Sunteți pe pagina 1din 2

Marchitan Cristian Particularitile urmririi bunurilor proprietate comun

Pot fi supuse executarii silite bunurile aflate in ambele forme de proprietate comuna: pe cote-
parti si in devalmasie. Notiunea de proprietate comuna se refera la situatia in care, asupra
aceluiasi bun, isi exercita prerogativele, concomitent, mai multe persoane. Proprietatea pe cote-
parti este o prima forma a proprietatii comune. Aceasta se intalneste atunci cand mai multe
persoane detin cate o cota-parte ideala si abstracta din dreptul de proprietate asupra unui bun
(spre exemplu, 40% si, respectiv, 60%). Bunul nu este insa divizat in materialitatea sa, niciunul
dintre proprietari nefiind titularul unei anume fractiuni din bun. O a doua forma de proprietate
comuna consta in devalmasie. Specificul acesteia consta in faptul ca titularii dreptului de
proprietate (sotii, de regula) stapanesc bunul impreuna, fara ca dreptul acestora sa fie fractionat
in cote-parti, iar bunul sa fie divizat, in materialitatea sa.
Atunci cand se tinde la urmarirea unui bun aflat in proprietate comuna in devalmasie, procedura
se va derula astfel. Un creditor isi poate satisface creanta detinuta impotriva codevalmasului
debitor numai (a) ulterior urmaririi bunurilor personale ale acestuia ori, in lipsa unor astfel de
bunuri, sau daca acestea sunt insuficiente pentru a satisface creanta (b) in urma partajului, prin
urmarirea bunului/fractiunii din bun ce a revenit debitorului coproprietar devalmas, sau a sumei
(sultei) cuvenite acestuia. Atunci cand se tinde la urmarirea unui bun aflat in proprietatea comuna
pe cote parti, procedura se va derula dupa cum urmeaza. Exista doua abordari posibile: urmarirea
cotei-parti din dreptul asupra bunului comun sau partajarea bunului; in acest ultim caz, creditorul
isi va recupera creanta de la debitor dupa ce, in urma partajului, bunul/o fractiune din bun ii
revine debitorului; daca bunul revine unui alt coproprietar, debitorul este despagubit de catre
respectivul coproprietar cu o suma corespunzatoare cotei sale parti, denumita sulta. In situatia
data, aceasta din urma sulta va face obiectul executarii silite. In consecinta, regula in materie este
ca bunurile aflate in proprietate comuna nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre
debitori, adica nu pot determina afectarea drepturilor coproprietarului devalmas sau pe cote parti,
care nu are calitatea de debitor.
Legiuitorul a stabilit ca impotriva procedurii executionale pot formula contestatie la executare si
cei interesati, categorie in care intra tertii vatamati prin executare. Contestatia la executare
reprezinta acel litigiu specific fazei executarii silite. Pe calea contestatiei, cel care o promoveaza
poate solicita si anularea in tot sau in parte a executarii silite. Tertul interesat poate fi, spre
exemplu, coproprietarul devalmas prejudiciat de procedura de executare. In esenta, termenul in
care tertul poate formula contestatie la executare este de 15 zile de la care acesta a luat cunostinta
de inceperea executarii silite.
In cazul bunurilor aflate in proprietate comuna pe cote-parti, executarea silita fara partajul
bunului poate privi doar cota-parte din dreptul de proprietate. In aceasta situatie, executorul
judecatoresc ii va notifica pe coproprietari cu minim 2 saptamani anterior datei stabilite pentru
vanzarea cotei-parti. Reglementarea are in vedere acordarea, in favoarea coproprietarilor, a
posibilitatii de adjudecare a cotei-parti, daca acestia vor oferi un pret egal celui mai mare pret
avansat de eventualul cumparator. Ratiunea unei astfel de prevederi consta in protecia
coproprietarilor, acestora, fiindu-le acordat un drept de preferinta fata de cumparatorul care ofera
pretul maxim. In ceea ce priveste bunurile aflate in proprietate comuna devalmasa, regula mai
sus amintita nu este aplicabila; in acest caz nu se poate urmari o cota-parte din dreptul asupra
unui bun, cotele respective nefiind determinate.
Ulterior demararii procedurii, partajul poate fi solicitat dupa cum urmeaza:
Prima ipoteza are in vedere situatia in care debitorul sau partea interesata (coproprietarul, spre
exemplu) formuleaza contestatie la executare, invocand starea de proprietate comuna, ca
impediment legal pentru urmarirea bunului, si solicitand anularea executarii silite (datorita
impedimentului mentionat). In aceste conditii, creditorul poate formula o cerere reconventionala.
O atare cerere reprezinta mijlocul specific prin care paratul (cel chemat in judecata) formuleaza
pretenii proprii impotriva reclamantului (cel care l-a actionat in instanta). Obiectul cererii
reconventionale ar fi tocmai partajul, ca modalitate de surmontare a impedimentului mentionat
(proprietatea comuna), prin care sa ceara partajarea bunului.
A doua ipoteza priveste situatia in care debitorul sau tertul interesat (coproprietarul, spre
exemplu) formuleaza contestatie la executare si, de asemenea, solicita si partajarea bunului.
In aceste doua ipoteze are loc o suspendare de drept (adica automat, in temeiul legii) a executarii
silite (care, din acest moment, va stagna), pana la data solutionarii cererii de partaj.
In fine, a treia ipoteza se raporteaza la situatia in care bunul urmarit silit face obiectul unei
proceduri de partaj aflata in derulare la momentul initierii executarii silite. In acest context,
debitorul sau persoana interesata (coproprietarul, spre exemplu) formuleaza contestatia la
executare. Intr-o prima etapa, va opera o suspendare a procedurii executionale, de drept, ca efect
al existentei in paralel, a unei dispute privind partajul; intr-o a doua etapa, cel interesat va solicita
suspendarea contestatiei la executare, pana la solutionarea cererii de partaj.
Acest caz de suspendare este unul facultativ, judiciar, fiind la latitudinea judecatorului daca
dispune sau nu suspendarea cauzei. Insa solutia fireasca ar trebui sa fie in sensul suspendarii
cauzei.