CIUPERCI COMESTIBILE
Plria este de culoare castanie-brun,
Boletus edulis - Hribi,mntrci
Boletus rufus - chitarc, chitrcut,
mntarc rosie
bombat, sferic la nceput, himisferic, apoi
devine ntins.Tuburile sporifere sunt simple,
albicioase, apoi galbene, verzui. Porii de
aceeasi culoare au tuburile sporifere, sunt
ciurculari. Piciorul e umflat la baz, are
culoare brun deschis, ornamentat cu o retea
sub plrie. Carnea este alb, tare, cu gust si
miros plcut. Creste pe sol, primvara, vara,
toamna, izolat sau n grupuri, n pduri de
foioase si de conifere, n luminisuri. Este
comestibil, foarte bun. Pentru a nu fi
confundat cu alte specii mai putin apreciate,
sau necomestibile, se recomand s nu se
recolteze exemplare prea tinere (mici).
Plria are culoare portocalie sau brun-
rosiatic, este sferic, hemisferic, apoi
ntins, foarte crnoas, putin vscoas pe
timp umed. Tuburile sporifere sunt albe,
albicioase sau cenusii, lungi. Porii sunt la
nceput albi, apoi cenusii-bruni, si mici,
circulari. Piciorul e cilindric, usor ngustat
sub plrie, albicios sau cenusiu, se pteaz
n verde la atingere si este prevzut cu solzi
negriciosi. Carnea este alb dar devine
cenusie-rosiatic, albastr- verzuie sau
negricioas n contact cu aerul; are gust si
miros plcut. Sporii sunt galbeni, ocraceii n
mas, fusiformi, netezi, gutulati.
Creste izolat sau n grupuri, n pduri de
foioase, mai ales pe unde cresc slcii, plopi si
mesteceni, n luminisuri, vara si toamna. Este

Boletus aereus - Hribul pucios
Cantharellus cibarius - Glbiori, bureti
galbeni
Russula virescens - Vinetica pestrit
comestibil.
Plria globuroas este groas, hemisferic,
bombat, la maturitate ntins, de culoare
brun nchis, pe margine prezint solzisori
fibrilosi si cztori. Tuburile sporifere sunt
albicioase, apoi galbene sau galbene-verzui,
lungi. Porii de aceeasi culoare cu tuburile
sporifere sunt circulari. Piciorul bulbos,
ngrosat spre baz are culoarea brun deschis
spre brun. Tuburile sporifere sunt albicioase,
apoi galbene-verziu. Carnea este alb, tare cu
gust plcut.
Creste pe sol n pduri si n liziere, vara si
toamna n special. Este foarte bun.
Plria n stadiul tnr este boltit, ca o
emisfer, cu marginile aproape regulate,
rsucite n jos, iar la maturitate se aseamn
cu o plnie cu marginile ncretite, lobate sau
ondulate regulat. Culoarea se aseamn cu
aceea a glbenusului de ou. Piciorul este plin,
continundu-se cu plria fr o limit
definitiv. Carnea glbiorilor este alb n
interior, galben-aurie spre exterior, are un
miros si un gust plcut.Aparatul fructifer al
glbiorilor este crnos sau fibrocrnos.
Este una dintre ciupercile mult apreciate si
rareori e atacat de duntori. Glbiorii
cresc n grupuri, prin pduri umbroase si
umede de rsinoase si de foioase (mesteacn,
fag).
Plria este hemisferic, convex-plan si
adncit la centru. Suprafata plriei are
culoarea cenusie-verzuie, galben verzuie,
cuticula usor separabil de carne, uscat si
se crap usor. Lamelele albe sau albe cu
nuante glbui sunt libere. Piciorul este nalt,
gros, alb sau alb cu nuante cenusii, plin
buretos, cilindric. Carnea acestei ciuperci

Armillaria mellea - Ghebe sau opintici
Morchella esculenta - Zbrciog
este alb, tare si sfrmicioas. Are miros
plcut de miez de nuc. Creste n pdurile de
foioase si prin crnguri, ncepnd din iunie si
pn n octombrie. Este comestibil, foarte
bun.
Plria este putin crnoas si boltit n
tinerete, iar la maturitate convex, aproape
plan, cu mici solzisori bruni, asezati n
cercuri. Piciorul e lung mai gros la baz si mai
subtire ctre plrie. Pe picior la o mic
distant de plrie se afl un inel cu
marginile rsfrnte n jos. Carnea este alb
,fraged, cu gust si miros plcut. Lamelele
sunt fine, de culoare alb sau glbuie pe care
se gsesc porii ciupercii. Este o ciuperc
comun, des ntlnit pe cioatele de stejar,
fag si brad sau pe resturi lemnoase. Ghebele
apar toamna n tufe mari formate din mai
multe exemplare. Este comestibil.
Plria are form ovoid sau conic, de
culoare brun- deschis, glbuie-
ocracee.Suprafata plriei este prevzut cu
numeroase alveole sinoase, neregulate.
Regiunea himenial este individualizat n
adnciturile alveolare de la suprafata
plriei. Plria are form de cciul, goal n
interior si concrescut cu piciorul. Piciorul
alb e cilindric, bine dezvoltat si gol n
interior. Carnea e fraged, cu miros si gust
plcut.
Apare primvara de timpuriu, prin aprilie sau
mai, n special n pduri de foioase sau pe
locuri nisipoase, n lunci etc.Este comestibil,
foarte bun.
Morchella conica - Zbarciogul tuguiat
Plria se apropie de forma conului, tot n
form de cciul, de culoare brun nchis, cu
nuante brun-glbui. Suprafata prezint
alveole profunde si nguste. Marginile sunt
neregulate si concrescute cu piciorul. Piciorul
ca si cciula (plria) sunt goale n interior.
Piciorul este cilindric, putin ngrosat spre
baz, de culoare alb-glbui.
Creste n pduri de foioase si conifere,
primvara (aprilie- mai).

Plria este sferic sau ovoid la nceput,

apoi ntins, nu este mamelonat, de culoare
Lepiota rhacodes
brun-cenusie, sau ocrace, acoperit cu solzi
bruni poligonali, grosi, n centrul plriei este
brun, neted. Lamelele sunt albe, ptate cu
rosu la maturitate, largi, libere, ndeprtate
de picior. Piciorul este cilindric, bulbos la
baz, de culoare cenusiu-brun. Inelul este
alb-cenusiu, apoi brun rosiatic, mobil,
membranos, pros la margime. Carnea este
alb, se nroseste n contact cu aerul(cnd se
rupe), are miros si gust plcut. Creste pe sol,
izolat sau n grupuri, n pduri de conifere si
de foioase, n grdini, locuri cultivate,vara si
toamna. Este comestibil, fr picior.
Lepiota clypeolaria Plria este la nceput ovoid, apoi ntins,
mamelonat n centru, mtsoas, acoperit
cu numeroase scvame, dispuse concentric,
culoarea brun-roscat sau glbuie, brun si
neted n regiunea mamelonat. Lamelele sunt
libere, albe sau albe-glbui. Piciorul este lung,
cilindric, mai gros spre baz, culoare alb
cenusie, cu scvame sub inel. Inelul se poate
misca sub picior. Carnea este alb, cu miros si
gust de fructe. Creste pe sol n pduri. Este

Clavaria flava - Creasta cocosului
Clavaria batrytis - Buretele de
conopid, barba caprei
comestibil.
Aceast ciuperc are corpul fructifer n
form de trunchi albicios cu numeroase
ramuri galbene-aurii, comprimate si striate n
lungime, fragile, care se ramific la rndul lor
n ramuri subtiri acoperite de stratul
himenial. Carnea este alb. Creste n pdurile
de foioase si conifere toamna. Este
comestibil.
E o ciuperc voluminoas de 10-12 cm n
diametru si 7-15 cm n nltime, cu piciorul
(ca un trunchi) alb, apoi glbui, crnos, tare,
cu ramuri foarte bogat ramificate, cilindrici,
drepte sau ndoite, crnoase, fragile, glbui,
care se divid n ramuri mai mici, asemntor
unor corali. Creste izolat n pduri de
foioase sau conifere, vara si toamna.
Comestibil mai ales n stadiu tnr. La
btrnete devine indigest.
Psalliota arvensis - Ciuperca de cmp
Plria este ca un ou la nceput, devine apoi
ca un clopot, iar la maturitate convex-plan.
Suprafata plriei este alb, mtsoas, cu
aspect finos. La maturitate este neted si
uneori valurat. Lamelele sunt albe, apoi devin
alb-rosii. Piciorul este nalt, cilindric, ngrosat
spre baz, alb si gol n interior, este prevzut
cu un inel lat. Creste pe cmp, n grdini si
fnete, vara si toamna. Este comestibil si
foarte bun.

n stadiu tnr, aceast ciuperc e ovoid, de

culoare alb, avnd aspectul unui ou. Plria e
Amanita caesarea - Crite, ronite,
portocalie sau galben-aurie, neted, lucioas,
burete domnesc
crnoas, sferic la nceput, henmisferic,
apoi ntins cu marginea fin striat. Lamelele
sunt galbene. Piciorul e nvelit la baz ntr-o
volv (ca un manson) dezvoltat, alb.
Culoarea piciorului e galben. Inelul este
galben, striat, lsat n jos. Carnea este alb,
galben au cuticula plriei si piciorului, cu
miros si gust foarte plcut. Este una dintre
cele mai pretuite ciuperci si creste prin
pduri de foioase, pe cmpii si n lungul
drumurilor n regiunile mai calduroase, n iulie
si august. Este comestibil, foarte bun.

Compozitia chimic a ciupercilor

Componentul La 100 g Componentul La 100 g

Ap 90 g Fosfor 135 mg
Substante azotoase 5g Clor 80 mg
Glucide 2,5 g Caroten 0,04 g
Grsimi 0,5 g Vitamina B1 0,04 mg
Potasiu 470 mg Vitamina B2 0,20 mg
Sodiu 12 mg Vitamina PP 60 mg
Calciu 3 mg Vitamina C 8 mg
Magneziu 14 mg
Fier 4,5 mg Valoare caloric 35 calorii

Amanita muscaria Agaricus augustus Agaricus subrutilescens

Agaricus subrutilescens
Amanita constricta
Amanita aureola

Amanita franchetii Amanita franchetii Amanita verna

 Amanita muscaria
Amanita muscaria
Amanita pachycolea

Amanita muscaria Boletus aereus

Armillaria sinapina

Boletus chrysenteron Boletus edulis

Boletus edulis

Boletus satanas Boletus edulis

Boletus zelleri
 Armillaria mellea Cantharellus cibarius
Clavariadelphus truncatus

Clavaria flava Clavaria flava

Clavaria flava

Clavaria batrytis
Clavaria batrytis Clavaria batrytis

Marasmius oreadeas
 Clavariadelphus truncatus
Clavariadelphus truncatus

Clitocybe nuda Russula aurata

Coprinus lagopus

Coprinus micaceus Galerina autumnalis Cystoderma

Galerina autumnalis Gomphus clavatus

Geoglossum fallax
 Gomphidius subroseus Gymnopus
Cortinarius

Gomphus floccosus Gymnopilus spectabilis

Gomphus floccosus

Hygrocybe
Hygrocybe Hygrocybe coccinea

Hygrocybe psittacina Hygrophorus hipothejus Hygrophorus pudorinus

Hygrocybe olivaceoniger Hypholoma capnoides Lepiota rachodes

 Lenzites betulina Marasmius picatulus Marasmius picatulus

Amanita muscaria
Amanita muscaria
Omphalotus olivascens

Mycena griseoviridis Mycena haematopus Omphalina epichysium

Moldy mushrooms
Morchella Phallus hadriani
Omphalotus olivascens Clavaria flava
Paxillius involutus

Pluteus cervinus
Sarcoscypha coccinea Xylaria hypoxylon
 CIUPERCI NECOMESTIBILE

Amanita muscaria - Buretele pestrit, Plria este globuloas n tinerete, apoi

muscarita ca un clopot bombat, iar spre
maturitate devine aproape plan.
Culoarea plriei este rosie cu scvame
albe, ce se iau usor cu unghia. Piciorul
este alb, bulbos la baz, nconjurat de
volv n forma de solz. n stadiul tnr
volva este puternic dezvoltat. Piciorul
la partea superior prezint un inel
bine vizibil. Carnea este alb, devenind
roscat sub cuticula ce acoper plria.
Lamele sunt albe. Aceast ciuperc
este toxic, dar nu la fel de periculoas

Amanita phalloides - Buretele viperei
Amanita verna - Buretele primvratic
ca Amanita phalloides, Amanita verna,
Amanita virosa, Amanita citrina si
Amanita pantherina. Creste n
luminisuri de pduri de conifere si de
foioase. Semnele intoxicatiei la
muscarit apar dupa cteva ore si se
manifest prin great, ameteal,
pierderea cunostintei, un fel de betie,
uneori cu delir furios.
Plria este crnoas, la nceput
aproape sferic, apoi dreapt. Are
culoarea verzuie sau mslinie. Pe
suprafat, plria are niste dungi fine
care pleac din centru spre marginea
plriei. Carnea este alb, cu miros
urt mai ales la ciupercile btrne.
Lamelele sunt colorate alb-glbui.
Exist si varietati cu plria brun,
galben sau chiar alb. Piciorul este
nalt, crnos, de culoare alb, cu volva
dezvoltat si cu inel alb. Creste prin
pdurile de rsinoase si foioase, prin
tufisuri, din iunie si pn n octombrie.
Este ciuperca cea mai toxic dintre
Amanite. Simptomele intoxicatiei la
aceast ciuperc apar trziu (dup 10-
12 ore).
Aceast ciuperc are plria alb si
creste prin pdurile de rsinoase si
foioase, din mai pn n august. Este o
ciuperc foarte toxic.

Amanita pantherina - Buretele panterei
Plria este n form de clopot, apoi
semisferic si n cele din urm plan, cu
adncituri la mijloc. Suprafata plriei
este de culoare brun-deschis sau brun-
cenusiu, lipicioas pe timp umed,
prezint solzi albi, finosi si
concentrici. Lamelele albe si libere sunt
ngustate spre picior. Piciorul este nalt
de 6-11 cm si gros de 1-2 cm, este plin,
cilindric, ngrosat la baz, unde
prezint o volv alb, dubl si groas
care este vizibil la ciupercile tinere.
Inelul este alb si usor ncretit. Carnea
este fraged, subtire si alb, nu are
miros si gust. Creste n pdurile de
foioase si rsinoase din iulie si pn n
octombrie. Este o ciuperc foarte
toxic.
Boletus satanas - Hrib tignesc, buretele
dracului
Plria are 10-15 cm diametru, de
culoare alb-cenusie, apoi ruginie palid
sau putin verzui. Piciorul este ovoid, cu
o retea rosie ca sngele n partea de
sus. Carnea este alb sau alb-glbuie.
Creste vara prin psuni, tufisuri si n
poienile din pdure. Aceast ciuperc
este foarte toxic.

Tricholoma tigrinum

Este o ciuperc mare (8-20 cm), cu

plria tipic de culoarea tigrului.
Lamelele sunt lungi, cu reflexe verzui.
Aceast ciuperc provoac tulburri
violente gastro-intestinale. Este
necomestibil.

RECUNOASTEREA CIUPERCILOR
Recunoasterea ciupercilor este cea mai dificil operatie si din aceast cauz,
recunoasterea sigur se face numai tinnd seama n primul rnd de
caracterele botanice si anume forma aparatului fructifer si a prtilor
componenete: talie, aspect, plarie, picior, suprafata plariei, lamele sau
tuburi etc., luate n complexitatea lor si nu dup celelalte caractere, care pot
duce la confuzii cu urmri grave.
Forma ciupercilor(talie,aspect) este un caracter ce se refer mai mult la
aparatul fructifer. Acesta prezint o form proprie pentru fiecare specie de
ciuperc. Aparatul fructifer poate avea forme diferite: de sfer, de ou, de
clopot etc. Forma cea mai des ntlnit n stadiul de maturitate la ciupercile
superioare, de altfel comun la cele mai multe ciuperci, este cea de umbrel.
Aceeasi ciuperc, pn la stadiul de maturitate, trece printr-o serie de
forme: astfel, n tinerete este ca un ou, apoi ca o mciuc, ca un clopot, iar la
maturitate ajunge la forma unei umbrele.
Plria poate fi dreapt, mai mult sau mai putin boltit, lund forma unei
plnii n dreptul piciorului sau a unei ridicturi(gheba). Marginea plriei
poate fi dreapt cu fire fine(dungi). Partea superioar a plriei este
acoperit de o membran numit peridium, care poate fi neted, lucioas,
mat, umed, cleioas, uscat, cu circomvolutiuni sau linii, catifelat,
acoperit cu solzi sau tepi. Se poate desprinde de tesuturile (false)

care oper plria sau nu.

La unele ciuperci, aparatul fructifer este acoperit de un nvelis n tinerete,
care odat cu dezvoltarea ciupercii, se rupe de jur mprejurul plriei si
rmne sub forma unui inel n partea superioar a piciorului.
Inelul poate fi fix sau mobil pe piciorul ciupercii si se gseste cam la mijlocul
piciorului, sau la jumatatea lui superioar. Forma inelului constituie de
asemenea, un caracter de indentificare a ciupercilor care-l poart.
La unele ciuperci, corpul fructifer este acoperit de dou nvelisuri n
tinerete, prin dezvoltarea piciorului si a plriei, nvelisul exterior se rupe.
Partea inferioar a piciorului a rmas nvelit ntr-un manson, ca ntr-o teac.
Aceast teac se numeste volv.
Cele mai multe ciuperci necomestibile prezint volv (buretele viperii,
buretele panterei, buretele de lmie etc.), totusi sunt si ciuperci
comestibile cu volv(critele sau buretele domnesc). Alte ciuperci sunt
acoperite cu o membran fin, denumit cortina.
Ciupercile se identific si dup forma si alctuirea prtii inferioare a plriei.
Din acest punct de vedere, ciupercile cu plrie se mpart n: ciuperci cu
lamele, cu tuburi sau cu tepi.
Piciorul ciupercilor este de asemenea un criteriu de identificare: acesta
poate fi central (n plrie), excentric sau lateral (situat la marginea
plriei). nltimea piciorului variaz de la o specie la alta si chiar la aceeasi
specie. Este scurt n tinerete si se nalt odat cu cresterea ciupercii.
Piciorul poate fi cilindric, ngrosat n partea inferioar, subtiat spre plrie
sau spre baza.n interior, piciorul poate fi plin sau gol, la exterior este neted
acoperit cu o retea regulat de fire fine.
Forma, dimensiunile si culoarea sporilor sunt caractere de care trebuie s se
tina seama, deoarece prezint o important deosebit n determinarea
ciupercilor. ntruct sporii nu se vd cu ochiul liber, ci numai la microscop,
recunoasterea ciupercilor dup aceste caractere poate fi realizat numai in
laborator.
n afar de caracterele botanice, la recunoasterea ciupercilor vor fi luate n
considerare si statiunea, culoarea, schimbarea culorii, miros,
gust,consistent si vrst, dar acestea singure nu pot constitui caractere de
deosebire a ciupercilor comestibile de cele necomestibile.
Statiunea: unele ciuperci cresc numai pe un anumit sol, nisipos, argilo-
nisipos,mai mult saumai putin bogat n humus, mai umed sau mai uscat. Unele
prefer locurile nsorite, n timp ce altele locurile umbroase,
Pe un loc cu aceleasi conditii de vegetatie poate fi ntlnit o ciuperc toxic
lng una comestibil, deci statiunea nu constituie un caracter sigur de
recunoastere.
Culoarea asa cum s-a mai amintit nu constituie singur un mijloc de
detereminare. Interes prezint schimbarea culorii la carnea ciupercii, prin
ruperea plriei sau piciorului, caracter ntlnit la cele mai multe ciuperci
necomestibile.
Sunt si ciuperci comestibile, care prin rupere se nnegresc sau capt nuante
verzui sau albastrui. Este totusi prudent a fi evitate ciupercile care se
albstresc prin rupere.
Mirosul si gustul, dup cum s-a mai amintit, nu constituie indicii de deosebire.
Totusi se poate spune c ciupercile cu miros si gust de fin, de castane, de
alune sau de anason sunt comestibile.
Vrsta: ciupercile necomestibile contin elemente toxice la orice vrst, n
timp ce multe ciuperci comestibile, n tinerete sunt bune, iar la maturitate si
la btrnete devin indigeste sau chiar toxice. Este recomandabil s se evite
ciupercile btrne si cele atacate de viermi si melci.
Cea mai mare parte a accidentelor de intoxicatii cu ciuperci, se datorez
unor metode empirice, prejudecati de recunoastere eronat a caracterelor
acestora:
-nnegrirea unei piese de argint sau a inelului de aur, schimbarea culorii unui
ctel de usturoi sau a unei cepe plasate n sosul n care fierb ciupercile, nu d
nici o indicatie asupra propriettilor comestibile sau toxice;
-nu sunt juste criteriile, cum c toate ciupercile din locurile umblate sunt
inofensive;
-nu este just de asemenea a se crede c toate ciupercile din pdurile de pin
sunt periculoase;
-schimbrile de culoare a ciupercii rupte, mirosul, fermitatea crnii, prezenta
sucului lptos, nu ne furnizeaz nici o indicatie precis;
-fierberea, uscarea, tratamentul cu sare, otet etc. nu transform ciupercile
periculoase n comestibile, iar un singur caracter al genului(ciupercilor) nu
este suficient a o recunoaste.
Pentru a putea deosebi ciupercile comestibile de cele necomestibile, trebuie
s se tine seama de toate caracterele artate la fiecare specie.
Cel mai sigur mijloc pentru deosebirea unei ciuperci comestibile de una
necomestibil, este recunoasterea caracterelor botanice, ajutati fiind, de o
descriere amnuntit, de planse colorate si lund n considerare cele amintite
mai sus.
Cunoscut fiind, c exist caractere sigure de deosebire a ciupercilor
comestibile de cele necomestibile, merit s se acorde mai mult important
acestor produse de origine vegetal, pentru valoarea nutritiv si gustul lor
deosebit.
Pentru comert si industrie, ciupercile de pdure sunt riguros si stiintific
controlate. Personalul care colecteaz (culege) aceste ciuperci este instruit
temeinic si n repetate rnduri. Pn n prezent la noi nu s-au nregistrat nici
un fel de reclamatii, la livrarea sutelor de tone de ciuperci, anual.

N CAZ DE INTOXICARE CU
CIUPERCI
n primul rnd sunati la Salvare - 961
n cazul intoxicatiilor cu ciuperci, dac primul ajutor este prompt si bine
condus, chiar cei intoxicati cu speciile cele mai periculoase pot fi salvati. De
obicei, la orice intoxicatii si mai ales la intoxicatiile cu ciuperci, bolnavul
vomit de la sine, as c administrarea unui vomitiv, cteodat poate fi
duntoare, sensibiliznd si mai mult mucoasa stomacal.
n cazul intoxicatiei cu unele ciuperci (Amaniata muscaria- muscarita si
Amanita pantheria- buretele panterei), dac lipseste asistenta unui medic, se
dau bolnavului vomitive pentru golirea stomacului de toxine. mpreun cu
vomitivele se dau cantitati mari de ap, ceai si lapte cald. Vomitarea mai
poate fi provocat dndu-se bolnavului emetic (de la farmacie) 10-15 ctg
ntr-un pahar cu ap, sau bolnavul trebuie s bea cu nghitituri repetate ap
srat rece.
De asemenea, se recomand cafea si ceai, care au o actiune stimulent asupra
organismului (pentru combaterea somnolentei).
Nu se va da bolnavului s consume buturi alcoolice.
La intoxicatia muscarinian, tratamentul se rezum la purgative si calmante.
n cazul intoxicatiei cu cele mai periculoase ciuperci: Amanita phalloides
(buretele viperei), Amanita verna (buretele primvratic), Amanita virosa
(buretele tomnatic) si Amanita citrina (buretele de lmie), simptomele
aprnd trziu, abia dup 12 ore, stomacul n acest timp, n mod normal, nu
mai contine nimic, deoarece substantele ingerate au trecut n intestin. De
aceea, vomitrile ce s-ar produce sunt duntoare, cci ele nu contribuie
dect la iritarea stomacului, mrirea durerilor si la obosirea bolnavului.
n cazul intoxicatiei cu aceste specii, denumit si intoxicatie de tip
phalloidian, trebuie chemat imediat medicul, acesta fcndu-i bolnavului
injectii intravenoase cu un litru de ser fiziologic, pentru a dilua toxinele
intrate n snge. Acestea se elimin apoi prin urin. Se fac frectii cu alcool
camforat sau otet. De asemenea se d bolnavului s inspire otet, eter sau
amoniac si se fac frectii cu una din aceste substante. Calmantele
recomandate sunt: bromura de potasiu sau de sodiu, iar depresiunea si
somnolenta se vor trata cu cafea sau ceai si apoi eter (4-5 picturi la 100g
ap). Niciodat nu se vor administra buturi alcoolice.
Purgativele sunt indispensabile n cazul intoxicatiei cu ciuperci, cci o parte
din toxine se gsesc n intestine. Vor fi preferate purgativele saline ce
produc o diluare a lichidului din intestin si usureaz eliminarea nceat a
toxinei.
Pentru bolnavul adult, doza de purgative saline este de 40-50g sulfat de
sodiu sau sulfat de magneziu, dizolvat ntr-un sfert litru de ap. Dup o or,
se d bolnavului un ceai diuretic n cantitate de cel putin 1/2 litru de ap
(acest ceai este format dintr-o fiertur de limba mielului (Borrago
officinalis) sau de pir (Agropirum repens)). Pentru a mari actiunea diuretic a
decoctului, se adaug la cantitatea de mai sus 2g acetat de amoniu sau chiar
bicarbonat de sodiu, cozi de cirese, mtase de porumb.
Dac bolnavul are dureri mari de stomac, se d ca purgativ (pentru adult) 30g
ulei de ricin, apoi se va face de ctre medicul chemat, splturi stomacale
uleioase, la care se vor aduga 20 picturi de tinctur de opiu, iar pe
abdomen se vor pune comprese cu acest lichid calmant. Pentru eliminarea
rapid a toxinei din organism, bolnavul trebuie s urineze mult si des si
pentru aceasta, pe lng ceaiurile diuretice amintite, i se mai d s bea si o
cantitate mare de lapte.
Vomitrile prelungite se vor calma prin nghitituri de bucti mici de gheat,
cu potiunea Rivieri, ap cloroformata sau n lipsa acestora prin ap gazoas
(sifon).
Toate aceste ngrijiri, n afar de splturile stomacale sau injectii, pot fi
fcute de cei din familie, pn la sosirea medicului. Vor fi aplicate imediat si
cu perseverenta toate mijloacele posibile, pentru eliminarea toxinelor din
corp.
De mentionat este faptul c, intoxicatiile se produc si cnd se folosesc unele
ciuperci comestibile btrne sau vechi (care nu sunt proaspete). Acestea se
manifest prin vomitri, dureri stomacale, nduseli, paloarea fetei.
Pentru a putea lupta cu succes mpotriva intoxicatiilor cu ciuperci, trebuie
aplicat un tratament rational si la timp, sub supravegherea strict a
medicului. Numai procednd astfel, numrul victimelor vor scdea.
Dac primul ajutor este prompt si bine condus, chiar victimele intoxicate cu
speciile cele mai periculoase, pot fi salvate.
Mijlocul cel mai sigur de a evita accidentele provocate de ciuperci ce contin
substante toxice, este cunoasterea acestora dup caracterele botanice
(form, culoare, etc.), att a speciilor comestibile ct si a celor
necomestibile, folosind n acest scop: planse colorate si crti de specialitate
cu descrierea speciilor de ciuperci, putnd a le deosebi cu usurint unele de
altele.
 RETETE CULINARE CU CIUPERCI
Rulou de porc cu ciuperci
1 kg pulp de porc, 250 g ceap, 800 g ciuperci proaspete, 400 g ciuperci
conservate, un vrf cutit piper, 100 g fin, 200 g untur sau ulei, 200 g
smntn, un vrf cutit boia, sare.
Carnea se taie n fileuri (cte dou bucti la portie) si se bate ca pentru
snitele. Ceapa se curt, se taie mrunt si se cleste ntr-un vas cu untur
fierbinte. Ciupercile dup ce s-au curtit, se spal n mai multe ape, se taie
felii si se introduc n ceapa clit, mpreun cu verdeata tocat, piperul si
sarea. Se mai clesc mpreun circa 10 minute. Ciupercile astfel pregtite se
aseaz pe fileurile de carne si se ruleaz bine, nvelindu-se la capete.
Rulourile umplute se aranjeaz ntr-o tav cu grsime fierbinte si se introduc
n cuptor pentru a se prji. Din fin, boia si grsime se face un sos,
adugndu-se si smntna. Acest sos se strecoar peste rulourile din cuptor.
Se las s mai fiarb mpreun circa 15 minute. Se serveste cu garnitur de
orez.

Friptur de miel cu ciuperci

1 kg carne, 250 g ciuperci, 200 g slnin, 200 g arpagic, zeam de carne.
Se alege partea dindrt a mielului, se spal, se sreaz. Se rumeneste ntr-o
tigaie cu unt, pe de o parte si pe alta. Se pun pe fundul unei cratite felii
subtiri de slnin, se aseaz friptura, se adaug arpagicul si ciupercile
splate si curtate, tiate felii subtiri. Se toarn o ceasc de zeam de
carne, se d la cuptor si se las s fiarb acoperit o or.
Se aseaz carnea pe o farfurie, se taie, se pun mprejur ciupercile si
arpagicul, iar sosul se las s fiarb cu un praf de fin si se toarn
deasupra.

Biftec la grtar cu ciuperci

500 g carne, 200 g ciuperci, 200 g unt, 20 g ulei, zeam de lmie, sare,
piper.
Dintr-un muschi fraged se taie 5 felii de carne, cam de 100 g fiecare. Se
ncinge bine grtarul si se unge cu putin ulei ca s nu se lipeasc carnea. Se
ung de asemenea si biftecele cu putin ulei. Nu se sreaz la nceput. Se frig
la foc iute si se ntorc numai o dat. Cnd sunt gata, se sreaz si se
stropesc cu cteva picturi de zeam de lmie.
Pentru persoanele ce tin regim, nu trebuie servite biftecele cu unt proaspt
deasupra.
Biftecele se servesc cu ciuperci nbusite n unt sau ulei si cu sos.

Frigrui din carne de porc si ciuperci(vntoreste)

1 kg ciuperci, 500 g carne de porc fraged(muschi), sare, piper, usturoi.
Se folosesc de obicei hribi, vinetele, ciuperci de cultur, pstrvi de fag,
care se spal n ap rece, de preferint puse n strecurtoare si mentinute
sub robinetul de ap. Se scurg si se zvnta cu un prosop. Se taie n ptrate.
Buctile de carne de porc, tiate n mrime si grosime potrivite(ptrate), se
nsir pe o andrea(inoxidabil), sau un betisor subtire de lemn, alternnd
bucti de carne cu ciuperci, care n prealabil au fost presrate cu putin sare
si putin piper pisat. Se pun pe grtar, deasupra crbunilor aprinsi sau pe
grtarul cu capac care se pune la flacra aragazului. Trebuie avut grij s se
ntoarc pe toate prtile, pn cnd se frige bine att carnea ct si
ciupercile.Dup ce s-au fript, cine doreste, poate stropi frigruile cu mujdei
de usturoi. ntre buctile de carne si ciuperci se pot pune bucti de slnin
afumat.

Rosii umplute cu ciuperci

4 bucti rosii, 1 lingurit orez fiert, 100 g ciuperci, o lingurit ceap tocat
mrunt, ptrunjel verde tocat, 50 g unt, sare, piper (dup gust), 2 linguri de
parmezan ras, 2-3 linguri smntn.

Ciupercile curtate se prjesc n unt, se adaug miezul de la rosii, orezul,

ceapa, ptrunjelul, sare, piper, parmezan, smntn si se amestec bine.
Rosiile tiate la partea de deasupra, curtate de smburi si miez, se umplu cu
compozitia de mai sus si se prjesc n putin unt ncins. Deasupra lor se toarn
un sos de rosii. Se d la cuptor 15-20 minute si se servesc la mas cu
smntn.

Vinete umplute cu ciuperci

2 vinete, 10 ciuperci, 4 linguri ulei, 2 ctei usturoi, sare, piper, ptrunjel
verde tocat.

Vinetele se curat, se taie n dou si li se scoate miezul. ntr-o cratit se

pune ulei, se las s se ncing, se adaug miezul de la vinete (tocat),
ciupercile oprite si tocate mrunt, usturoiul, ptrunjelul, sarea si piperul.
ntre timp se opresc vinetele care au fost scobite si se fierb 5 minute, se
scurg de ap si se umplu cu compozitia de mai sus. Peste vinete se toarn un
sos tomat si ulei. Se d la cuptor pentru 20 minute.

Salat de ciuperci cu cartofi

250 g ciuperci, 300 g cartofi, 2 cepe, 2 linguri de otet, 3 limguri de ulei, 2
lingurite de mustar, 2 rosii, 1 salat, mrar, sare, piper.

Ciupercile se curat si se spal bine, se fierb 15 minute n ap clocotit, se

curat si se taie fierbinti. Separat se face un sos din mustarul subtiat, cu
ulei si zeama n care au fiert ciupercile. Ceapa se curat, se toac mrunt si
se amestec bine cu ciupercile si cartofii.
Se toarn deasupra sosul de mustar. Se amestec din nou ntreaga
compozitie. Se aranjeaz n salatiera pe frunzele de salat, care n prealabil
au fost curtite si splate bine n mai multe ape. Rosiile se spal, se taie n
felii rotunde si se aranjeaz n form de cunun n jurul salatei. Se presar
cu mrar tocat mrunt. Se serveste imediat.

Salat de iarn cu ciuperci marinate

200 g ciuperci marinate, 4 cartofi, 4 castraveciori n otet, 4 foi de varz
murat, 1 ceap, 4 linguri de ulei, sare, piper (dup gust).

Ciupercile marinate se spal si se taie mrunt; cartofii se spal bine, se pun la

fiert n apa clocotit cu sare si cnd sunt gata se scot, se curat si se taie
felii subtiri.
Ceapa se toac sau se d prin rztoare, foile de varz splate se toac
mrunt iar castravetii se spal si se taie felii subtiri. Se amestec apoi totul,
se stropeste salata cu ulei, se amestec din nou si serveste.

Pilaf cu ciuperci, unt si cascaval

350 g orez, 100g unt, 500g ciuperci proaspete,100 g cascaval, 2-3 cepe, 1,5
kg oase de sup, sare.

Oasele de sup se spal, se opresc, se spal din nou si apoi se fierb.

Ciupercile se curt, se spal n mai multe ape, apoi se taie felii. n unt se
clesc ciupercile mpreun cu ceapa curtat si tiat mrunt. Apoi se adaug
orezul, se cleste 5 minute si se stinge cu supa de oase. Se potriveste de
sare, se las s dea n fiert si apoi se introduce n cuptor unde se tine circa
25 minute. Pentru servit pilaful se pune ntr-o form. Pe deasupra se presar
cascaval ras si unt topit.
Ciuperci cu mruntaie de pasre si ou
10 ou, 500 g mruntaie de pasre, 400 g ciuperci proaspete, 200 g unt,
500g sos tomat, 200 g vin, verdeat, sare.

Mruntaiele de pasre si ciupercile, se curt, se spal, se taie n felii

subtiri, se pun la prjit n unt fierbinte. Cnd ciupercile si mruntaiele s-au
prjit, se sting cu vin, se adaug sare si se las s fiarb acoperit 5-10
minute. Separat se pregtesc ochiurile de ou. La servit se pun pe un platou
soteul de ciuperci cu mruntaiele de pasre, iar pe deasupra ochiurile. Peste
ele se toarn sos de rosii si verdeat tocat.