BASMUL CULT POVESTEA LUI HARAP ALB

Aparut mai intai in epica populara, basmul este o naratiune ampla in care personaje
supranaturale, dar si reala trec prin intamplari fabuloase pentru a ilustra izbanda binelui. Pentru
G.Calinescu, basmul esteo oglindire a vietii in moduri fabuloase o proiectie a tuturor aspiratiilor
intr-un spatiu care nu refuza nici o implinire.
Basmul cult este o specie narativa ampla cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori
simbolice, cu o actiune implicand fabulosul si supusa unor stereotipii/actiuni conventionale care
infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou. Si conflictul bine/rau se incheie cu
victoria binelui. Personajele indeplinesc o serie de functii (antagonistul, ajutoarele,donatorii) ca si in
basmul popular, dar sunt individualizate prin atributele exterioare si prin limbaj. Reperele spatiale si
temporale sunt vagi, nedeterminate. Apar si aici ciseele compozitionale, dar si obiectele magice. In
basmul cult, stilul este elaborat, iar naratiunea se imbina cu dialogul si descrierea.
Naratiunea la persoana III este realizata de un narator omnisecvant dar nu si obiectiv,
intrucat acesta intervine frecvent prin observatii si reflectii. Spre deosebire de basmul popular unde
predomina naratiunea, aici aceasta se imbina cu dialogul si descrierea. Creanga topeste povestirea in
dialog, reface evenimentele din convorbiri sau introduce in povestirea faptelor dialogul personajelor
(T.Vianu) Naratiunea este dramatizata prin dialog, are ritm rapid, sunt reduse diversiunile si
descrierile iar individualizarea personajelor se realizeaza prin limbaj, gesturi, detalii de ordin fizic.
Dialogul are dubla functie: sustine evolutia actiunii si caracterizeaza personajul. El sustine
realizarea scurta a secventelor narative spectatori ai maturizarii protagonistului fiind atat cititorii
cat si celelalte personaje.
Tema basmului este triumful binelui asupra raului dezvoltata cu ajutorul motivelor
: superioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin viclesug , muncile, demascarea
raufacatorului, pedeapsa, casatoria, etc.
Actiunea, mai complicata decat a basmului popular se desfasoara linear iar episoadele sunt
legate prin inlantuire.
Coordonatele spatiale si temporale sunt vagi cica a fost odata intr-o tara un crai.
Fuziunea dintre real si fabulos se realizeza in incipit. Reperele spatiale sugereaza dificultatea
avanturii eroului care trebuie sa ajunga de la un capat al lumii la celalalt (in plan simbolic, trecerea
de la adolescenta la maturitate) trecand de la lumea cunoscuta la una noua necunoscuta.
In basm apar formule tipice: formula initiala cica era odata si cea finala si a tinut veselia ani
intregi, si acum mai tine inca, cine se duce acolo bea si mananca, iar pe la noi cine are
Acestea sunt conventii care marcheaza intrarea si iesirea din fabulos. Formula de inceput este
schimbata, vorbele fiind atribuite altcuiva prin cica, iar cea finala contine o reflectie asupra
realitatii sociale, alta decat a basmului. Apar formule mdiane : Si merg ei o zi, merg 2, merg 49
care intretin suspansul si realizeaza trecerea de la o formula narativa la alta.
Drumul parcurs de erou este structurat parcurgerea expozitiunii, evenimentului ce
deregleaza echilibrul initial (intriga) ajutoarelor, trecerea probelor si refacerea echilibrului si
rasplata eroului(deznodamantul).
Are caracter de bidungsroman, intrucat urmareste devenirea spirituala si modificarea statutului
social al protagonistului.
Spre deosebire de basmul popular are de trecut mai multe serii de probe conform cu avertismentului
dat de tata sa te feresti de omul ros, dar mai ales de omul span cat ii putea. Raul este reprezentat
1
de omul Insemnat cu o inteligenta vicleanaSpanul si omul Ros (Imparatul Rosu). Nici
protagonistul nu este un un Fat Frumos priceput, curajos, viteaz.
Expozitiunea cuprinde spatiul si timpul vagi neprecizate si cateva personaje. Cartea primita de la
Imparatul verde care avand fete, are nevoie de un mostenitor (motiv Imparat urmasi) reprezinta
intriga si determina parcurgerea drumului initiatic de catre mezinul cel mai bun dintre fiii
imparatului ( motivul superioritatii mezinului).Destoinicia fiilor este probata de craiul deghizat in
ursul de la pod. Mezinul reuseste sa treaca proba barbatiei cu ajutorul calului si trece podul spre o
alta etapa a vietii. Trecerea podului are loc dupa o etapa pregatitoare. Pentru ca a fost milostiv cu
sfanta Duminica, este sfatuit sa ceara hainele, armele tatalui ca si calul pentru a reface parca traseul
vietii acestuia. Calul este hranit cu jaratec si devine mentorul si sfatuitorul tanarului , avand si puteri
supranaturale.
Trecerea podului este urmata de ratacirea in padurea labirint simbol ambiguu, loc al mortii si al
regenerarii caci pentru tanar se incheie o etapa si se deschide alta I se inchide calea si incep a I se
incurca cararile.
Avand nevoie de un sfatuitor, crede ca se afla tara spanilor si dupa trei aparitii ale spanului,
nesocotind sfatul parintesc il angajeaza pe span sluga. Naiv, boboc in feluln sau coboara in fantana
fara sa se gandeasca la consecinte. Coborarea in fantana simbolizeaza grota spatiu al nasterii si al
regenerarii. Schimbarea numelui reprezinta inceputul initierii spirituale unde va fi condus de span.
El intra naiv fiu de crai in fantana pentru a deveni Harap Alb, rob al spanului (initiatorul). Rautatea
spanului il va pune la incercari care il vor forma pentru cand va fi mare si tare. Juramantul din
fantana include conditia eliberarii (sfarsitul initierii).
Ajunsi la curtea imparatului Verde spanul il supune la trei probe: aducerea salatilor din Gradina
Ursului, aducerea cerbului si a fetei imparatului Ros pentru casatoria spanului. Primele doua
probe le trece cu ajutorul sfintei Duminici care in da o licoare magica pentru urs, iar pentru cerb,
si sabia lui Statu-Palma Barba Cot. Prima proba ii solicita curajul, iar a doua manuirea sabiei,
satapanirea de sine, respectarea juramantului.
A treia proba este mai complexa si reprezinta o noua treapta a initierii. Drumul incepe din nou cu
trecerea unui pod. Acum Harap Alb are initiativa actelor sale, protejeaza viata furnicilor si a
albinelor fiind rasplatit de craiasa lor. El va fi insotit de ceata monstrilor prietenosi: Gerila,
Flamanzila, Setila, Ochila si Psasari- -lungila. Pentru a-I da fata, imparatul il supune la probe pa
care la trece cu ajutorul puterilor supraneturale ale prietenilor: casa de arama, ospatul pentru ,
alegerea macului din firele de nisip, straja si prinderea fetei trasformata in pasare.
Fata Imparatului Rosuo farmazoana cumplita cere lui Harap Alb sa aduca trei smicele de mar si
apa vie si apa moarta de unde se bat muntii in capete. Dupa trecerea probei, aceasta il insoteste pe
Harap alb iar pe parcursul drumului el se indragosteste de fata fara a-si declina identitatea. Fata il
demasca pe span cara ii taie capul lui Harap Alb crezand ca a divulgat secretul (punctul culminant).
Astfel il dezleaga de juramant, s-au ca initierea s-a incheiat, iar rolul spanului s-a sfarsit. Calul
distruge intruchiparea raului zburand cu el in inltul cerului si dandu-I drumul de acolo.
Decapitarea eroului reprezinta finalul initierii semnificand si coborarea in infern, Invierea
este realizata de farmazoanca cu ajutorul apei magice aduse de el.
El reinntra in posesia palosului si primeste recompensa fata Imparatului Ros si imparatia. Nunta si
schimbarea statutului social comfirma maturizarea eroului si reprezinta deznodamantul basmului.
Personajele sunt purtatoarele unor valori simbolice: binele si raul in diferite ipostaze. Conflictul se
incheie cu victoria binelui.

2
Harap Alb nu are insusiri supranaturale si nici insusiri exceptionale dar dobandeste prin trecerea
probelor calitati ca : mila bunatate, generozitate, prietenia, curajul necesare unui inparat. Sensul
didactic este explicat este explicat de Sfanta Duminica Cand vei ajunge si tu odata mare si tare
vei crede celor asupriti si necajiti pentru ca acum stii ce-I necazul Numele reflecte conditia duala :
rob, sluga (Harap) de origine nobila (Alb) iar sugestia cromatica alb-negru traverserea de la starea
de inocenta la maturitate,la invierea spirituala a celui ce va deveni imparat.
Spanul nu e doar intruchiparea raului ca are rolul pedagogului, al initiatorului un rau necesar. De
aceea el nu este ucis de cal inainte de incheierea initierii.
Eroul este sprijinit de ajutoare: fiinte cu insusiri supranaturale (Sf.Duminica), animale fabuloase
(calul nazdravan, craiasa furnicilor) fapturi himerice (cei 5 tovarasi) sau obiecte miraculoase (apa
vie, smicele de mar) si se confrunta cu personajul antagonist . Personajul cautat fata de imparat.
In basmul cult personajele se individualizeaza. Protagonistul evolueaza pe percursul actiunii pe
cand celelalte personaje reprezinta o tipologie cu o trasatura dominanta.Prin cei 5 monstri prietenosi
se ironizeaza frigurosul, mancaciosul etc dar sub aspectul de grotesc se ascund bunatatea si
prietenia, V. Manolescu observa in Arca lui Noe ca spanul traieste cu adevarat in replica, faptele
sale fiind conventionale.
Modalitatile nararii sunt povestirea si reprezentarea. Povestirea faptelor e insotita de comentariile
naratorului si dublata de un plan al semnificatiilor simbolice.
Registrele stilistice : popular, oral si regional confera originalitate, limbaj diferit de al basmului
popular prin modul de exprimare.
In felul acesta, Creanga restituie povestirea functiei ei estetice primitive care este de a se adresa nu
unor cititori ci unui auditor (T.Vianu)
Limbajul cuprinde: termeni si expresii populare, regionalisme fonetice sau lexicala, ziceri tipice,
eruditie parimiologica introduse prin vorba ceea. Paremiologic confera dinamism povestirii,
produce , confera perspective -----------
Metafora lipseste, comparatia este vizuala straluceste ca soarele
Umorul este realizat prin exprimare Sa traiasca trei zile cu cea de alaltaieri, ironia
Imparatul Ros este vestit pentru bunatatea lui si milostivirea , porecle buzila, ; diminutive
cu valoare augumentativa : scene comice cearta din casa de
Oralitatea se realizeaza prin:
- Expresii anomatipice Si odata ei, , , verbe imitative, interjectii mai Pasarila,
, colo dupa luna
- Expresii narative tipice si atunci, si apoi, in sfarsit si narativ
- Exprimare afectiva (implicare subiectiva a naratorului prin prop. Interrogative Ce pot sa
zic? sau exclamative Ma rog, foc era de de ger, ce sa va spun mai mult!, mi ti-l insfaca
cu dintii de cap
- Inserarea unor fraze ritmate, versuri populare, De-ar sti omul ce-ar pati/Dinainte s-ar pazi.
- Folosirea de si proverbe, expresii pana l-am
Povestea lui Harap-Alb este un basm cult avand ca : reflectam conceptia despre lume a
autorului, umanizarea , individualizarea personajelor, umorul si specificul
CARACTERIZAREA PERSONAJULUI HARAP ALB personal

3
 Publicat in revista Convorbiri literare (1877), Povestea lui Harap Alb reprezinta o
sinteza a basmului romanesc. Desi nu iese din schema narativa a basmului popular, Creanga are
o mare capacitate, de a-si lua in serios eroii, de a le trai aventurile, de a pune cu voluptate in
fiecare din aspiratiile nerostite slabiciuni, tulburari si uimiri, adica de a crea viata. (N.
Manolescu). Creanga umanizeaza fantasticul, confera caractere de sceneta intamplarilor, insituie
personajele negative intr-un registru comic si spune o poveste.
Dincolo de eterna lupta dintre bine si rau se observa tema morala referitoare la conditia eroului
care inainte de fi imparat, trebuie sa cunoasca si statutul de sluga tocmai pentru a invata sa-si
inteleaga supusii si sa-si exercite responsabil puterea. Cel mai mic dintre fii Craiului e menit sa
ocupe tronul Imparatului Verde, care nu avea urmasi in descendenta masculina, sa asigure dupa
moartea lui, conducerea imparatiei. Motivul calatorirei si metafora drumului vor capata
importanta deosebita in textura basmului, legate de un destin aflat sub o strea
norocoasa.Craisorul, devenit Harap-Alb, este mezinul unui crai care stapaneste o imparatie de la
capatul pamantului, avand un destin scris ai sa te poti duce unde n-au putut merge fratii
tai pentru ca tie a fost scris de sus sa-ti fie data acea cinste. Ca Harap-Alb este eroul,
in timp ce Spanul va fi antieroul. Calatoria va avea caracter formal, el initiindu-se in vederea
ocuparii tronului.
Prin caracterizare directa apare la inceput boboc in felul sau cu dubla semnificatie:
nedeschis inca spre viata sau neputincios, nestiutor, iar la sfarsit imparat care n-a mai stat altul
pe fata pamantului odata cu sfarsitul calatoriei. Portretul fizic nu apare in text, probabil pentru
faptul ca poporul considera frumos ceea ce este bun si cinstit. Sfanta Duminica il considera
slab de inger si mai fricos decat o femeie, iar Imparatul Verde vede in el o sluga vrednica
si credincioasa pe cand Spanul sluga netrebnica, sluga vicleana, cuvinte din care se observa
ura si teama de a nu fi deconspirat.Indirect, personajul este caracterizat pein fapte, prin atitudini
si prin relatiile cu alte personaje. El nu e Fat-Frumos plecat sa infaptuiasca fapte de vitejie, nu
are insusiri supranaturale, nu lupta cu zmei sau balauri. El e sfatuit si ajutat de catre cei care ii
admira bunatatea sufleteasca. Aceasta trasatura morala se dezvaluie prin miluirea cersetorilor cu
un banut, ocolirea furnicilor, gasirea adapostului pentru roiul de albine.Scopul calatoriei este
acela al desavarsirii spirituale in vederea conducerii unei imparatii, pentru care doar curajul si
vitejia nu sunt suficiente. Cand savarseste fapte vitejesti are avantaje Se bucura de puteri
magice imbracand hainele viteazului sau tata: infrunta ursul ajutat de cal si de palos, ia salatile
din gradina ursului adormindu-l cu somnoroasa, taie capul cerbului ajutat de palos. Cu ajutorul
Sf. Duminici obtine mana fetei Imparatului Ros ajutat de cei cinci monstri simpatici. Craisorul
are nevoie de : minte, intelepciune, experienta pe care le dobandeste luptand.Este naiv si se lasa
inselat de aparente. El nu baga seama pe batrana cersetare care-I atrasese atentia supra calului si
il numeste pe calul rapcigos ghioaca uracioasa. Este destul de nobil sufleteste. Dupa ce l-a
numit gloaba, rapciuga, vazandu-I metamorfoza si puterile neobisnuite I se adreseaza dragul
meu tovaras , calutul meu.Intrand in codrul labirint se dovedeste lipsit de spirit practic,
neputandu-se descurca prin cararile acesuia si cazand prada vicleniei spanului. Dezvaluindu-I
Spanului povata data de crai, se dovedeste naiv si crede cu strainii.Intrand in fantana pentru a se
racori, desi sluga varsase apa din plosca isi pierde identitatea sugerand moartea simbolica. La
iesire din apa fantanii dobandeste alta identitate si alta existenta in care devine sluga. Din
probele la care este supus incepe sa invete, isi constientizeaza greselile, capata experienta si
descopera valori morale fara care n-ar fi fost un conducator vrednic si iubit de supusi.
Comportamentul fata de furnici si albine il arata milos, el incepand sa creada celor asupriti si
necajiti Construind stupul albinelor dovedeste harnicie si pricepere.Invata pretul ascultarii
sfaturilor venite de la cei cu experienta de viata si al rabdarii caci nu va mai iesi din vorbele
Sf.Duminici si va astepta rabdator apusul soarelui pentru a intra in posesia pielii si a capului de
cerb fara a se mai lasa ispitit de vorbe frumoase asa cum a facut cu Spanul.Descopera sensul
prieteniei, dovedind la intalnirea cu cei cinci tovarasi, maturitate si stiinta ca gasirea fetei de
imparat e o traba grea si ca are nevoie d e ajutor. Chiar daca se amuza de infatisarea lor

4
(pocitanie, namila, dihanie, ) ii priveste ca pe niste prieteni. Este tolerant si prietenos cu ei ca
tovaras era partas la toate: si la paguba si la castig si prietenos cu fiecare pentru ca avea nevoie
de dansii. El are initiativa de a-I lua cu el, devenind conducatorul respectat de namile. Din felul
in care se poarta si vorbeste cu imparatul dovedeste ca este politicos, educat, stapanind limbajul
protocolar cerut la curte. Preainaltate imparate !, luminatia sa nepotul preaputernicului imparat
Verde .. Sa traiti luminate imparate. In timpul calatoriei cunoaste o noua experienta iubirea
prin care se evidentiaza sensibilitatea tanarului, ceea ce nu se poate realiza doar prin vitejia si
experienta dobandita. Isi verifica astfel si taria de caracter ca desi o prapadea din ochio de
draga ce-i era el respecata codul onoarei si o duce Spanului.Fata Imparatului Ros farmazoana
fiind, spune adevarul despre identitatea Spanului si acesta considerandu-l pe Harap-Alb tradator,
ii taie capul. Acesta trebuie sa moara pentru a disparea sluga si pentru ca feciorul de crai sa-si
reia identitatea pierduta, pentru ca binele sa invinga raul.Craisorul isi dezvaluie trasaturile si
prin relatiile cu celelalte personaje. Este un fiu iubitor care sufara vazandu-si tatal amarat, iese
afara din gradina si incepe a plange in inima sa . Desi este in relatii conflictuale cu Spanul si il
uraste, ramane credincios juramantului facut purtandu-se cuviincios Da stapane, zise Harap-
Alb lasand ochii in jos. Pe Sf. Duminica o considera maicuta lui si in fata ei apare cinstit,
temator, descurajat. Aceasta il ajuta neconditionat si ii atrage mereu atentia asupra
comportamentului sau cand va ajunge imparat. In relatiile cu prietanii este tolerant, acceptandu-i
cu toate toanele lor, iar calul il iubeste mai mult decat un prieten. Cu Imparatul Ros se afla in
relatii protocolare, dovedindu-se politicos si prevazator. Caracterizator este si numele
protagonistului. Primul termen are sensul sluga, rob si caracterizeaza fata vizibila,
cunoscuta a personajului care dupa juramantul din fantana devine sluga spanului.Al doilea nume
Alb desemneaza fata ascunsa si ar putea indica nemurirea ( in unele traditii Insula Alba este
de nemurire). La aceasta interpretare conduce finalul basmului cand Harap-Alb poate fi asimilat
cu Fat-Frumos. In ultima fraza autorul sugereaza ca nunta se prelungeste in eternitate si cei care
ajung acolo se impartasesc din vecie. Al doilea termen mai avea sensul Cel care raspandeste
lumina. Prima care descoperi acest lucru este Sf. Duminica. In gradina Craiului I se adreseaza
luminate craisor. La aceasta treapta ajunge in al doilea moment al initierii sale, cand va aduce
capul cerbului. Conform lui V.Voinescu, alaturarea negrului cu albul ar fi unirea celor doua
principii Xin si Xang. Fiu de imparat si nepot de imparat, el este ales de soarta sa reuneasca pe
toti, asa cum doua jumatati ale cercului formeaza intregul.Ca personaj de basm, nu are insusiri
fantastice. Se cam poata ca un flacau care doreste sa-i faca pe plac tatalui. Se simte urgisit de
Span si se plange calului si Sf. Duminici., galben la fata, speriat de greutatea probelor,
vaicarindu-se dorindu-si moartea si regretand nesocotirea sfatului din care cauza a ajuns sluga
la darloaga. In drumul spre Imparatul Ros se dovedeste cu chef de vorba si de ras, glumeste pe
seama prietenilor. Acest fel de a fi al eroului care rosteste Sa nu-i dea Dumnezeu omului cat
poate el suferi ii confera statutul de erou exemplar. El nu si-a tradat conditia de a se distinge
prin fapta pentru realizarea conditiei materiale, prin contemplatie si iubire, pentru implinirea
cinditiei spirituale.
De-a lungul calatoriei este supus initierii de catre: Sf. Duminica, Span, cal si parcurge mai
multe etape la orb si surd la curtea tatalui novice care invata sa cunoasca lumea si om intreg
capabil sa conduca .