Sunteți pe pagina 1din 8

SNSPA

Impactul organizatiilor non-guvernamentele


si al organizatiilor multinationale
pe plan international

Dobre Alexandra Lavinia

Grupa 2, Facultatea de Stiinte Politice

Introducere in Relatii Internationale

Anul I, semestrul II

Titular seminar: Simona Soare


2015

Organizatiile non-guvernamentale si corporatiile multinationale sunt doi


actori importanti in globalizare, mai exact ajuta la circulatia fondurilor intre tarile
lumii. Datorita fenomenului globalizarii toate statele trebuie sa faca fata
concurentei, pentru ca se ofera multe beneficii si oportunitati de care organizatiile
sunt strans legate, fie ca este vorba de o economie concurenta slaba sau de una
inovatoare. Prin aceste organizatii si corporatii se ofera anumite modele
economice, financiare si tehnologice. Se ofera o multitudine de procese complexe
cu o dinamica variabila ce ajung la diferite domenii in societate.

Inainte de a discuta diferenta dintre organizatii non-guvernamentale si


corporatiile multinationale, inclusiv impactul acestora asupra societatii sau mai
bine zis parera societatii despre ele, le vom defini.

O organizaie non-guvernamental (abreviat ONG) este o instituie care


lucreaz independent fa de activitatea guvernului, dei unele ONG-uri sunt
parial sau integral finanate de acesta. n Romnia, n Legea nr. 246/2005 pentru
aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaii i fundaii, se
precizeaz c organizaiile neguvernamentale sunt persoane juridice constituite de
persoane fizice sau persoane juridice care urmresc desfurarea unor activiti n
interes general sau n interesul unor colectiviti locale ori, dup caz, n interesul
lor personal nepatrimonial.1

Aceste organizatii de obicei sunt infiintate de cetateni si sunt finantate de guverne,


fundatii, intreprinderi sau personae fizice. De obicei, sunt calificati ca si voluntari
pentru ca multi dintre acestia evita formalitatile juridice. Aceste organizatii pot
avea interes politic, religios sau multe altele. Unele pot avea statut caritabil, n timp
ce altele pot fi nregistrate pentru scutirea de impozit pe baza recunoaterii n
scopuri sociale.2

In Romania sunt mai multe tipuri de organizatii non-guvernamentale si


acestea sunt : asociatia, fundatia si federatiile.
Asociatia este un grup de 3 sau mai multe persoane, ce pun in comun bunuri, bani
sau materiale pentru realizarea unor activitati in mod general si fara interes
patrimonial.Asociatia da libertate membrilor acesteia de a lupta pentru interesele
publice sau ale organizatiei. Este expresia libertatii de asociare.

Fundatia este infiintata de una sau mai multe personoane ce are un


patrimoniu vizibil afectat pe tot parcursul desfasurarii activitatii realizand un scos
general sau comunitar. Suma ce fundatia trebuie sa o detine la momentul infiintarii
trebuie sa fie de 100 de ori mai mare ca salariul minim brut pe economie.
Diferenta fundamentala dintre cele doua tipuri de entitati rezida in faptul ca,
in timp ce asociatia este o suma de vointe afectata realizarii unui scop, fundatia
reprezinta un patrimoniu afectat realizarii unui scop, cu toate consecintele ce
decurg din aceasta, respectiv existenta membrilor (in cazul asociatiei) si a unor
1 Wikipedia- Organizatii non-guvernamentale

2 Wikipedia- Non-governamental organization


cerinte diferite pentru infiintarea persoanei juridice, a unei structuri diferite a
organelor de conducere si administrare, precum si a unora dintre conditiile de
dizolvare si lichidare.3

Federatiile sunt constituite din asociatii sau fundatii ce dobandesc


personalitate juridica si lucreaza ca o asociatie. Fiecare asocatie/fundatie isi
pastreaza atat, patrimonial propriu, cat si personalitatea juridical. Acestea au
acelasi scop de a functiona fara a avea vreun interes patrimonial.

ONG-urile au o mare influen i putere n afacerile mondiale. Acestea


furnizeaza bunuri i servicii pe care guvernele din rile n curs de dezvoltare nu
sunt n msur s le ofere societii, din cauza lipsei de resurse. ONG-urile pot
servi ca antreprenori sau colabora cu ageniile guvernamentale democratizate
pentru a reduce costurile asociate bunurilor publice. Consolidarea capacitilor
ONG-urilor influenteaza afacerile globale diferit, n sensul c ncorporarea
msurilor de responsabilizare n ONG-uri afecteaz cultura, structura, proiectele i
operaiunile de zi cu zi. Ele construiesc strategic mesaje pentru a forma nu numai
un comportament, dar, de asemenea, de a mobiliza social comunitile n
promovarea schimbrilor sociale, politice, sau de mediu.4

Principiile de alocare a resurselor bazate pe solidaritate i reciprocitate


constituie o trstur definitorie a structurilor economiei sociale, spre deosebire de
ntreprinderile generatoare de profit, care, dimpotriv, sunt astfel structurate nct
s previn ca terii s dobndeasc avantaje nete i s asigure alocarea
ctigului rezidual ctre proprietari. Prin iniiativele de economie social, se
creeaz relaii sociale bazate pe principiul noncontractual al aciunii economice.
3 Institutul de economie sociala- Organizatii neguvernamentale

4 Wikipedia- How NGOs influence world affairs


Schimbul care rezult din acest sistem de alocare genereaz beneficii i pentru
beneficiari, alii dect proprietarii (conceptul beneficiarilor indireci).5

Corporatia multinational este considerata o entitata economica formata dintr-


o companie-mama si si din filialele ei in strainatate. Mult mai nuanat este
atitudinea lui Papp (1991) care descrie "corporaia multinaional" (CMN) ca pe o
corporaie care acioneaz ntr-o multitudine de medii naionale i identific trei
stadii de dezvoltare a acesteia. n primul stadiu, CMN creeaz strategii de afaceri
separate pentru fiecare ar n care opereaz i poate fi numit mai degrab
"corporaie multilocal". n al doilea stadiu, corporaia se strduie s domine o
pia global, dar i concentreaz totui majoritatea eforturilor asupra rii de
origine. Papp definete aici "corporaia global". n cea de-a treia i ultim etap de
dezvoltare, corporaia beneficiaz de resurse, management, producie i alte
capaciti globale care i confer statutul de "corporaie transnaional".

Pentru a fi o societate multinaional o firm trebuie s aib filiale n cel


puin 5-6 ri si o pondere minim de 25% a activelor deinute n strintate n total
active.Se apreciaz c 500 de corporaii multinaionale controleaz 70% din
comerul internaional, iar 1% din corporaiile multinaionale dein n proprietatea
lor aproximativ jumtate din numrul total al aciunilor emise de pe urma
investiiilor strine.6

Corporaiile dein un loc principal n rspndirea avantajelor globarizrii n


rile n curs de dezvoltare si au fcut posibil ptrunderea pe pieele din rile
industrializate avansate a produselor din rile din curs de dezvoltare.Corporaiile
au fost agenii transferului de tehnologie de la rile industrializate avansate la
rile n curs de dezvoltare, contribuind la micorarea decalajelor dintre cele dou
lumi. Acestea sunt nvinovite pentru materialismul specific societilor
dezvoltate. De cele mai multe ori, corporaiile, pur i simplu reacioneaz la
necesitile oamenilor.

5 Organizatiile neguvernamentale si economia sociala

6 Scribd- Corporatiile multinationale si globalizarea


Principala problem este evident: corporaiile funcioneaz pentru a obine
profit, nu fac acte de caritate, de aici rezult att fora, ct i slbiciunea lor.7

Un al exemplu al impactului social dat de corporaiile globale asupra rilor n


curs de dezvoltare, poate fi dat i de cazul Wal-Mart. Cu toate c acest corporaie
nu dorete s afecteze comunitile n care i desfoar activitate, dorind doar s
pun la dispoziie mrfuri la preuri mici, este posibil ca pe msur ce provoac
falimentare afacerilor mai mici, s goleasc oraul. Deseori, aceste mici afaceri,
reprezint coloana vertebral a unei comuniti. Succesul Wal-Mart se bazeaz pe o
eficien sporit, ns n mare msur se datoreaz pur i simplu puterii sale de
pia, capacitii sale de a-i controla att furnizori ct i salariaii.

n prezent, n ntreaga lume exist apropape 50 000 de astfel de firme, cu


peste 280 000 de filiale rspndite pe tot globul. Biroul Internaional al Muncii
estimeaz c firmele multinaionale au aproximativ 100 milioane de angajai
proprii, ceea ce reprezint 4% din fora de munc activ salariat din regiunile
dezvoltate ale lumii i 12% din cea a statelor n curs de dezvoltare. Vnzrile totale
anuale ale tuturor corporaiilor multinaionale se ridic la aproape 3,5 trilioane de
dolari. Un numr mare de corporaii au vnzri anuale ce depesc 100 de miliarde
dolari. La nceputul anilor 90, General Motors realiza o cifr de afaceri mai mare
dect PIB ul Finlandei i Danemarcei, Ford depea PIB ul Norvegiei, Arabiei
Saudite sau Indoneziei, Royal Dutch Shell avea o cifr de afaceri mai mare dect
PIB ul Turciei, Argentinei, Poloniei sau Thailandei.8

In prezent, corporatiile multinaionale constituie principalii subiecti ai


procesului de globalizare a activitatii economice.

Marile corporatii au ramas singurele care mai pot aduce din taxe, unele
venituri la economiile nationale capitaliste, pentru ca la ei in tara activitatea
economica este moarta, iar liderii politici doresc sa isi intretina puterea, incercind
sa aduca totul in discutie legat de coruptie, subiect vesnic si fara rezolvare. Ea a
existat tot timpul, dar a fost un cadru economic favorabil care a permis-o si lumea
de rind nu si-a dat seama de proportiile ei.

7 Scribd- Corporatiile multinationale

8 Scribd- Corporatii multinationale si globalizarea


Ceea ce este intersant, este ca frauda de proportii si spaga catre guvernele
straine este acoperita de aceste companii multinationale prin declararea unor taxe
agregate, ei nedetailind sub nici o forma taxele platite. Acest sistem permite frauda
legalizata, punind toate taxele in acelasi cos si inducind in eroare organele fiscale
ce ar urma sa analizeze. Declaratiile lor fiscale sint niste glume proaste si nu
reflecta decit niste sume, fara a da indicatii asupra directionarii lor. Acest lucru,
face de cele mai multe ori imposibil sa se poata discerne, ceea ce a fost platit spaga
si ceea ce a fost real si de ce.9

Datorita faptului ca multe organizatii multinationale au un impact negativ


asupra statului, prin frauda pe care o comite, organizatiile nonguvernamentele au
ajuns sa fie apreciate la un nivel inalt datorita increderii pe care i-o acorda
societatii si pe care o sprijina pentru a o ajuta sa se ridice din punct de vedere
financiar, dar si pentru a se moderniza.

9 Economia capitalista
Bibliografie:
1. http://www.alternativaromaniei.com/index.php?
option=com_content&view=article&id=1152:economia-capitalista-intrecerea-in-ale-
furatului-la-nivel-mondial-intre-corporatiile-multinationale-fara-a-surprinde-hotul-striga-
qprindeti-hotulq-tot-ei-propun-programe-de-eradicare-a-spagilor-la-nivel-mondial-
&catid=1:latest-news&Itemid=50
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bie_neguvernamental%C4%83
3. http://en.wikipedia.org/wiki/Non-governmental_organization
4. http://www.ies.org.ro/asociatii-si-fundatii-1
5. ORGANIZAIILE NEGUVERNAMENTALE I ECONOMIA SOCIAL- Manual de
intervenie (http://proactiv-
org.ro/files/organizatiile_neguvernamentale_si_economia_sociala.pdf)
6. https://www.scribd.com/doc/58651425/Corporatiile-Multi-Nation-Ale-Si-Globalizarea
7. https://www.scribd.com/doc/214700638/Corporatii-multinationale#download
8. Economia capitalista- (http://www.alternativaromaniei.com/index.php?
option=com_content&view=article&id=1152:economia-capitalista-intrecerea-in-ale-
furatului-la-nivel-mondial-intre-corporatiile-multinationale-fara-a-surprinde-hotul-striga-
qprindeti-hotulq-tot-ei-propun-programe-de-eradicare-a-spagilor-la-nivel-mondial-
&catid=1:latest-news&Itemid=50)