comercializarea lichidelor penetrante sub forma de spray face ca metoda sa fie practic de aplicat
-Usurinta de utilizare si interpretare, aplicare la fata locului, sensibile la defecte mici
Dezavantaje:
-Pot fi vizualizate doar defectele vizibile la suprafata
-Metoda este aplicabila doar pe suprafete din materiale neporoase
-Este esentiala curatirea suprafetelor anterior controlului
-Trebuie indepartate toate reziduurile din actiuni mecanice , inainte de inspectie
-Operatorul trebuie sa aiba acces direct la suprafata ce trebuie testata
-Trebuie curatata suprafata la terminarea testarii
-Nu pot fi evidentiate defecte foarte mari si nici defectele foarte mici, nepenetrabile de catre
lichid si care nu pot acumula o cantitate suficienta de penetrant.
Se efectueaza in incinte intunecate sau slab illuminate, folosind lampi ce emit radiatii ultraviolet
in domeniul 330-390 nm. Principiul de examinare este identic cu cel al lichidelor penetrante cu
contrast de culoare.
Control cu lichide penetrante al piesei ,, CARCASA REDUCTOR:
Tabelul 1.Penetrant cu contrast de culoare, lavabil cu apa sau solvent
Compozitie:
Ingredient coroziv:
-1halogen (F+Cl) <20ppm (ppm-parti pe million)
-2 Sulf <10 ppm
Clasa de poluare a apei: 2
Tabelul 3. Degresant
Denumire Prezentare Utilizare Norme
KD-Check PR-1 -500 ml, Curatare prealabila EN ISO 3452
Pe baza de solvent (benzina) indepartare penetrant DIN 54.152
KD-Check PR-2 -10 l, 9902
Pe baza de solvent (alcool sau canistra; EN ISO
acetone) -200 l, butoi 3452
-500 ml, Curatare prealabila DIN
spray; indepartare penetrant 54.152
-10 l,canistra; 9907
-200 l, butoi
Compozitie:
Ingredient coroziv:
-3 halogen (F + Cl) <8ppm(ppm-parti pe million)
-4Sulf <9ppm
Clasa de poluare a apei: 2
Tabelul 4.Developant
Denumire Prezentare Utilizare Norme
KD-Check SD-1 -500 ml, pentru toate lichidele EN ISO
Developant umed pe baza de spray; penetrante 3452
solvent -10 l, canistra; DIN
KD-Check DD-1 -1 kg, doza; pentru toate 54.152
Developant uscat lichidele penetrante 9903
-20 l, butoi DIN 54.152
9908
Compoziie:
Ingredient corozive:
- halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion)
- Sulf <9 ppm
Clasa de poluare a apei : 2
Pentru aer:
Pentru sol:
6.7Reparare, recondiionare
Sunt operaii tehnologice care apar n general dup scoaterea din uz a produsului(casarea
produsului)dup un anumit numr de ore de funcionare n regim normal (cazul reparaiilor curente
sau reparaiilor capitale sau un anumit numr de ore funcionale la parametrii necorespunztori).
n general reparaiile presupun un anumit proces tehologic ,folosirea unor echipamente
specializate i a unor materiale corespunztoare astfel c,impactul asupra mediului este mai mare
sau mai mic n funcie de natura operaiilor i mai ales de produsul care se repara.
Procesul tehnologic de reparare cuprinde totalitatea lucrrilor i operaiilor care se
execut pentru repararea unui echipament sau instalaie i anume:
pregatirea de fabricaie;
producerea anticipat a pieselor de schimb;
aducerea instalaiei n secia de reparai;
demontarea instalaiei,a ansamblelor i a subansamblelor,cu marcarea ordinii demontrii
acestora;
curatirea,decaparea,degresarea pieselor demontate;
inspectarea pieselor demontate i constatarea defectelor;
sortarea pieselor;
stabilirea dimensiunilor peiselor care se recondiioneaz i a celor care se execut din nou
innd seama de eliminarea sau compensarea uzurii;
executarea pieselor;
ajustarea i montarea pieselor pe subansamble;
reglarea pieselor i subansamblelor pe instalaie;
vopsirea instalaiei;
rodajul instalaiei;
tesatrea instalaiei n vederea recepiei;
transportul i insatalarea instalaiei;
repunerea n funciune;
receptia la beneficiar.
Recondiionarea unui produs se face fie pentru a ndeplini acelai rol funcional sau
pentru un alt rol funcional. Pentru fiecare tip de instalaie sau main i tip de reparaie n parte
se stabilete cte un proces tehnologic tip,proces tehnologic ce are un impact asupra mediului
aproape la fel ca cel de fabricaie. Reparaia nseamn o refabricaie n producie individual
chiar dac producia a fost o producie de serie mare sau de mas.
Recondiionarea se face de regul prin procedee care conduc la remedierea defectelor,
putnd fi chiar parte a proceselor de fabricaie. n general, tehnologiile de remediere a defectelor
se pot aplica i pentru recondiionarea pieselor. Compensarea uzurii face parte dintre tehnologiile
specifice recondiionrii. Compensarea se face prin introducerea unor piese suplimentare (buce
pentru alezaje, respectiv manoane - pentru arbori, aibe, spire de arc, plcute etc.) asamblarea
acestora fcndu-se prin presare la cald sau la rece (fretare).
Am ales la procedeul de reconditinare Sudarea cu arc electric cu electrozi inveliti.
La acoperirile de protectie:
Pentru aer:
Cr = 0,0003 kg;
Zn = 0,001 kg,
degresanti NMVOC = 4.6 kg.
Pentru sol:
degresanti NMVOC = 5 kg.
La prelucrarile mecanice:
Pentru aer:
Pb= 0,000001 kg;
materii in suspensie= 0,001 kg,
Pentru apa:
fenoli= 0,00001 ;
Sol:
Cl = 0,000001 kg ,
toluen = 0,000005 kg.
Pentru aer:
K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg
Pentru apa:
K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg
F=0,000055 kg;
Cl=0,000055 kg;
S=0,1608 kg;
Qpca =0,160928 kg emisii.
Pentru sol:
K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg
F=0,000055 kg;
Cl=0,000055 kg;
S=0,1608 kg;
Qpcs=1,608174 kg emisii.
[t
emisii]
Cpc=0,321 13,5 4.3335 kg emisii
Pentru aer:
Pentru livrare se folosesc vehicole de mare tonaj care au consum de benzin.
Poluantii benzinei:
CH 4 =0,005 kg(metan)
CO=0,043 kg (monoxide de carbon)
NH 3 =0,134 kg(amoniu)
NMVOC=0,015 kg
NOX=0,047 kg(oxizi de azot)
Pentru sol:
Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii de carton(celuloza).
Produsii poluanti din carton sunt:
CO=0,00005 kg
CO 2 =0,5 kg
NOX=0,00025 kg.
Total= 0,50025kg emisii
Pentru apa:
Pb=0,000001 kg
Materii in suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
C pml =0,000112 kg
Pentru aer:
Praf =0,35 kg/t
Pb=0,000001 kg
Materii in suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
To=0,00005 kg
C pma =0,350162 kg
Pentru sol:
Pb=0,000001 kg
Materii in suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
C pms =0,000112 kg
Q tpm =0,35038 kg emisii
Se poate calcula cu relatia :
Pentru sol:
NOX=0.0005kg
=0.005kg
Qpts=0,0055 kg/t
Pentru aer:
Furnal=4,3 Kg/t
pulberi=0.00005kg
Qpta=4,30005 kg/t
Qpts+Qpta=4,30555 kg/t
Cptt=4,30555*13.5=58,124925kg emisii
6.13Reciclare
Reciclarea elimina poluarea si conserva resursele naturale. Cel mai mare beneficiu de mediu al
reciclarii este legat nu de depozitarea reziduurilor, ci de conservarea energiei si a resurselor naturale
si prevenirea poluarii prin utilizarea, in procesul de fabricatie, a materialelor rezultate din reciclare si
mai putin a celor primare. Materialele recuperate au fost deja purificate si prelucrate anterior, astfel
incat utilizarea lor in procesul de fabricatie presupune o activitate mai curata si un consum mai mic
de energie. Analize detaliate au evidentiat faptul ca aceste beneficii de mediu ale reciclarii sunt cu
mult mai eficiente decat orice alte actiuni de protejare a mediului.
Reciclarea conserva energie. Mult mai putinaenergie este necesara pentru a transforma
materialele reciclate in produse noi, comparatic cu a incepe productia cu material primare,
brute.Produsele trebuie s fie concepute astfel nct s poat fi incluse cu uurin ntr-un circuit
de reciclare dup scoaterea lor din funciune. Circuitul de reciclare poate include: colectarea,
depozitarea, sortarea, demontarea, recondiionarea (refabricarea), actualizarea (up-
grade),reintroducerea produsului n circuitul de utilizare, tratarea i depozitarea deeurilor.
Pentru a se permite reciclarea uoar a produselor i a componentelor acestora, la
conceperea produselor, proiectantul trebuie s aib n vedere satisfacerea urmtoarelor cerine:
reciclarea materialelor, separarea componentelor n raport cu materialul acestora,
reutilizarea uoar a materialelor;
folosirea unor materiale ecologice, pentru care este pus la punct o tehnologie de
recuperare, tratare, reciclare;
procedee de reprelucrare a componentelor;
separarea componentelor de forma exterioar cu rol de cele de structura i cele
funcionale;
utilizarea unor asamblri demontabile pentru componentele schimbabile;
modularizarea produselor i a componentelor:
normalizarea i tipizarea componentelor i produselor;
controlabilitatea componentelor i ansamblelor;
diminuarea uzurii (prevederea de piese de uzur, utilizarea de materiale
rezistente la uzare etc.);
mentenabilitatea (tehnologii de reparare i de ntreinere, instruciuni de
exploatare i de ntreinere);
ntreinere ct mai simpl i uoar;
posibilitatea de a se verifica i sorta componentele dup coduri;
accesibilitatea componentelor n vederea demontrii uoare;
rezistenta la coroziune i la degradare pe ntreaga durat de via a
produsului;posibilitatea de montare i respectiv de demontare uoar i rapid;
posibilitatea de curire uoar:
posibilitatea de manevrare;
posibilitatea de a reprelucra componentele.
C pt
7. Calculul coeficientului de poluare total
Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unei activitati cu impact asupra
mediului etse necesara cunoasterea in fiecare etapa a acestuia a indicatorului de calitate a
mediului.Acest indicator de calitatea a mediului Icm se poate calcula la nivelul fiecarui poluant i,
cu relatia:
CMAi Cef
Oxizi de azot NOx exprimati in NO2 500 810 0.79% 0.095 kg/t
Apa:
Tabel 8.2 Valori ale concentratiei maxime admise pentru substante toxice din apele de suprafata,
conform STAS 4706-88
I cmi [kg/t]
Sol:
Aer:
3000.466
IcmSO2= =0.96%
610300
2000.184
Icm N2O= =0.99%
400200
1200.095
Icm NOX= =0.79%
270120
500.135
Icm NH3= =0.99%
10050
501000. 819
Icm Praf= =0.62%
8010050100
40.00025
Icm Cd= =0.99%
84
1000.23
IcmNMVOC =0.83%
220100
1000. 47
Icm CO= =0.99%
200100
505.16
Icm CO2= =0.74%
11050
0.50.0001
Icm Mn= =0.62%
1.30.5
0.50.000003
Icm Pb= =0.83%
1.10.5
1.70.000033
Icm Fenoli= =0.99%
3.41.7
50.0002
Icm P= =0.33%
205
1 . 70. 015
IcmToluen= =0.93%
3. 51. 7
0.60.015
IcmDiclore tan= =0.02%
250.6
Icm Total= 0.02+0.93+0.33+0.99+0.83+0.62+0.74+0.99+0.83+0.99+0.62+0.99+0.79+0.99+0.96=
11.62
Apa
2400.000114
IcmClor= =0.95%
490240
0.0010.00002
Icm Fenoli= =0.98%
0.0020.001
2000.0004
IcmSO4= =0.99%
400200
30.0128
Icm K2Cr2O7= =0.99%
63
1.50.35
Icm PenetrantFluorescent= =0.38%
4.51.5
30.7
Icm Solvent= =0.76%
63
1.80.274
Icm CO2= =0.76%
3.31.3
10.00001
IcmSO= =0.24%
51
60.0001
Icm C= =0.85%
136
0.05170.1
Icm S= =0.20%
0.3500.0517
1.50.00011
Icm F= =0.49%
4.51.5
0.050.00001
Icm Al= =0.32%
0.20.05
120.00001
Icm Pb= =0.92%
2512
40.0001
Icm Cr= =0.99%
84
1000.0001
IcmApaUzata= 300100
=0.49%
Icm Total= 0.95+0.98+0.99+0.99+0.38+0.76+0.87+0.24+0.85+0.20+0.49+0.32+0.99+0.49= 9.39
Sol
50.000003
Icm Pb= =0.33%
205
2000.000110
Icm F= =0.36%
750200
2400.00001
Icm Fenoli= =0.97%
485240
10000.00003
IcmCompusiAnioniActiviBiodegradabili= =0.11%
100001000
10.3216
Icm S= =0.17%
51
30.000128
Icm K2Cr2O7= =0.99%
63
140.000014
Icm Cl= =0.87%
3014
2300.000025
Icm NOx= =0.29%
1000230
40.45
Icm Fe2O3= =0.88%
84
4000.455
IcmZgura= =0.97%
800400
600000.03
IcmPrafDepus= =0.99%
12010060000
3000.028
IcmAlteDepuneri= =0.99%
600300
CMAi Cef
Icmi= Cmax i CMAi [%]
Acest indicator are valori cuprinse intre 0 (cand poluare este maxima si
inevitabila) si 1 (cand mediul este curat).
AERUL
[mg/m3]
Amoniac 50 81
Dicloretan 98 149
300 0,0260
1,42
Icmso2(oxid de sulf)= 510 300
500 0,0683
1,61
IcmNO2(oxizi de azot)= 810 500 %
50 0,134
1,60
IcmAmoniac= 81 50 %
50 0,0150
1,61
IcmHCl(acid clorhidric)= 81 50 %
55 0,0151
1,83
IcmHF(acid fosforic)= 85 55 %
150 0,0500
0,99
IcmCH4(metan)= 300 150 %
50100 1,450
1,66
IcmPraf= 80100 50100 %
4 0,0159
0,99
Icm Metale grele= 8 4 %
100 0,215
0,83
IcmNMVOC(compusi organic volatile fara metan)= 220 100 %
98 0.66
1,90
Icmdicloretan= 149 98 %
100 0,491
0,99
IcmCO(monoxid de carbon)= 200 100 %
50 4,23
0,76
IcmCO2(dioxid de carbon)= 110 50 %
0,5 0,001
0,83
IcmMn(mangan)= 1,1 0,5 %
0,5 0,0001
0,83
IcmPb(plumb)= 1,1 0,5 %
0,5 0,0005
0,83
IcmTa(tantal)= 1,1 0,5 %
Icmtotal=1,42+1,61+1,6+1,61+1,83+0,99+1,66+0,99+0,83+1,9+0,99+0,76+
0,83+
0,83+0,9+0,83=19,58
APA
Tabel2.Valori ale concentratiei maxime admise pentru substante toxice din apele de
suprafata, conform STAS 4706-88
K2Cr2O7(bicromat 3 5
de potasiu)
0,5 0,134
0,73
IcmNH3(amoniac)= 1 0,5 %
0,5 0,00015
0,99
IcmAs= 1 0,5 %
0,5 0,203
0,59
IcmBenzen= 1 0,5 %
0,1 0,012
0,22
IcmNH4(hidroxizi de amoniu)= 0,5 0,1 %
0,1 0,092
0,04
IcmNO2(dioxid de amoniu)= 0,3 0,1 %
240 0,00113
1,19
IcmCl (clor liber)= 400 200
-
%
0,05 0,0001
0,52
IcmCu(cupru)= 0,1 0,05 %
0,1 0,01
0,6
IcmCl2(clor)= 0,25 0,1 %
0,2 0,0001
0,66
IcmFenoli= 0,5 0,2 %
0,4 0,35
0,12
IcmFe2O3(trioxid de fier)= 0,8 0,4 %
0,1 0,026
0,74
IcmSO2(dioxid de sulf)= 0,2 0,1 %
200 3,312
0,98
IcmSO42-= 400 200 %
0,1 0,0023
0,32
IcmPb(plumb)= 0,4 0,1 %
Icmtotal=0,73+0,99+0,59+0,66+0,32+0,22+0,04+1,19+0,52+0,6+0,12+0,74
+0,98=7,7
SOL
Fenoli 0,1 1 10
Mn(mangan) 5 23 250
P(fosfor) 1,3 15 50
S(sulf) 0,0517 1 5
Cl(clor) 4,5 14 30
85 0,00001
5,66
IcmPb(plumb)= 100 85 %
100 0,0076
0,15
Icmfluor= 750 100 %
1 0,00001
0,11
Icmfenoli= 10 1 %
10 0,00003
0,001
Icmcompusi= 1000 10 %
570 0,0002
0,61
IcmC(crabon)= 1500 570 %
10 0,0005
0,04
IcmSi(siliciu)= 230 10 %
5 0,0003
0,27
IcmMn(mangan)= 23 5 %
1,3 0,000031
0,09
IcmP(fosfor)= 15 1,3 %
0,7 0,045
0,057
Icm CO2(dioxid de carbon)= 12 0,7 %
4,5 0,000001
0,47
IcmCl(clor)= 14 4,5 %
23 0,00005
0,24
IcmCO(monoxid de carbon)= 115 23 %
Icmtotal=5,66+0,15+0,11+0,01+0,61+0,04+0,27+0,09+0,057+0,47+0,24=7,
70