Rev de Arheologie 1922

I It
ifi
PEUTRU
'STONE, 11110101.0h11 I MIEN

Mill DI
WIMP mlltiic[ 'Hutu f

; 1.
,
4
.
DIRECTOR-PROPRIETAR '
EM. E. KRETZULESCU t.
Presedintcle Societatli Istorice Romarte

AJUTAT DE COMITETUL DE REDACTIE ALES DE SOCIETATE
44.
VOLUMUL XVI
,;*
,
1'
1922 A
a I
,, 44-
,
J.
/
1
BUCURE5TI
CARTEA ROMANEASC A
INST. DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL", S-sot I. ST. RASIDESCU .4,
16. STRADA PARIS, 16
81
1922 . r
4,
,
'41
1 - a
47 ,f
r
a
FA
O.
It
. #
4-
www.dacoromanica.ro
.1 .
7'
t PO .
, V"./ I '
I 0
' a,
.
"l
1
r>
"
10. 1
4, /
,
-
, 4
V
- -
v.
.
Y.
Z i ',
4.
47- *
,
7 '
, i
,,
i''
1. '4,
..
t, -
4 -. 7 7 .' k...k.' f
J.
-
w.' 1"
7. w
`'..1
1
. .... e' ' .. 1..,, . .,
'
4,
. .
... 4 '
..
... i r '..7 .. . ..
..-: ir . 1. ;.
..
r.
-. .' ' \ S
' .
s. ... , . r %.,4
4, ' .4 , , '. . .
, J t
. . -' ' 1 ,
.....
.
-0 ^
..
. i w.
' , . 'A.
.
. 1
I
.
,w
'1- /' . ''' 1
T.
'441
W.
-
t.1 ' ,. ,1.'' - . i
/ i
1.
I 0 141. N-, . c'.; .
:Y:
. r
s
C;, ,4 ,
.
:v; I
,5:' ' .4" -. - '

,,,. .,.
....
1 ' .
.. '' '., : , ;. ; .1- CONDITIUNILE PUBLICATIUNII :.
"..4 ,, ,. .,.
. '1 :- . '.. - .
4, ,
, .,
- , ., ....
-.1
Re vista pentru Istorie, Archeologie
.
;/ Filologie, organul Societafii

'01
:-
. ,.
. , ,
lstorice Romane, apare anual lntr'un singur volum. ,
, N:
, .,.
.
. Costul unui velum este 6o lei si se afla de vanzare la princi- -" -" . . ,} ,,
.0.. ,-. . palele librarii din Capitals si la sediul societatii : Calea ..- . ---, ..
,,- - ,
s.
Victoriei, 57. i ., ,
,A 1
, , I ..
'. 1 :. ' .
4.
1. ,. .% '' .-
L151
I
, ...i
; .4
, i
4
.
-
' &
...x I ' 11,,1 : Manuscrisele de tiparit si orice corespondenta privitoare la re- -

,:e0' : , . ' ,4 '.
vista se va adresa directiunii revistei In Calea Victoriei 57.
... .1. N .1
f -,:
.., ... - 6
..
.
\
:. i
..,
. r
,
a
.5 .
/
4
, ,
.;. Colectiunea Revistei, afara de volumul 1 si 11, se gasesc de ... ,
_ vanzare la sediul societatii,pe pretul de 1000 lei colectia,
. -
-, . -
inclusiv volumul de fates.
',,
f
... ,N.,
,' 4 , - Colectfa coprinzand si volumele 1 si 11, costa i5oo lei.
.4-
., ,..-;- 4
t i . i-
.
..
, ,
, . .
1
.
, -,- -:-
1 1
J
s- r'''
-
I I
w
, 1.
. ,4 -
'" ' A-
A
. .- . ,' ''
:i ' i
t
.7
V
1
' _
".
-4( 1
w`,
%,
. . %
1
1 , i
/at
r
: -. ..
1 , , , Y.
51 ' -4,
1.
II
1
I
:... ...
. .1 ,
I ' 1 . 4.
.
4
1 .
1444
t I
J.
It
1
I " :: 1 , , t . /47.
. , .4 I .01 AA:
, , r
A'
1-1 I,
4;--
....
r ,t .
,
,
.M
.
,
g
,
14.
A
r,
. 4.
'I i,
_
.
., -
' : 7:4
--
.A
..'. .- .4
I.
www.dacoromanica.ro
l'. --
''.. ' ,
ww. ''.. s,
HE II I S I 11
PENTRII
MORI', NICHROME I 111010511

ORM ill
SOCIET11111 MICE HUMOR
DIRECTOR - PROPRIETAR
EM. E. KRETZULESCU
predinteIe Socletatll letorIce Roman.
AJUTAT DE comrrauL DE REDACTIE ALES DE SOCIETATE
VOI.UMUL XVI
1922
1.4,--1,,:...",..,-It.-......-.......--.
BUCUIE$TI
CARTEA ROMANEASCA
INST. PE ARTE GRAFICE CAROL. GOBL". S-sot I. ST. RASIDESCU
16, STRADA PARIS, 16
81
1922
www.dacoromanica.ro
CATRE CETITORI.
Dela aparitkz zdtimului voluni al Revistei pentru

Istorie Archeologie si Filologie",,popond romdne sc a tre-
cut printr'o serie de evenimente a cdror insenznatate este
covdrsitoare pentru viata si viitorul lui.
Desi Revisit, noastra a unnarit nzai pzitin uzersul
istoriei contimporane, scopul ei fund nzai ales de a cerceta
trecuiul indepartat al neamului nostru totusi, nu putem
trece peste mdretele evenimente, can ne-au dat Unitatea
nationals, feird ca sa le adrestim aci salutul nostru entu-
siast.
Cu o legitimd nzdndrie si o nenzarginita nzultumire
sufleteasca, constatam glorioasa isbdnda ce a incununat
sacrificiile [acute pe altarul ideandui national.
Datorim intreaga noastra admiratizme si recunostintd
celor ce au contribuit lu implinirea.aspfratiunilor. noastre
seculare; si in primal rand, Majestalii Sale. Regelui Fer-
dinanc1,1 al Romani-ei, care a tras spade, Sa lard sovaire,
pentru nzailrea si intdrirea acestui popor, cu al cdrui su-
flet s'a identificat.
Ne inchintim cu cel mai profund devotanzent fn fata
Majestatei Sale Reginei Maria care, prin abnegatia si sa-
crificiul de sine, dovedite in tot lungul vremurilor de re-
striste ale neanzului nostru, a lost pilda vie de resenznare
si incredere tzz viitor.
Tot astfel, ne plectinz cu respect- in fata tdnizruhq
via star si viitor rege al Romdniei Marl, A. S. ftegala
Principele Carol, care,. grin exempla sail, a inzbarbatat
pe vitejii zzostri luptatori, strabdtand czz riscul yield in
milloczd lor, /mind in cele nzai innaintate transee.
Nu lie indoim ca intelepciunea bairdneasca va fica-i
lauza Thmintitd a celor ce duc pe umerii for greutatea sz
rdspunderea clipelor de azi, sere a puted pap cu There-
www.dacoromanica.ro
Iv CXTRE CETITORI
dere la consolidarea unirii intregului neam romdnesc, in

ciuda vrajmasilor cart privesc cu ochi pismasi bucuria
revarsata,fn inimlle noastre.
*
* *
Desfasuraria rayboiului, ca in Mate, a avut o fireasca
inrdurire si asupra mersului revistei noastre.
La isbucnirea ostilitafilor, o parte din materia cu-
prinsa in volumul de fala fusese tiparitd, dar, evenimen-
tele precipitdndu-se, lucrarile au fost intrerupte. pupa
infreingerea si isgonirea inamicului, am cautat, treptat, sa
ne reludm activitatea noastra. .
Facdnd apelul celor ce ne intovarasise la munca in-
nainte de rasboit cu mdhnire am constatat ca unii dintre
ei plecasera pe veci din mijlocul nostru, lasdnd, intre noi,
un gol greu de implinit, fapt ce a contribuit fn mare
parte la intdrzierea aparitiei volumzdui de faja (al XVilea).
&Ind& nostru se indreapta cu pietate sere acesti
statornici colaboratori disparuti si depldvem, mai intcliu,
perderea timpurie a bunului roman si valorosului cerce-
.tator al trecutului nostru, Iancu Tanoviceanu fost pro-
fesor universitar si vice-presedirzte al Socktaili Istorice
Ronzeinea ciirui lipsa dintre noz se va resimji indelung a
vreme.
A doua dureroasii pierdere, pe care a incercat-o biu-
roul Societatii noastre, este aceea a inimosului si neobo-
sitului situ Secretar, Alex. T. Dumitrescu, snzuls din mij-
locul nostru la o vdrsta cdnd capacitatea si puterea sa
de munca ne indreptiifeau sa asteptam dela el o rodnica
activitate pe terenul istoric. Numeroasele. lucrarz inedite
ramase depe urma sa, printre cari un important studiu
privitor la Dobrogea, sent dovada de ceea-ce ne pliteanz
astepta dela neuitatzd nostru colaborator.
De asenztnea , va ramdnea nestearsa, in inin-dle noastre,
anzintfrea generalului Petre V. N5sturel, care s'a dovedit
un constiincios cercetator al inscriptillor si hrisoavelor ba-
trdnesti si a carui colaborare ne-a fost atdt de pretioasa.
Nu vonz zdta nici pe batranzil si popularul N. D. Po-
pestu, autorzzl aMtor scrieri literare si istorice cari an
contribuit M desvoltarea qustului de cetit in popor.
*
* *
www.dacoromanica.ro
CXTRE CkTITORI V
Cc II despre not chiar de itu von: puted apare, pe

viitor, cu regularitatea pe care am dori-o, din cauza vre-
murilor anornzale pe cari le tran, ne von: stradui sip
strangenz in jurul acestui organ al Societiifii lstorice Ro-
mane pe tofi cei ce vor sail inchine o parte din timpul
for spre a ne ajuta siiridicam valul neguros ce acoPera
inca trecutul ferifor romdne,sti.
A/aka documente, atdtea chrisoave ,si inseriptif ui-
tate ,si ingropate de vreme ageapta ochiul ,si priceperea
cercetlitorului iscusit, spre a da la iveald viafa necuno
scuts a streibundor no)stri.
Pentru continuarea, insa, a operei ce intreprindent,
ao-teptiinz concursul tbzeretului din Romania Veche, precum
i al fratilor de curdnd reintor)si la sdnul patrzei de ori-
gina ,si cari ,si-au nzanifestat dorinfa de a ne secunda.
Numai astfel, indemnali de energille romdne)sti de pre-
tutindeni, an: puteez face ca aceasta revista, care-i are
load ei de cinste intre publicatiile ce s'au ocupat de isto-
ria neamului nostru, sd-,si urmeze mai departe fle chiar
la intervaluri mai fungi misiunea pentru care a lost
creata de intemeietorii ei.
DIRECTIUNEA
REVISTE1 PENTRU ISTORIE, ARGHEOLOG1E
I F1LOLOGIE".
www.dacoromanica.ro
ARMELE SFANTULUI IMPERIU ROMAN
INTRODUCERE.
Sub numele de Imperiu roman", trebuie sa reamintim dela
inceput, spre a inlatura orice confuziune, se deosebete :
r. Imperiu roman infiintat de August (la anul 29 inainte de Cr.),
care dura paha la moartea lui 7 eodosie (la 395 dupa Cr.), cu
capitala Roma.
2. Imperiu roman din Orient numit i Byzantin sau Imperiu
grecesc infiintat de Constantin-cel-Mare, cu capitala Constantinopol :
dura dela 328 pans la caderea Constantinopolului sub Constantin at
:III -lea la 1453.
3. In simetrie cu imperiul roman de Orient" se forma Imperiu
roman de Occident" dela moartea lui Teodosie (395) pans la 476 cu
capitala Roma.
4. Regele Francilor Carol I-iu (Charles) sau Charlemagne,
(Carol-eel-Mare), fonda al doilea imperiu roman de Occident sau Sfa'n-
trd imperiu, care dura dela 800 911, pans la Ludovic Copilul. In fine,
5. Imperiul Germaniei" fondat de Othon-celzMare (962) care
se mai numi Si Sfeintul imperiu roman" Si care dura pans la 18o6
cand, silit de Napoleon I-iu, Francisc II-lea imparatul Austriei, abdica.
Acest slant imperiu German fu restabilit la 6/18 lanuarie 1871 in
favoarea Regelui Wilhelm 14" al Prusiei insa cu titlul de Imperiul
German", simplu fara sfeint" nisi roman".
Vom arata care au fost armele Sfiintului imperiu roman dupa
desfiintarea lui din 1806, arme pe care imparatul Si le-a ales a fi cele de pe
timpul in care Germania pretindea a fi ajuns apogeul marirei sale,
. adica din timpul celor apteprincipi-Electori, stalpi, ai sfantului
imperiu roman.
,,Despre armele ,,Sfantului imperiu roman" s'a scris multe,
zice v. Hefner ') dupa care ne calauzim in studiul de fats. Gat-
7) Siebmacher's Wappenbuch 1856.
www.dacoromanica.ro
4 GENERAL P. V. NASTUREL
terer, von Ludewig, Pfeffinger i, mai ales, Samuel Oetter au ex-

primat i au documentat diferite pareri : In toate aceste scrieri
punctul de plecare al discusiunei este aquila dubla neagra zisl
Aquila imperiala, sau Aquila bicepta imperiala.
Ramer din Frankfurt, in opera sa, Pete /file imparatilor germani ')
zice a aquila bicepta care se gasete pe o pecetie a imp.ratului
Wenzel (r378) i care obicinuit e considerate ca prim exemplar al
acestei aparitiuni, nu este aquila imperiala germanci (aquila bicepta)
ci ar fi aquilele unite : Sileziana Si Brandenburgeza ; i, din contra,
imparatul Sigismund (de Luxemburg) (Iv 1-37) ar fi inceput s
poarte pe scut aquila bicepta imperials ".
Ca, in adevar, imaginea acestei aquile bicepta este mutt mai
veche decat timpurile in care ea a fost luata in armele sfantului im-
periu german, aceasta o arata mai multe exemplare de armarii i
embleme. AO.: intalnim aquila bicepta a lui Constantin-cel-Mare
care reprezinta unitatea imperiului roman de Si avea doua capitate :
una VRBS Si alta lioXEc (cele 2 capete); apoi, in anul 1202 intalnim o
aquila bicepta cu sborul luat (essorant, wachsend) in armele Burgrafului
de Vurzburg (Saxonia). Mai tarziu, in anul 1276 un asemenea exemplar
se vede pe o pecete a lui Henricus de Rode Si aceia ce apare mai
batatoare la ochi este ca insui un principe italian, Filippo conte
di Savoia, in anul 1278 purta adevarata aquila pe scut Si pe valtrapul
(caparacon de tournoi, housse) care acoperea calul cavalerului. [Cibra-
rio. Sigili del Frincipi di Savoia]". Se mai vede Inca Si pecetia
din anul 1378 a Vicariatului Mitropolii de Colonia Si a arhiepisco-
pilor-Electori care represinta o aquila bicepta, pe un scut (peste-tot)
suprapus peste scutul Coloniei.
Noi credem ca. adoptarea aquilei biceptc de care imparatii ger-
mani, cari ii ziceau ca. sunt Imparati ai imperiului roman din occi-
dent, a fost facuta intr'adins spre a proba ca. sunt nu numai succesorii
lui Charlemagne i ai lui Constantincel-Mare dar i motenitorii
acestora ; Si cum Constantin adoptase ca eblema simbolica a aquila
bicepta, cu explicarea aratata mai sus adica doua capitale dar un trup (im-
periu), imparatii germanii de mai tarziu, (cand blasonul lua natere i Em-
blematica vazu rasarind langa ea Heraldica) trecura aquila pe scuturile
for dupe principiile Si regulele heraldice.
Aquila bicepta neagra pe camp de our fu dar socotita ca sim-
1) Frankfurt i851.
www.dacoromanica.ro
ARMELE SFANTULUI IMPERIU ROMAN 6
bol al sfintei impcirdlii RomanoGermand i, fiindca voia s se arate

la vedere si calificarea sau atributul sfinteniei" se adaoga imprejurul
capetelor aquilei cate o aureola", ca la stinti.
Cu privire la aquila bicepti sa se vada. i studiul regretatului
nostru savant Odobescu despre tesaurul dela Novo-Cerkask publicat
in Analele Societayei Academice tom. XI 1878 pp. 197-260.
Scriitorii vechi (eraldi,ti) ne dau diverse explicari sau desluiri. Asa
ni se spune a Aquilabiceptd numai atunci era purtata de un imparat
cand acesta era incoronat la Roma de care Papa, ca numai dupe ei-
urea sa din biserica Sft. Petru i la sosirea , pe podul de peste Te-
vero (Tibru) i se desfaura steagul cu aquila bicepta neagra i ca
imparatul Maximilian I-iu (1493-1519) flea exceptiune dela aceasta.
Konrad Granenberg, un vestit heraldist al timpului sau, are i el
doua observatiuni, in cartea-i de blazoane a ora5ului Constanta (Rhin)
. care se citeaza aci ca curiositate; una zice : ca sa. se tie, CA
acel imparat care sporete imparatia cu unul sau mai multe regate,
s poarte aquila din armele sale cu trei capete" ; cealalta: de
asemenea, care imparat a cucerit sfantul mormant i sfanta tarn a
Ierusalimului, acela sail schimbe smalturile i metalele mobilelor
i scutului, adica sa'i inverseze colorile, schimband aquila neagra cu
trei capete in aquila de aur .si campul de aur at scutului in camp
negru, ca un semn de mare bucurie i victorie i spre comemorare
eterna". Pentru aceste doua afirmatiuni curioase nu se aduce nici
o dovada istorica .si, prin urmare, ele nu pot fi socotite decal ca o
fantazie heraldica a autorului Konrad. .
In definitiv heraldicqte intocmite, (la 1856) armele sfantului impe-

riu roman (fig. I) consists dintr'un scut de aur, pe care se afla o aquila
biceptd neagra aureolata (sau cercuitd), ciocata qi membratei de aur,
limbatei rosu. Pe pieptul aquilei biceptd se a.2eazd un scut numit
peste tot (sur-le-tout, Herzschild) purtdncl armele casei, eventual,
ale impdratului ceiace nu exista .pe figura respective, (dar vezi
fig. 4) din pricina caracterului general al acestui peste-tot. Peste
acest scut se aqedzei Coroana romans imperials, din care iese flutu-
rand de ambele par /i Omoforul ') sau panglicele rofii.
') Din pricina sfinpniei". Omoforul este un vq nAnt (odajdie), exclusiv

arhieresc; represintA oaia cea pierdutaa. Este consecinta atributului Maiestate
apostolici1". Si Imperiul rusesc are omfor, fiindcA Tarul, dela Petru-cel-Mare
Incoace, este qi capul Religiei nu numai Domn laic..
www.dacoromanica.ro
Mai tarziu a inceput sa se puns (vezi fig. 4, 5 Si 6) in ghiareleaquilei :

sceptru/Fi spada in dextra psi mtirul imperial cruciat de aur in senestra.
Uneori aquila bicepta imperials era furs scut, alte on avea scut
i suporli (support, schi &halter) ai scutului iar ultimul imparat, Franz
al II-lea, a pus pe scut, pentru prima oars (1805), coroana imperials
Germany i a admis din contra coroana romans ca coroana impe-
riala austriaca.
Armele imperiului In 1658 (fig. 2).
Reproducem aici, dupa. parintele Menestrier 1), armele Impa-
ratului" astfel cum erau in marea pecetie a imparatului Leopold
in 1658.
Armele Imparatului sunt: pe camp de aur cu o aquila bicepta neagra,
Fig. x
aureolata sau cercuita,*ciocata, limbata Si membrata roiu, scutul

timbrat cu o casca dechisa Si fart zabrele (ouvert et sans grilles)
bordata, damaschinata de aur avand peste ea (somme) coroana im-
periall, Impodobita cu uvitele (lambrequins) sale. Aceast aquil
1) .Nouvelle Melhode raisonnie du blason on Part heraldique. Lyon 178o,
page 387.
www.dacoromanica.ro
constitue armele proprii ale Imperiului; ea este incarcat6. pe piept (en

cceur) cu un scut (fig. 2) purtand armele casei ImpIratului, adic, un
scut spintecat (parti) de trei i taiat (coupe) ()data, ceeace da. opt
cartiere : primul fasciat (brau) de argint i roiu de opt piese, pentru re-
gatul Ungar lei; at doilea, semanat (semi)de Francia cu lambelroiu cu
patru praguri, (pendants) pentru regatul Neapol; at treilea de argint cu
o truce potentate; (potence'e) de aur, cantonatl de patru cruciulite de
acela (adica aur) pentru regatul Ierusalimului; at patrulea, de aur
cu patru pari (pals) roii, pentruregatulAragoniei; at cincilea semlnat
de Francia cu bordura roie pentru ducatul d' Anjou; at ,sase/ea,albastru cu
un leu de aur incoronat de acelaarmat, Si limbat rou, pentru ducatul
Gueldre; at faptelea de aur cu un leu negru, armat Si limbat rou pentru
ducatul de Brabant; at optulea, albastru semAnat de cruci rascrucite
I 2 3 +
-..
3 6 7 8
\---.---..*1
Fig. 2
(recroisetteis), cu piciorul ascutit (fiche) de aur cu doi bari (peti)

spate in spate (adossis) de acela, pentru ducatul de Bar. Peste tot, de
aur cu banda roie incIrcata cu trei aquilite (alerions) de argint care
sunt armele proprii ale casei de Lotaringia, spintecat (parti)de Austria.
Scutul timbrat cu o coroana de Spania, totul inconjurat de co-
lierul sau lantul ordinului Tonsurei de aur .
Drept supor /i sunt doi sgriptori (griffons) despicati (partis) de ne-
gru Si de aur; aceti griffoni sunt suportii proprii armelor Imparatului.
Totul este arzat sub un pavilion de postav de aur semlnat cu
aquile bicepte negre, captuit cu hermina, timbrat (somme) cu un
stejar de aur drept veld (cimier).
Imparatul se intituleaza: Din mila lui D-zeu, Imparatul Ro-
manilor, Cezar toideatena biruitor (August) si sjanta Maiestate. I se
www.dacoromanica.ro
da titlu de Maiestate imperials; vorbind despre el, se zice: Impiiratul

Si vorbindu-i, se zice: Sire.
ARMELE IMPERIULCJI AUSTRIEI IN 1836.

Marea pecetie (MajestatsWappen).
La 6 August '86 imparatul Franz at II-lea abdicand, dupa disol

varea sfantului imperiu Roman, nu'i opri decat titlul i demnitatea
unui imparat Austriac, insuindu-i tot deodatA o parte a' blazonului
german: de1 intr'o forma cam schimbata, scutul de aur cu aquila
bicepta neagra i cu coroana sfantului imperiu german.
Dam aci descrierea eraldica a armelor Maiestatei sale apostolice
Cesaro-Crae6, stability prin decretul din 22 August 1836 servindu-ne,
dupa cum am zis, de lucrareaDui Otto von Hefner, care intr'o note. 1)
dela pag. 6 ne vestete ca, dintr'o info rmatiune particulars a aflat
ca ar fi in lucru, la 1856 cand tiparete opera sa, stabilirea unui nou
blazon imperial austriac. Indata dupa aparitiune it va impartAI Si
cititorilor sal. Pang. una-alta, insa, e nevoit sa se ling. de cel din 1836.
AO dar, Blazonul Maiestatei sau Marea pecetie consist. din-
tr'un scut (pe care decretul 11 numete scut dorsal sau Riickschilde)
de aur purtand aquila bicepta (iploye)neagra sau aquila imperiall coro-
nata de aur i ciocata, limbata Si membrata de roiu pe pieptul careia
se Oa un scut principal despicat sau spintecat, (parti, gespalt) de
doua on 1 taiat (coupe, getheilt) de doua ori, ceeace da noua cartiere
cu un peste-tot (sur-le-tout, Herzschild) in mijloc (care acopere car-
tierul at V-lea, inima scutului) (vezi fig. 3 schita figura a 4).
Peste-tot este scutul casei domnitoare, el este tripartit in
par Weed en pal), sau despicat de doua ori ceeace da trei cartiere:
in I-iul de aur un leu rou, care este Habsburg; in al 2-lea rou cu
un brau (fasce) de argint care este Austria; in al 3-lea de aur cu o
bands roie Incarcata cu trei aquilite (alirions) de argint, care este
Lotaringia.
Sa trecem acum la cele IX cartiere (quartiers, Feld) (vezi fig. 4
Si fig. 3).
I) Ungaria. Cartierul I este sfertuit sau scartelat (ecartele ,gevieriet)
cu un peste-tot, timbrat cu coroana regelui Ungariei sau coroana Sicintului
') Siebmacher's, Grosse and allgemeine Wappenbuch, 1856.
www.dacoromanica.ro
.Stefan. Acest peste-tot este despicat: I-iul, (sau), la dextra un camp

de 7 on taiat, sau fasciat de rope qi argint de cate 4 piese ') care
este Ungaria veche; iar in al 2-lea (sau) la senestra pe rou trei
munti 2) verzi incoronati de aur i o cruce patriarhala de argint in-
fipta in mijlocul lor, care este Ungaria nouii. Acest peste-tot' este
dar Ungaria in scutul Austriei din cauza conditiunilor politice de
atunci cand nu exist& dualismul.
In primul cartier, pe albastru trei intalniri de lei de aur, inco-
ronate de acele4 i puse 2, i care este regatul Dalmatiei; in al
2-lea cartier impetecat sau impestritat (echiquetee geschachter) In cate
patru ra.nduri cu cate cinci locuri de argint Si rou, care este regatul
Crocuyei; in al 3-lea pe albastru un brat) sau fascie ondulatI role
tivita (eolith) cu argint Si inarcat cu un jder natural, care fuge, totul
insotit In ef (en chef) de o stea de aur cu ase raze, care este re-
gatul Slavoniei; in al 4-lea este taiat printr'o fascioara (braulet) roie
sr
2 1 21 3 4 i
2 S 7
3 4 2 9 I, o It 4 S
2 112
I 2 s 314 5 ra
31415 f 7 s
2 34
3
- 6.?
4
1-4/e-
II"
Fig. 3.
(colice) ceeace da, sus: pe albastru o aquill neagra. nascanda (nais-

sante, wachsender) cu sborul luat (au vol essorant), ciocata de aur i
limbatit ro, insotita la dextra de un soare 2) de aur Si la senestra de
o 1un. 4) noul destoarsli (contournie) de argint, iar /as: pe aur apte
turnuri (cetIti) ro ii donjonate deschise (ouvertes), luminate (ajouries)
i zidite (maconnees) negru, puse 4, 3, care este Marele Principal
al Transilvaniei.
') Simbolizand cele 4 rturi: DunArea, Tisa, Sava s,i Drava.

1) SimbolizAnd cei trei munti: Tatra, Matra si Fatra.
3) Soarele: (Secuii).
4) Luna: (Sas)*
www.dacoromanica.ro
II. Arhid.ucatul Austriei de sus si de jos. Cartierul al II-lea este

taiat de doul ori, ceiace da 3 cartiere si anume : cel de sus .i de jos des-
picate de cate trei ori ceiace da 4 cartiere de fiecare, iar cartierul
din mijloc este despicat de doul ori ceiace da 3 cartiere ; in total
1 r cartiere cu un peste-tot timbrat cu coroana de Arhiduce austriac.
Acest peste tot poarta pe albastru cinci aquilett (aiglette) de aur con-
turnate, puse 2, 2, 1, care este Austria Unter der Ens ') (Austria
de jos).
In primul, despicat : in dextra, pe negru o aquila de aur ; in
Fig. 4.
senestra, de argint doui pari (pals) rosii, care este Austria ob der
Ens (de .sus); in al 2-lea: despicat : in dextra, pe aur un leu negru
limbat rosu ; in senestra pe rosu un brau (fasce) de argint, care
este ducatul de Salzburg; in al -lea pe verde() pantera de argint care
suflA flacari rosii, armata si cornata de acelas smalt (rosu) care
9 Se scrie si Enns.
www.dacoromanica.ro
ARMELE SFANTULUI IMPERIU ROMAN II
este ducatul Steiermark (Stiriei ) ; in al 4-lea pe argint o cruce

neagra (potencie1), mai inainte) incarcata cu o cruce fleurdelisata de
aur supraincarcata in inima cu un scut de aur purtand o aquila
bicepta neagra, si fiecare brat al crucei poarta cate un crin de
aur, care este Ordinele germane; in al 5-lea pe argint o aquila rosie
incoronata si armata de aur avand pe aripe cate-o secera (Kleeblat-
tsichel) de aur terminate in frunze de trifoliu, care este comitatul
princiar Tirol; in ar6-lea pe argint 0 aquila neagra incoronata avand
pe piept pete roii 1 o secera de argint care este principatul de
Trient ; in al 7-lea, pe rosu un miel pascal de argint cu aureola de
aur care trece tinand in laba dextra un prapur bisericesc (gonfalon)
d'asupra caruia se vede o cruce rosie care este Principatul Brixen ,' in al
8-lea pe albastru un tap de aur saltand (saillant) cornat (accornd)
negru care este comitatul Hohenembs 3); in al 9-lea pe argint un
gonfanon (prapur bisericesc) rosu, impodobit' sus cu trei inele de
aur care este comitatul Feldkirch ; in al io-lea pe hermina un par
de argint incarcat cu trei, Ruben (moucheture) codite negre de hermina
care este comitatul Bregenz ; i in al i i -lea pe albastru un soare de
aur care pluteste peste trei munti verzi, care este comitatul Sonnenberg.
III. Boemia. Cartierul al III-lea este taiat ceiace da doua car -
tiere ; in primul (sus) despicat data ceiace da doua cartiere i in al
2-lea (jos) despicat de doua on ceiace da trei cartiere: in total cinci
cartiere, cu un peste-tot timbrat cu coroana Boemiei, in care pe rosu
se afla un leu de argint incoronat i armat de aur i cu coada
dubla, care este regatul Boemiei.
In primul, pe albastru o aquila imfiestritata (geschachter, echique-
tee) cu rosu si aur si incoronata si armata impestritat, care este
marchizatul sau markgrafiatul Nloraviei ; In al 2-lea pe aur o aquila
neagra incoronata de aur si limbata rosu, purtand pe piept si aripe
o secere de argint indoita i terminate In forma de frunze de trifo-
liu si (infipta) fixate la mijloc cu o cruciulita de acelas metal, care este
') Crucea potentate neagra a fost data Ordinului la inceput de cAtre Impl-
ratul Enric VI; cea de aur de regele Jean de Jerusalim; aquila bicepta neagra de
inaparatul Frideric al II-lea qi florile de crin care termini crucea de aur suet puse
de regele St. Louis al Francei. Crucea ordinutui teutonic s'a schimbat apoi In
cruce largita (pattee) care se prinde de un lant de aur creiat la x x90 la locurile
sfinte; avea la 1780 ca mare maestru pe principele Carol de Lotaringia, iar Ar-
hiducele Maximilian, fratele Imparatului, a fost ales maremaestru Coadjutcur,
(Rev. pore Menestrier op. cit.).
2) Hohenems.
www.dacoromanica.ro
ducatul Silesiei ; in al 3-lea taiat : sus albastru, jos un zid de aur

cu trei creneluri, care este marchizatul Oberlausniz 2) ; in al 4-lea
pe albastru o aquila de aur limbata ros care este ducatul Teschen;
in al 5-lea pe argint un bou rosu cu burta de argint, care este Nie-
derlausniz 1).
IV Pretensiuni. Cartierul al IV-lea coprinde, potrivit vechei
proveniente, armariile de Pretensiuni asupra tarilor indicate. Scutul
acestui cartier este taiat ceiace dl 2 cartiere : sus, despicat ceiace
da dour. cartiere, iar jos despicat de doua ori, ceiace da trei cartiere
in total cinci cartiere.
In primul cartier, pe albastru, un leu cu coada dubla ros in-
coronat, este insotit la dextra sus de o luny miscanda de argint si
la senestra de o stea cu 6 raze de acelasi care este Cumania ; in
al 2-lea pe aur din flancul senestru superior at scutului iesind
din niste nori de argint un dextroser imbracat in rosu, tinand
in pumnul sail, de manerul de aur, o sable curba lacioasa, care este
Bosnia; in al 3-lea pe albastru o !panda rosie incarcata cu un lup
de argint trecand (passant), sus si jos campul este strabatut de
cate clod. braulete (cotice) paralele si in handl care este Bulgaria ;
in at 4-lea pe rosu un cap negru de mistret, arzat in bands, caruia
i se vary in gatlej o sageata de argint, care este Serbia; i in al
5-lea pe albastru trei potcoave de argint puse 2, i care este Rascia
(Novipasar Raszien).
V. Cartierul acoptrit cu scutul peste-tot care poarta armele
casei domnitoare, i pe care'l am blazonat deja la inceput.
VI. Pretensiuni i inrudiri. Cartierul al VI-lea coprinde ia-
ra5i potrivit vechei proveniente armIriile de pretensiuni si come-
morative Spaniole si Lotaringiene. Scutul. este taiat de doua ori
ceiace da trei cartiere : in cel de sus despicat odata, ceiace da 2
cartiere, apoi ambele cele de jos despicate de cate doul ori ceiace
da sase cartiere : in total opt cartiere. In primul cartier, a enquerre
pe argint o cruce potentate (potencee) de aur cantonata (pe la colturi) de
alte patru cruci mici de acelas metal, care este regatul Ierusalimului;
') Asa este scris numele, nice v. Hefner, In decretul regal si imperial ;
de obicei se gaselte cu toate acestea, Lausiz,
2) Derogit dela legile artei eraldice care opres.te de a pune metal pe 'metal
sau smog pe small numind asemenea armarii ci enquere", adicA sl Intrebe de
causa contraventiunei sau abaterei.
www.dacoromanica.ro
ARMELE SFANTIMUI IMPERIU ROMAN ia
in al 2-lea pe rou un castel de aur sommi de 3 tours de acelai

maconni, ajoure de albastru care este (Castilia); in al 3-lea pe argint
un leu rou incoronat (regatul Leon) ; In al 4-lea pe aur patru parj
roii (Aragonia) ; in al 5-lea pe albastru un leu de argint incoronat
avand in laba dextra o cruce de aur (India) ; in al 6-lea sfertuit
in piez4 (icarteld en sautoir); in primul (en chef) i al 4-lea (en pointe)
pe aur patru pari roii; in al doilea i al treilea, pe argint
sate o aquila neagra incoronata de aur, limbata i membrata roiu
care este Sicilia ; in al 7-lea pe negru o cruce de argint (Calabria);
si in al 8-lea semanat de Francia, adica pe albastru cu crini de aur,
din care randul cel mai de sus e prevazut cu un guler rou (lambel
de gueules de tournoi) cavaleresc cu cinci praguri (pendants), care este
Neap o/.
VII. Lombardo-Venetia. Cartierul al VII-lea cuprinde armele re-
gatului Lombardo-Venetian i ale acelor state care sunt guvernate
de liniile colaterale ale casei imperiale. Acest cartier este scartelat
cu un peste-tot timbrat cu aa numita Coroanii de fer. Peste-totul
este despicat i are, in dextra, pe argint un arpe albastru (guivre)
incolacit in par, Inghitind un copil care tipa (oraul Milan i res-
pectiv Lombardia), in senestra pe albastru un leopard inaripat (sau
leul St. Marcu) leul de aur inaripat i incoronat luminat (aureola)
odihnindu-se, emblema sfantului Marcu tinand in labele de dinainte o
carte de aur deschis., pe care se cetesc vorbele : Pax, tibi, Marce,
Ev. ,), care este Venetia._
In primul pe aur cu ase (tourteaux, prescuri) mingi puse I, 2, 2, I.
Mingea cea mai mare zisi i tourte i cea mai de sus este albastra,
incarcata cu trei flori de crin de aur puse 2, I (Francia) celelalte
cinci mingi, (prescure zise guses), puse in orle sunt roii, care este
rnarele ducat de Toscana; in al 2-lea pe albastru o aquila de argint
incoronata, care este ducatul de Modena; in al 3-lea pe aur cu ase
crini alba-Ari pmi 3, 2, i care este ducatul de Parma i Piacenza; in
al 4-lea pe argint o cruce roie rotunzita (allechee) cantonata (in cele
patru colturi) de 4 aquile negre, care este ducatul de Guastalla.
VIII. lliria. Cartierul al VIII-lea este taiat de doua on ceeace
da trei cartiere. Cartierul de sus qi cel de mijloc sunt despicate de
sate trei on ceeace (la sate patru cartiere, iar cel de jos este separat
1) Cuvintele care trebuia si fie puse pe carte erau : Pax, tibi, Marce,
Evangelista meus".
www.dacoromanica.ro
4 6E14ERAL P. V. NASTURtl..
in trei cartiere printr'un varf (pointe) care se ascute mergand in sus

in total II cartiere cu un peste-tot incoronat cu coroana Iliriei i pur-
tand pe albastru o corabie de aur' cu vasle de forma veche.
In primul despicat in dextra pe aur trei lei (leoparzi) negri
pgsind (passant) unul peste altul; in senestra pe ros un brau (fascie)
de argint, care este ducatul Keirnten(Carintia;) in al 2-lea pe argint
o aquila albaStrA incoronatg, armata si ciocata de aur si limbatg ros
purtand pe piept si pe aripi o secere impestritata (echiquetee) in forma
de semiluna, cu 2 randuri impartite in sapte parti fiecare cu argint
si cu rosu impestript, care este ducatul de Krain; in al 3-lea pe ar-
gint o Wade neagra inconjuratg (borde) cu rosu cu gaitanuri (cor-
donni et houPpe) *i cu ciucuri atarngtori, care este Marca (grafiatul)
Vindica (Mark vindische) ; in al 4-lea pe albastru o aquilg de aur in-
coronata, care este ducatul Friaul; in al 5-lea tAiat : sus pe aur o
aquila biceptd neagra incorbnatg si armata de aur, iar jos pe rosu o
ancorg neagra aruncatg incgrcata cu un braulet (cotice) de argint, peste
care trece varful unei lance (gleve) de aur (ass numita lance a sfan-
tului Sergiu), 'care este orapl imperial Triest; in al 6-lea pe al-
bastru un tap de. aur trecand, armat cu rosu, care este marchizatul
Istriei; in al 7-lea ImpArtit pe albastru si rosu si prevazut cu o
truce de argint ancorata care planeaza, care este Gradiska; in al
8-lea fetid in bands (tranche), sus pe albastru un leu de aur incoronat
de acelas, jos din contra, impiezisat (faille) de 5 on in 5 dungi
ceeace da trei bare de argint si ros care este Gorz; in al 9-lea pe
argint cu trei fascii in bands albastre, care este domnia Raguzei;
in al 1 I -lea pe argint un leu rosu trecand, care este Cattaro si in al
lo-lea awful tot pe argint cu un cAlgret de aur (a enquerre) imbracat
in arrhura pe un cal negru si care poarta o lance de coloare na-
turalg, care este ducatul Zara.
IX. Regatale unite Galitia i Lodomeria. Cartierul al IX-lea
este sferfuit cu un peste-tot timbrat cu o coroana circulars inchisa.
Peste-totul este albastru si impartit in doua prin un braulet (fascioara)
ingust rosu. Deasupra trece o stancuta neagra iar dedesupt se Al
trei coroane de aur puse 2, I care este Galitia.
In primul pe albastru cu doug fascii impestritate (echiquetee) cu
argint rosu dublu carelate care este Lodomeria; in al 2-lea pe al-
bastru o aquilg de argint cu coroana de aur, armata de acelas si cu
o secere care se termina in frunze de trifoliu, care este Cracovia;
in al 3-lea pe argint o aquila albastra cu un 0" de aur pe piept,
www.dacoromanica.ro
ARMELg SFANTULUI IMPEfilU ROMAN its
Ar
care este ducatul Auschwitz, polonete Oswieczim; in al 4-lea pe al-

bastru o aquila de argint cu un Z" de aur pe piept, care este du-
catul Zathor.
Scutul principal (fig. 4) este inconjurat cu patru ordine, cava-
lereti dintre care cel mai mare i cel mai insemnat, ordinul Tonsura
de aur 1), Goldene Vliess,(Toison d'or), cu lantul sau, inconjura scutul
de ambele parti Celelalte ordine sunt: al Mariei Theresa, al Sfantului
;Stefan, al lui Leopold i ordinul Coroanei de fer.
Acest scut principal impodobit cu ordine, cu cele .6z cartiere
descrise mai sus sta pe pieptul aquilei bicepte imperials, care se afla
Fig. 5.
ea insai pe scutul de aur scutul dorsal (dela spate), incoronata

regal, armata i ciocata de acela, limbata rou i tine in ghiara
dextra sceptrul de aur si spada de argint cu maner rou, iar in sene-
stra marul imperial cruciat de aur.
Pe acest scut dorsal repausa coroana imperials cu omofor sau
panglice albastre fluturand de o parte i de alta. Suportii scutului
9 Ordinul fu fondat in 1429 la Bruges de cave Filiftpcd-Bust, duce de

Burgundia. Dupi moartea lui Carol Temerarul, ordinul trecu la casa Austriel;
apoi, prin Carol Quint, la Spania.
www.dacoromanica.ro
i6 GENERAL P. V. NXSTUREL
sunt doi sgriptori (grifoni) austriaci avand jumatatea de sus a cor-

pului neagra iar cea de jos de aur; Sgriptorii sunt limbati rou.
*
*
Pecetia mijlocie fi mica.

Mara de armariile descrise mai sus ale Majestatei Sale austriace
Cesaro-Craeti, se mai folosesc inca, in Austro-Ungaria, alte doua
Fig. 6
armarii, dintre care una se chiama pecetia mi jlocie (fig. 5) iar cealalta
pecetia cea mica (fig. 6).
P ecetia mijlocie (fig 5) n'are scut de aur la spate, ci aquila bicepta

neagra, descrisa mai sus, se tine singurl, libera. Pe pieptul ei se
pune scutul prea Inaltei Case Domnitoare adica armele majestAtei sale
apostolice austriace, despicat de douA on (tierce en pal) cu armele Habs-
burgilor, ale Austriei i ale Lotaringiei. Imprejurul acestui scut a-
tang ordinele: Tonsurei de aur (Goldene Vliess), al reginei Maria
Theresa i al Sfantului .Stefan, apoi ordinul Leopold i, in fine, or-
dinul Coroanei de fer.
Pe aripile cu sborul luat (au vol essorant) Si pe coada aquilei
se gAsesc, unul sub altul, un-spre-zece scuturi secundare timbrate.
cu coroanele for s,i anume : incepand din dextra de sus in jos: Ve-
www.dacoromanica.ro
ARMELE SINTULUI 1MPERIU ROMAN 17
chea fi Noua Ungarie, Lombardia gi Venetia, Iliria, Transilvania,

Moravia cu Silesia, Tyrolul (in mijlocul codei, jos); apoi, la senestra
de sus in jos: Boemia, Galitia, Austria din parka de jos a Ensului,.
Styria cu Karintia si Salzburg. Aceste scuturi secundare au fost
deja descrise mai sus la scutul marei Pecetii.
Pecetia cea mica (fig 6) austro-ungara este absolut la fel cu cea
mijlocie cu deosebirea ca cele unsprezece scuturi secundare lipsesc.
Atat la pecetia mijlocie cat i la cea mica, aquila bicepta im-
periala este timbrata cu coroana imperiala austriaca cu omoforul care,
ieind in jos, falfaie in dextra i senestra ei 1 se reazema peste co-
roanele regale, care incoroneaza capetele aquilei bicepta neagra.
Pecetia descrisa difera de urmatoarea din 1818 aplicata, de
Cancelaria Agentiei K. K. din Bucureti, i anume d. cancelarul
Udriski, pe actul de vanzare a moiei Mania, a Catharinei Sakellarlo
in ziva de 29 Dec. 1818, iat-o :
Aquila bicepta este ca la (fig. 6) lug pe pieptul ei se vede :
une croix Pattie de gueules fleurdelisie d'or et bordie d'argent peste
care se odihnete scutul casei Domnitoare 1).
Iata i titulatura data imparatutui pe timpul Administratiei Olte-
niei din (1718-1739).
In numele pre sfinlitei Kesaricestei Mdriri i prin /ipul Valahiei
decoace de Olt, Domnului Domnului nostru pre milostiv" 2).
') Arh. Statului. Casa Safta Castri7. pach. III, doc. 74.
') Arh. Stat. Schitul Surpatele.
www.dacoromanica.ro
Armele imperiului austro-ungar in 1916.
Punerea in serviciu a nouelor armarii sau pecetii de stat.
Drape le stindarde i pavilioane 1)
a. Noue le Armarii de stat sau Pece/ii in 1915.
Maiestatea Sa apostolica imperials i regal& din Malta gratie
a binevoit s publice urnatoarea prea Ina lta scrisoare:
lubite Baron Burian!
Dorind sA pun In serviciu o pecetie care s corespunda rela-
tiunilor dreptului public In organisatiunea comuna a monarhiei
Austro-Ungare, m'am hotarat sa. fixez Pecetia comund (armele
comune) compusa -din stemele (armele) Austro-Ungariei reunite
prin sterna (armele) casei Mele precum se vede in alaturatele
patru desemnuri (fig. I, II, III si IV) si In descrierea heraldica ce
le Insotesc. Si vd Insarcinez sa luati masurile trebuincioase spre'
a se aduce la indeplinire atat in capitalele Statelor cat i in ser-
viciul exterior.
Wien, 11 Octombrie 1915.
Franz Joseph m. p.
Buricin m. p.
lubite Graf Stiirgkh.11

VA adresez in copie scrisoarea ce am trimes Ministrului casei
Mele si Ministru de externe.
Wien, 11 Octombrie 1915.
Franz Joseph m. p.
Stiirgkh m. p.
1) A se vedea: Monals5latt der Kais. Min. Hcraldischen Gesellschaft
Adler" N. 419, VII Bd. N. 59, din Noembrie 1915.
www.dacoromanica.ro
PUNEREA IN SERVICIU A NOUELOR ARMARII 19
a. Descrierea Pecetiei sau Stemei comune.

(Armele Austro- Ungare).
Pecetia comuna se stabileste acum in doua chipuri:
una (I) mijlocie" qi,
una (II) mica",
ramaind a se combine, mai tarziu, acestea spre a se face si una
mare". In figurile I si II armele sau Pecegle statelor monar-
hiei sunt cornplet isolate intre ele si inseparabil unite: Austria
(B) qi Ungaria (C) carora, in pecetia mijlocie, li se adaoga sterna
Bosniei si aceia a Herzegovinei, 'Ana la regularea for definitive
in Monarhil Armele Austriei si Ungariei se unesc intre ele prin
armele sau scutul celei mai inalte case domnitoare (A) incon-
jurat de colanul ordinului Goldene Vliess= Toison d'or= Ton -
sura de aur, care scut se reazerna peste ambele scuturi unite
inca si prin devisa: Indivisibiliter ac inseparabiliter" 1) extrasa
din sanctiunea pragmatics '7 a articulului legal unguresc II
din anul 1'722-23.
I. Pecetia mijlocie comuna (fig. I).
Aceasta pecetie se compune din scuturile sau armele mijlocii
stabilite in ambele state ale monarhiei cu coroanele for si cu
cate un sus ,tina tor qi Iiitor (support, Austria; tenant Ungaria)
apartinand fiecaruia si stand pe un ornament de aur (suportul
Austriei) pe care se impleteste panglica cu devisa. Intre scuturile
ambelor state se afla si cele mai inalte trei ordine de cavalarii
Au stro-Un gare.
A. Scutul celei mai inalte case domnitoare este astfel
desemnat !neat else reazerna pe scuturile celor doua state: Austria
i Ungaria qi se intinde peste amandoul, iar coroana scutului
casei domnitoare se afla sub inaltimea coroanelor istorice ale
scuturilor celor doua state: Coroana imperials a Austriei i
shinta Coroana a Ungariei.
Scutul casei domnitoare este despicat de doua on ceace cla
trei cartiere, in- primul, de aur, un leu rosu incoronat cu albastru,
armat si limbat, care este Habsburg; in al doilea, (mijloc) pe
') Adia: nici nu se impart nici nu s despart (statele).
www.dacoromanica.ro
0
CNI
Fig. 1.
www.dacoromanica.ro
PUNEREA IN SERVICIU A NOUELOR ARMARU 2I
rou cu o fascia (brat]) de argint care este Casa de Austria;

is al treilea, de aur cu o banda roe incarcata cu trei aquilite
(a/erions) de argint, care este Lotaringia. 1)
Scutul este timbrat cu o coroana regala cu 7 ramuri inchise
a principilor imperiali qi arhiducilor Austriei cum i a principilor
regali ai Ungariei. Scutul este inconjurat de colanul ordinului:
Goldene Vliess = Tonsura de aur.
B. Scutul Austriei cli tarile care ii apartine, se aft pus in
dreapta si prezinta patru scuturi deosebite qi anume: unul la
spate (d) altul principal (c) al treilea mi://ociu (b) i al patrulea:
Herzschild= sur le tout =peste-tot (a). 2).
a) Peste tot este scutul casei di Austria: pe rou cu o farie
(brau) de argint.
b) Scutul din mijloc este taiat data i In primul (sus) spin-
tecat odata, iar in al doilea (jos) de 2 on ceia ce da 5 cartiere
in care sunt emblemele vechilor can hereditare qi anume:
1. in primul (sus, dextra), Arhiducatul Austriei din jos de Enns: pe
albastru cinci aquile de aur puse 2, 2 si 1.
2. in at doilea (sus, senestra) Arhiducatul Austriei din sus de Enns:
despicat, in primul pe negru o aquila de aur; in at 2, tierei en pal de
argint si rosu.
3. in at treilea (jos in dextra) ducatul Steiermark: pe verde o pan-
tera de argint care sufla (varsa) flacari rosii armata si cornata cu
acelasi (smalt). .
4. in at patrulea (jos In senestra) ducatul Kcirnten (Carintia) despicat

in primul 'pe aur trei lei negri pasind unul peste altul; in al 2, pe rosu
o fascie (brat') de argint.
5. in al 5-lea (jos, mijloc) ducatul Krain pe argint o aquila al-
bastra incoronata imparateste si armata, ciocata si limbata rosu are pe
piept si pe aripi o secera sau catarama in forma de semiluna cu doul
randuri impartite in 7 parti fiecare cu aur si cu rosiu impestritat (echi-
quetee).
9 in blasonul francez se zice: Tierce en pal: sau, parti de 2 ce qui donne 3

qurtiers: au 1, d'or an lion de gueules, qui est de Habsburg; an 2, de gueules, a la
fasee d'argent qui est d'Autriche; an 3, d'or, a la bande de gueules, chargde de
trois alerions d'argent, qui est de Lorraine.
5) in blasonul francez scuturile sur le tout, sur le tout du tout etc. se blazoneaza
la urtna.
www.dacoromanica.ro
c) Scutul principal este despicat de 2 0 thiat de 3 ceia ce

da 12 cartiere (quartiers) Insl aici linia despArtitoare este Impinsa
In jos, intre locurile mijlocii din randurile at 3 lea i al 4-lea, de
jumatatea inaltimei unui loc; locul mijlociu din randul al 3-lea
este iar despicat qi in acelas loc al rAndului de jos este inter-
calat un Off (bointe):
1. In primul quartier (randul de sus in mijloc) regatul Bohemiei, pe
rosu un leu de argint cu dour coade, incoronat si armat de aur.
2. In at 2-lea (sus dextra) regatul Galitziei i Lodomeriei, pe al-
bastru o stancuta neagra trecand (pAsind) pe o fascie rosie sub care se afla
trei coroane de aur puse 2, 1.
3. In al 3-lea (de sus, senestra) regatul Dalmatiei pe albastru trek
intainiri de lei de aur incoronate de acelas limbate rosu. si puse 2, 1.
4. In at 4-lea (randul al 2-lea dextra) ducatul de sus fi de jos al
Silesiei, pe aur o aquila neagra incoronata si armata de aur si acope-
rita peste piept si aripi cu o secera sau catarama de argint indoita ter-
minand in trifoliu si infipta (fixata) la mijloc cu o cruciulita de acelasi
5. In at 5-lea (randul at 2-lea senestra) ducatul Salzburg despicat: in
dextra pe aur un leu negru iar in senestra pe rosu o fascie de argint.
6. In at 6-lea (randul at 3-lea dextra) markgrafiatul Moraviei, pe
albastru o aquila (geschachter, echiquetee) impestritatacu rosu si aur si
incoronata si armata de acelasi metal.
7. In at 7-lea (randul al 3-lea senestra) comitatul princiar Tirol, pe
argint o aqua rosie tncoronata si armata de aur ale carei aripi sunt
fixate cu ate o secera (catarama) de aur care se termina in trifoliu.
8. In al 8-lea (randul al 3-lea mijloc, dextra) Tara Vorarlberg, pe
argint un gonfalon (prapur) bisericesc rosu.
9. In al 9-lea (randul at 3-lea mijloc, senestra) markgrafiatul Istria
pe albastru un tap de aur trecand, armat cu rosu.
10. In al 10-lea (randul de jos, dextra) ducatul Bucovina, despicat
pe albastru si rosu o intalnire naturals de bour insotita de 3 stele.
de aur cu cate 6 raze insotind, intcilnirea in sef si in flancuri.
11. In at 11-lea (randul de jos senestra) Bosnia ,si Hertegovina, pe
aur din flancul senestru superior al scutului, iese din niste nori de argint
un dextrqser imbracat in rosu tinand in pumnul sau, de manerul de
aur, o sabie curbs lucioasa.
12. In at 12-lea (randul de jos mijloc) comitatul princiar Gorz ,si
Gradiska, despicat, in primul (tranchd) oblicat la dextra, sus pe alba-
stru un leu de aur incoronat de acelas, jos din contra, impiezifat de 5
on cu argint si rosiu (Gorz); to at doilea taiat de aur si albastru cu o
cruce ancorata de argint (Gradiska).
www.dacoromanica.ro
13. In Var./ (pointe) (intercalat) oraful imperial independent Triest,

impartit, sus pe aur o aquila bicepta neagra incoronatl si armata de
aur, jos pe rosu o fascie de argint peste care trece varful unei lance
(Gleve, ca Fleur de lis) de aur (aria numita lance a sfantului Sergiu)
ce iese din varful scutului (se vede si coada).
d) La spatele scutului se afla scutul cu simbolul MaicstAtei
imperiale austriace qi. anume: 0 aquill neagrA biceptA regal incoro-
natA ,si tot aqa (de aur) mernbrata i ciocata purtand in ghiara
dextrA o sable i un sceptru, iar in cea senestra marul imperial
(globul) cruciat.
Pe acest scut (timbreaza) odihne.te coroana imperials austriaca
iar ca suport (schildhalter) din dextra se afla un zgriptor (grifon)
lumatate negru, jumatate de aur t;i membrat tot de acelaq metal.
C. In senestra se afla scutul sau Pecetia Iarilor sfintei
coroane unguresti, si anume un scut mare (b) Si d'asupia un
peste tot (a).
a) Peste totul despicat pciarta: la dextra, un camp de 7 on
taiat, sau fasciat, de rosu ,si argint de cate 4 piese; iar la senestra,
pe rod's trei mun(;i verzi incoronati de aur ,si o cruce de argint
patriarhala irnfiptA in mijlocul lor. Acest peste tot este Ungaria.
b) Scutul principal este despicat odata, taiat de 2 ori, cu
un van/ despicat intercalat qi cu marginele rotunzite.
1. In primul quartier (sus, dextra) regatul Dalmatiei pe albastru
trei intalniri de lei de aur, incoronate de acelas si puse 2, 1.
2. In al doilea (sus, senestra) regatul Croatiei. Impestritat (echiquete)
in 5 randuri cu cate 5 locuri argint si rosu.
3. In al treilea (jos in dextra). regatul Slavoniei, pe albastru, o
fascia ondulata rosie tivita (coticee) cu argint si incarcata cu un Jder
natural care fuge, totul insotit in sef de o stea rosie cu case raze
lucind ca aurul.
4. In al 4-lea (jos senestra) principatul Transilvan tAiat printr'o
fc4cioarez (cotice) rosie, sus: pe albastru o aquila neagra nascanda (naissante)
cu sborul luat, ciocata de aur si insotita la dextra de un soare de aur
lucitor si la senestra de o luny noun de argint destoarsa; jos: pe aur sapte
turnuri rosii puse 4, 3, cu portile inchise ; doua coroane de creneluri
(donjonate): sus cate 3 si jos cate 4 creneluri si intre acestea cu 2 ferestre.
5. In al 5-lea in varf (en pointe); la dextra Bosnia fi Herte-
govina pe aur din flancul senestra superior, strabatand din nite nori de
www.dacoromanica.ro
argint iese un dextroqer imbracat in rop tinAnd In pumnul sau, de

mAnerul de aur, o sabie curbs lucioasa.
6. In al 6-lea in varf, la senestra oraqul Fiume, pe rop o aquila
bicepta imperiall neagra qi armata de aur sine cu ghiara senestra un
vas gris (cenuOu) culcat, pe o stanch tutors spre senestra, din care vas
curge in abondenta apa la piciorul stancei. D'asupra capetelor aquilei
plute0e o coroana imperiall captOta cu albastru i cu panglice albastre
fl uturAn de. (omofor).
Pe scutul principal stl sMnta Coroanci Ungard 1) iar ca sus-
liniitor sau liitor apare in senestra un anger filuttior (nu se razAma
pe nimic cu piciorele, ca zgriptorul din dextra) Imbracat In alb.
Sub ordinul Tonsurei de aur, care inconjoara scutul Inaltei
case domnitoare, se InOra. marile cruct ale celor trei ordine ca-
valerqti, dispuse In ordinea urmatoare:
4 Ordinul militar Maria Theresia (Fortitudini) spanzura de
(panglica sa roie-albs-roie; mai sus, alipindu-se de el de co-
(lanele for ordinul regal unguresc S I }Stefan qi (jos de tot)
ordinul austriac imperial Leopold ash, el stau lute linie unul
sub altul Intre scuturile celor doul Pecetii de stat.
Printre ornamentul care formeaza basa intregei constructiuni
(desemn) se Impleteqte o fianglicci de argint tivita cu aur 0 purtand
devisa :
Indivisibiliter ac inseparabiliter"
cu nite litere negre lapidare.
II. Pecetia mica comuna (fig. II)
Aceastl pecetie este formats in aceeai ordine de idei ca

qi pecetia mijlocie (fig I) din care s'a omis suporiii i sustinatorii
(Schildhalter) i ordinele de cAvalarie (decoratiunile) din scutul
cel mic a 1 statelor Austriei (B) i al Ungariei (C) care scutur
cunt unite prin scutul Inaltei case domnitoare (A) qi prin pan-
glica (Sfiruchband) care poarta devisa.
') A cirei cruce a rkrnas, dela revolutiunea din 1848, strarnbata spre dextra
de cktre revolutionarii care au ngzult la pietrele ei precioase etc. Vezi Grand
Dictionnaire encyclopedique. Larousse sau a noastrk Medalii Si decoratiuni", 1901
pag. 36-9.
www.dacoromanica.ro
A) Scutul Inaltei case do mnitoare ran-lane ad (in mica pe-

cetie) intocmai ca la pecetia mijlocie fig. I.
B) Pecetia mica a Austriei se compune dintr'un scut care
poarta pe aur o aquila bicepta neagra incoronata regal pe am-
bale capete, limbata ro0u, membrata pi ciocata deaur qi tine in ghiara
dextra o sabie pi un sceptru i in cea senestra ml.rul cru3iat
simbolul demnitatei imperiale. Pe pieptul aquilei imperiale se
afla scutul Casei de Austria: ro0u ca o fascie (brau) de argint.
Pe scut este arzata coroana imperials austriaca.
11111111111111
Ai
gaimmtrogr_
Fig. II.
C) Pecetia mica a Ungariei se compune dintr'un scut

despicat care poarta: in dextra de 7 on taiat sau fascist de
roqiu qi argint de cate patru piese; iar in senestra, pe ro0u , trei
munti verzi incoronati de aur pi o cruce patriarhala de argint
infipta in mijlocul lor.
Pe acest scut este arzata sfanta coroana ungara.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PUNEREA IN SERVIC/U A NUUELOR ARMARII 27
Sub scuturi este panglica de argint tivita cu aur purtand

devisa:
ac inseparabilitera
scrisa cu litere negre lapidare.
* *
Iubde Graf Stiirgkh!

M'am hotarit sa fixez Pecetia (armele) tarilor Austriace
conform cu desemnurile aci alaturate si cu descrierea heraldica
i va Insarcinez pe D-voastra a -completa ceeace mai trebue cu
privire la chipul intrebuintarei- nouelor pecetii.
Wien. 10 Octombrie 1915.
Franz Joseph m. p.
Stargkh m. p
B. Descrierea Pecetiei tarilor austriace.
Pecetia sau armele tarilor austriace s'a .stabilit mai sus in
dour chipuri una mijlocie" (fig. I) si alta mica" (fig. II) ra-*
maind a se combina mai tarziu acestea spre a se face Si una
mare".
Dupa cum s'a spus mai sus, in pecetia mijlocie a Austriei
ca qi In aceea a Ungariei s'au introdus pi armele tarilor Bosnia
i Hertegovina, care tAri sent Inca sub administratiunea comuna,
insa neincorporate nici uneia dintre aceste- doted state.
I. Pecetia mijlocie a Tarilor austriace (fig. III).
Armele austriace prezinta patru scuturi qi anume: (d) cel de

la spate, (c) cel principal, (b) cel de mijtoc Si (a) peste-tot, (le-am
descris la fig. I). Ca suporti (schildhalter) se afla doi zgripiori
jumatate negru jumatate de aur, armati de acela0 qi stand pe
un ornament de aur ce se Intinde sub scut.
Dupa datinele vechi, pecetia mijlocie poate sa fie astfel fa-
cuta ca aquila imperials bicepta scoasa din scutul cel mare sa
www.dacoromanica.ro
fie reprezintata plutind liber ramanand insa neschimbata ca de-

semn qi atribute. In acest caz coroana imperiala cu panglicele
fluturande (omo for) trebue arzate la mijloc, deasupra capetelor
aquilei imperiale.
II. Pecetia mica a tarilor austriace (fig. IV).
Pecetia mica a Austriei se compune dintr'o aquila bicepta,

neagra, plutind liber, incoronata regal (pe ambele capete), fiind
ciocata qi armatA de our i limbata ro0u, Orland in ghiara dextra
sabia i sceptrul i in cea senestra m6 '1 imperial cruciat qi
Fig. Iv.
purtand pe piept un scut roqu cu o 'fascie de argint (casa de
Austria).
Peste capetele aquilei plutqte coroana imperials austriaca
www.dacoromanica.ro
PUNEREA IN SERVICIU A NOUELOR AMMAR!! 29
si din ea iese si flutura o panglica (omofor), albastra tivita cu

argint si cu franjuri de aur.
Nola. Aquila bicepta imperiall poate, la trebuinta, ca de
pilda in pecetiile mici comune monarhiei Austro-Ungare, sa fie
asezata pe un scut de aur. In acest caz coroana imperiala nu
mai pluteste peste capetele aquilei ci se pune d'adreptul pe scut
si fara omofor. (vezi fig. III)
(3. Nouele drapele, stindarde fi fiavilioane in 19I5.
Maiestatea Sa apostolica imperiala si regala din Ina lta grade

a binevoit sa adreseze urmatorul prea inalt ordin catre armata
si flota:
Ordin cii Ire armata si fold.
Vointa Mea este ca drapelul armatei Mele si pavilionul Ma-
rinei Mele de razboiu sa reprezinte un simbol care s corespunda
dreptului public bazat pe unirea din Pragmatica sanctiune a
monarhiei Austro-Ungare.
De aceea am autorizat ca drapelele si stindartele armatei sa
poarte pe o parte armele Austriei si Ungariei unele Tanga altele
1mpreunate cu armele casei Mele si de devisa: Indivisibiliter
2C inseparabiliter". Pe partea cealaltA se vor afla In centru
Initiatele Mele; iar In colturi vor alterna: coroana imperials si
s fa nta coroana Ungara.
Drapelul si stindartul sunt albe si Inconjurate alternativ de
flamuri in trei colturi negre-galbene si ros-alb-verde.
Pavilionul de razboiu are In ordinea lui de colori neschitn-
bate langa scutul si armele Casa Austria*" i vechiul quartier
istoric: fasciat rosiu si alb 1) din scutul Ungariei.
Prin aceste dispozitiuni puterea cooperatoare gata de sacrificiu
a tuturor popoarelor monarhiei, tnnobilata prin eroismul victorios
care-1 probeaza armata si flota Mea in actualul razboiu, are sA
primeascA o reamintire pentru timpurile cele mai indepartate.
1) Quartier care reprezintA Vechea-Ungarie, spre deosebire de cuartierul
celor trei munti tncoronati li crucea de argint pe roliu care reprezintA Nowa-
Ungarie.
www.dacoromanica.ro
so GENERAL P. V. NASTUREL
Juramantul de credinta al soldatilor catre drapel si pavilion

s se reinnoiasca intotdeauna: cu putere units a paz1 si pastry
ca o stanca unirea Austro-Ungariei cu casa Mea.
Actualele drapele, martore tutulor mult-doveditelor virtuti
militare ale- armatei Me le, raman la regimente si vor fi Inlocuite
cu cele noui dupa masura trebuincioasa. Panglicele actuale ale
drapelelor raman sa se intrebuinteze' ca dedicatiuni. Noile stin-
darte vor fi puse In serviciu dupa terminarea lor.
La ziva si ora ce se vor fixa, Marina de razboiu are sa
inalte pavilionul conformandu-se tuturor glorioaselor traditiuni ale
Flotei Me le.
Ministrul Meu de razboiu si COmandantul Meu de Marina
sunt insarcinati cu executarea presentului ordin.
Wien ri. Octombre 1915.
Franz Joseph M. p.
* *
Noua mica pecetie comuna 1) modificata in 1916 (Fig. V).

M. S. apostolica imperials si regala a emis prea gratios u rm a-
torul rescript :
lubite Baron Buridn !
In dorinta de a pune in armonie Pecetia comuna, aprobata
prin rescriptul Meu din 11 Octombrie 1915, cu legile statelor de sub
S-fta Coroana a Ungariei in legatura cu acestea, care de atunci
au fost sanctionate de Mine, Ma vad Indemnat de a stabill In
forma noun micile categorii ale acestei steme in conformitate cu
descrierea heraldica generala a alaturatului desemn (fig. V) si VI
Insarcinez s luati masurile trebuincioase :pre a se aduce la in-
deplinire cele ordonate prin rescriptul Meu din 11 Octombrie 1915.
Wien in 5 Martie 1916.
Franz Joseph m. p.
Buridit m. p.
1) A se vedea: Monalsblatt der Kais. ICon. Heraldischen Gesellschaft Adler
No. 424. VII Band. No. 64 din Aprilie 1916.
www.dacoromanica.ro
PUNEkEA IN SERVICIU A tiOUELOR ARMLIUI At
Iubite Conte Stargkh!
Va adresez in copie urmatoarea scrisoare ce am trimis Minis-

trului casei Me le si Ministru de externe.
Wien in 5 Martie 1916.
Franz Joseph in. p.
Stragkh m. p.
.........
ilsairquot
4q)'4r
11' '
111111
111
1111111
AMIN
11N1111111111111111111111111
A
11111111/111111111111111111\11111,,6110[111116\\\,\
Ilvon
iiiIi$11111111111111P1m"
Iwo
Fig. V.
Descrierea micei steme comune.

Mica sterna comuna este alcatuita din urmatoarele steme
asezate una langa alta si unite prin sterna celei mai inalte case
domnitoare (A) i prin panglica ce poarta devisa: in dreapta,
din mica sterna a /ardor austriace (B) si to stanga, din mica
sterna a tarilor sfintei coroane unkare (C).
A. Sterna celei mai 'Matte case domnitoare este astfel ase-
zata ca se reazema pe pavezele celor doua state Austria si Un-
garia ca le coprinde pe amandoua fiind Insusi ihtrecute in inaltime
de coroanele istorice ale stemelor celor doua state: de coroana
imperials austriace si de sfanta coroana ungara.
www.dacoromanica.ro
32 GENERAL P. V. NXSTUREL
Scutul acestei steme este de doua on spintecat si arata in

campul de mijloc un brau de argint pe rosu (casa de Austria),
in dextra, incoronat cu alabastru inarmat si limbat un leu rosu
pe aur (Habsburg) si in senestra pe aur o banda rosie incarcata
cu trei aquilite (alerions) Lotharigia 1).
Scatul este timbrat de coroana regall cu sapte ramuri in-
chise a principilor imperiali, a arhiducilor Austriei si ai princi-
pilor regali ai Ungariei. Scutul este inconjurat de colanul ordi-
nului 4 Golden Vliissp = Tonsura de aur.
B. Mica sterna a /ardor austriace este asezatd in dreapta
si alcatuita dintr'un scut de aur pe care apare o aquila bicepta
neagra, regal incoronata pe ambele capete si membrata de aur,
care tine in ghiara dextra sabia si sceptru si in cea senestra
marul imperial (simbolul demnitatii imperiale). Pe pieptul aquilei
se afla un scut peste tot rosu, cu brau de argint care este (casa
de Austria). Scutul este timbrat cu coroana imperials austriaca.
C. Sterna comund asezata in senestra tarilor sfintei co-
roane Ungare, presinta un scut despicat, jos intercalat un v&rf
rotunzit in ambele margeni 2). In dextra campul este taiat de 7
on cu rosu si argint de cate 4 piese, iar in senestra pe rosu
trei munti verzi, incoronati cu o coroana deschisa de aur; in
mijloc se Malta pe vArful dealului o cruce patriarhala de ar gint. Car-
tierul varfului este format din flancurile rotunzite care se intal-
nesc la partea din chef la intersectiunea liniei a 5-a despartitoare
a campului fasciat al Ungariei vechi cu linia despartitoare a scu-
tului Ungariei. Campul vcirfului este impartit in 5 rAnduri de
argint si aur impetecat (pointe echiguette). Pe scut lade sfanta co-
roana ungara.
Supt scuturi se aseaza panglica de argint tivita cu aur si
purtand deviza Indivisibiliter ac inseparabiliter >, inteun scris
negru lapidar.
General P. V. NASTUREL.
') Vezi mai sus. pag. 7.

2) In partea aceasta adAogata (Croatia) constA deosebirea dintre fig. II si
fig. V.
www.dacoromanica.ro
110CUMENTE UMURIRI 18TORICE
EU PRIVIRE La
MIMEO PROPRIEIAMOR MOLDOURE DE PESTS PRO!
01114 PIEDERill 11118111111E1
18/28 Mai 1812-2/14 Ianuaria 1814
LAMURIRI ISTORICE
Dispozipile tratatului de la 16;28 Mai 1812 privitoare la des-

facerea praprietatilor moldovene de peste Prut.Greaua situalie in care
aceste dispoziiii.puse pe proprietarii respectivi.Intervenpa for la ami-
ralul Cicecgov, noul guvernator al Principatelor. Cererea adresata
de boieri Porta, la 2114 Octomvrie 1812, de a intervene la Curtea ru-
seasca in favoarea lor. Masurile luate de Rust' sere a impiedeca
pe proprietarii moldoveni a exploata si folosi mopile for basara-
bene. Situalia grea, economics si politics, createi Moldovei grin
aceste mdsuri. Actiuni qi planuri ale boerilor pentru rezolvarea
chestiunii mo..siilor de peste Prut. Porunca Porta ca desfacerea
sit urmeze negrqit in lerminul fixat grin tratat. Primele vanzari
si schimburi de mcTii basarabene : Itch Octomvrie 1813. Inter-
venlia boerilor ld f-oartet, la 2/14 Noemvrie, pentru prelungirea ter-
minului de optare. Instituirea Contitetului desfacerii mofillor de
peste Prut. Ezitarea boerilor de a-fi desface mopile si cauzele
acestei ezitari. Sperantele si credintele for irwlatoare. Schimbul
mosiilor Mitropoliei. Desfacerea bunurilor mana stiregi. Inter-
ventia guvernatorului Basarabiei pentru impiedecarea acestei des-
faceri. Actiuni mai serioase pentru desfacere in ultimele cloud sap-
ta mani ale anului 1813. Vanzari i schimburi: elective qi aparente.
Solutittnea extrema: impargrea averilor qi trecerea in Basarabia a
celor ce luasera mofiile de peste Prut.Incheiere.
ReviEta Istoric.
www.dacoromanica.ro
94 A. LiPtpatti
Intre perturbarile de ordin economic si politic pe cari pierderea

Basarabiei le pricinui Moldovei fu si acea provenita din dispozitiunea
tratatului de pace dela 16/28 Mai 1812, prin care proprietarii de
mosii de peste Prut, ramasi sau intorsi in Moldova, furl nevoiti s
se desfaca de proprietatile for basarabene 1).
Inteadevdr, art. 7 al acestui tratat dispunea ca supusii otomani
(Moldoveni), aflati la declararea razboiului in Basarabia sau stabiliti
acolo in timpul ostilitatilor, sal se poata trage si aseza, dacd vor vol,
dincoace de Prut, liberi hind a-si desface bunurile si a emigra cu
tot ceeace vor voi a lua, in termin de 18 luni dela ratificarea trata-
tului 2). Asemenea proprietarii ndscuti in Basarabia, dar rezidand In
alte WO ale statelor otomane (Moldova), puteau sa ramana locu-
lui, desfAcandu-si, ca si ceilalti, proprietatile for basarabene sau sa
se intoarca in bastina tor, liberi fiind a-si desface bunurile de din-
coace de Prut si a lua cu ei capitalurile astfel dobandite.
Dispozitiile aceste, menite, din punct de vedere al intereselor
rusesti, s curme legaturile politice si economice dintre Moldova de
dincolo si cea de dincoace de Prut, nu furl Impartasite celor intere-
sati data cu stirea sigura a incheierii pdcii, care fu adusa la Iasi de
generalul Harting la 6 Iunie 3). Se stia anume atunci ca viitoarea gra-
nite de rasdric a tdrii va fi Prutul, dar nu si ca proprietarii din a-
stanga apei vor fi nevoiti O. se aseze acolo sau, la dimpotriva, sd-si
vanda on schimbe bunurile. Aceasta, negresit, spre a nu alarms
macar atat cat ocupatiunea ruseasca avea sa mai dureze, boerimea
proprietara de numeroase si intinse mosii deoparte si de alta a
Prutului.
Tows lucrul n'a putut fi tainuit. Cu mutt inainte de plecarea
Rusilor, care, dup. tratat, avea s fie trei luni dela ratificare, adecd
la 2/14 Octomvrie 4), boerii luard cunostinta de situatiunea grea ce
Ii se crease. Caci deputatiunea trimisa de ei, in a doua jumatate a
lunei lui Iunie la Bucuresti 2), in frunte cu cei doi marl logofeti ai
tdrii, Constantin Bals si Costache Ghica 6), s obtina dela amiralul
Ciceagov, noul guvernator general al Principatelor 7), usurarea sar-
cinilor, in bani si nature, la cari fusese supusd Moldova, pentru intre-
') D A. Sturdza si C. Colescu - Vartic, Acte si documente relative la istoria
renafterii Romiiniei I, 299.
2) Tratatul fu ratificat la 2/14 Iulie: Odobescu-Hurmuzaki, Documente, sup.
I, vol. II, 729. Terminul de optare expiry asadar la 2/14 lanuarie t814.
. 3) .1bidem, 695.
4) D. A. Sturdza si C. Colescu-Vartic, Acte gi documente I, 301 si Odo-
bescu-Hurmuzaki, ihidem, 729 si 732.
') Plecata la 17 Iunie, deputatia era inapoi, la Iasi, la 4 Iulie : Odobescu-
Hurmuzaki, 696 si 697.
6) R. Rosetti, Arhiva senatorilor .dela Chifindu i ocdrmuirea ruseasca
dela 1806-1812 III, In Analele Academiei Romane, mem. ist., XXXVII, 77.
7) Trimis sd Inlocueasca pe Cutuzov, sosise In Bucuresti la 6/18 Mai: Hodos-
Hurmuzaki, Documente XVI, 940 -1.
www.dacoromanica.ro
DESPACEREA PROPRIETATILOR MOLDOVENE DE PESTE PRUT 85
tinerea ostilor rusesti 1), avea sa trateze si chestiunea mosiilor de peste

Prut, cautand sa obtina pentru proprietarii for drepturile pe cars, la
timpul sau, le avura Moldovenii proprietari in Bucovina, dupa pier-
derea acestei tari 2).
Interventia boerilor moldoveni pe langa Ciceagov nu ava insa nici
un rezultat, ceeace-i nelinistira foarte. Turburarea boerilor devotati
patriei for era, scrie un corespondent anonim contemporan al ziarului
Frankfurter Zeitung, la culme. Ei vedeau nenorocirea for in toata
marimea ei. Caci Iasul, Moldova intreaga chiar, se hrania din partea
de peste Prut. De cate on venia Prutul mare si nu se putea .trece
peste el, era pericol de foamete. Ce are sa fie, se intrebau ei, cand
el va fi cu desavarsire inchis ? 5). Totus, imprejurarile erau de ass
fel, ca boierii nu putura reactiona pe fats si indata. Intaiu pentru ca
aflau sub administratia ruseasca, al doilea pentru ca nu cunosteau
s',...,
atitudinea guvernului suzeran, al Portii, in afacerea aceasta a mosiilor

basarabene, atitudine pe care numai dela noul domn Scarlat-Voda
Callimachi o puteau afla.
In asteptarea deci a acestuia 4), boerii se intrunira, dezbatura
greaua situatie economics si politica creata tarii for prin rasluirea dela
trupul ei a WO celei mai bogate si ca rezultat intocmira, la 2/14
Octomvrie, o documentata anafora, in care, cu elocinta cifrelor, aratau
ceeace pierdea Moldova prin instrainarea Basarabiei sau, cum insisi
zic, starea scazuta intru care au ramas Moldova dupa luarea si dez-
lipirea tinuturilor de peste Prut, 5). In aceasta anafora, pe care o
prezentara lui Scarlat-Voda odatIcu sosirea lui la Iasi, boerii adaogau,
la sfarsit, privitor la proprietatile for de peste Prut : Aceasta a noastra
prea plecata aratare sa se aduca la indurarea inaltei Porti, careia ne
rugam i pans la hotdrare, sa mifloceasca care Curtea imparatiei
Rosiei, spre a nu fi opriti pamantenii Moldaviei, nici acum, nici mai
in urma, a aduce dela mosiile for de peste Prut, din pamantul Mol-
daviei : Basarabia, paine si vite de pe acele mosii, pentru intrebuin-
tarea caselor si a pulitiei acestia intru care locuim si s nu rama-
nem stramtorati in a vietuirei de cele trebuincioase) 0).
Teama boerilor nu era neindreptatita, caci, mai curand decat se
vor fi asteptat ei, noua granita fu inchisa si un cordon de Cazaci fu
1) Sarcina impusa de Ciceagov Moldovei, ca contributie anuala pentru

Intretinerea ostilor rusesti, fu de patru milioane (piastri ?), jumatate In natura
(fan), jumatate In bani : Odobescu-Hurmuzaki, Documente, sup. 1, vol. II, 696.
In urma staruintei boerilor, ea fu redusa la zoo.000 piastri (ibidem, 697) si la fanul
aflator In Basarabia (Rosetti, Arhiva senatorilor III, 78).
2) Rosetti, ibidem, 77-8.
3) Rosetti, 78.
4) Callimachi sosl la Iasi numai dupa retragerea Rusilor, la 7/19 Noem-
vrie : V. A. Urechia, Istoria Romanilor, XB, 319 (dupa Moniteur Universel"
dela 1 Ianuarie 1813). Cf. si N. Iorga, Documente firsvitoare la familia Calli-
machi I, CXCIX. Asemenea insemnarea contemporand dela I. Bianu, Catalogul
manuscriptelor romcinegi [din Biblioteca Academiei Romane]. I, 651.
s) Pub. In Uricar IV, 343-56, de Th. Codrescu si analizata la N. Iorga,
Basarabia noastrii (Studii si Documente XXIV), 157-8.
el Uricar IV, 356.
www.dacoromanica.ro
86 A. 1. APt DATU
asezat la Prut 1). Inainte Inca. de sfarsitul anului nu se mai putea

aduce din Basarabia In Moldova nici bucate, nici nutret, nici lemne.
*i cum aceste producte reprezentau o insemnata parte din mijloa-
cele de traiu ale tarii, aceasta, Iasul in deosebi, se gasia in cea mai
mare lipsa, In pragul foametei 2). Masura, prin arbitrariul aplicarii ei,
punea pe Domn si din punct de vedere politic la bunul plac ,al Ru-
silor 2), deoarece el nu le putea refuza cererile, adesea vexatorii, de
teams ca o totals si permanents inchidere a Prutului s nu aduca.
infometarea capitalei si ruina proprietarilor 4). Aceasta mai cu seams
dupl. ce, In Fevruarie, sub pretextul ciumei, granita fu inchisa. si
pentru exportul animalelor, -fiind cu desavarsire interzis Moldovenilor
cu mosii dincolo de Prut sa-si treaca vitele si caii dincoace2), si dupa
ce, in Martie, toate podurile furl ridicate spre a se impiedica chiar
trecerea oamenilor emigrarea taranilor, cari nu mai voiau sa. ra.-
mans sub noua stapanire ruseasca 6).
Prin ultimele aceste masuri, Moldova ajunse, cum scria
ambasadorul francez din Constantinopol, Andreossy (Antoine Fran-
cois), in absoluta dependents de guvernatorul rus al Basarabiei 7).
Inteadevar, lipsa In care se gasia Cara, in deosebi capitala, nevoi
pe Scarlat-Voda Callimachi s roage pe printul Kurakin, guverna-
torul general al Podoliei si Basarabiei, ss permita exportul bucatelor
si al vitelor, ceeace se obtina in Aprilie 0)., Dar buna dispozitie, care
aduse pentru moment abondenta in Iasi si imprejurimi, fu zadarni-
cita prin indelungata carantina la cari erau supusi cei ce se duceau
peste Prut 9). Pe langa aceasta,- exportul animalelor se facii imposibil
prin faptul ca. fu impus la o taxa egala cu valoarea .vitelor ce se
treceau peste granita 10). Pentru delaturarea acestor not piedici, Dom-
nul adresa mai multe note Consulatului rusesc din Iasi 10. Inter-
ventiile sale ramasera insa fars raspuns 12) i linia Prutului inchisa
vara Intreaga 13).
In aceasta grea situatie, proprietarii de mosii basarabene, ne-
putand sa-si aduca productele dincoace, nici ss si le desfaca pe pret
dincolo, se gandira la solutii extreme. Unii, avand proprietali si in
Bucovina, se adresarg, ca supusi mixti, Imparatului Austriei, cu ru-
gamintea sa intervina in favoarea for la Imparatul Rusiei 14), dar nu
obtinura nici un rezultat, deoarece Rusii luasera, din motive politice,
1) N. Iorga, Documentele familiei Callimachi 1, 342 Si 344 =Hodos-Hur-

muzaki, Documente XVI, 952 si 953.
') Odobescu-Hurmuzaki, Documente, sup. I, vol. II, 701-2 si 740.
. 3) Ibidem, 741.
4) N. Iorga, Doc. Callimacli I, 3413=Hodos-Hurmuzaki, ibidem, 957.
9 Odobescu-Hurmuzaki, ibid., 706 si 742 Si Hodos-Hurmuzaki, ibid., 963.
) Odobescu-Hurmuzaki, 708 si Hodos-Hurmuzaki, 969.
') Odobescu-Hurmuzaki, 741.
0) Ibidem, 708.
') Ibid., 1. c. sr Hodo'f-Hurmuzaki, 976
10) Odobescu-Hurmuzaki, 746-7.
111 N. Iorga, Doc. Callimachi I, 357 =Hodos-Hurmuzaki, 974.
12) N. Iorga, ibidem, 1. c.= Hodos-Hurmuzaki, I. c.

19 N. Iorga, 354 i 357= Hodol-Hurmuzaki, 968 si 974.
'41 N. Iorga, 357 = Hodos - Hurmuzaki, 974.
www.dacoromanica.ro
DESFACEREA PROPRIETATILOR MOLDOVENE DE PESTE PRUT 87
aceleasi masuri si la granitele Bucovinei 1). Altii planuira sa treaca

de cea parte a Prutului, optand pentru cetatenia ruseasca, ceeace de
aitfel urmaria si imperial vecin prin inchiderea granitei 2). Dar nu
*se putura hotari cu inima usoara la un asemenea pas, cata vreme
cunosteau felul stapanirii sub cari imprejurarile ii siliau sa se
a,eze 6) si cata vreme mai nadajduiau Inca, ca rezultat al unor
not oranduiri politice, o reintregire a patriei, nadejde pe care
unii, cum vom vedea, o pastrara pana la urma.
Intre aceste, ca raspuns la i ce Se vede a fi facut an-
terior boerii tarii 4), Scarlat-Voda Callimachi primi, pe la mijlocul lui
Iunie, porunca dela Poarta sa notifice supusilor sai cu mosii in Ba-
sarabia, ca trebue sa se desfaca neaparat de ele in terminal stipulat
prin tratat 2). Masura aceasta, scrie la 21 Iunie, consulul francez din
Iasi, Fornetty (Antoine), Ministrului sau la Paris, Maret (Hugues
Bernard), provoca consternare printre boeri prin imposibilitatea in
care se gasiau de a vinde, intr'un timp atat de scurt, bunuri atat de
considerabile ca Valoare. Daca Poarta nu revine asupra ma-
surii, intervenind pentru prelungirea terminului de desfacere, e de
prevazut, adaoga acelas, ca boerii se vor vedea siliti, cu toate sen-
. timentele for protivnice, sa treaca de cea parte a Prutului, spre a
preveni ruina for si a familiilor for 6).
Inteadevar, cei interesati intelesera ca. interventia Portii va avea
ca urmare o si mai mare depreciere a bunurilor for basarabene, intru
cat, acum, cand si Turcii, nu numai Rusii, ii siliau sa -si desfaca nea-
prat, pana la sfasitul anului, aceste bunuri, greu se vor gasi cum-
paratori cari sa nu profit; exploatandu-i, de constrangerea ce li se
Ikea. Pe de aka parte, ei stiau ca putini din cei ce au mosii mai in-
tinse si mai bune in Moldova se vor aseza in Basarabia, asa ca
nici schimburi echivalente nu vor fi cu putinta. Incercarile acute in
urma de a desface din mosiile for de peste Prut ii incredintara pe
deplin de aceasta. Lucrul nt-1 marturisesc insisi si se vadeste prin
1) Hodo-Hurmuzaki, Documente XVI, 96o.

2) Ibidem, 968.
3) Ibid., 968.
4) Manolachi Draghici, Istoria Moldovei II (Iasi 1857), 93. Cf. si R. Ro-
setti, Arhiva senatorilor III; 77.Asemenea doc. urmatoare no. 6 I 25.
6) Cf. anaforaua boerilor din 2 Noemvrie 1813, despre care va ti vorba mai
pe larg In urma si In care se arata ca porunca pentru desfacere s-a dat ca ras-
puns la utrimiterea prea plecatului nostru magzar la prea stralucitul prag al
prea puternicei noastre Imparatii : Uricar IV, 189 si urm. si V. A. Urechia, Istoria
Roman:tor, X-B, 422 si urm. In ambele editii anaforaua e data sub a. 1815, In loc
de 1813 Tot as.a, gresit, e mentionati la 1. Bianu, Catalogul manuscriptelor I,
205 i 216. Asemenea In condicele de documente din Bib.. Academiei Romane,
no. 91, ff. 187 -9 si no. 95, ft. 194-6. Intr'un singur loc e data corect, sub a. 1813,
In ms. din Bib. Acad. Rom. no. 1454, f. 82.Ca anul e 1813, reese din contextul ana-
foralei, In care se zice ca In vadeaua de doud lutti ce au mai ramas pana la tin -
plinirea prOthezmiei care, stim, era 2/14 Ianuarie 1814urmand desfacerea, nu
se va putea alcatul altceva decat aceia ce privim acum : o de istov stingere a
vietuirli noastreo.
) N. Iorga, Doc. Callimachi I, 354 5 = Hodol.Hurmuzaki, ibidem,-969 7o.
Cf. si Odobescu-Hurmuzaki, Documente, sup. I, vol. II, 749
2) In anaforaua dela 2 Noemvrie : (11. cc.) nu avem nici cui vinde mo-
siile noastre, nici cu tine le schimba, prin cafe incercdri am OW intru aceasta.
www.dacoromanica.ro
38 A. LAI-IDA TU
putinele vanzari si schimbari de proprietati basarabene efectuate timp

de 4 luni (Iulie-Octomvrie) dupa publicarea poruncii din Iunie. Caci
documentele ce urmeaza, cari cuprind intreg materialul istoric inedit
ce am gasit cu privire la chestiune in Bib. Academiei Romane 1a
Arhivele Statului din Bucuresti si Iasi n'am putut gasi nimic nu
ne arata, anterior anaforalei din 2 Noemvrie, decat doul vanzari si
trei schimburi de proprietati basarabene, facute, deli nu se spune
apriat In toate actele, sub imperiul tratatului dela 1812 vanzarile
atestate prin documentele de sub no. i 2-2 (din 29 si 3o Septemvrie)
Si 4 (din i Iulie) si schimburile aratate prin doc. de sub no. 3 (din 29
Martie), 5 (din 5 August) si 6 (din Octomvrie), pe langa cari un docu-
ment, publicat de Th. Codrescu in Uricarul sau I), mai mentioneaza
o vanzare la i Noemvrie 2) si un schimb la 28 Octomvrie 3), iar un
altul, publicat de d. Halippa in Lucrarile comisiunii istorice din Ba-
sarabia, un schimb la 16 Julie 4).
Vazand deci ca nu pot vinde pe pret si nici schimba conve-
nabil moiile de peste Prut si ea numai doul "luni ii mai, despart
de vadeaua impusa pentru desfacere, boierii tarii cautara sa o.btina eel
putin prelungirea terminului de optare. In acest scop prezentara
Domnului, la 2 Noemvrie, o desnadajduita anafora, prin care, dupl.
ce arata a au primit poronca ce s'au dat, intru neurnita hotarire,
a vinde toate acele de peste Prut strAmos,esti mosii si a ne desface
cu totul de dansele, pentru ca nici de cum este ertat urmarea intr'alt
chip, spun el, intru cat rugaciunile for n'au fost ascultate, nu le
ramane altceva de facut decat sa puna in lucrare plinirea poruncii,
chiar cu jertfirea stramosestilor noastre mosii, caci, ziceau ei, nu
avem la cine be vinde si nici cu cine le schimba, pentru ea toti au
ramas sub umbrirea puternicului devlet si acei cati sa afla cu lacuinte
peste Prut nu au aice decat pans la patru sau cinci mosii din cele
mai mici. In consecinta rugau pe Domn s mijloceasca catre prea
puternicul nostru imparat, sa ne daruiasca o vadea Inca de .un an
sau, data va fi cu greutate, macar de case luni, dupa implinirea
prothezmiei, pentru ca doara .in aceasta vreme vom afla oarescare
inlesnire spre desfacerea moiflor noastre.La dimpotriva, incheiau
jeluitorii, socotim a ne lipsi de pamantul stramosesc, a impart]. ave-
rile noastre si a ne desparti fiii de parinti, frati si alte rudenii, tre-
and unii la acele de peste Prut mosii, iar altii ramanind la aceste
de aid, 5).
2) IV, 298-303; orig. In Bib. Academiei Romane, LX-8t.
2) Dimitrie Bogdan Vornicul vinde lui loan Basota biv vet Spatar, pentru
suma de lei 292.000, mosiile: Vornicenii dela tin. Hotin, Ghizdita, Valea-Tari-
gradului si Pustiurile dela tin. Soroca, Mimorenii, Tahnautii si Hilboca dela tin.
Orhei, Soltoaia dela tin. Iasi si Tartestii si Cupcenii dela tin. Greceni.
31 loan Basoti biv vel Spatar da o casa In Botosani, to pogoane de vie la
Cruce plus 3000 lei schimb lui Ion Varnav biv vel Ban pentru doi batrani din
mosia acestuia Ialovenii dela tin. Harlan.
4) Tpritist, vol. III (Chisinau 1907), 330 -2. Alexandru Anastasie biv vet Sardar
chi mosia Hrusca, zisa si Curva, dela tin. Lapusnii schimb m-rii Sf. Vineri pentru
partite de mosie ce aceasta avea la tin. Vaslui, langa mosia Voinesti a Sarda-
rului, si pentru a treia parte din satul Durlesti la tin. Lapusnii.
2) Anaforaua citata.
www.dacoromanica.ro
Foarte propabil ca interventia ceruta s'a. facut.' Pentru cazul

cand insa ea n'ar fi fost acceptata; boerii socotira necesar sa is
oare cari masuri in vederea rezolvarii afacerii mosiilor basarabene
potrivit stipulatiilor tratatului de pace. Aceasta cu atat mai vartos,
cu cat, pans la expirarea terminului desfacerii, nu mai erau decat
doua luni. Instituira deci din mijlocul lor, pe pilda comitetului oran-
duit de Rusi la 1808 pentru cercetarea actelor de revendicare a
proprietatilor moldovenesti acaparate de Turci la consituirea raielei
Hotinului (1715) 1), un comitet adhoc, numit Comitetul desfacerii
mosiilor de peste Prut, cu insarcinarea de a cerceta si aproba actele
de vanzare si de schimb ce s'ar incheea si de a pertracta si judeca
litigiile ce eventual s'ar naste pe urma unor asemenea afaceri 2).
Dela acest Comitet al desfacerii 3), pentru completarea procedurii
legale ce vom vedea ca s'a adoptat, actele erau prezentate, spre
confirmare, Divanului tariff, apoi, spre autentificare, Consulatului
rusesc din Iasi si, in sfarsit, Departamentului intaiu al Basarabiei,
dela care proprietarii obtineau, pe baza lor, documente de vesnica
stapanire asupra bunurilor cumparate sau schimbate.
Dar cu toate ca. Comitetul desfacerii fu instituit si terminul
fatal al optarii se apropia, boerii ezitau totus a-si vinde sau
schimba bunurile. Cauzele sunt usor de intelcs: intaiu, deprecierea
mosiilor, asa fel ca. vanzarea lor insemna ruina proprietarilor; at
doilea, numarul restrans al celor cu proprietati mai intinse si mai
bune in Moldova hotariti a trece in Basarabia, asa ca schimburi
echivalente nu erau cu putinta; at treilea, nadejdea a ultima cerere
adresata Porta va fi satisfacuta, asa O. terminul de optare va a
prelungit; al patrulea, credinta Ca instreinarea Basarabiei nu e defi-
nitiva, asa ca, prin concursul norocos al imprejurarilor, tinuturile
de peste Prut vor fi retrocedate. Paul in ultimul timp boerii hra-
nira astfel de nadejdi si credinte, drept ce nici nu se grabira s
rezolve efectiv chestiunea mosiilor lor de peste Prut. Asa cel putin
reese din cercetarea documentelor ce cunosc, cari arata ca. dela 2
Noemvrie (data ultimei anaforale) pans la 15 Decemvrie nu s'au
efectuat decat doua schimburi de mosii boeresti intaiul mentionat
de documentul citat din Uricar (la 5 Noemvrie) 4), celalat mentionat
in documentul publicat in urma sub no. 26 (la 15 Noemvrie).
In acest timp isi desfacit mosiile de peste Prut Mitropolia
') Rosetti, ArAiva senatorilor III, v.Acest comitet randuit spre cercetare
scrisorilor si dare mosiilor de la acel tinut (Hotin) In stapanire celor din vechi
legiuiti stApani e mentionat Inteun act dela 3812 Noemvrie 23 (Academia Ro-
mana, XXXV, 308) si Intealtul dela 1814 Aprilie 18 (lb:dem, CXLIII, ioo).
3) La 28 Octomvrie 1813, Comitetul desfacerii chiama la judecata Inaintea
sa, prin Consulatul rusesc din Iasi, pe Ionita Basota, supus rusesc, gin pricina
ce are pentru niste mosii de peste Prut cu Banul Costachi Lazuln (doc. orig. Acad.
Rom., CXLIII, 237).
3) Alcatuit la inceput din Alexandru lanculeu, Manolachi Dimachi, Nico-
lae Stratulat, si loan Neculce, apoi din Nicolae Stratulat, Nicolae Hrisoverghi,
Andronachi, l3onici si Teodor Ball.
) loan BusotA biv. vel Spatar Ell proprietatile aratate in doc. urmator no. 6,
schimb lui Grigoras Sturza vel Vistier pentru mosiile acestuia : Paporni(a, Ni-
corenii (Qchiul-Alb), Recea, Corlatenii, Alunisul si Onasenii dela Sin. Iasi.
www.dacoromanica.ro
40 A. LAPEDATU
tarii, care, ca arzamant public, nu purea, firete, sa-pi rezerve, ca

particularii, solutia extrema a arzarii in Basarabia. De aceea, Ve-
niamin Costachi se grabi a se conforma dispozitiunilor tratatului in
termin. Prin tocmala de buns voe se alcatui deci la 17. (sau
20) Noemvrie ain svintenia si aria imparatetilor trataturi, cu
Alexandru Anastasie biv vel Sardar, ca, dandLti m4ile de peste
Prut ale Mitropoliei (Creulenii Si Bucioca dela tin. Orhei, Dar-
clutii Si Haliciul ale Mitropoliei Si Braicaul a m-rii Pangarati dela
tin. Soroca, partile din Costuleni, Caueti i Prisacani ce trec de-a
stanga Prutului, Vasiliutii mici i partea din Bracleni dela tin. Iasi)
schimb pentru moiile lui din Moldova (Hudicenii dela tin. Falctu,
Rediul dela tin. Vaslui, 8 pogoane vie la\ 03obqti, cu 4 paman-
turi de citina", plus 62.000 lei Si 95 matce stupi) 1). Impotriva
schimbului acestuia de buns voe, aprobat de Comitetul desfacerii,
confirmat de Divanul tarii i autentificat de Consulatul rusesc din
Iai, se ridica, se vede, glasuri de nemultumire, caci, cateva sapta-
mani in urma, aceleai moii ale Mitropoliei furs strigate la sultan-
mezat, intru cat toata obtea boereasca gasi lucrul acesta de cu-
viinta, ca s nu sa pagubasca Mitropolia de folosul ce ar putea a yea
cu adaogirea mezatului, care fu savarit la 14 Decemvrie, tot asupra
lui Alexandru Anastasie, dupa ce el, la indemnul boerilor, prim! s
mai dee, peste tocmeala dela 17 (sau 20) Noemvrie, inca 7.000 lei 2).
Pilda Mitropoliei se vede a fi fost urmata de egumenii mauls-
tirilor inchinate, caci guvernatorul Basarabiei, luand cunotinta ca
unii din acqti egumeni Incepurd a vinde Si schimba moiile din
noua provincie ruseasca, intru cat, cum scrie el, pentru aceste averi
nu s'a dat osebita hotarire prin tratatul de pe urma al pacii, caci
al 7-lea pont se atinge numai de fetile cele particularnici ale su-
purslor amanduror Imparatiilor, gasi de cuviinta sa faca intrebare
la Guvern, iar pans la primirea raspunsului, zadarnici lucrarea,
poruncind Departamentului intaiu al oblastiei Basarabiei sa nu soco-
teasca de adevArate vanzarile i schimburile moiilor din acel oblast
de care egumenii din Moldova, nu numai in urma vadelei de r8
luni, dar i in vremea curgerii acesteaprotezmii si cerand =- la 7
Decemvrie Consulului rusesc din Iai sa nu autentifice asemenea
vanzari i schimburi Si sa comunice totodata egumenilor interesati
in cauza dispozitiile sale 3).
Cand aceste dispozitii ale generalului Harting puneau capat
desfacerii moiilor de peste Prut ale manastirilor din Moldova, so-
sise i pentru particulars, pentru boeri, momentul suprem al rezolvarii
chestiunii proprietatilor for basarabene. Intr'adevar, raspunsul
Portii la cererea de prelungire a terminului de optare nu sosise sau,
daca cumva sosise, fusese negati v. Pe de alta parte, arzarea cu
temeiu a Ruilor peste Prut, prin organizarea tarii Si a bisericii noii
provincii, redusese mult sperantele retrocedaii apropiate- a tinutu-
1) Doc. urmAtor no. 7. Cf. si no. to.
2) Doc. urmAtor no. 9. Moqia Vasiliutii mici fu vAndutA Indata adumisali
cucoanei Elenco Harting, fiica dumisali Vist. Grigorie Sturzab, propietara mosses
vecine Vasiliutii marl: doc. urmAtor no. io.
3) hoc. urmAtor no. 8.
www.dacoromanica.ro
DEePACEHEA PROPRIETATILOR MOLDOVENE DE PESTE PRAT 41
rilor basarabene. Toti ii dedeau acum seama ce o amanare a re-

zolvarii chestiunii nu mai era cu putintg. Cautard deci sa-i desfaca
proprietatile de peste Prut in conditille cele mai bune : unii vanzan-
du-le sau schimbandu-le efectiv, altu, intre cari cei ce pdstrare pang
la sfarit ngdejdea reintregirei patriei, numai aparent, adecd anuland
actele publice de vanzare sau schimb, investite cu toate formele le-
gale, printr'altele tainiceiconomicoase cum li se ziceaprin cari
declarau ca vanzarea sau schimbul e numai aparent i a, in reali-
tate, fiecare parte rarnane stNpana pe bunurile sale, avand numai a
le administra reciproc, pang. cand conditii mai bune de vanzare sau
de schimb se vor ivi sau pans cand imprejurari politice mai favo-
rabile vor readuce intregirea patriei.
Astfel, din zece vanzAri incheiate in ultimele doug. saptgmani
ale anului 1813 i cunoscute niie din documentele publicate lit urma
sub no. 12 (dela i6 Decemvrie), 13 (dela 20 Decemvrie), 14 (dela
25 Decemvrie), 15 (dela 26 Decemvrie), i6 (dela 27 Decemvrie), 19
(dela 29 Decemvrie), 20 (tot dela 29 Decemvrie), 27 (cu data ne-
precizatg) i 28 (dela 3o Decemvrie) i dintr'un document publicat de
d-1 Gh. Ghibanescu (dela 31 Decemvrie) 1), trei numai au fost cu
siguranta efective (cele inregistrate de documentele de sub no. i6 i
28 i de documentul publicat de d. Ghibanescu), intrucat cumpargtorii
au cerut i obtinut dela carmuirea Basarabiei documente de venica
stapanire pe noile for proprietdti, iar din celelalte, trei cel putin au fost
aparente : acea inregistratd de documentul de sub no. 15, intrucat cum-
pgratorul, Panaite Cazimir Caminarul, marturisete, prin zapisul
sau dela 28 Decemvrie, ca precum s cuprinde pre larg in cele
adevdrate scrisori ce s'au alcatuit in Caine, afard de cele iconomi-
coasa, care s'au facut numai pentru ca se se arate supunere la..po-
runcile date pentru desfacere dupe trataturi, dansul e numai ingrijitor
al moiilor vanzdtorului, Grigorie Sturdza Vistier 2); acea mentionata
de documentul de sub no. 20, intrucat cumparatorul, Zamfirachi
Cg.'minarul, marturiseste, prin zapisul sau dela 29 Decemvrie, ca ne-
cumpdrand nici dand bani vanzgtorului, Anastasie Scortescu Caminar,
dansul e numai vechil pe mosia acestuia ; acea inregistratd de docu-
mentul de sub no. 27, intru cat cumparatorul, Iordache Bucdnescu,
marturisete, la 12 Maiu 1814, c nun zapis de cumpdratura ce i-au
dat Spatarul lonita Baota pe mosia Tahnautii dela tin. Orhei iaste
iconomicos, ca nu poate avea cu acel zapis venicg stapanire pe
aceasta moie i ca tocmala cea adevaratd este a avea mosia in
arena. pe trei ani5).
Deasemenea din sase schimburi ce-mi sunt cunoscute din aceleasi
ul time saptamani acele inregistrate de documentele ce urmeazd sub
I) Suede qt Izvoade IX (Iasi 1914), 353 -56: Safta Costachi, flea Vorni-
eului Constantin Costachi si sotia Comisului Teodor Sturza, vinde mosiile sale
Cunicea ai Ciorna dela tin. Sorocii cu 80.000 lei Pitarului Theodosie, intrepusul
Paharnicului Nicolae Catargiu.
siDoc. unnAtor no. 17.
3) Cf. doc. orig. din Bib. Acad. Rom. CV, 75, din ao Martie 1814, prin care
loan Bosota vinde lui Iordache Buclenescu mosia Tahnautii. Zapisul, Intarit de
Sardaria Orheiului, reproduce si actul de vanzare al lui Dimitrie Bogdan Vor-
nicul, dela care Bosom cumplrase mosia. Cf. mai sus, pag. 38, nota 2.
www.dacoromanica.ro
42 A. LAPEDATU
no. ii (dela 15 Decemvrie), 21 (dela 20 Deceriwrie), 22 (dela 30 De-

cemvrie),. 23 (tot de la 3o Decemvrie), 24 (dela 2 Ianuarie 1814: ultima
zi a terminului desfacerii) Si 18 (la o data neprecizata) unul cel putin
a Post aparent : acel inregistrat de documental de sub no. 21, intrucat a
fost anulat prin zapisul facut de parti la 9 Ianuarie 1814, in care se
spunt a clde nevoie, ca s nu pierdem acareturile, negasind muterii,
au facut iconomicos schimb, cu utocmeli tainice, earl sa fie mai pu-
ternice decat pravili. i decat orice alts hotarire a judecatii. In realitate
insa, partile aveau sa-si administreze moiile reciproc, iar cand vre-
mile ne va ierta a stapani acareturile, atuncea sa fim puternici a da
unul altuia acareturile inapoi ,). Mult mai caracteristic insa sub
acest raport este documentul urmator de sub no. 6, mentionat i
mai inainte !), deoarece da la iveala, in mod complet 1 lamurit, mo-
tivele i conditiunile icestui fel de desfaceri aparente. Un succint re-
zumat al lui, va incredinta i pe cetitor de aceasta :
g Voind.... a mergi in stapanire Rosiei, piste Prut scrie Spat.
Ionita. Bapta i salt fiind a ma disface de avere nemicatoare
ce am.... In patrie me i negasand vrednici cumparatori, ca sa pia-
tiasca pretul cel cuviincios a moailor meli.... am priimit i. am facut....
vremelnicesc schimbu cu dumnealui Vist. lordache Roset, luind dela
dumnealui aceste moai din parte aceia (se arata cari anume)...., iar
inpotriva.... dand dumnisale aceste moai.... din parte aciasta (se arata
can anume). Si zapisale schimbarii.... s'au intarit de catra cinstitul
Divan 1 de catra generalul Consulat a inparataei Rosiei.Urmare
dar are sa sa pgzasca intru inchipuire ce vazuta ca un adevarat
schimbu: eu stapanind in Rosie acele.... moai..., iar dumnealui.... sta-
panind moaile.... meli'. Si strangand si luind fiete care din not
veniturile moailor.... Si aratandu-ne in lume stapanitori i necuvan-
tand taina, sa ne salim (in administrare)ca pentru insu lucrul nostru.
4' Apoi intru ascuns, prin cel mai tainic chip.... vom da unul altue so-
cotiala pentru venitul ce s'au strans. i aciasta iconomicoasI
schimbare va urma numai pana la intrupare Orli iaras intru o sta-
panire sau pgna la o prifacire a stapanirii sau pana cand amandoi
partale cu multamire noastra, vom vol a ne lua lucrurile in stapanire
si a conteni iconomie. .5i daca. se mai adaoga feriasca
Dumnezau, vre-o comfiratae inparatiasca asupra moailor suditalor
se va face paguba aceia a comficataei inparateti va fi a sta-
panului celui adevarat.
Aceste sunt vanzarile i schimburile de proprietati basarabene
si moldovene savarite in terminul prescris de tratatul de la 1812
Si cunoscute mie. Vor mai fi, negreit, i altele, in documente inedite,
poate chiar publicate, pe cari nu le cunosc 3). Dar numarul for nu
1) Doc. urmAtor no. 25.
') Pag. 38.
3) Alte desfaceri se mai mentioneazA: In doc. din 1813 Mai 25, Acad.
Rom., C XL, 5o (Paharnicul Iordache Lazul, supus imparAtiei Rosiei, cere sa se
imparts averea parinteasca, sA se poata desface de partea ce i se va veni lui)
si doc. din 1814 Ianuarte it, Ibidem, CXLII, 229 (Constantin Bak vel Log. cere
ca Vornicul Constantin Paladi, supus at ImpAratiei Rosiei, sA nu fie slobod ali
desface molia BAlosenii sau Bivolul pans null va scoate mai lntaiu clAnsul un
www.dacoromanica.ro
poate fi prea mare, deoarece chestiunea desfacerii moiilor de peste

Prut nu s'a rezolvat atat prin vanzari i schimburi in decursul celor
18 luni ale vadelei, cat mai ales prin impartirea lor, in ultimele mo-
mente, intre membrii aceleea familii, unit ramanand la proprietattle
for din Moldova, altii trecand la cele din Basarabia, aa dupa cum
aratard boierii tarii ca se va intampla in anaforana for de la 2 Noem-
vrie 1813, adaogand ca esufleteasca mahniciune i jalnicele lam-Anti, can
prin aceasta despartire vor urma,vor fi fara indoire venice i neui-
tate, din neam in neam . . . . Faptul ni-1 arata numarul cel mare
de familii boereti ce se gasesc stabilite in Basarabia in anii urmatori
definitivei desfaceri '') i ni-1 atesta un istoric contimporan eveni-
mentelor, Manolache Draghici.
Locuitorii moldoveni scrie aceasta multa vreme au tanut
pace inchieta la Bucureti cu nestatornica, ateptand dintr'o zi Oa
in alta inapoerea pamantului luat de catra Rust i Intregimea hota-
rului tArii for precum au fost mai dinainte, dar s'au amagit cu ideile
ce hranea, fiindule Inca i de o mare sminteala in interesile parti
culare a for socotinta aceasta, pentru ca nu s'au grabit a lua masuri
energice in desfacerea averii nemicatoare ce ave din astanga Pru-
tului, Ora s'au apropiet vremea protezmiei, and umbla confuji de
nu tie ce sa mai facI, unii adeca care luasera protectia rusasca o
lepada, altii, din acei hotarati sa ramae in Moldova, sa Pacea. suditi.
Si tot in taina lucranduse aceste operatii, spre a nu se declara pana
in ceasul inchiderii Prutului sub ce bandier raman, ca sa nu greasca.
Sosind insa ziva fatala a. ecspirarii conventiei dupa tractat ce trebue
fiete care sa traeasca unde era sa ramle definitiv, ceasurile acele
au lost de plangeri un timp de neuitat, pentru ca poporul cu cardul,
ca turmele de oi, incinsesa toata marginea Prutului, de la un capat
pana la altul, mergand i viind de prin sate i de prin targuri
saptarnani inchiete, cu luarea de ziva bung dela parinti, dela frati
i dela rudenii cu care crescusa i vetuisa dinpreuna pang in vre-
mea aceea, cand sa disparta unii de altii pentru totdeauna 9.
Cu jalnic exod moldovenesc peste Prut s'a rezolvat aadar in cele
din urma chestiunea moiilor basarabene. Graba i turburarea cu care
s'a lucrat in aceasta imprejurare au dat natere la o sums de afaceri
marunte, in deosesi contestari, revendicari i chiar insuiri de proprie-
tati, pe temeiu de documente prescrise, dubioase i chiar falsificate,
pamant Impresurat). Afara de aceasta, In cercetarile mete am mai dat (In Bib.
Acad. Rom.) peste urmatoarele atestate domnesti acordate unora din cei ce au trecut
Prutul si s'au asezat In Basarabia: la 1814 Fevruarie 16 (ms. 1451, f. 92) lui
Gheorghe Cazimir, la 1814 Aprilie 15 (ac ms.. f. 97) Caminarului Stefan Ras-
canu, la 1814 August ao (ac. ms., f. 12i v.) Jicnicerului Simion Slavce si la 1815
Martie 23 (ac. ms., f. 138) Caminarului Zamfirachi Rale. In sfarsit, un Serban
sin Teodosie Buhaescu cere Consulului rusesc din Iasi, la 1812 fo Septemvrie
(Acad. Rom., ms. 1o33, f 58), sa fie primit sub stapanirea ruseasca. cu Ingaduin(a
de a putea ramane In Moldova pana cesi va desface toate pricinile ce mai
aver aci.
') Rosetti, Arhiva senatorifor III, 67 70 (dupa Halippa, TpyAbi III, 413 -18).
9 Is/oria Moldovei II, 93-4.
www.dacoromanica.ro
44 A. LAPEDATU
cari au fost obiecte de indelungate judecti, atat deoparte cat i de

cealalta a Prutului. Urmarirea acestor afaceri nu intro, insa in cadrul
lamuririlor mele, pe cari le inchei ad, cu constatarea ca, din cele pre-
merse, reese, in chip evident, a scopul unnarit de guvernul rusesc
in chestiunea mosiilor moldoveneti de peste Prut a fost ajuns : cea
mai mare parte a proprietarilor acestor moii le-au impa'rtit intre
danO, lasandu-le in seama fiilor, fratilor sau altor rudenii, cari tre-
cura granita in noua provincie i se wzara acolo 1).
ILEX. LAPEDATU.
1) Ar fi interesant de cercetat, dupd izvoarele rusesti, ce fel de mdsuri au

mai lust noii stapanitori ai Basarabiei, pentru rezolvarea, potrivit intereselor lor,,
a chestiunIi mosiilor moldovene de peste Prut. Caci, evident, ei nu s'au mArginit
numai la masura aratata mai sus: constradgerea prin inchiderea granitelor
a proprietarilor a se aseza de-a stanga Prutului. Se vede aceasta si din cores-
pondenta diplomatica a vremii publicata de D. A. Sturdza si C. Colescu-Vartic
In Acte fi documente relative la istoria rena.sterii Romeiniei, vol. I. Astfel, Intr'o
scrisoare a lui Ciceagov catre Imparatul Alexandru I, data in lasi Amiralul
era In drum spre Rusia la z8 August 1812 (pag. ro47), se arata ca generalul
Tuscov, foarte iubit In Basarabia, a atras, prin mijloace simple si blande, locuitori
In aceastA tara, iar intealta, a lui Alexandru I catre Ciceagov, din 16 Septem-
vrie 1812, Implratul raspundea fo,tului sau guvernator general in Principate
(pag. 1o47): Organizatia ce ati dat Basarabiei e excelentd si n'am absolut nisi
u schimbare a-i face . . . Apoi : memoriul ce mi-ati trimis asupra locuitorilor
din Moldova cari au proprietati de ambele parti ale Prutului e foarte intelept
si-1 aprob pe deplin. Proectul pentru organizarea administrativd, military si
politicd a Basarabiei este cunoscut In rom. In ms. din Bib. Acad. Rom., no.
3402, ff. 33-4 si 157 si urm.); memoriul privitor la chestiunea act tratata
Insa, mie cel putin, nu.
www.dacoromanica.ro
II
DOCIIMENTE
z. lagi, 1812 Septemvrie 2 9.Ecaterina, fiica Spatarului Gri-

gorag Bogota fi solia Polcovnicului Alexe Bolgovscoi, hotaratei Rind
a merge in Rosiia cu sidere', vitae Spatarului lordache Catargiu
prin sultan-mezat, pentru 60.050 lei, mogia sa Vleidenii dela tin.
Harlciu.
2. Iasi, 1812 Septemvrie 30.Divanul Moldovei intiirege Spata-
rului Iordache Catargiu steipiinire peste mogia Via denii de la pn.
Harlau, cumparatet prin sultan-mezat, pentru 6o.05o lei, de la Eca-
terina, fiica Spa tarului Grigorag Bagota gi sofia Polaypnicului Alexe
Bolgovscoi, botch-MI a merge in Rosiia at gtdere).
3. Chiginem, 1813 Marcie 29. Stolnicul Loan Chegcul dei casele
sale din Iasi, mahalaua Muntenimei de mijloc, schimb lui Emandi
Ferole pentru mogiile acestuia din Basarabia: Bratenii gi parlile din
Sacareni de la fin. Lapugna.
4. z813 Iulie I.Scarlat Alexandru Callimachi, Domnul Mol-
dovei, scrie Vistierului Alexandru Balg, epistatul Vorniciei de Aprozi,
sa randueasca pe Talal-baga sa scoata la mezat, dupa toatet reinducala,
mogia Ghermeinegti de la fin. Orhei.
5. lagi, 1813 August 5. Vasile Roset da 40 pogoane vie. la
tin. Putnii, podgoria Spariefilor, schimb varului sau Petrache Roset,
pentru a treia carte dintr'una din cele dotal mosii ce gi-au deztatut
impreuna la fin. Hotinului: .ibutini fa si Cormani.
6. 1813 Octomvrie.Speztarul lonifet Basotada mogiile sale din
Moldova: trei parli din Pomarla fi din Hiligaul de sus fi jumeztate
satele Popeni, Horodigte si Cuzlaul, toate in fin. Dorohoi, 25
pogoane vie la Tajegti, tin. Putnii, 5o sa lase de figani, o moara pe
apa Jijiei, o cast in Dorohoi si o alta in Botogani, schintb Vistie-
rului lordache Roset pentru mogiile acestuia din Basarabia: Soroca
(targul), Rublenda (langa Soroca),* Bricenii (targul), Hrubna fi
Hramincaucii de la fin. Hotinului.
7. 1813 Noemvrie 17. Veniamin Mitropolitul da mogiile din
Basarabia ale Mitropoliei: Creulenii qi Buciogca de la fin. Orheiu,
Darcaulii, Haliciul fi Braicaulaceasta din urma a m-rii Panga-
rat 1, sup usa Mitropoliei de la tin. Soroca, parfile din Costuleni , Centegti
gi Priseicani, ce tree in astanga Prutului, midi .gi partea
din Bra deni de la fin. lagi, schimb Sardarului Alexandru Anastasie
pentru mogiile acestuia din Moldova: Hudicenii la fin. Feilciu, Re-
.
www.dacoromanica.ro
46 A. LXPkDATIJ
diul la tin. Vaslui, 8 pogoane vie la Odobegti, 4 paiminturi de ci-

tina, tot acolo, plus 62.000 lei bani si 95 matte de stupi.
8. 1813. Decemvrie 7. Generarul Loan Harting, guvernatorul
Basarabiei, scrie lui Alexandru Pini, consulul rusesc din Iagi, sei
nu tnai autentifice, pans la not ordine, vanzeirile sau schimburile de
mogii de peste Prut ale mane'. stirilor inchinate din Moldova.
9. lagi, 1813 Decemvrie 14. Veniamin Mitropolitul da MO-
fide din Basarabia ale Mitropoliei (areztate la no. 7), schimb Sar-
darului Alexandra Anastasie pentru mogiile acestuia din Moldova
(la acelag no.), potrivit invoelii de la 17 Noemvrie, plus 7000
lei oferifi la sultana-mezatul fa cut in rastimp.
10. Iasi, 181? IDecenivrid. Sardarul Alexandra Anastasie
vinde, pentru 9006 lei, cucoanii, Elenco Harting, fiica Vistierultd
Grigorie Sturza, mogia Vasiliutii mid de la fin.lagi, luata schimb
impreund cu. celelalte mogii din Basarabia ale Mitropoliei Moldovei.
r. lag, 1813 Decemvrie 15. Raducan Roset Hatmanul,Ioan
Caminarul fi Andrei Paveli dau, ca plenipotenfi'ai cluminatei Doainne
Zoe Moruz), ,nosiile ei din Basarabia: Peirlifii de la fin. Iagi ,si
Scircova fi Valea-Alba de la fin, Orhei, schimb C iiminartihd Loan
Pruncul pentru mogiile acestuia din Moldova: Faureii gi Muncelu
(1899 stanjini) de la fin. Putnii gi o carciuma in Focgani.
12. Iasi, 1813 Decemvrie 16. Sardarul lordache Vartolomeiu
vinde lui Anastasie Dimitriu, pentru 37.000 lei, un rand de case in
Iasi, mahalaua Muntenimei de mtjloc.
13. 1813 Decemvrie 20.- Raducan Roset Hatmanul vinde lizi
Loan Bag Comisul, gsuPusul impcirategtii sale mariri a Rosaiiv,
pentru 55.000 lei, mogia de camp Cornotii de la fin. Lcipu,snii fi ju-
miitate satul Fraseinegtii de la fin. lagi.
14. 1813 Decemvrie 25. Profira, fiica lui Alecu Beldiman
Banul fi solia lui Dimitrache Canta Spiitarul, nega sind vre-un chip set
le faca schimb), vinde lui Alexandra Panaite Comisul, pentru 70.000
lei gi 15 stdnjini mogie in Bliindegti, mosiile Cozsautii de la fin.
Soroca fi Tescurenii de la fin. lagi.
15. Iagi, 1813 Decemvrie 26. Grigorie Sturza biv vel Vistier
vinde, ca epitrop al Ecaterinei, fiica reiposatului Medelnicer Aposto-
lathe Stavila, lui Panaite Cazimir biv vel Laminar, pentru z000
galbeni olandezi, o parte din mogia Morozanii fi jumatate satul
Crucegtii de la fin. Orhei.
16. 1813 Decemvrie 27.loan Pruncul Caminarul gi Sandu
Teodoslu cumpard, pentru 265.000 lei, mogiile de peste Prut ale lui
loan Neculce Spatarul gi Constantin Neculce Comisul: Grosanifa,
Buicaufii gi Lasaufii de la tiie. Hotin fi Cedinegtii de la fin. lagi.
17. Iasi, 1813 Decemvrie 28. Zapisul lui Panaite Cazimir
Caminarul, grin care atesta ca mosiile Morozcinii si Crucegtii, luate
de la Grigorie Sturza Vistierul, ca epitrop al Catinced, fiica rapo-
satului Medelnicer Apostolachi Stavila (vezi no. 15), le are nurnai
sub ingrijire.
18. lagi, 1813 Decemvrie 28. Grigorie Sturza Vistierul da
jumatate din satul Voica mill de la tin. Dorohoi plus 32500 lei,
avere a fiicei sale Rucsanda, schimb lui lordache Ghica Speitarul
www.dacoromanica.ro
tIESACEREA PROPRIETXTILOR MOLIXWENt DE PISTE BRUT 41
pentru mosiile acestuia din Basarabia: Sarpenii vi Pohocenii de in

fin. Orhei.
19. Iasi, 1813 .Decemvrie 29.Gheorghe Buhus biv vel Ban fi
Toader Buhus biv vel Medelnicer wind dumisali Zoi Ivanovici Cu-
fofschi, pentru 32.000 lei, mosia Cupcinul de la fin. Hotin.
20. Iasi, 1813 Decemvrie 29. Zapisul lui Zamfirache Cami-
narul prin care atesta ca dansul e numai vechil la mosia Magureni
de la tin. Iasi, ce se arata prin zapis a-i fi veindut Anastasie Scor-
fascu taminarul.
21. 1813 Decemvrie 3o.Nicolae Dimachi Spatarul (la mosia
Putinestii de in fin. Soroca, plus 20.000 lei, schimb lui lordache Do-
nici pentru mosia acestuia Dumenii de la fin. Botosani.
22. Iasi, 18z3 Decemvrie 3o. Vasile Craste da 1f suflele de
figani schimb lui 5erban Bosie si lui Nicolae Bosie biv vel Armas
pentru 8o stanjini movie ai acestora in Pipercani la fin. Codru,
Tanga Tigheci.
23. Iasi, 1813 Decemvrie 3o. Vasile Roset, supusul a Area
inaltei inparatii Rosieio, da mosia Simione.stii de la fin. Roman
schimb lui Alexandru Ghica biv vel Spatar pentru mosiile acestuia
Caraclau vi Romancaufii ae la fin. Hotin.
24. 1814 Ianuarie 2. Gavriil Stroici, staps-capita,, rosasc, da
a cincia parte din mosia Prilipca de In fin. Dorohoi schimb lui loan
Scorfescul pentru mosia acestuia Miclausenii de peste Prut, de la
fin. Iasi, plus 2 suflete de (igani qi Soo lei.
25. 1814 Ianuarie 9. Zapisul lui Nicolae Dimachi Spa tarld
prin care atesta ca schimbul de mosia faCtit cu varul sau lordache
Donici (vezi no. 21) e numai aparent, in realitate avand sa-gi admi-
nistreze reciproc mosiile: Putinestii de la fin. Soroca fi Dumenii de in
fin. Botosani.
26. Chisinau, 1814 Fevruarie 2. Departamentul intai .al
Basarabiei intareste Clucerului Dimitrache Donici vesnica si pasnica
stapiinire peste mosiile Fopestii si Danfenii de la tin. Soroca, Mate
in schimb de la boierul din Moldavie otomaniciascii Sardarul
Costache Lambrino.
27. Chisinau, :1814 Mai 12.-- Zapisul lui Iordache Bucsanescu
prin care atesta ca dansul e numai orandator al mosiei Tahnauti de
In fin. Orhei, luata de la Spatarul Ionia Buford' cu un zapis
iconomicos cu care nu poate avea =stapanire pe aciasta mosie.
28. Chisinau, 1814 Mai 23. Departamentul intai al Basara-
biei intareste lui Gheorghe Dimitriu stapeinire peste motile cumpa-
rate-in vreme prothezmiei pentru Zam fir Stamu, de la supusa
othomaniciasca Spatareasa kocsanda Roset: Cosugenii (Frumusica)
vi Bejanii de la fin. Soroca.
www.dacoromanica.ro
1.
Ecaterina, fiica raposatului Spat. Grigora Bosota si sotiia du-

rpisale Polcovnicului Alexei Bolgovscoi, stiut fac prin acestu zapis de
mine iscalit, ce-1 dau la mana dumisale boeriului lordachi Catargiu
biv vel Spat., ca di pe pomenitul parintele mieu Grigora Boota
Spat., mi-au ramas motenire mosie Vladenii dela tinutul Harlaului,
pe care numita moie caste sat de treizaci gospodari, cu bisarica i o
cracima i loc de hrana din destul. Si fiind eu hotarata de a merge
in Rosiia cu sidere, am dat jaloba cinstitului Divan, rugandu-ma ca
sa se vanza la sultan-mezat numita moie, dupa care cerire a me
cinstitul Divan prin tidula au dat poronca catra cinstita Vornicie de
Aproz[i] i cinstita Vornicie Inca prin tidula sa dela 28 zile a trecutei
luni Martie au oranduit pe Costandin Telalba, ca sa strige la
mezat numita moie in curgire de 4.0 zile pe tone ulitile orasului
cat i in Divan, spre intiintare mustereilor ce vor fi. Deci de atunce
i pana acum necontinit strigandu-se la mezat numita moie, acum
la 25 zile a lunii acetiia viind tot[i] musterei de fats in cinstitul Divan
i aterdesindu-se unul pre altul, cel mai bun pret de 60.050 lei, adica
asazaci mii cincizaci lei, 1-au dat d[u]m[nea]lui numitul boeri Iordachi
Catargiu Spat., carile pret find i cu toata multamire me (prin vechil
sotul mieu dumnialui Polcovnic Alexei Bolgovscoi), s'au savarsit me-
zatul asupra dumisale Spatarului, cum i s'au adeverit de catra cin-
stitul Divan 1 in dosul tidulii mezatului. Drept aceia, numarandp-mi
d[u]m[nea]lui Spat. tot[i] banii deplin in mainile mete, inpreuna cu
scrisorile ce am a vut asupra numitei moii, i-am dat i acest zapis
cu de vecinica vanzare, ca de astaz[i] si in veci sa-:il stapaniasca nu-
mita moiia Vladenii in drepte hotarale ei, atat d[u]m[nea]lui Spat.
precum i in urrna clironomii dumisale, asupra cariia sa aiba a-,Iii
face i dresa dela cinstitul Divan. Si fiindca Inca pana a nu sa da
sfarit mezatului numitei mosii, au pornit jaloba la cinstitul Divan
megieii inpregiuras[i] cu aratare ca mosiile for ar fi patimindu in-
presurare despre numita mosiia Vladenii i au facut cerire ca sa se
cercetezi de catra cinstitul Divan dupa planul de stare locului, la
aciasta, fiindca pe not vreme nu ni-au incaput a mai sta aice, fiind
in graba purcedire noastra la Rosie, ramane ca d[u]m[nea]lui Spat.,
cumparatoriul numitei moii, sa rasp:inda la pretentiile pretendatorilor
ce vor fi. Iar eu pentru incredintare urmez cu a me iscaliturd, pof-
tindu i pe. alte cinstite obraze ce s'au intamplat fata de au ade-
verit de marturi. S'auscris in oraul Iasii, in anul 1812 Septemv[rie] 29,
www.dacoromanica.ro
DESFACEREA PROPRIETXTILOR MOLDOVENE DE PESTE PRUT 49
Mi ..cb ei Xrittc'e p.ou rcouXliaccTo Tb pram Snot) &vop.cgstat BXcetivn. Ka-

repliva noxcarx671. (Cu vointa mea s'a vandut moia mea, care se nu-
mete Vladeni. Caterina Bolhayscoi).
Apoi, In ruseVe:
Aceasta s'a facut cu stiinta mea : Comisionar de clasa aptea din
statul de comisariat: Alexei fiul lui Nicolae Bolhayscoi.
Constantin Canta Spat. mart. Dracachi Roset Cam. mart.
Iordachi Bucenescu Cam. mart. loan Tautul Pah. Petrachi
Cazimir Pah. mart. Constantin Carp Cam. loan Ciulei Corn.
Panaite Cazimir mart. Iordachi Draghici Pah. mart. Mihai
Stol. mart.
De mini s'au alcatuit : Iordachi Joan.
Divanul Cnejii Moldavii.
Vanzarea aciasta fiindca s'au urmat prin ra.nduiala pazita a
mezaturilor prin Divanul Cnejii, spre a-s[i] ave lucrare sa, s'au in-
tarit dar de catra Divan vecinica stapanire a dumis[a]le Spa[ta]r.
1812 Sapt[em]v[rie] 3o.
Iordachi Canta Log.Costantin Ba4 Log.Dimitrie Sturza Vor.
Orig., Acad. Rom., CLVI, 140.
2.
Divanul Cneajii Moldavii.
Instiintare sa face cu aciasta carte a Divanului a d[u]m[nea]ei Ecate-
rina, fiica raposatului boer Grigoras Bastota Spat. i sotie dumisale
Polcovnicului Alecsii Bolgovscoi, prin jaloba ci-au dat Divanului, au
facut arA tare a di pe pomenitul parintele dumisale Grigora Boota
Spat., i-au ramas clironomie moie Vladenii dela tinutul Harlaului,
pe care numita moie iaste sat de treizaci gospodari cu biserica i o
carcima i loc de hrana din destul. i fiind hotarata de a merge in
Rosie cu idere, au facut rugamintea ca sa. vanda numita mosiia
prin sultan-mezat,dupa care cerire Divanul prin tidula sa au scris
Vorniciei de Aprozi, ca sa oranduiasca pe Telalbasa O. strige
la mezat numita mosie in vade de 40 zile pe toate ulitile orasului
cat i in Divan, spre intiintare mustereilor ce vor fi. *i Vorniciia
de Aproz[i] Inca prin tidula sa dela 28 zile a trecutei luni Martie au
oranduit pe Costandin Telalbas de au facut urmare cu strigare la
mezat. Deci acum viind tot[i] muteriei de fats la Divan, la hareciul
ce s'au facut, aterdesindu-se unul pe altul, cel mai bun pret de 60.050,
adica sasazaci mii cincizaci lei, 1-au dat d[u]m[nea]lui boeriul Iordachi
Catargiu biv vel Spat., carile pret fiind si cu toata multamire dumisale
Polcovnicesei Ecaterina Bolgovscoai (prin vechil sotul dumisale
Polcovnic Alexei Bolgovscoi), s'au savarsit mezatul asupra dumisale
Spatarului, cum i s'au adeverit de Ova Divanu la 25 zile ale acetii
luni i in dosul tidulii mezatului din parte Vorniceii de Aproz[i] catra
Revista Istorict $
www.dacoromanica.ro
BO A. LAPtDATIJ
Telalbaa. Pentru care vecinica stapanire dumisale Spatarului au

adus de au aratat la Divan d[u]m[nea]lui Spat. si zapis iscalit de
d[u]m[nea]ei Polcovniciasa si adeverit de alt[i] rnarturi, prin carile asa
s'au vazut scriind el soma banilor 60.050 lei pentru numita mosie i-au
priimit toti deplin in mainile dumisale. Si inpreuna cu zapisul de veci van-
zare i-au dat si toate scrisorile ci-au avut asupra numitei mosii. Si
fiindca Inca pans a nu s da sfarit mezatului numitei mosii, au
pornit jaloba la Divanu megieii inpregiuras[i] cu aratare ca moiile
for ar fi patimindu inpresurare despre numita mosie Vladenii i au
facut cerire ca s s[] cercetezi de catra Divanu dupa planul de
stare locului, la aciasta, fiindca pe d[u]m[neallor vreme nu i-au incaput a
mai sta aice, fiindu-le In .graba purcedere la Rosie, ramane cu d[u]m-
[neallui Spat., cumparatorml numitei mosii, s raspunda la pretentiile pre-
tendatorilor ce vor fi, cum pre largu s cuprinde la zapisul de vanzare,
care iaste din 29 zile ale acetii urmatoarei luni.Drept aceia asupra
numitei mosii Vladenii i sa intareste stapanire dumisale Spat[a]r[u]lui
si prin aciasta carte a Divanului, care sa -i fie dumisale cat i in
urma clironomilor dumisale de intaritura statornica, neclintita i ne-
rapita, nici odinioara in veci. In Iasi, 1812 Septemvrie 30.
Iordachi Canta Log.Constantin Bal Log.Lupu Bals Vor.
Manolachi Dimachi Vor.Grigore Log.--Dimitrie Sturza Vor.Ioan
Neculce Vor.Alecu . . . . Spat.
Costachi vt. Log. procit.
De mine s'au alcatuit: Iordachi Joan.
Orig., Acad. Rom, CXXV, 212.
3.
Ioan Checul biv vet Stol[ni]c adiverez cu aciasta scrisoare a

me de schimbu d[u]mis[ali] Emandi Ferole i floc a/b/Cucicu, clironomii
savarsitului sau flu Dimitrie si a fratelui sau Hristodor, precum sa s[a]
stie ca avand d[u]m[nealo]r mosiia Bratenii si Ortile din Sacareni ce
sant la tin[u]t[ul] LApusnii, pi apa Lapusnii, di la pomenitqi de sus cli-
ronomie prin intariturile si a Divanului Cnejii Mold[a]v[ii], de a me
bun[a] voe, prin priimire de amandoi pat-tile, am facut schimbu cu
d[u]m[nealo]r, adica d[u]m[nealo]r mi-au dat moiia Bratenii si partile
din Sacareni ci sant hotarate si st5lpite dupa hotarnica ci au dela
anul 1793 si eu li-am dat d[u]m[nealo]r din potriva casale mete din
orasul Iasului a Mold[a]v[ii], in mahalaoa Muntenimii de mijloc, cu
toate acareturile ci sant pe langa dansale i cu locul tor, dupa ho-
tarnicile ci sant, dandu-mi d[u]m[nealo]r mie si toate scrisorile, ve-
chi si noi, ci-au avut asupra acestor mosii de sus pomenite, Bratenii
si partile din Sacareni, cum si eu li-am dat d[u]m[nealo]r iaras toate
scrisorile, vechi si noi, ci am avut asupra numitelor cas[e] cu locul
tor. Si de acum inainte si in veci s aiba a stapani d[u]m[nealo]r
casale cu toate acareturile si locul for ca pe nite drepte ocini si
acareturi si mosii a d[u]m[nealo]r, cum si clironomii d[u]m[nealo]r, ne-
suparati de nimine, facandu-ski] si intarituri de catra stapanire. Si pen-
www.dacoromanica.ro
DEsPACEREA PROPRIETXTILoR MoLDOvEttE DE PESTE PRDT St
tru ca sa flu acest schimbu statornic si nestramutat in veci, am dat

d[u]m[nealo]r aciasta scrisoare a me, in care am iscalit insus, isca-
lindu-s[a] marturi si alte obrazi cinstite ci s'au intamplat fata. In Chis-
nau, anul 1813 luna Mart 29.
loan Chescu Stol.Matei Rascanu.
Fiind fata si eu la aciasta tocmala, m'am iscalit martor : Iordachi
Alexandri Sat.Ion Armas mart. 'Alas 'AU% gtuxoc xai p.autupcii.
Dela Seirddria Orheiului.
Insus d[u]m[nealu]i Stol[ni]c Ioan Chescu viind la Sardarie au
al-Mat si prin cuvant ca schimbul acesta 1-au savarsit cu buns prii-
miri si find de fata si d[u]m[nealu]i chir Diiamandi Firoli, dui:4 aman-
durora .cirire s'au incredintat cu iscaliturili noastri si cu pecetea
Sard[a]ri[ei]. 1813 Mart 29, in Chisanau.
Iordachi Milo.Teodor ....
Orig., Acad. Rom., XCVII, 202. Cu pecetea Orheiului si Lapulnii".
4.
Noi Scarlat Alexandra Calimah V[oe]voda, cu mila lui Dumne-
zeu Domn tarii Moldaviei.
Cinst[it] credincios boeriul domnii meli d[u]m. Alixandru Bals biv
vel Vist., epistat Vornicii de Aproz[i], sanatate.
Fiindca d[u]m. Spat[a]r Vasali Rosat au facut cerire ca sa i sa vanza
cu mezat mosie GhermAnestii dela tan[u]t[ul] Orheiului din astanga
Prutului, cu vatra de iaz, cu patru sute fAlci fanat boeresc, pe cari
sant si patruzaci de lacuitori gospodari, avand unii din lacuitori si
vii pe aciasta mosii, din cad sa e dejma obicinuita, insa cu pricinile
ei ci are cu megiesii, in spre plata datoriilor sali, facand ceriri tot[i]
creditorii spre a Ii se faci indestulari. Drept acie, dupa randuiala
pazata, s'au scris sl osabita carte Departamentului pricinilor straini
catra ocarmuire din astanga Prutului, ca si acolo sa s[a] faca pu-
blecgaie in curgire de patruzaci de zali, spre instiintare tuturor celor
ce vor fi musterei a cumpara aciasta mosii cu celi ci sant pe dansa
si cu pricinile ei, precum s'au zas mai sus. Si pe can sa vor arata
din musterei, ocarmuire din astanga Prutului WA la inplinire vadelii
negresit sa-i triimata, spre a fi de fata la savarsire mezatului, pentru
care sa scrii si d[u]m[ita]li sa randuesti si aice pe Telealbasa sa
stragi la mezat aciasta mosii Germanestii cu celi ci sant pe dansa
si cu pricinile ei, in curgire de patruzaci de zali .pe toati ulitale ora-
sului si in Divan g[os]pod in curgire de patruzaci de zali. Si la in-
plinire vadelei, viind si instiintare de musterii ce s-au aratat din parte
din astanga Prutului si musterei de aice Inca adaogandu-s[1], pe randu-
iala pazata asupra mustereuloi ce va fi si va da pretul cel mai bun O.
va savarsi hareciul, carile cumpAratoriu numarand tot[i] banii, pe langa
zapisul iscalit de d[umnea]l[ui] Spat[a]r, scrisorile vechi si noua si
tidula de savarsire a mezatului, i sa va intari stapanire st cu carte
www.dacoromanica.ro
62 A. LAPtDATL1
domnii meli, Zcandu-s[] cunoscut si la locul cuviincios de vesnic sta pan

asupra mosii acestie cu cell ci sant pe dansa. 1813 Iuli[e] 1.
Orig., Acad. Rom., CXLIII, 7o.
In aceeas zi 1813 lulie 1 Vornicia de Aprozi cla ordine In consecinta
lui Constantin Telalbasa
Rezultatul mezatulut (In acelas document):
Lei 5 000 .... mezat.
7.500 asupra d[u]m[isali] Spatrair Iancu Miclescu.
12.00a asupra d[u]m[isa]li Manolachi Verrerdos (?)
, 19.100 asupra d[u]m[i]sali vel. Log. Constandin Bals.
Cu nouisprazece mii una suta lei, in Postelnicii, in fiinta pre
osfintii sali parintelui Mitropolit si a tuturor d[umnea]lor velitilor
boeri, fats fiend si toti creditorii, s'au &cut hareci mosiia aratata asupra
d[u]m[i]sali cinst[it] boer Constandin Bals vel Log. de Cara de jos.
1813 Dec[em]v[rie] 17.
Lupul Bals vel Log. Iordachi Cuza vel Vor. Nicolae. Razu
vel Vor.Serban Negel vel Vor. Hrisoverghi vel Vor.
Orig., Acad. Rom., CXLIII, 67.
La 3o Decemvrie 1813, Scarlat Alexandru Calimah Voevod, adeverind
cumparatura sdvarlita la mezat, Intareste Log. Constantin Bals si urmasilor sai
stapanire pe mcIia Ghermanesti de la tinutul Orheiului.
Orig., Acad. Rom., CXLII, 82.
La 31 Decemvrie 1813, Log. Constantin Bals arata cum a cumparat mosia
la mezat si cum i s'a Intarit cumparatura de Domn. Apoi zice:
Insa stiut s fii ca eu aciasta mosii Ghermanestii n'am cum-
parat-o pentru mini, ci pentru Cap[i]t. Ioan Sachiras, carile au
numarat si tot[i] banii, si eu i-am fost vechil, in mana caruia am dat
atat intaritura facuta in numile mieu, tidula mezatului, cum si toati
scrisorile, carile ca un adivarat comparatoriu sa aiba a o stapani
aciasta mosii Ghermanestii, ca pe a sa driapta cumparatura cu banii
sai, fiindu -i eu vechil. Si am iscalit : Constantin Bals vel Log.
Orig., Acad. Rom, CXLII, 82.
5.
De vreme ce dupl inaitele inparateti voint,A, prin svintele trac

taturi a path de pe urma, se hotarasti o de istov desfacere intre su-
pusii amandoror partilor, despre toate acareturile ce vor ave la
locul uncle' nu vor fi si cu lacuinta, drept aceia si eu mai gios isca-
litul, avand la tan[u]t[u1] Putnii, la podgoriia Sparietalor, patruzaci po-
goane de vie, cu locul lor, cu crams i livada si cu toate vasale tre-
buincioase, m'am alcatuit cu d[u]m[nea]lui vanil meu Petrachi Ros[e]t
si am facut schimbu, adica am dat eu d[u]m[i]sale aceste patruzaci po-
goane vie si trii mii lei bani, si d[u]m[nea]lui me-au dat mie a triia
www.dacoromanica.ro
parte dintr'una din doa mosai ce avem la tan[u]t[ul] Hotinului, adica

a treiia parte on din ibutinita on din Cormani, care s'au dizbatut de
mine cu a me cheltutala si ostineala. Dup. alcatuire sus a ratatului
schimbu, si o parte si alta raman vecinici stapani pe lucrurile ce au
luat in schimbu, spre a carora statornicie facandus dol asamine
scrisori, am dat unul altuia incredintare cu iscalitura i pecete. in
Esi, 1813 Avgust 5.
Vasile Roset. Alexandru Ghica Spat. mart. Constantin
Lazti mart.
Orig., Acad. Rom., mss. 1109, f. 173.
6.
Voind a ma stramuta din parte stapanirii othomanicesti, ieu Spat.
Ionita Baota, si a mergi in stapanire Rosiei, piste Prut, unde am
ce mai multa parte a averii meli, i salit fiind (hp cuprindere tra-
.
taturilor a ma disface de a vere nerniscatoare ce am aice in patrie

me, i negasand vrednici cumparatori, ca sa platiasca pretul cel cu-
viincios a mosailor meli, cu casale, viile, taganii si toate celi de
penpregior, prin iconomie tainica, supusa giuramIntului sufletesc de a
fi pazitA, am priimit si am facut, spre odihna a imbe partalor, vre-
melnicesc schimbu cu dumn[ea]qui] Vist. Iordache Roset, luind de la
dumn[ea]l[ui] aceste mosai din parte aceia, adeca targul Soroca, mo-
sai Rublenita alature cu targul, targul Bricenii, i Hrubna i Hramin-
cautai din tan[u]t[ul] Hotinului; iar inpotriva acestora and dum[i]s[ale]
Vist. Iordache Roset aceste mosai i acareturi din parte aciasta, adeca
trii parti din Pomarla of Dorohoiu, trii parti din Hilisaul de sus, pol
sat Popenii, pol sat Horodite i pol sat Cuzlaul, toate in tan[u]t[ul] Do-
rohoiului, doulzeci si cinci pogoane de vie lucratoare cu locul for in
tan[u]t[ul] Putnii, la Tafeti, cincizaci salasa de tagani de vatra, gos-
podari, o moara cu locul ei pe apa Jajaei, in gura ezarului, supt
targul Dorohoiului, o casa cu locul ei in targul Dorohoiului i o casa
cu locul ei in targul Botoani. Si asa s'au facut zapisale schimbarii
insamnate cu let 1813 Oct[om]v[rie], care s'au intarit si de catra cins-
titul Divan si de catrageneralul Consulat a inparataei Rosiei. Urmarei
dar are sa sa pazasca intru inchipuire ce vazuta ca un adevarat
schimbu: eu stapanind. in Rosie aceli cinci mosai si targuri din tantult[ul]
Sorocai i al. Hotinului, precum sant anum[e] aratate, iar dumn[ea]l[ui]
Vist. stapamnd mosaile i acareturile tneli din partea aciasta, toate ate
sant mai sus pomenite. Si strangand i luind fieste care din not ye-
niturile mosailor i acareturilor i aratandu-ne in lume stapanitori si
necuvantand taina, sa ne salim ca pentru insus lucrul nostru a paza
hotarale, a paza celi zadite pe mosai, a face in cuget curat i sufle-
tesc toate celi priincioasa asupra mosailor spre sporire venitului.
Apoi intru ascun[s], prin cel mai tainic chip i particularnic, vom da
unul altue socotiala pentru venitul ce s'au stran[s] i la parte care va
fi spori, it va lua de la ceialanta parte. Si. aciasta iconomicoasa schim-
bare va urma numai !Ana la intrupare tarii iaras intru o stapanire
sau papa la o prifacire a stapanirii sau pan'atunce and amandoi
partale cu multamire noastra vom voi a ne lua lucrurile in stapanire
www.dacoromanica.ro
54 A. LAPEDATU
i a conteni iconomie. Iar numai o parte nu va pute de acum pan' la

o epohi de asa ani, ca s zaca sa. s[a] faca prifacire, far' numai intru
schimbare sau intrupare tarii aceia sfarati indata iconomie. Intru
acest chip schimbul O. marturisati iconomicos, fieti care are a [il lua
mai in urma moaile sale, ramaind rasuflat Si ca o hartie nescrisa
zapisul schimbului. Insa sau dupa intrupare tarii sau dupa vre-o
prifacire a stapanirii i a vremii de acum sau dupa priimire a imbe
partalor sau dupa o epohi de asa ani, datori s fim prin taina, dand
unul altuia socoteala de venit la doi ani odatk, s pazam cu frica lui
Dumnezau taina aciasta a iconomiei, care nu are vecinica putere, decat
numai in aratatile epohi a intamplarilor sau a anilor, Si atunce va lua
cu neprimejduire fieti care lucrul sau, dand pe acel strein supt icono-
mie vremelniciasca stapanit. i macar ca. cu toate sa s[1] Intample, dar,
feriasca Dumnezau, daca vreo comfiscatle inparatiasca asupra moai-
lor suditalor se va face fi nepriimind luc[ru] cuvantul schimbului, vor
pune stapanire salnica, sau la o parte sau la alta, atun[ci] paguba
aceia a comfiscataei inparateti va fi a stapanului celui adevarat i
atunce Para a nu indatori va lua lucrul sau de supt iconomie. Afars
din confiscatae santem datori in vreme a intoarce unul altue moaile
in starea lor, s luim celi adevarate, pazand infricoata taina,
avand a da raspun[s] lui Dumnezau, pentru care am iscalit. 1813 Oct.
.S1 mai adaoge aice spre vrednica intalegire : pentru venetul
moallor in can. vreme sa va urma iconomie i sa hotaratt aciasta:
a de vremi ce mai sus s'au zis ca socotiala veniturilor sa s[a] caute
la doi ani data, tainic, apoi sa lamureti ca. trimitere prisosului
veniturilor sa aiba a s urma pe tot anul, adeca. moaile ce sa vor
vinde in oranda anume i a altue parti, in vreme ce vor plati cum-
paratorii banii, la inplinire anului, sa s[] trimita partai ceialante in-
tr'acest chip : daca parte ceialanta va vinde moai cu anul, oprin-
du-[i] suma ce s va intainta a au priimit din veniturile sale, la
inplinire anului sa triimita prisosul acelui ce va ave a lua, iar la
inplinirea a doi ani sa s[a] caute socotiala. Dar moaile ce sa vor
cauta in credinta cu frica lui Dumnezau, and vor da venitul ina[i]n[te],
atunce sa s[a] triimita sau sa s[1] scada, cad far' de indoire stapa-
nului celui adevarat raman zaherilele sau fanul sau alt venit al
altor acareturi pan' in ciasul ce sa vor [vinde] acele sau sa. vor
stange. Asa dar toate celi de mai sus a[vand] putere lor, va sluji
i aciasta lamurire pentru venituri.
Copie, Acad. Rom., CXLIV, 4.
7.
Duna inaltile Inparateti tractaturi a pacii inchiete in Bu-
curwi la trecutul an 1812 intre inaltile curti a Porta othomaniceti
i a curtii Rosiei, hotirindu-s o de istov desfacire despre amin-
doao partile a supuilor inaltelor aratate curti, drept aciasta, avind
Si sfa.nta Mitropolie de aice din Iasi In partea stingy a Prutului
aceste moti anume: Creulenii i Buciosca la tin[u]t[ul] Orheiului i
toate partite cite ramin peste Prut din moiele Costulenii i Prisa-
www.dacoromanica.ro
canii i Cauetii lipite catra Costuleni, care s incep din hotarul Ma-
caretilor a dum[i]sale Vist. Grigora Sturza i pan' in ho-
tarul Morenilor a man[g]stirii Cetatuii, iar lungul din apa Prutului i
pan' in hotarul moiei Bratulenii, i Vasiliutii mici i partea din Bra-
deni dela tin[u]t[ul] Iasi i la tin[u]t[ul] Sorocii moie Darcautii i Ha-
liciul, care sant cuprinsa intr'un hotar tot a Mitropoliei, cum i moie
Braicau tij la acest tin[u]t al Sorocii a man[a]stiri[i] Pingaratii ce iaste
supusa acetii Mitropolii,prin tocmala de bung voe, in svintame 1
tarie aratatelor inalte inparatqti tractaturi, ni-am alcatuit cu
dum[nea]lui Alexandru Anastasie biv vel Sardar, fiiul Cluceriului
Stefan Anastasie, nepot Sardariului Lupul Anastasie, i prin schimb au
dat sfanta Mitropolie dum[i]sale Sardariului mai sus numitile moii
dela tinuturile Eii, Orheiul i Soroca, dupa cuprindirea scrisorilor
ce au avut Mitropolie pe aceste moii. Si inprotiva acestora a sfintei
Mitropolii dum[nea]lui Sardariul au dat aice in Moldova : Hudicenii
din adreapta Prutului pe (sic) tin[u]t[ul] Falciiului, linga Hui, intre mo-
iele Episcopiei, la asul Prutului, care are si giumatate balta Plopului,
i moie Dangenii i Pacanii i Glodenii intr'un hotar,care acum se pore-
clete RadiuLla tin[u]t[ul] Vasluiului, pe amindoao partile apei Cutitnei,
i opt pogoane vie cu locul for la Odobeti, la ulita Bililor, i cu patru pa-
minturi de citing, care sant hotarite din vatra Odobetilor pan' in
Milcov iarai dup. scrisori ce au avut pe dansale. Si au dat i a-
sazaci i doao mii lei bani numarati i noaozaci 1 cinci matce stupi,
care aceste matce sant date pentru pomenirea dum[i]sale i a nia-
mului dum[i]sale. Si asa, cu chipul aratat mai sus, savirsindu-sa schim-
bul acesta cu buna voe i priimire, atit din partea Mitropoliei cit
i din partea dum[i]sale Sardariului, am facut teslim dum[i]sale mo-
iele mai sus numite: Creulenii, Bocioca dela tin[u]t[ul] Orheiului i
Darcautii i Haliciul a Mitropoliei i Braicau a man[a]stirii Pingaratii
dela tin[u]t[ul] Sorocii i partile din moiele Costulenii, Cauetii i Pre-
sacarui ce trec in astinga Prutului i Vasiliutii mici i partea din
Bradeni dela tin[u]t[ul] Iasi, inpreuna cu toate scrisorile ce au fost pe
aceste moii. Si au priimit i sfanta Mitropolie dela dum[nea]lui Sar-
dariul mosiele ce iarai se arata mai sus: Hudicenii dela tin[u]t[ul] Fal-
ciiului Si Radiul dela tin[u]t[ul] Vasluiului i viile dela Odobeti cu acele
osabite paminturi, inpreuna cu toate scrisorile ce au avut pe dinsele,
cum i asazaci i doao mii lei ce sa arata cg au numarat. Si de
astazi innainte i in veci sa aiba. dum[nea]lui Sardariul i alti urmai
1 clironom[i] a stapini moiele numite, ce au fost pang. acum a Mi-
tropoliei, cu toate acareturile ce sa afla pe dinsale, intocma dupA cu-
prindirea scrisorilor ce i s'au dat; asaminea i Mitropolie sa alba a
stapini moiele i viile i acele osabite paminturi ce au dat dum[nea]lui
Sardariul, iarai dupa cuprindirea scrisorilor, cu toate cele ce sant pe
dinsale.. Iar eind vre-o pricing de hotar sau la o parte sau la alta,
fiete care parte iaste datoare a raspunde. Deci, facindu-sa doao
asaminea scrisori, aciasta din partea Mitropoliei, cu pecetea Mitro-
poliei i a noastra iscaliturg, s'au dat la mina dum[i]sale Sardariului,
i cea din partea dumisale, cu a sa iscalitura, s'au priimit la Mi-
tropolie. 1813 Noemv[rie] 17.
Veniamin Mitrupolit Moldaviei.
www.dacoromanica.ro
66 A. LAPtDATU
Dela Divanu.
Veind inaintea Divanului amandoa partale i aratand ca schimbul
ci-au facutu numitelor moii ce sa arata prin scrisoare aciasta iaste
cu buna.vointa i priimire despre amandoa partale, drept aceia s'au
incredintatu i de catra Divanu. 1813 Noemv[rie] 18.
Iordachi Canta vel Log. Dimitrie Sturza vel Log. Vasile
Costachi vel Vor.Costantin Bal vel Vor. Vasile Roset vel Vor.
Nicolae Roset vel. Spat.Dumitrachi Beldiman vel Ban.
Comitetul.
Viind i inainte noastra din parte sfintei Mitropolii i incredin-

tindu-ne i prin cuvant ca acest schimbu este savaqit cu buns pri-
imire despre amandoao partite, s'au incredintat i de catra noi. In Ei,
1813 Noemvr[ie] 18.
Alecu Ianculeu vel Vor. Manolachi Dimachi vel Vor. Nicolae
Stra.tulat Hat. Joan Neculce.
Orig., Acad. Rom., CLIII, 290.Copie, cu traducere ruseascA, autentificatA
de consulul A. Pini, tot acolo, ms. 2964, ff. 20-I. Doua iscAlituri, rupte to doc.
orig., s'au dat dui:4 aceastA copie, care e datata, la document: 20 Noemvrie, iar
la IntAritura Divanului si a Comitetului: 21 Noemvrie.
8.
Milostivul mieu stapan Alexandru Alexandrovici.

La stare me au agiunsu a egumenii manastirilor ce sint in Mol-
dova inchinat[e] la Svant Mormant i la alte locuri dipartati in pamant
turcescu au inceput a vinde i a schimba averile nemicatoare a a-
celor manastiri, cari s afla in oblaste .Besarabiei. i fiindca pentru
aceste averi nu s'au dat osabita hotarari prin trahtatu de pe urma
a pacii, ca6 al 7-le pont s atingi numai de stramutare supusilor
amanduroru InparAtii for i de averile tor, adica de cele ce sa cuvin
catra fetile cele particularnici a lacuitorilor turci i cretini ce sA.
afla In partite cei noi a Rosiei i in pamanturile turceti. Deci dar
gasind cu cuviintl a faci intrebare in pricina aciasta de la mai inalta
ocarmuire,. eu de datorie socotescu, ateptand acel raspunsu, sa in:
tampin ace urmare a numitilor igumeni, ca toata pierdere vremii
O. nu s socotiasca din pricina mea, i pentru aceia am dat
poronca mea Departamentului intai al Besarabiei ca vanzarile
i schimburile moiilor din acestu oblastu de catra egumeni[i] din
Moldova, nu numai in urma vadelii de 18 luni, dar i in vreme
curgirei acestii prothezmii, fara a ave lamurita dezlegare, spre aceia
sa nu s[A] socotiasca de adivarata i averile sa s[1.] socotiasca de mauls-
tireti. PAna se va da poronca, eu poftescu pe ex. ta, ca pentru aciasta
www.dacoromanica.ro
punire la cali a me sa. s[d] faca stiut acelor igumeni ce sant peste ma-
nastirile acele ce au aceste mosii in Basarabie. Dar si din parte
d[u]m[ital]i sa s[a] opriasca a nu s[6] in tAri acele schimburi si van-
zari, caci nu vor ave nici o putere. Si eu asteptand raspunsul d[u]m[ital]i
de lucrare cea vei face, sant cu cea mai adivarata cinste plecata
slugs. Dece[m]v[rie] 7, 1813.
Ioan Harting.
apie, Acad. Rom., CLIII, 293.
9.
Fiindca la 20 zile a trecutei luni Noemvrie a anului curgator

1813 sfanta Mitropolie de aici din Iasi au savarsit cu buns credinta
tocmala cu d[u]m[nea]lui Sardariul Alexandru Anastasi, fiiul savarsitului
Cluceriu Stefan Anastasi, pentru mosiile Daracautii i Haliciul si Brai-
caul dela tin[u]t[ul] Sorocii, si Vasiliutii mici i toate partile cate raman
den astanga Prutului din mosie Costulenii i Prisacanii si Cauestii,
lipite catra Costuleni, si osabit partea din Bradeni, toate dela tin[u]t[ul]
Iasii, In vecinica vanzare drept cinzaci mii lei, aratati la zapisul ce i
s'au dat la mana dum[i]sale Sardariului cu pecetea sfintei Mitropolii
si iscalitura noastra, care scrisoare s'au incredintat si de catra
d[u]m[nea]lor velitii boeri ai Divanului si a Comitetului, adeverindu-sa
si de catra excelentie sa d. gineral Consulat rusasc din Iasi. Si
osabit fagaduindu-sa sa mai dea Inca una mie lei agiutoriu la facirea
clopotelor Mitropoliei si sa lasa si venitul aratatelor mosii pan' la
Sfantul Gheorghie a anului viitoriu 1814, fiind luate dela orandatori
de catra Mitropolie, dandu-sa d[u]m[i]sale Sardariului si toate scrisorile
ce au fost pe numitile mosii i parti. Apoi in urma toata obstie bo-
eriasca au gasit cu cuviinta ca prin tidula g[o] ipod sa s[] scoata la
sultan-mezat, pentru ca s nu O. pagubasca Mitropolie de folosul
ce ar putea avea cu adaogirea mezatului, dupa care s'au si urmat,
fiind si cu priimirea d[u]m[i]sale Sardariului, si strigandu-sa in multe
randuri dui:A obicinuita randuiala cum si in Divan si in Postelnicie la
toata publica si adaogandu-sa de catra musterei nu s'au suit mai
mutt de cat cinzaci si una mii lei. Si dupa multa indemnare ce
s'au facut d[u]m[i]sale Sardariului de catra toata boerimea, au priimit
sa mai dea Inca sapte mii lei, savarsindu-sa mezatul asupra d[u]m[i]-
sale cu cinzaci si opt mii lei, iar aka nimica. Si sa ramae pagubas
d[u]m[nea]lui Sardariul si de cheltuialili ce-au facut dela savarsirea
tocmelii pan' la savarsirea mezatului, care bani s'au priimit dela
d[u]m[nea]lui deplin toti: cinzaci si opt mii lei. Si ramane d[u]m[nea]lui
i urmasii si alti clironomi ai d[u]m[i]sale vecinici stapanitori pe ara-
tatele mosii si parti intocma dupa cuprindirea zapisului sfintei Mi-
tropolii, savarsit la 20 ale trecutei luni Noemvrii, ca sa faca orice
va voi, dandu-sa la mana d[u]m[i]sale si aciasta scrisoare din partea
Mitropoliei, intarita cu pecetea Mitropoliei si cu a noastra iscalitura
cum si de catre cinstitul Divan. In Iasi, 1813 Decemvrii 14 zile.
Veniamin Mitropolit Moldaviei,
www.dacoromanica.ro
58 A. LAPEDATU
De la Divan.
Vanzari acestor moii i parti de moii aratati prin scrisoari
aciasta fiind urmata cu buna priimire i multamire amanduror par-
tilor, drcpt aceia s'au intarit i de catra. Divan, fiind savarita i
prin mezat. 1813 Dec[em]v[rie] 14.
Constantin Bal vel Log. Lupul Bal vel Log. Alexandru Ian-
culeu vel Vor. Nicolae Stratulat vel Vor. Constantin Costachi vel
Vor.Teodor Bal vel Vor. Nicolae Hrisoverghi vel Vor. loan
Luca vel Ban.
Orig., Acad. Rom., CXLI, 1 o5.COpie, Intarita, la 31 Deceinvrie, de Comi-
tetul desfacerii, tot acolo, In ms. 2964. ff. 22-3.
TO.
Alexandru Anastasi biv vel Sard[a]r adiverez prin scrisoare

aetasta ca sa fie tiut ca dupl. legatura trahtaturilor intre prea inalt[a]
Ponta othomaniciasca 1 intre inpargia Rosiei, hotarandu-s in pro-
tezmie de 18 lung ca sa [sa] disfaca toti deobte de averile ce vor avea,
atat acei ci lacuesc din driapta Prutului, cum i ce: ce lacuesc din
stanga Prutului, avand i sfanta Mitropolie din lag moii din astanga
Prutului, intre cari sant i acestea : adica moie Darcautai i Ha-
liciu, amandoaa intr'un hotar, i moie Braicau a manastirii Pan-
garati, ci esti supusa Mitropoliei, dela t[i]n[u]t[ul] Sorocii, toate partale
cate raman pisti Prut di moiile Costulenii i Prisacanii si Cauestii, lipite
catra Costuleni, can sa incep din hotarul Macaretilor a d[u]mis[a]li
Vist. Grigorie Sturza in curmezi i pang in hotarul Morenilor a
manastirii Cetatuei, iar lungul din apa Prutului i pan' in hotarul
moiei Bratulenii, i Vasiliutii mici, partea din Bradeni dela tan[u]t[ul]
Iaii,acesti aratati moii la 20 a trecutii luni Noemvr[ie] a anului
curgatoriu 18 [3, cu driapta credinta, prin buna invoiala, li-am cum-
parat de veci dela sfanta Mitropolie, dupa cum adeveriaza zapisul
cu pecetea sfintei Mitropolii 1 cu iscalitura preosfintatului Mttropolit al
Moldaviei chirio chir Veniamin, adevirit i de toti d[u]m[nea]l[o]r boerii
Divanului i a Comitetului, incredintat i de domnul gn. Consulat
din Iasi] i cu pecete imparatiasca, cu pret hotarat 50 000 lei, adica
cincizaci mii lei, i noaazaci matci stupi i alti una mie lei agiutor
la -facire clonotului Mitropoliei, can bani i-am i raspuns toti deplin
sfintei Mitropolii.
Apoi toata obtie boerimii au facut cerire, gasind cu cuviinta
ca prin tadula g[o]spod sa sa strige numitile moii i parti de iznoava
la sultan-mezat, ca sa nu sa pagubasca svanta Mitropolie de suma
banilor ci poati sa dea muterei ci vor fi. $i dupl. aratare ci au
fac[u]t marii sali lui Vod[a], s'au fac[u]t tadula g[ol-ipod, find i cu primire
mea. Si strigandu-sa dupa randuiala la sultan-mezat in cateva ran-
duri in Divan i in Post[elni]ci[e] inaintea i intru auzul a toata publica,
www.dacoromanica.ro
DESFACEREA PR OPRIETATILOR MOLDOVENE DE PESTE PRUT 59
nimine n'au dat mai mult decal pang la cincizaci i una mii lei. 5i de
catra toti d[u]m[nea]l[o]r boerii man 1 mici am fost indemnat sa mai dau
7 000 lei piste suma de 51.000 lei, ca sa sa faca piste tot cincizaci i
opt rmi lei. Si eu insumi voind mai mult folosul sfintei Mitropolii, am
preimit i i- am dat, savarindu-s mezatul pe suma aciasta asupra mea
i afara de aciasta suma s'au mai facut cheltueli cu cerce tare mop-
lor, cu facire scrisorilor i talmacire for i capiile ci s'au scos de pe
scrisori i provizione ci s'au dat la radicare banilor i dobanda for
pe o luna 'Ana la suma de 65.000 lei, adica asazaci i cinci mii lei
pisti tot. Si fiindca moiia Vasiliutai mici sa megieate cu moiia Va-
siliutai man a d[u]m[i]sali cucoanii Elenco Harting, fiica d[u]m[i]sali Vist.
Grigorie Sturza, am avut in scris tocmala si aazari prin vechil
randuit de catra d[u]m[nea]ei, ca pentrubanii ci sa vor da pretul mosiilor
i cheltueile ci vor urma cu analoghie dupa suma banilor venitului
sa raspunda d[u]m[nea]ei pentru moiia Vasiliutai mici i sa o dau d[u]mi-
sali, a%/and i protimisis a megieiei.
Asadar facandu-s driapta analoghie pe toata suma banilor de
65.000 lei ci au cuprins, s'au facut sa dea d[u]mn[ea]ei 9.006 lei, adica noaa.
mii asa lei, pentru numita moia, cari bane i-am Si priimit toti deplin
dela dumn[e]aei. Si in putere zapisului svintei Mitropolii de pe cari i-am
dat cOpie intarita de catra d. general Consul din Iasi, dup. al doi-
lea zapis a svintei Mitropolii pe adaogire ci s'au facut la savarie
mezatului de pe cari iara i-am dat d[u]m[i]sale cdpie i dupa alti
scrisori cuprinzatoare pe aciasta moie ci i-am dat cu izvod anumi,
sa aiba dumn[e]aei cucoana Elenco i clironomii dumisali din niam in
niam vecinica si deplina stapanire asupra aceti moii in toati hota-
rale ei din inpregiur. 5i spre incredintare urmeaza a mea iscalitura.
In Ia!il, anul 1813.
Copie, Acad. Rom., CLIII, 296.
II.
Raducanu Roset Hatmanu, Ioanu Caminar, Andrei Paveli ade-
verim prin aciasta scrisoare ca in putere plinipotentiei ce avem dela lu-
minata doamna Zoi Moruz spre a disface, prin schimbu sau prin
vanzare, toate dreptile mosai a luminarii sale ce le are din astanga
Prutului, precum este desavarat cunoscuta i tiuta putere plinipotentiei
noastre ocarmuirei Moldaviei, ni-am alcatuit cu dumnialui Cam[ina]r
Ioanu Pruncul i am dat dum[i]s[a]le in schimbu de veci dreptile mogi a
luminatii doamne Zoi Moruz anume: Parlitii la tanut[ul] Iaii, care sa
alaturiazi cu moae targului Baltilor, i mosaile Sarcova i Vale
Alba dela tanut[ul] Orheiului, pentru care moai s'au dat dum[i]s[a]Ie La-
m[ina]r Ioanu Pruncu i toate scrisorile i documenturile ce au avut
luminare sa, vechi i noi, dup. anume izvodu iscalit, pe putere a ca.-
rora scrisori si dupa, cuprindire hotarnicilor i a hartilor ingineresti
sa alba a stapani dum[nea]l[ui] Cam[ina]r Ioanu Pruncu atat moaile
Sarcova i Vale Alba, cum i tot locul ce supt nume de Parliti, dupa
cuprindire hotarnicii acestui locu, s'au stapanit pan' acum. Iar daca,
www.dacoromanica.ro
60 A, LAPEDATU
cu cuvant de impresurare, vre-unii din megiesi ar trage vreo

parte din cuprindire hotarnicilor si a stapanire ce pan' acum s'au
urmat asupra mosailor acestora, sa indatoreste luminata doamna a
raspunde.
Inpotriva mosailor de sus pomenite, au dat dum[nea]l[ui] Cam[i-
na]r Ioanu Pruncul luminatii doamne Zoi Moruz in schimbu de veci
dreptile mosai a dumisale ce are de basting si cumparaturi in Moldavie
din adriapta Prutului, anume: sat intreg Faureii, la tanut[ul] Putnii,
ocolu Garlilor, care' aciasta mosae este ramasa clironomie la niamul
dum[i]s[a]le Cam[ina]r dela stramosul dum[i]s[a]le Lupul Bucium Stol-
nic si din care cate WO au avut alte niamuri a dum[i]s[a]le li-au
cumparat dum[nea]l[w] Cam[ina]r, dupa cuprindere i putere zapisilor
de cumpAratura, si au intregit tot trupul mosaii Faureii, iar apoi
stapanire necurmata a parintilor dum[i]s[a]le Cam[ina]r si a in-
sus dumisale au urmat pe numita mosae in aceste mai gios aratate
shrine firesti. Lungul mosaii Faureii este din matca veche a Putnii, ce
s numeste .Putna saca, si merge in spre targul Focsanilor, piste apa
Putnei si piste garla Putnii din gios, pan' in drumu ce sl numeste
drumul luminilor, in care drum stau si se intalnescu mosaile acele
ce eu inceputul for din Putna saca si acele ce eu inceputul for din
apa hotarului, care este dispartitoriu intre Moldavie si Valahie.
bar latul moaii, margine dispre rasarit, merge din Putna saca linie
driapta pintre moara ce este zidita la margine mosaii Faureii dispre
rasarit Si pintre moara manastirii Bistrita, si de aco!e linie driapta
pan' la movila Razboiului, si tot drept inainte spre targul Focsanii, pe
drumul lu Rotopan si pin capul mosailor luminatii doamne Zoi
Moruz, Mircestii si Radulestii, pan' in drumu luminilor, unde este
piatra hotar dispartitoare intre Faurei si intre mosae-manastirii Mira,
Petrestii. Iar margine dispre apus merge iaras din Putna saca, pe
langa talpa morii din gios a Anicai, fiica vamesului Zoe, si inainte spre
targul Focsanii linie driapta pan' in drumul luminilor. Si fiindca
hotarnica in stanjani pe aciasta mosae nu este, sa indatoreste dum-
[nea]l[ui] Cam[ina]r Ioanu Pruncu a raspunde daca va lipsi si sa va
stramuta stapanire din samnile mai sus pomenite.
Asamine au dat dum[nea]1[ui] Cam[ina]r Ioanu Pruncul luminatii
doamne Zoi Moruz una mie opt sute si noizaci si not stanjani
mosae ce are basting si cumparaturi in mosae Muncelu, la tanut[ul]
Putnii, ocolul Luncii, dupa putere zapisil[o]r de cumparaturi si dupa
anume hotarnica ara tatoare in stanjani. Asamine au mai dat du-
m[nea]l[ui] Cam[ina]r Ioanu Pruncul luminatii doamne Zoi Moruz o
cracima in targul Focsanii cu doi dugheni la ulita, cu oclai si cu gray
diu si cu locu, dupa cuprindire scrisorilor vechi, care locu este ala-
ture cu locul manastirii Prorocului Samuil din Focsani.
Si pentru aceste mosai, Faureii, Muncelu si cracima din Focsani,
au dat dum[nea]l[ui Cam[ina]r luminatii doamne Zoi Moruz si toate
scrisorile, vechi si noi, ce au avut, dupa anume izvod iscalit. Si
dna dupa vreme sg va mai afla vreo scrisoare pe aceste mosai, s
aiba a s da iaras luminatii doamne Zoi Moruz, pentruca nimine
altul in mosae Faurei parte de mosae nu are. Si iaras In mosae
Muncelu numarul stanjanilor mai sus pomeniti sant drepti ai dum[i]-.
www.dacoromanica.ro
s[a]le Cam[ina]r, pe care i-au dat acum in schimbu de veci lumi-

natii doamne Zoi Moruz.
Drept aceia, de astazi inainte va stapani durn[Qea]l[ui] Cam[ina]r
Ioanu Pruncu pomenitile mosai: Par litii, care mai inainte au fost im-
presurata de catra moae BA ltile i Bilicenii, i moaile Sarcova i
Vale Alba, in veci, cu nestramutare, ca pe nite drepte ocine a du-
misale. Si Baca mope Par litii va fi i data macar danie vreunue din
beizadelile domnului Alexandru Moruz Vv. i a luminatii doamne
Zoi, tot sa alba deplina tarie sa schimbul acesta ce acum sa face
de catra noi. Caci si pentru disfacire, prin schimbu sau prin van-
zare, a mosailor ce au luminatile beizadele din astanga Prutului,
iara noi avem plinipotentie spre a le vinde sau a le schimba dupa
poroncile ce sant date de obte spre a disface supusai Portii toate
moaile ce vor ave din astanga Prutului pan' la dot Ghenar anului
1814, dupa hotarare tractaturilor pacii intre inparatie Rosici i intre
Poarta othomaniciasca. Asamine i luminare sa doamna Zoi Moruz
va stapani pomenitile moai a dum[i]s[a]le Cam[ina]r loanu Pruncul:
Faureii, Muncelu i cracima din Focsani, ca pe nite drepte ocine a
luminarii sale, in veci, cu nestramutare, pazindu-sa putere acestui de
bunavoe schimbu, fara ce mai mica rauire sau prefacire. Si spre
Incredintare urmiaza a noastre iscalituri. S'au scrisu la anii 1813
Decemvrie 15, in Iasi.
Raducan Roset Hat. epitrop, incradintez. 'ItocZvvw Kotp.cvdp%, int-
tpontxaK, 6a6ca6vw.)Avapiacc IIcd.aou, ITCLTponoto; pel3m6).Iordachi Canta
Log.Constantin Bals Vor. mart.Dim. Sturza Vist. mart.
Comitetul.
Scrisoare aciasta di schimb aratand-sa la acesf Comitet al disfa-
cerii Si incredintandu-ne cum ca schimbu acesta s'au savarit cu
buna priimire amandoror partilor, s'au incredintat si de catra noi. Si
pe langa aciasta intrebandu-sa pe d[u]m[nea]lor epitropii luminarii sale
doamnei Zoi Moruz, au dat raspunsu ca la pritentie d[u]m[i]sale Co-
m[i]s[u]lui Alexandru Panaite ce au facutasupra acestor moii ca. sant
raspunzatori. Drept aceia s'au intarit. In Ei, 1813 Decemv[rie] 31.
Nicolae Stratulat vel Vor.Hrisoverghi vel Vor.Andronache
Donici Aga.Teodor Bal Ban.
Domnescul Divan a Prinfifiatului Moldaviei.

Potrivit mijlocirei Consulatului inparataei Rosaei, urmata prin
Dipartamentu dreptatai, facandu-sa luare aminte actului di fall, s'au
vazut ca el este incredintat de Comitetul disfacerii averilor in vremia
protezmiei, pe cari temeiu sa adivereti de catra acest Divan, i
aciasta fara inraurire asupra cuprindirii lui in fondos, pentru ca
Divanul n'au fost chemat a cerceta acum aciasta.
Prezident: Kir kir Grigorie Mitropolit.Manolachi Draghici
Post.Vasile Pogor Stol.Grigore Carp Post.Iancu Prajescu.
I. Docan.Rolla.
www.dacoromanica.ro
62 A. LAPtDATU
S'au trecut in condica. Pentru D. D. Caminar: Mihalachi Cerne.

Registrator: Polihron Arbure.
Sef sectiei: Chedrino Sardar.
S'au trecut la condica: Manolachi Salcianul
No. 2081, 1851 Saptemvre 31 zile
UrmeazA viza Consulatului rusesc din Iasi, din 29 Septemvrie 1851, cu
peceteali iscAlitura consulului (in rusWe).
Orig., Acad. Rom. CIX, 44.IntAritura Divanului cu pecetea ,Printipatul
Moldaviei. Divanul Domnesc. 1849'.
12.
Dupa inaltile inparatesti tractaturi alcatuite in Bucuresti in

trecutul an 1812 intre inaltile curti a pre puternicii inparatii a
Rosiei si a Portii otomanicesti, prin care se hotaraste o de istov des-
facire in curgire prothesmei de optsprizaci luni intre supusii de imbe
parttle aratatelor inalte curti, in putere si sfintenie acestor tractaturi,
prin tocmeala de buna voe, m'am alcatuit si eu mai gios iscalitul si
am vandut drepte casile mele de aice din, orasul Esii, in mahalaoa
Muntenimei de mijloc, cu tot locul for cat sa afla astazi cuprins cu za-
plazi si cu toate binalile ce sant pe dansul, care loc si casa si eu le-am
cumparat la 1800 Ghenar 26 de la dum[nea]lui Iordachi Pascal si
sotie dum[i]s[a]li Rucsanda, dupa cum adeveriaza zapisul lor, care loc
despre rasarit se hotaraste cu drumul ci sa pogoara de la bisarica
Blagovesteniilor pintre locul casilor acestora si pintre locul casilor
dum[i]s[a]le Pah[a]r. Enachi Danul, iar despre miazanoapte cu drumul
sarii ci merge pintre locul acesta si pintre locul bisaricii Blago-
visteniilor, iar despre apus sa hotaraste cu locul unui han ce au fost
al meu si prin schimbu 1-am dat sfintei Mitropolii si agiunge si un
capat a locului si in ulita lui Bogonos, iar despre amiazazi sa ho-
Waste cu locul casalor dum[i]s[a]li Ivan Chirilovici ci 1-au cumparat
iaras de la mine mai inainte. Tot locul acest mai sus aratat cu
toate binalile ce sant pi dansul, 1-am vandut dum[i]s[a]li chir Ana-
stasi Dimitriu drept 37.500 lei, adeca treizaci si sapte mii cinci sute lei.
Deci fiindca am priimit de la dum[nea]lui si tot[i] banii deplin dupa
tocmala, eu Inca i-am facut teslim toate scrisorile locului acestue cate
am avut, vechi si not si de astazi inainte si in veci sa aiba dum[nea]lui
si alti urmas[i] clironomi a dum[i]s[a]li a stapani locul acesta cu toate
binalile for in veci, cu buna pace si nesuparat de catra nimine. 5,1
fiindca In locul acesta sant intrate multe locuri de casa i hotarnica
incungiuratoare pe tot locul acesta nu este, decat numai pe unile din
locuri, s alba dum[ne]alui a-s[i] face hotarnica pe tot locul si intaritura
domniasca. Si spre incredintare am dat dum[i]s[a]li kir Anastasi
Dimitriu acest zapis iscalit cu insus maim me si incredintat cu a
me pecete. 1813 Decemv[rie] 16, Esii.
Iordachi Vartholomei Sard.
lacov Veisa, am scris si sant martur.
www.dacoromanica.ro
DESFACEPEA PROPRIETATILOR MOLDOVENE DE PESTE PRUT 63
Conzitetul.
Viind inainte noastra la Comitet ama'ndul partile cu acesta

scrisoare de vanzare si incredintandu-ne ca este cu ,buns priimire
amanduror partilor savarsits aciasta vanzare si vazandu-sa si zapisu
vechiu din 1800 Ghenar 26, cu care au cumparat dum[nea]lui Sard[a]-
r[ul] Iordachi Vartholomei de la Iordache Pascul si de la sotiia sa
Rucsanda, s'au incredintat si de catra noi. In 4, la anul 1813 De-
cemv[rie] 21.
Nicolae Stratulat vel Vor. Hisoverghi vel Vor. Andronachi
Donici Aga.
S'au trecut: Mihalachi Veisa Pit[a]r.
Urmeaza viza Consulatului rusesc din Iasi, din 3o Decemvrie 1813, cu

pecetea si iscalitura lui A. Pini.
Aciasta vanzare a casilor mele din Iasi ci am fost facut in
vreme prothezmii, la anul 1813 Dec[em]v[rie] 16 zile, raposatului Anas-
tasa Dimitriu, care case cu clironomie 'Imam la nepotul sau Dimitrie
Carastate, dupa cerire ce mi-au facut, intaresc si acum ace denainte
vesnica vanzare. Anul 1823 Iuli[e] 20.
Col. Asesor Vartholomei.
Orig., Acad. Rom., LX, to2. In regest,la N. Iorga, Documentele familiei Calli-
machi, I, 5o8.
13.
Raducan Rosat Hatman 1nstiintare fac prin aciasta scrisoare ce

dau dum[i]sale Ioan Bals Com[i]s, supusul imparatestii sale mariri a
Rossi, precurn sa fie stint ca dupa stiinta ci este de opstie pentru
hotaria.re sfintelor trahtaturi, fiind noi indatoriti dupa inalta stapani-
toare a inparatii noastre luminata poronca a ne disface de averile
de strains stapanire, si avand eu din astanga Prutului, in gubernie
de acum a Basarabii, drepte mosii a mele, anume mosie de campu
Cornestii, pe apa Lapusnii, la tin[u]t[ul] Lapusnii, si pol sat Frasane-
stii, in tinut[ul] 41, de a me buns vointa m'am alcatuit cu d[u]m[nealui]
Com[i]s si i-am vandut de istov si de veci mosiile aratate, dupa sta-
panire ce s'au urmat de catra mine, drept bani 55 000 lei, adica
cinzeci cinci mii lei bani turcesti, si cu tocmala ca sa. .platia,sca
toti banii in vade de acum sass ani, fara cuvant de pricinuire. Si
pentru dobanda acestor [bani], par' la ce de pe urma istovire a platii
ban[i]lor sa-m[i] raspunda venit mo.ii ce va pute lua pe an. Deci
dar de astazi si in veci, atat d[u]m[nea]lui Com[isul] cat si -urmas[ii]
clironomi, s stapaniasca numitile mai sus mosii cu buns pace, ca pe a
dum[i]sale drepte ocini si mosii ce li-au cumparat prin buns alcatuire
si invoire, nesuparat nici odinioara de catra nimine. Si -spre incer-
www.dacoromanica.ro
64 A. LAPEDATU
dintare acetii de istov vanzari, am dat d[u]m[i]sale aciasta a me scri-

soare iscalita de insum[i], marturisita de marturi i incredintata de
dum[nealo]r boerii Divanului Moldavii. 1813 Decemv[rie] 20 zile.
Raducanu Roset Hatman adeverez.
Divanul.
Zapisul acesta aratandu-sa i in Divans i fiind facutil cu buna
priimire amanduror [partilor] vanzare aciasta, drept aciia s'au in-
credintat. 1813 Dec[em]v[rie] 25.
Veniamin Mitropo lit Moldaviei.Constantin Bal vel Log.Lupu
Bats vel Log. Alexandru Ianculeu vel ,Vor vel Vor.
Comitetul.
Aratandu-sa aciasta i la Comitetul desfacerei a pricinilor ho-
tarate prin prothezmii i fiind tocmala slvarita cu priimire arnan-
duror partilor, s'au incredintat i de catra noi. In Ei, 1813 De-
c[em]v[riej 31.
Nicolae Stratulat vet Vor. Nicolae Hrisoverghi vel Vor.
Andronachi Donici Aga. Teodor Bal Ban.
UrmeazA viza Consulatului rusesc din Iasi, din 8 Ianuarie 1814, cu pece-
tea si iscalitura lui A. Pini.
Orig., Acad. Rom., CIX, 14.
14.
Dup inaltile inparatesti trahtaturi a pacii inchiiate In Bucureti

.
la trecutul anu 1812 intre inaltile curti a Rosaei i a Portai othomani-

ceti hotarandu-sa o de istov desfacere dispre amandoi partite su-
puilor inaltilor aratate curti, drept aceia avand i eu dos mo$i
den astanga Prutului, anumi Cozsautai la Soroca i Tescurenii la ti-
n[u]t[u]l Eii, pe care moai le amu de zastre de la tatal meu, dumn[e]alui
Banu Alecu Beldiman, i negasand vre-un chip ca sa le fac schimb
in spre a ma disface (dupa poronca), de cat cu priimire tatani-meu
i a sotului meu, m'am alcatuit cu dumn[e]alui Comisul Alexandru Pa-
naite i li-am vandut dumisale de veci; datu-mi-au dumn[e]alui apte
zaci mii lei i dos sute cinsprazace stanjani din moaiia Blau-
detii ce i-au luat dumne[a]lui de la *at[rarul] Trohin in mezat, den
care bani zaci mii lei mi i-au dat acum, iar asazaci mii lei s mi-i dei
randuri-randuri, adeca pans in patru ani sa mi-i i stovasca toti,
clandu-mi pe fiite care anu cate cinsprazace mii lei din capite i
dobanda a toti banii cate triizaci lei la punga pe anu, pans la In-
plinire a patru ani sa-m[i] istovasca i dumn[e]alui sa-:i] stapaniasca
moaile aceste ca pe nite drepte a dumisale, nesuparat mai mult de
www.dacoromanica.ro
r)ISFACEREA PROFRIETATILOR MOLDOVENF. DE PESTE PREir 66
catrg mine cum i eu de catra dumn[e]alui intru nimicg nici odinioarit

Si am iscglit, rugand si pe tatal meu de au iscglit, cum i pe sotgia
me. Si i-am dat 1 toate scrisorile acestor maii. 1813, Dec[em]v[rie] 25
Prohiria Canta SpItgriasa. Alexandra 131-.1dimart Ban. Dimi-
trache Canta Spat. mart.
Condit, tut
Viind de fat[a] si inaintea noastrg cu aciastg scrisoare de vgnzare
amgndoi pgrtile i incredinVindu-ne ca aciasta vgnzare este srtvgr
it cu bung primiire amtinduror pgrtilor, s'au incredintat i de cats
noi. In Eii, 18'13. Decemvrii 29.
Nicolae Siratulat vet Vor. Nicolae Hrisovegiti vet X!or.
Andronachi Donici Aga. Toader Bats Bari.
S'au trecut: Mihafache Pit.
Intaritura Consulatului rusgsc din Eli, cu iscalitura i pecete sa, la
anul 1813, Declerrilv[rie] 31. A. Pini.
Ace[a]stacopiia fiind intocma di pe zapis[ul] cel adivgrat ce am hint
de la dumn[ea]di Spatglreasal cu voia i priimirea pgrintelui dom[i]sale,
dum[nealui] Barr Alecu Beld[i]m[an], care este si isca lit, am incredintat -o.
1814, Ghen[arie] 2.
Alexandru Panaite Comis.
Cupid, Acad. Rom., CLT, 3o5.
15.
Panaite Caz[i]mir biv velCam[ina]rincredintaz cu aciastg scrisoare

a me cg dupg schimbare hotarului tgrii i despartire cu apa Prutului,
fiind aicia porunci date de obtie ca in cuprindire trahtaturilor fiete
carile diintru acei ce au moii dirt astanga Prutului i sa afia cu [g-
cuinti din adriapta i acei cu lacuintt din astanga si au moii
din adriapta sg s[g] pue la cale ail i] desface averile for intru eire
prothezmiei, care are cursul slu pan'la 2 Ghen[a]r a anului 1814,
prin or[i] care chip vor rate spre inplinire poroncii, i eu avgnd
ce mai multa parte din avere me din astanga Prutului i hotargnd
mutare me spre statornicie in parte aceia, prin tocmall cu bung in-
voire m'am aazat cu dum[nealui] Grigorie Sturz[a] biv vet Vist. i
am cumpgrat nite parti de moie, anume o parte din movie Moro-
zanii, hotargt1 i stalpitg patru sute stanjani in campu i optzaci i
opt stanjLenij in sal4te, i pot sat Cruceltii pe Cogalnic, care !Atli
sant din astanga Prutului, la tinkit[ul] Orheiului, a unii copile, anumi
Ecaterina, fiica rgposatului Mede[lnicer] Apostolachi Stavila, find
supt epitropie durniiistAle] Vist., cu pret drept una mie galbeni olandeji,
care fiindu-mi cu ingreuere a-i plati acum, inainte, m'am alcrttuit cu
d[u]m[nea]I[ui] ca sa-i platesc in vade de sas1 ani, insa pe gitnn state sa -1
Revista Istorici. 6
www.dacoromanica.ro
GG A. LAPEDATU
..............1...,...........
dau la inplinire de trei ani, iar ceialalti giumatate, dupa implinire a

as ani, platind si dobanda for cate cinci la suta pe an. Jar spre si-
gurantie platii acestor una mie galbeni la vadelele aratate, am pus
amanet la d[u]m[nea]l[ui] insus[i] partile aceste de mosii, ce li-am cum-
parat, lasandu-i si toate scrisorile lor, care au s stee la d[u]m[nea]l[ui]
pan' la ace desavarsit[1] plata a sumii aratate.
Drept aceia, dupa cuprindire scrisorii ce mi-au dat d[u]m[nea]l[ui]
Vist. pentru vecinica vanzare acestor parti de mosii, le voi ave intru
stapanire me cu tot venitul ion Si pentru plata galbenilor, suma pre-
tultu acestor parti, ma indatoresc a raspunde d[u]m[i]s[ale] intocma dupa
alcatuire ce sa cuprinde in scrisoare aciasta. Iar dupre istovire sumei
deplin, im[i] va face d[u]m[nea]l[ui] atuncia teslim si toate scrisorile pe
aceste parti impreuna si scrisoare aciasta, cu Incredintare pentru
de istov plata pretul mosiilor. Si spre urmare intocma, incredintaz
cu Insus iscalitura me; incredintandu-s i de catra excelentie sa
general Consulat a inparatiei Rosier. 1813 Dec[em]v[rie] 26, In Eii.
Panaite Cazimir Cam. adeverez.
Comitetul.
Viind de fats inaintea noastra amandoi partile ca aciaste
scrisoare de vanzare i incredintandu-ne ca. aciasta vanzare este
savarsita cu buns priimire amanduror partilor, s'au incredintat si da
catra noi. In E[i], 1813, Dec[e]mv[rie] 29.
Nicolae Stratulat vel Vor.Hrisoverghi vel Vor.Andronachi
Donici Aga. Teodor Bal Ban.
UrmeazA viza Consulatului rusesc din Tali, din 3o Decemvrie, 1813, cu pe-
cetea si iscalitura lui A. Pini.
Orig., Acad. Rom., CXL, 17.
16.
Loan Pruncul Cami[na]r i tituliarnoi Sovetnic Sandul Theodosau
adiverim prin aciasta scrisoari a dupa poroncile ce sant date catra
tot[i] de obtie, ca dupa coprindire trahtaturil[o]r 'Axil ce s'au inchiet in-
tre pre puternica inparatai a Rosaii si intre Poarta othomaniceasca, tot[i]
aces ce sa vor afla cu lacuinta in astanga Prutului si vor ave mosii
in adriapta, sa s[a] disfaca de acele moai sau prin schimbu pan' la 2
Genarii, 1814, cand s implineti prothismiia insamnata prin trahtaturi,
deci si dum[nea]lor Ioan Neculce Spat[a]r si Costa[n]d[in] Neculce Comis,
aflandu-s[] cu lacuinta in adriapta Prutului si avand din astanga
Prutului patru mosii, anumi : sat intreg Grozanita i sat intreg
'Butcautii, i sat intreg UsAutii, aIaturea una langa alta, la tan[u]t[ulj Ho-
tinuluii in ocolul Racovului, iar a patrale mosaia ce sa numesti Cali-
netii, in tan[u]t[ull Eii, pe Prut, ocolul Ciuhurului de gios, cu a noastra
Si a dumi[lorsa]li buns priimire alcatuindu-ne, am cumparat de veci
dreptele mai sus pomenite mosii a dumilor[sa]li, cu aciasta tocmala:
-265.000 lei, adica doi sute sas[e]zaci i cinci mii lei, .pretul mai
www.dacoromanica.ro
btSVACEREA PROPRIETATILOR idOLDOVENk bg PESTE i'RUT
sus pomenitelor mosii dupa alcatuire si hotarare ce s'au facut intre

noi, ne indatorim noi, Cami[na]r Ioan Pruncu si tituliarnoi Sovetnie
Sandul Theodosau, a-i raspundi si a-i plati dumilor[sa]li In vade de trii
ani si giumatate, Msg.:
70.00o, adica saptizaci mii lei, la 1814, Iuli[e] xs, WI s fm inda to-
riti pe castul acest dintai a plati vre o dobanda;
85.000, adica optuzaci si cinci mii lei, la 1815, Genar 1, cu dobanda
la zaci unul, socotindu-sa dobanda dela 1 Genar a anu-
lui 1814 si para la intai Genar, 1815, and santem indato-
rit[i] a plat' ;
I to.000, adica una suta zaci mii, la 1817, Iuli[e] 15, iaras cu dobanda
la zaci unul, socotindu-s[1] dobanda dela I Ghenar a anu-
lui 1814, si platind noi dobanda pe acesti bani la sfarsatul
fieste caruia anu, ear capitile la insamnata vade.
265.00o, adica doe sute sas[e]zaci si cinci mii lei.
Si spre odihna dumilor[sa]li si sigurantie ca vom plati dumi-
loKsani tot [i] ace ti bani, atat capitile la vadelile hotarate, cum si do-
banda la sfart-atul fiegte caruia anu, precum s'au zgs in urma fara
smintiala gi fara inpotrivire supt nici un fel de cuvant altul, afara numai
lipsirii vre unui trup de mosle intreg, dupa cum sa va arata mai pre
larg In gios, la aratare indatori[ri]lor din parte dumilor[sa]li, am
. dat chizas raspunzatoriu platnic pe dumineallui chir Hristodor Joan.
Si acistea sant indatoririle din parte noastra cumparatorii. Jar din
parte dumilorsali vanzatoril,roly: sa indatoresc ca daca orice fel de in-
tamplare si supt oricari pricina O. va lua din stapanire noastra cum-
paratorilor vre-un trup intreg de mosai din mosaile mai sus pomenite
in curgire de 12 ani, adica pan' la anii 1816 (sic), la o asamine In-
tamplare s indatorasc dum[neajlor vanzatorii a raspunde pentru acest
trup de mosaia ce va lipsi dup. dreptati, analoghii, adica toata ace
paguba a lipsirii vre -unui trup de mosae sa fie a dumilor[sa]li vanza
torilor, ear nu a noastra cumparatoril[oJr. Iar trecand vadiaoa de 12
ani, apoi raman dum[neallor vanzatorii sloboz[i] de aciasta tndatorire.
Drept aceia, de astaz[i] inainte vom stapani noi, pomenitele mosii ca
niste drepte ocini a noastre, dupa toate dreptatale mosiilor si dupa
putere ducumenturilor in vect, cu nestramutare. $i spre incredintare
acestii de buna voe a noastra cumpa[ra]tura, urmiaza Intru aciasta
hArtie iscaliturile si pecetale noastre. La 1813, Dec[em]v[rie] 27.
loan pruncul Cam. adeverez.Tituliarnoi Soventic [Sandul Theoi
dosiu] adiverez. Hristodor loan Petrino chizas platnic. Costach
Ghica Log. mart.Dimitrie Sturza Log. mart.
Cotnitetul.
Viind de fats inainte noastra amandoi partite cu aciasta scri-
soare de vanzare si incredintandu-ne ca aciasta vanzare s'au savar.
gitcu bung priimire amanduror partittojr, s'au incredintat si de catra rioi,
1913, Dec[eni]v[rie) 28.
Nicolae Stratulat Vor. Nicolae Hrisoverghi. Andronachi
Donici Aga.Toader Bals Ban.
S'au trecut la cond[i]ca: Mihalachi ritar.
www.dacoromanica.ro
CA A. I.APPD %Ill
Departamfen]tlid 1 intaiu a ocurnwirii oblastului Basarabici.

Aratandu-s[] acest zapis in Departam[en]t i fiind supt adeva-
ratile iscalituri a cinstiti durn[nea]lor boerilor pamenici: Enacachi Prun-
cul Cami[na]r i tituliarnoi Sovetnic Sandul Theodosau, incredintat de
Comitetul 'Indult in Moldavie asupra desfacerilor, la anul 1813,
Decrielin[v]r[ie] 28, dupa prodlojanie ecselentaei sali nacialnicului
acestii oblaste 1 cavaler Ivan Marcovici Garting din 7 zale acestii
luni supt no., 2.574 i dupa ocazul dela obtiasca adunare amanduror
Departamenturilor acestii ocarmuiri din 6 zale acestii luni supt no. 44
e s'au ascultat pentru ce desavarit[a] hotarare in pricina Pah[arl-
nicului Dona, s'au intarit, puindu-se si pecete imparatiasca, spre a
ave putere sa deapurure. In Chianau, anul 1815, luna Apr[ilie] 9 zale.
Sovetnic nadvornii. Sovetnic Matei Donici Stol.Sovetnic lor-
dache Donici. Sovetnic Filactache Caplescu.
Expeditor : Paniupol
DePartfamentull pricinilor streini.

Aciasta copie iaste intocai cu or,i]ginal[ul] i s'au incredintat,
1817, Sep[temivirie] 29.
Costandachi Comis.
Poslacluit : Vasile Danu.
Urmeaza viza Consulatului ruscsc din Iasi, dela ro Oztomvric, 1817, cu
pecetea si iscglitura lui Andrei Pizani.
Copie, Acad. Rom., CXXI, 6r, si, tot acolo, ms. 3479, ff. 54-56.
17.
Dupa chipul cu carile am luat asupra me moiile cinstjit] du

.m[i]s[ale] Grigorie Sturza biv vel Vist[ier], ce are in stanga Prutului,
care sa cuprinde pre largu prin cele adevarate scrisori ce s'au alca-
tuit in taina intre noi (afara de celi iconomicoasa, care s'au facut
numai pentru ca s s[1] arate supunere la poroncile date pentru dis-
facere dupa tractaturi), am luat dela d[u]m[nealu]i Vistlierull, ca dela
un epitrop, i partile de moie a Catincli, fiicii raposatului Med el-
nilce[r] Apostolachi Stavila, ce are la tan[u]t[ul] Orheiului, adica
40o stankeni] in Inoie Morozanii la campu, 88 stanj[eni] in salite
i pol sat Crucetii pe Cogalnic. Si asamini urmare am sa. pazasc
i pentru aceste, vanzandu-le cu anul si trimitand banii la d[u]m-
inealuli Vist[ierulJ iara prin cluim[nealu]i frate-mieu Banu Petrachi
Cazimir, avand ingrijare ca insu pentru ale mele inoii. Si scrisorile
ce s'au facut intre not cu iconomie i pentru aceste parti, raman in
toata vreme i la oricare intamplare bras rasuflate, caci sant
drepte moii a copilii. Si, on in vremi maritatului ei sau on in ce
alta vreme mi O. vor cere: sant datoriu a le faci teslim fara prici-
www.dacoromanica.ro
nuire supt on ce cuvant. Si spre incredintare am dat d[uimi]s[ale]

Vist[ieruluij si aceasta scrisoare cu insus iscalitura mea. Esi, 1813,
Decemv[rie] 28.
Panait Cazimir Ca.minar adeverez.
Org., Acad Rom., CXL, 21.
18.
Plindca dum[neallui vel Vista Sandul Sturza cu dumlneallui biv

vel Vist. Iordachi Ros[e]t, ce priimisa epitropie fiicii meleRuxandrei,
acutn dupa intamplare vremilor si despartire cu apa Prutu iui hotarul
tarii, au facut cerire prin jaloba catra marie sa Voda, ea sa fie slo-
bozi de aciasta epitropie si dupa a dumnilorsale cerire s'au disfa.cut,
ramaind despre aciasta slobozi. Si fiindca fiica-me n'au fost aice, ca
primasca scrisorile mosiilor si sa-s[i] pue la cale, din parte
sa li-am priimit eu dela dum[nea]lor boeri ce au fost epitropi. Drept
aceia, fiindca moiile fiica-me sa atla piste Prut, am poftit pe dum-
[nea]lui Cam:inair Panaite Cazmir, supusul inparatii Rosii (carile are
s triaca in parte aceia), ca sa. li iai in purtare sa de grija. Si dum-
[nea]lui, aratandu-s[a] cu prothimie, au priimit si s'au insarcinat cu
purtare de grija pentru aceste mosii a fiicii mele, anume Corjobul i
Bilacau si Dubasarii vechi, sate intregi, ce i sant de zastre, la
tan[u]tul Ofheiului, cum si Sarpenii i Pohocenii, tot intr'un hotar, ce
s-au luat dela dum[nea]lui Spat[a]r Iordachi Ghica in schimbu si cu
adaos de bani, adica i s'au dat dumli]sale giumatate de sat Voicautii,
la tan[u]tul Dorohoiului ce au avut-o fica-me iaras de zastre, cum si trii
zaci si doi mii cinci sute lei bani gata adaos, din care bani doizaci
mii lei ce i-au avut fiica-me lasat[i] aice si cu alti 12.500 lei ce
i am dat eu dela mine cu care s'au inplinit suma de mai sus 32.500
lei. Si aciasta mosie fiind alaturata cu celelalte mosii de zastre asupra
carora dum[nea]lui Cam[ina]r, ca un deplin vechil si purtatoriu de
grija, va pune la cale, gasand musterei le va vinde cu anul, cu pretu
folositor si banii ce va lua de la orandatori ii va raspunde la fiica-me.
I-am dat si copie de pe hotarnicile mosiilor, ca sa le stapAniasca in
cele drepte hotarale lor, fara a ingadui inpresurare de catra vre-o
parte. Iar cele adivarate scrisori au ramas la mine. Si spre incredin-
tare celor de sus cuprinse, i-am dat i d[u]misale CarOnaly aciasta
scrisoare iscalita de mine. Esii, 1813, Decemv[rie] 28.
Grigori Sturza Vist.
S'au posladuit: Iordachi Roset Pah.
Comitetul desfacerii.
Copiia aciasta fiind asamine si intocma dupli ce adivarata, s'au
incredintit si de catra noi. 1813, Decemvftiel 3E.
Nic. Stratulat vel Vor. Hrisoverghi vel Vor. Andronachi
Donici Aga.Teocior Bals Ban.
COpie, Acad Ram, CXXXVII, 263.
www.dacoromanica.ro
70 A. LAPfDATU
19.
Dupg slobodg voe ci au fast data cu vreme hotarata prin trata-

turile di tnchiere pacii intre pre Inalta inparatie otomaniciasca si
intre inpgratie Rosii pentru traitorii din parte aciasta din adriapta
Prutului ci vor ave mosii si alte acareturi in cie parte din astanga
Prutului, ca sa le schimbe sau sa le vancia di veci si sa s[1] disfaca
de acolo, instiintam ca si noi iscalitii mai gios: Gheorghi biv vel Ban
si Toaderu Buhus biv vel Medel[ni!cer, avand stramosasca mostenire
o mosie intriaga, cu sat, anumi Cupcinul, pi Ciuhuri, in ta[nu]t[u]1
Hotinului, si cu tot locul din truput acestei mosii, ci s'au numit mai
inainte Chesla lui Suliman Turcul, aliasa si hotarata dispri toate
pariile Inpregiur, aciasta mosai pren buns tocmala am vandut-o di
vect dumisali ' Zoi Ivanovici Cutofschi Odeschi pervoi hildii, drept
32 mii, adeca triizaci si doa mii lei, cari bani i-au platit dumn[eal]ui
cumparatoriul toti diplin in mainele noastre acu la savarsire vanzarii.
Si noi inca am dat dumisali toate scrisorile ci am avut asupra acestii
mosii inpreuna cu aciasta scrisoare a noastra ci am dat di vecinica van-
zare, Intru a careie puteri s stapaniasca dumni,eallui (sic) Zoe Ivanovici
mosie Cupcinul, din ta[nu]t[ull Hotinului, intru toata intregime hotara-
lor cei dupa cuprindire scrisorilor ci au luat de la noi. $i fiindca
aciasta mosie este aliasa si hotarata precum s'au aratat mai sus si
noi ne disfacem cu totul di cie parte din astanga Prutului, di s'ar
intampla in urma oricine cu vre-on fel di pretentle asupra ei, noi
nu ramanem indatoriti nici intr'o raspundire acolo, ci precum dum-
n[eallui cumparatoriul s face si este de acum inainte diplin si vecinic
stapan pi mosie, asamine ramane ind[at]orit si intru toata ras-
pundire pentru dansa, iar noi sa nu fim supargi cat cte putin, nici
dispre durnn:ea]lui cumparatoriul, nici despre alti cineva intru nimica.
Deosabit ni-am asazat cu bunavointa si priimire intre noi cu cumpa-
ratoriul ca orici prifacere dinpotriva s'ar Intampla, s nu poata
stramuta nici o parte tocmala aciasta si vanzare noastra s ramai
vecinica i statornica. Si pentru ca sa aiba neclintita tarie ei, am
iscalit not scrisoare aciasta di vanzare si s'au incredintat di dum-
n[ea]lor boerii Divanului si de cinstitul gineral Consulatul rusesc din
Esi, ca sa fie purure di toata credinta. Esii, in anul 1813, Decemvrie 29.
Gheorghe Buhus Ban. Toader Buhus Medelnicer.
Canitetu 1.
Viind de fata inainte noastra la Comitet amandoi partile si Mere-

dintandu-ne .ca aciasta vanzare este savarsita cu buna priimire am in-
duror partilor, s'au incredintat si de OVA noi. In Esi, la 1813, De-
cemv[rie] 29.
Nic. Stratulat vel Vor,Nic. Hrisoverghi vel Vor.Andronachi
Donici Aga. Teodor Bals Ban.
S'au trecut : Mihalachi Veisa Pitar
Orig., Acad. Rom., XLVII, 225.
www.dacoromanica.ro
DESFACEREA PROPRLETATILOR MOLDOVENE DE PESTE PRUT 71
20.
Adeverez prin aciasta scrisoari a me precum O. A. stie ca

pentru 946 stanjani mosie in lat, iar 113 lungu dupa cuprindire scri-
sorilor, din Magureni, tanutul Iasii, din astanga Prutului, ce sa aratl
prin zapis de vanzari din 1813, Decemv[rie] 29, ca me-au vandut dum
[nea]lui Cami[nalr Anastasa Scortascu drept saptisprezaci mii cinci sute
lei, incredintat de cinstitul Comitetul Moldavii a pricinilor celor ce
trec piste Prut si intarit si de cinst[it] general Consulatu rosascu de
aice din Ias[i], urmeaza iconomie la mijloc : necumpa randu nici dandu
banii dumisali, ci ca un vechil sant, unde sa-i cautu mosie pentru ve-
nitul iai, dandu -i si socotiala si neingaduindu nici a s inpresura, si
de voi gasa musterei ca sa o vandu de istov, sa aibu a o vmde dupa
orden[i!le dumisali ce-m[i] va da. Am luat si toati scrisorile mosii
acestia cu izvod anumi iscalit de mine. Iasi, 1813, Decemv[rie] 29.
Zamfirachi Cami[nalr.
Fiind intocmai dupa cel adevarat, s'au incredintat si de catra
mine. 1825 Fevr[uarie] 23.
Petrachi Cazimir Spat.
Cel adivarat s'au dat la dumni'ea]lui Spat[a]r Pet'rachl Cazimir, ca
sa-1 triimitI piste Prut si de acolo sa-m[i] triimita pe acest dela Zam-
firachi din parte tatani-meu ce i-au dat. 1825, FeVr[URriej 22..
Orig., Acad Rom., CXXI, 199.
21.
Dupa hotarare sfintelor trahtaturi ci iaste intre pre inalt[a] Poarta

othomaniciasc[a] si intre pre inalt[a] curte Rosii, spre a sa desface tot[i]
acei ce vor ave mosii si orice acareturi, atat cei ce lacuesc den
astanga Prutului, cum si cei care lacuesc den adriapta Prutului, in
vade de optsprazaci luni,deci eu mai jos iscalitul, Neculae Dimache
Spat[ar], adeverez cu acest zapis incredintat ca m'am alcatuit cu dum-
[nea]lui Iordache Donici, prin vechil ci-au facut aice la Ias[i] pe dum-
[neallui Mateiu Rascanul, si prin bunavointa noastra am facut schimbu,
dandu eu, dum[i!stalel mosiia Putinestii den astanga Prutului, pe apa
Coboltii, la tin[u]t[ul] Sorocii, cum si 20.000 lei, adeca doa izaci mii lei bani,
si dumn[ea]lui mi-au dat in stapanire me iaras de veci mosi ia ci-au avut
den astanga Prutului, anume Dumenii, sat intreg, la tin[u]t[ul] Botosanilor,
care mosie primindu-o intru a me stapanire, eu Inca, pe Tanga zapi-
sul acesta, i-am dat si toate scrisorile vechi si noai ale mostei Puti-
nestii, cu care de astaz[i] inainte si in veci, atat dum[nea]lui cat i in
urma clironomii dumi,ils[ale], sa aiba a stapani cu buns pace numita
mosie, in cuprindere hotaralor ce arat[a] scrisorile, ca pre o driapta
ocina si mosie ci-au priimit- o in schimbul aratat si in vanzare cu
buna credinta. Si am iscalit. I8I3, Dece[m]v[rie] 30.
Nicolae Diinachi Spat, acleverezu,
www.dacoromanica.ro
72 LAPtD111
Contitetut.
Scrisoare aciasta arktkndu-s la acest Comitet al desfacerii si

incredintindu-ne cum a schimbul acesta. s'au skarsit cu bunk voe
i .priimire amknduror partilor, drept accia s'au adeverit si de catra
noi. In Esi, 1813 Decemv[rie] 31.
Nic. Stratulat vel Vornic. Andronachi Donici Aga.Teodor
Dais Ban.
cercetat: Vasile Danu.
Urmeaza viza Consulatului rusesc din Iall, dela 31 Decemvrie, 1813, Cu
pecetea ii iscalitura lni A. Pini.
Orig., Acad. Rom., XXVII, 246.
22
Avand eu mai giosul iscalit 15 suflete tkgani de vatrk, adtc;k1
cincisprkzaci, pe cari ii am si eu clironomii dela parintii mei, si
vrAnd a ml desface acum in vreme prothesmii, dupk luminatile tractate
inchiate intre inparktie Rosii si intre Poart[a] otorhaniciasc[a], prin earl
sloboacl[e] pe tot[i] a schimba sau a vind,e] cele ce au din astanga Pru-
tului sau de dincoaci, deci si eu cu multamire mia m'am alcktuit si m'am
invoit cu dum[nealuj Sarban Bos[ie] i cu dum[nealu]i Neculai Bos[ie]
bi v vel Armas si am Nutt schimbu intr'acesta chip, adic[k] dum[nealo]r
mi-au dat opt sute sapte, no. 807, stAnjani in curtnezis, la Vinutul Co-
drului, langit Tigheci, in mosie Pipercanii, iar lungul mosii, dupa cum
sk arat[A] prin hotarnic[a] dumilorsali pe de amkndoi partile. Si dar
de acum inainte si in veci sk aibk dum[nealo]r a stapkni tiganii nu-
milli] ca pe niste drept[i] robi a durn;nealolr. Si am dat dum[iloIrsale si
toate sctisorile ce am avut pe acesti tigani, precum si inpartala ce
am fAmt eu cu fratii mei din anul curgator din trecut[a] lun[k] Aprilie
in it, in cari impartiala sa arat[al tot[i] tiganii anume. Iar clack. din ti-
ganii acestie ce-i dart eu in schi[m]b, va esi vre-unul cu patema sau
cu pricink, ma indatoresc eu a raspun[del iar tigan, dupk cerire dum-
Inealoh: Si spre a fi statornic si nesmintit nici odinioar[a] intru at
de puttn acest zapis, m'am iscalit insus eu cu man[a]me, poftind
si pe alt;e1 cinstit[e] obraze de au adeverit de niarturi. Si t s'au incre-
dintat si de cinstitul Comitet a desfacerii, precum si de catre cinstitul
Consolat ruskse de aice din Es[i], unde s'au savArsit acest schimbu, in
anul 1813, Decemvrii 3o.
Vasile Crkste. Alexandru Artastasie Sardar martur.
Comiletttl.
Arktandu-0] aciasta scrtsoare de schimbu si in Comitet si lucre-

dintandu-ne ca esti ca bunk primiri a arnandurora partilor skvarstt
acest schimbu, s'au incredintat si de catra noi. 1813, Decemv[nie] 31.
Nic. Stratulat vel Vor. 1 Irisoverghi vel Vor. Andronachi
Donici Aga.Teodor Bats Ban.
S'au trecut: Mihalachi Pitar.
www.dacoromanica.ro
DESFACEREA FROPRIETATILOR ALOLDOVENE DE PESTE PRUT ?a
Urnieaza vita Consulatului ruEesc din .la de la 19 Fevruarie, 1814, cu

pecetea si iscalitura lui A. Pini.
Orig., Acad Rom XXXVI 755.
23.
1813 Decemv[riel 3o. 4i.
ape de pe schimbul ce au Pacut Vas t1i Balantscu Cu dum-
neallluil Spat[a]r Alecu Ghica.
Fiind legatura asazata prin tractaturile de inchiiare p.cii intre inalta
inparatie Rosiei i intre Inparatiia othomaniciasca, ca sa fie apa Pru-
tului hotar despartitoriu intre aceste doi imperii 1 traitorii din parte
den adriapta Prutului, care vor ave mosii i alte acareturi in ceia
parte den astanga Prutului, au avut slobozaniia in vreme hotarata
prin tractaturi, ca sa le schimbe sau sa le vanza de veci i sa s[a]
desfacA de acolo, care poronca s'au mai intarit i in urma i prin inalt
inparatesc ferman, dupa cum si traitorii din parte aceia ce vor ave
avers in parte aciasta asamine au fost indatoriti, deci eu mai gios
iscalit Vasali Ros[e]t, supusul a pre inaltei inpAratii Rosii, avand in
parte den adriapta Prutului mode intriaga Simionetii, la t[a]n[u]t[till
Romanului, m'am aazat cu d[u]mineall[ui] Alexandru Ghica biv
vel Spat[a]r, supusul al inaltei Inparatai othomanicqti, i am facut
schimbu, dandu eu d[u]mtilsali moie Simionetii cu toati acareturile
ce sant pe dansa ipriimind dela d[u]m[nea]l[ui] inpotriva moiia Cara-
clau si Romancautu, de la tanfu)t[ul] Hotinului, cu toati acareturile
ce sant pe clansale, Deci de astaz[i] inainte sa aiba cl[u]mfneafflui) Spa,
t[a]r[ul] a stapani moie Simionqtii ca pe driapta ocina i move
a d[u]m[i]s[ale] i eu Inca sa-mi stapanesc satile Caraclau Si Roman-
cautii, ce am luat dela dum[nea]1[ui], ca pe drepte moiile mele, find
schimbul acesta savarsit cu invoire intre not i cu buns priimire despre
arnandoa partile. Si Aindca in vremea prothezmi[i] hotarata nu s'au
aratat nimene din megiei sau altii cineva nici cu un fel de pricina sau
cu vreo pretentiia asupra satilor numite ce am luat In schimbu dela
d[u]mineaffluil Si macar ea in urma prothezmii nu este ertat a mai porni
nimene jaloba supt vreun fel de pretentie sau pricina pentru moii
ce sa sfarsasc (sic) acum schimburi i vanzari de veci, Insa fiindca
d[u]m[nea]ljuil sa disface cu totul de parte aceia, nu sa indatorete nici
intr'o raspundere cat de putan la o intamplare ca aceia; dinpotriva, ci
precum ma fac eu deplin i venic stapan pe acele sati, asamine ra-
maiu indatorat i intru toata raspundere pentru dansile i, on di
s'ar mai spori sau de ar mai scade din satile acele, al meu sa fie i
folosul si paguba, dupa cum si d[u]tn:neall[ui] ramane intru toata ras-
pundere pentru moie Simionqtii ci am dat eu d[u]i*ijsale. Si dupa
cuprindere scrisorilor ce am dat d:u'm[i]s[ale] sA aiba a stapani d[u]m-
Ineall[ui] si clironomii d[u]mi,iisale, in veci, cu bund pace, intocma dupl
neclatita tariia acetii scrisori de schimbu alcatuita de insumi, mar-
turisita de marturi, incredintata 'de cinst;itull Consulat a marini sale
a toata Rosie i de d[u)minea]lio,lr boierii Comitetului, priimind i eu
asamine dela d[u]inIneall[ui].
Vasali Roset,
www.dacoromanica.ro
74 A. LAPtDATU
Comitetul.
Viind tnainte noastra artiandok partite cu aciasta scrisoare de
schimbu i incredintandu-ne ca acest schimbu este savarlit cu buna pri-
imire arnanduror partilor, s'au incredintat i de catra noi. In E[i], 1813,
Decemv[rie] 3o.
Nicolae Stratulat vel Von Andronachi Donici Aga. Teodor
Bats Ban.
Jalobi sant date, care sant trecute in partida Roiorilor, pentru raspuni
dere dku]m[i]sale Spat[a;r Aleco Ghica la pricina ce este intre Simionet]
cu Pope.tii Si Roiorii, ca sa nu sa poata apara cu cuvant[ul
prothezmiei in schimbul ce au facut.
Oriz., Acad. Rom, Mi. ?34, f. 52.
24-
Fiindca prin schimbul ce am facut cu diu]m[nea]lui cuconul loan

Scortascul, dandu-mi mie o moie ce are piste Prut, in tin[u]t[ul] Ei,
anume Miclauenii, cum i giumatate de sat de Trile.ti, dupa hrisovul
ce are dela mariia sa Domnul Alexandru Mavrocordat, din 1786, Av-
[gust] 28, intaritoriu asupra stapanirii acestor moii 1 altor lucruri ce
au avut raposatul Med,elni]ce[r] Mihalachi Scortascul, parintele d[u]-
m'Eilsale, i au priimit inpotriva acestor moii o a cince parte din moie
Prilipca, la tin[u]t[ul] Dorohoiului, dupa cum sa adeveriaz[a] mai pre larg
prin scrisorile de schimb ce s'au facut intre noi,fiindca acum pe
urma s'au aflat ca ace giumatate de sat de Trileti au fost esita dela
casa parintasca cu schimb la d[u]m[nea]lui Vist. lordachi Rosr,eit i nu
este mai mult decat Miclauenii i cu greala s'au fost pus ace giu-
matate de sat, pentru aceia dar, ca sa nu ramae in urma pricina,
hotarasc prinscrisoare aciasta eu, mai gios iscalitul, *taps Cap:iit. rosasc
Gavriil Ilievici Stroici, ca sa stapanesc numai numita moiia Micla-
uenii intru toate hotarale ei, dupa cuprindire scrisorilor ce am pri-
imit, far' de nisi o suparare in veci; iar pentru ace giumatate de sat
de Trileti ce lipseti din stapanire d[u]m[i]sale, prin invoiala m'am
alcatuit cu dum[nea]lui Si, spre disfacire de istov i stapanire de veci,
dispre amandoi partile, am mai priimit doi suflete de tigani, anume :
floc alb] Si Soo lei, adica cinci sute lei bani gata, pe care suflete de
tigani ce mi s'au facut Si teslim dinpreuna ca banii aratati sa aibu a-i
stapani atat eu cat i urmaii mei, in veci, cu buna pace, i de aice
inainte sa nu mai aibu eu a mai ceri sau a pretenderisi ceva dela
d[u]m[nea]lui dupa tarie scrisorii acetie pentru pot sat Trileti ce lip-
seti din stapanire d[u]m[i]sali, fiindca prin buna invoire alcatuindu-ne,
i pentru aciast[a] ni-am aezat cu chipul aratat mai sus. Drept aceia,
spre mai buna incredintare, insumi m'am iscalit, priimind i eu asamine
scrisoare de insui d[u]m:nea]lui iscalita. 1814, Ghen[a]rie 2.
Orig., Acad. Rum., CXX1, 16a.
www.dacoromanica.ro
DEFACEREA PIDDPRIEIATILOR MODDOVENE DE rEsra PRUT 76
25.
IntImplarili vremilor aducand sill spre a s[a] disface imbi parille,
atilt cei ce supt protectie rusascA raman in stanga Prutfullui, cat i
cei ce supt protectie turciasca raman in driapta Prut[u]lui, de acareturi
ci ar fi avand fieticare in intregime Moldavii i a Basarabii, de
nevoe, ca sa nu perdim acareturili, negasand muverei, am facut ico-
nomicos schimbu, eu iscalitul gios, cu varu lordachi Donici, Band
nomicos
eu, moie Putinetii, din tan'iu:t[ul] Sorocii, schimbu i luand dela dum
n[ea]lui moie Dumenii, la tan[u]t[ul] Botoani, care moii i eu i dum-
[neallui sa avem a li stapani aa : adica, sa dau eu d:u1.m[nealu]i pi tut
anul ate 2.4.0o lei, adica dot{ mii patru sute lei, pentru Dumeni i
0.11,m;nealuil sa-mli] dei mie ikoo lei, adicit una mie .asa. sute lei, pentru
Putineti. Si and vremili ne va erta a ni stapani acareturili, atunce
sa rim puternici a da unul altuia acareturili inapoi. Insa fiindca varu
lordachi Donici an s faca un iazu i o moara pi Putineti, cand.
ne vom disface schimbul acest iconomicos, s am eu a-i raspundi
aceia ci 0] vor pretalui ca fac numitut iazu i moara, adica prgtul lu-
crului, tar nu a venitului. Osabit i pentru casa din Ei i crama; iara
arAt ca sant in iconomie: nimic n'am dat pi dansalt, ci numai ma
indatoresc a li purta grija i a li da in chirie Si a-i rAspunde d[u]m[nealu]i
chiriia lor, far' a ave parte nici in folos nici in primejdie sau paguba
lor. Si am dat unul altuia scrisorili Si documenturili acareturilor pi
izvoadi iscalite unul la mina altuia, care, cand ne vom lua acaretu-
rili la mans, sa avem a ne lua i scrisorili dupa izvoadi. Sa mai
adaogi i aciasta, ca daca Putinevii vor sta la mAna d[u]m[nea lull var[ullui
lordachi mai mutt cleat patru ani, apoi fiind ca moara Si ezatura O.
invechesc, eu sa am a da d,u]m[nealu]i atunce numai o a patra parte
din cheltuiala, cand piste mai indelungata vremi voi lua moie in
stapanire me. Cum 1 pentru doi cai ci are Toderasc[ 0] Gole Arman
sa-m;ii de la sfra'rit:ul] contractului, iara este dator varull lordachi
Donici a-n*1 scoate caii dincoace, in Moldova turciasc[A], luandu-i ne-
greit dela Arman. Si de tocmelili aceste tainice intre noi, am dat
unul altuia scrisori, care s fie mai puternice di cat pravila i di cat
on ci alta hotarare a giudecatii. Si am iscalit. 1814, Ghenar 9.
Nicolae Dimachi Spat. adeverezu.
Orig., Acad. Rom., XXVII, 147.
26.
Din poronca inparate.5tii sale mariri.
Departamentul intai at oblAduirii Basarabii.
Boeriul lacuitoriu inteaciasta oblastie di'u,lm[neall,uil Clucer Dimi-
trachi Donici prin jaloba au facut cerire ca sa i sa de document de
vecinica i pacinica stapanire asupra mqiilor Popetii Si Dantenii,
din tan[ult[ul] Sorocii, ci li-au. luat in schimbu dela boeriul din Moldavie
otomaniciasca Sardar Costache Lambrino, dAnd alte acareturi ce au
avut acolo in Moldavie, care jaloba luindu-o aminte, Departamentul au
cercetat scrisoare ace de schimbu, care s'au vazut scrisa la trecutul
an 1813, tuna Noemv[rie] 15 vi adeverith. i de acest Departament, fiind-
www.dacoromanica.ro
78 A. LAPEDATIT
0 schimbul s'au facut aice, aflandu-s venit boerul SArdar aice. Si

cbtprindire este intr'acest chip : ca avAnd aceste doul mosii intr'a-
ciastA oblaste si d[u]m[nea]1[ui] s aflA cu lAcuinta in Moldavie otoma-
niciascl 'i dupa putere si hotarAre trahtaturilor incheerii pacii
intre inparatle RDslii si Poarta otomaniciascA, ca lacuitorii deopste
sl sA disfack de averile for ce or fi avand acei de aice 3n Moldavie-
i acei din Moldavie aice, clrora urmAtoriu find si dLulm,rneaffluil, prin
bunavoia si priimire s'au alcatuit intre d[u]mlneall,orl si au dat mo-
iile aratate, Popestii si Dargenii, in schimbu d[u]ni[i]s[ale] Clucer[u]lui, in
putere scrisorilor ce i-au dat, vechi si noao, pe care fi -au avut asu-
pra acestor mosii 1 cu tot venitul, si inpotriva iau dat si d,u)m[neal[uil
Clucer averile sale ce au avut in Moldavie, ramAind amAndoao par-
tile..deplin si vecinice stA.pAnitori asupra acestor averi luate in schimbu
unul de altul, pe care scrisoare de schimb vazAndu-s1 fAcuta cu pri-
imire i maltumire amAnduror partite, Departamentul, prin acest do-
cument al tau, intaresti vecinica i pacinica stapanire asupra mosiilor
arAtate, Popestii i Dantenii, Clucer[u]lui Dimitrachi Donici,
dupa putere zapisului de schimbu, ca sa li stApaniasca ca pe a du,-
m[i]s[alei drepte ocini i mosii, cu toate hotarale for i. cu tot venitul.
SI poruncesti i d[u]mrneal,v[oast]r[A] ispravnici de tAntuNull Sorocii, ca
sA-I puneti intru toatA deplina stApanire, supuind pe Ilcuitorii de pe
dansele, ca sA-i dea toata cuviincioasa supunire si sA-i dati si tot
cAzutul agiutoriu ca sA-s[i] poatA lua tot venitul de pe dAnsAle,dupA
legiuirile acestui pAmAnt, fiindu-i acest document intAritura
asupra schimbului, care s'au intArit i cu pecete Departament[u]lui
acestii oblaste, in ChisanAu, anul 1814, luna Fevruare 2.
Sovetnic Dimitrii RAscan Ban.Sovetnic Banu BaotA.Sovet-
nic loan Ruset.Sovetnic Neculai Catargiul.Sovetnic Mateiu Donici
Espiditor: Paniiopul.
Orig, Acad. Rom., CL,V1, 44.
27.
Adeverez ca un zapis de cuinpArAturA ce mi-au dat d,rujm[nealu]i
Spatlarul] Ionit[a] Busota pe mosie Tahnautii dela tinu[tul] Orheiului iaste
iconomicos .si eu nu pot ave cu acel zapis vecinica stapAnire pe
aciastA move, caci d[u]rn;nealu:i Spat[arull, cu prietiniasca i frAtasca
cugetare, au iscAlit acel zapis, spre a ma arata pe mini vecinic sta-
panitoriu, dar intre not urmiazA tocmala adevArata : spre a avea eu
moie in orandA pe trei ani,platind d[Win[ilsale cAt[ej 2.000 lei pe tot
anul, adec[al doai mii lei, incepandu-sa anul dela 23 Ap:riliel, 184. Iar
plata banilor am sa o fac acum, in anul acesta, la Sfant[ull Dimitrii, numg,-
rand deplin acest doai mii lei data, iar pe urmatorii ani dupa obi-
ceiu am a da: giumatate de bani la SfAn:tul] Gheorghii si giumatate
[la SfAntul] Dimitrii. Iar &el milostivul Dumnezeu imi va da inda-
mAnare 1 diulm[nealuli Spat[arul] va voi, apoi si pentru aciasta de istov
vAnzare, in cuprindire zapisului facut, vom intari alts asAzare, iar
acum acest ce s'au fAcut iaste cu iconomii. 1814, Mai 12, ChiinAu.
Iordachi BucsAnescu.
Orig, A( ad. Rom., CLX1V, 11o.
www.dacoromanica.ro
DESVACEREA PROI'RIETATILOk MOLDOVENE DE PESTE PRtli 77
28.
Din poronca inparatestii sale mariri.

Departament intai oblaste Basarabii.
Acestu Departament au ascultat predlojanie excelentii sale d.
inginer general maior nacialnic politicesc din oblastea Basarabii si
cavaler Ivan Marcovici Garting din 14 ali acestii luni Mai supt no.,
cu cuprindire ca excelentii sale au dat jalobA pomescic din oblaste
Basarabiei Gheorghie Dimitriul, ca sa fie pus in stapanire mosiilor ci
li-au cumparat ire vreme prothezmiei hotarata prin tractaturile pacii
dela supusa othomaniciasca Spatariasa Rocsanda Ros[e]t, anume : Co-
sugenii, ci sa numesti Frumusica, si Bejanii, carile mosii sant la tiniul-
tiul] Sorocai, si excelentie sa trimiite la Departament jaloba sa, scrie
Departamentului ca, luand dela jal[uito]r documenturile ci va fi avand
asupra acelor mosii, si de O. vor dovedi legiuite si deosabit de nu
sa vor intampina niscaiva pricini inpedecatoare, apoi sa sa faca ja-
luitoriului cuviincioasa indestulare.Si intrand Departamen qui] in cer-
cetare, au vazut la mina jaluitoriului Gheorghii Dimitriu zapis din
1813, Decemv[rie] 3o, iscalit de Spatariasa Rocsanda Ros[e]t, incredintat
de Comitetul disfacirii randuit in Moldaviia, intarit si de Consulat[ull
Rosai din Es[i], cu cuprindire ca dupa vechilimiaoa ci are d[u]m[nea]ei
si fiiul d[ulmisale Petrachi dela sotul sau Spat[arul] Ionita Roset, dupa
hotarare sfintelor tractaturi, urmand d[u]mn[ea,lor dupa luminata pa-
ronca, ca sa s[a] clisfaca di averile din stapanire streina, s'au socotit
si de buna voe au vandut de veci dEulmisale Gheorgache Dimitriu doua
mosii anume: Cosugenii, cArie ii zic si Frumusica, si Bejanii, din tinu-
qui] Sorocai, pe apa Cainariului, cu toate acareturile di pe dansale,
in pretu 6o.000 lei, pe cari mosii li au si d[u]mlneallor luoate in schimbu
dela cl[u"mlnealuli Vist[ierul] Scarlatache Sturza. Si priimind d[u]m,rneajor
toti banii deplinu, i-au dat numit[ullui cumparatorsi toate scrisorile, vechi
si noua, cum pre larg sa cuprinde la acelas zapis, in care este iscalit
Petrachi Roslelt si Vasile Ros:elt, pe care vazandu-1 Departament[ul]
facut si urmat dupa toatii randuiala, intaresti vecinica si pacinica sta-
panire d[ulmisale Gheorghie Dimitriu asupra mosiilor Cosugenii, ce sa
numesti Frumusica, si Bejanii, din taniuMull Sorocii. Se poruncesti si
d[u]m[nea]v[oastra] isprav[ni,'ci dela acel tin:u)t, ca sa-1 puniti in deplina
stapanire pe aratateli mosii, dandu-i cuviincios agiutor a-s[i] luoa si venit
di pi dansale, dupa obiceiul acestui pamant, supuind si pe lacuitorii
di pe dansale a-1 da caeuta ascultare si supunire. Iara la pricinile
ce vor nasti asupra acestor mosii, d[u]m[nealui] vecinicul cumparator
este indatorat a raspundi ca un stapanu ci acum este asupra lor, fiin-
du-i d:ulmisale, Gheorghii Dimitriu, acest document de vecinica luta ri-
tura asupra acestor mosii, care s'au intarit cu iscaliturile sovetnicilor
Departament[Oui si punire pecetii inparatesti. In Chisinau, anul 1814,
luna Mai 23 zile.
Sovetnic colejschii asesor cavaler Buchin. Sovetnic Banu
Basota.Sovetnic loan Ruset. Sovetnic Neculai Catargiu Pah,
www.dacoromanica.ro
79 A. LAPEDATti
Sovetnic Petrachi Catargiu Pah. Sovetnic Matei Donici.Sovetnic

Filatache Caplescu.
Ecspeditor : Paniiopul.
S'au trecut: Enacht Vasiliul.
Departamentul intai a ocdrmuirii oblastii Besarabii.
Ardtatul cumparator Iordache Dimitriu a mosiilor Cosugenii, ce
sa numesti Frumusica, i Bejdnii, care sant la tin[u]t[ul] Soroca, prin
jalobd OVA Departament au facut aratare ca macar ca zapisul cum-
pdraturii acestor mosii dela Spatariasa Rucsanda Roset este scris pe
numele lui i documentul acesta dupa cerere sa iaras s'au facut pe
numele lui intdrindu-i-sa stapanire, dar cumparatura s'au facut cu
drepti banii d[u]m[nealu'i Zamfir Stamu si de d,u]m[nealuj si din pricind
ca Inca nu era hotarat a treci cu toata familie sa spre vietuire intru
aciasta oblaste, din intamplare vremilor ce nu I-au ertac s'au facut
lucrare hartailor pe -numele sau, dar acum fiindca au venit cu totul
aice si voesti s sra] asezi la drepte moiile sale de cumpardturd,
mai sus aratate, i li-au dat in stapanire inpi eund cu toate scrisorile,
cerand ca si de Departament sa fii cunoscut de stapan acelor mosii d!ulm-
[nealuli Zamfir Stamu, si sa i sa intariasca stapanire asupra lor. Departa-
mentul dar, dup. cerere lui, intaresti vecinica si pacinica stapanire a
d[u]m.[nealu i Zamfir Stamu si a clironomilor sai in veci asupra aratatelor
mosidor Cosugenii, ce acum sa numesti Frumusica, si Bejanii, dela 01*d-
t:til] Sorocii, ca pe a sale drepte ocini si mosii de cumpdratura, urmAtoriu
fluid intocma dupa cuprindere de mai sus arata td prin acest document
la toate, pentru care s'au scris poronca si catra ispravinilci[i] Vanutului
Soroca, ca sa -i de d',ulm[nealu]i deplina stapanire. In Chis!ilnau, anul 1815,
luna Iuli[e] 7 zile.
Sovetnic Dimitrie Rascan Ban.Sovetnic Iordachi Donici.--So-
vetnic Petrachi Catargiu Pah.Sovetnic Mateiu Donici Stol.
Ecspiditor: Paniiopul.
Org, Acad Rom., XCV, 73.
www.dacoromanica.ro
BISERICA DOMNEASCA
DIN SATUL CACIULATI
Cam la case kilometri, la apus de manastirea Ccildcirwani, si nu departe
de istorica si batrana manastire a Snagovului din Ilfov, se afla cel mai frumps sat
de prin partea locului, salsa Cdciulay. Vechimea lui nu se cunoaste. Povestirile 13A-
traralor despre trecutul sau ne duc in vremuri departate, pe cand satul era impartit
In trei satuce semanate pe ambele maluri ale apei lacului Ceildeirufani, care prin
aceste parti se numeste Pociovalktea. Istoricul lui, dupa traditie, e foarte inte-
resant. Cele trei gorgane din pddurea rilcisiei, ale carei margini se intindeau pans 'n
aproprierea satului, sunt isvoare de niinunate povestiri privitoare la luptele cu
Tatarii, la necazurile trecute, strecurate peste capetele localnicilor In bajeniile
prilejite, pe vremuri, de diferitele navaliri vrAjmase.
Ccl care a dat satului infatifarea de azi: aliniat pe trei-patru linii drepte,
plantat cu tei pe ambele parti ale liniilor, cu minunatul palat domnesc Incon-
jurat de -o frumoasa gradina cu pomi secularisi mai minunataoranduita tocmai
In mijlocul satului, cu mandra aleie de tei batrani ce merge afara din sat
pe o lungime de mai bine de 2 kilometri, este Alexandru Ghica, voievodul
Munteniei.
Mostenind pamanturile pe can se aflau semanate satele : Fienarii, Mauro-
dinul fi CdCiliialli-Banilitil, se hotari ali cladi aci un palat domnesc In care
sa-si petreaca timpul, cand ar fi dorit sa mai uite povara domniei. El poruncl
ca satenii celor trei sate sa se stramute cu caminele for in jurul palatului domnesc.
Alinie satul si randui fiecaruia vatra casei. Cum, bisericuta cea mica de }Arne a
Mavrodinului cadea tocmai In gradina palatului, el se hotari sa cladeasca o
noun biserica, vrednica de un sat domnesc.
In 1832 puce temelia noului local sfant, pe care-1 stramuta in mijlocul sa-
tului, no departe de palat. Fata de celelalte biserici de prin satele megiese, bi-
serica din Caciulati mai ales acum go de ani fu socotita ca o clAdire ma-
reata. Ca plan de impartire, .n'are ceva deosebit. Cladirea a fost facuta din ca-
ramida tencuita ea var ; acopericul, de tabla ; iar turla, de scanduri groase prinse
pe bailie de stejar. Pe fata dinspre apus a turlei --ce se Innalta de-asupra tindei
bisericii se afla asezat un ceasornic, care batch orelelucru rar pe vremurile acelea.
Launtrul era pardosit cu lespezi de piatra. De si biserica nu avea cor, totusi i
s'a facut si cafas, in care sedea vocIA si celelalte fete de neam domnesc, cand se
savarsia sfanta liturghie. Pictura originals prezinta un deosebit interes prin finetea
executiei. De asemenea, tampla bisericii, facuta din scanduri de tei si barne de
stejar, era vrednica de o biserica domneasca, nu numai prin frumusetea executiei
coanelor ce o lmpodobia, cat si prin ciopliturile In lemn, facute pe vremuri de
mcsteri Indemanateci. .
Murind Alexandra Ghica, mosia aceasta numita Pafcani trecii pe
maim urmasilor sorei sale, care -- printre altele purtara grija si de Intretinerea
www.dacoromanica.ro
8o t. Pol'EsCtr-BAJENARU
bisericii. Mai tarziu intrand intreaga mosie In stapanirea d-nei Maria C. Blaram-
berg,sotia raposatului colonel Constantin Blaramberg, un nepot al domnitorului Ale-
xandru Ghica, clause hotari sA restaureze biserica satului, care incepuse a se mina.
Lucrarile de reparatie IncepurA In 1889. Diva ce se mantuira lucrarile de zida-
rie si tencuiala, Incredinta pictarea hisericii, raposatului Gh. Ioanid, unul dintre
cei mai cu vaza pictori ai Capita lei, din vremurile acelea.
Lespezile de piatra ale pardoselei fura inlo ûitr cu mozaic, iar pietrele au
fost date hisericii din satul Payani, aternator tot de aceasta mosie.
Frumoasa tampla de lemn fu inlocuita cu alta de zid, iar cea veche fu
data tot bisericii din Pascani, fara icoane insa.
Vechea tulle fu refacuta din scanduri groase de brad, prime pe barne de
stejar, si acoperita cu tabla. Ceasornicul domnesc fu scos, de oarece nu mai func
Vona, iar masinaria lui a fost imprastiata fare. rost ,prin mainile copiilor satului.
Picture cea veche disparn sub nouile zugraveli ale lui Ioanid. Raiul si ia-
dui, dracul si moartea : zugravite in tinda bisericii, facura loc catorva sfinti zu-
grAviti In tot lungul zidului. Tot launtrul sfantului locas Iua un non aspect sub culo-
rile proaspete si vii ale picturii celei noui ; insa, ()data cu fata ei cea noun, pie-
rl cea mai de seams podoaba a dumnezeesculiti Imes: graiul tacut al trecutului care
vorbia prin acele minunate zugraveli jupuite pealocurea de vreme, arAtandu-i
domneasca ei origina.
Pat'ca am si acuma subt ochi launtrul ei, asa cum ramasese dela Voda
Ghica. Eram copil ca de vreo 9 ani, rand am vazut pierind toate urmele trecutu-
lui acestei'biseriel sub mane nemiloasA a zugravului dornic sA intreacA prin
mestesugul salt pe cei ce i-au premcrs, fera a se gandi ca maine, poate, vor vent
altii, can vor ingropa cu aceeasi nepasare truda lui de azi.
Amintitoare a originii sale domnesti a mai ramas numai inscriptia sapata
cu litere aurite pe lespedca de marmura, asezata afara, subt icoana ce reprezinta
Adormirea Maicii Domnulni" hramul hisericii si care inscriptie spuhe :
ACEASTA SFANTA BISERICA S'A FACUT DIN TEMELIE DE PREA
PIOSUL ALEXANDRU GIIICA, DOMNUL TARII ROMANESTI, LA 1832;
SI S'A REPARAT DIN NOU DE DOAMNA MARIA BLARAMBERG, PRO-
PRIETARA MOIEI, LA 189o.
Tot din timpul lui Ghica an mai r:imas ca odoare hisericesti, o minunattt
evanghelie, legata, si avand pe coperta evanghelistii .s1 Invierea Donmului In
email, Inconjurate de pictre imitand diamantul, iar colturile imbracamintei si cei
petit suporti semisfcroidali ai cartii sfinte, inveliti In tabla de aur. Evanghelia
e scrisa In romaneste cu litere cilirice si In elineste.
De asemenea, unul din clopotele bisericii e tot din acele vremuri, st in
timpul rechizitionarii clopotelor bisericesti in vremea ocupatiei germane , a
scApat nerechizitionat, multumita faptului c'a fost socotit ca object istoric ; cele
lake clopote ale bisericii att fost ridicate.
Des' abia peste 11 ani implineste un veac dela cladire, biserica din Ca-
rifting, prin origins ei domneasca, e vrednird de studii si cercetdri mat atlfcimtn-
pie, din cari, dacA nu vor lest la iviala importante lamuriri asupra artei din
area epeca, In schimb vom afla legate de trecutul ei interesante Imprejuritri isto-
rice, mai ales deca paralel eu ea, se va stadia istoricul satului si al palatului
donmese, In care, pe vremuri s'a conspirat impotriva domnitorului Alexandru
loan Cuza, a ennui detronare era urmarita de boierii nemultumiti cu earmuiree ltd.
I. PliPESCU-BXJENARIT.
www.dacoromanica.ro
GENEALOGIA NASTURELILOR
Constantin al II-lea Vel Banul
(Urm are) 9
La 31 Ianuarie 7253 (1745). In divanul lui Constantin Niculae

Mavrocordat Voevod, Costandin Ncisturel biv. Vel Vistier da carte
de judecata sfintei manastiri Bistrita (CondicaNo. 3, pag. 226).
La 24 Octombrie 7254 (1745) intalnim pe Costandin Nasturel tot
ca biv. Vel Vistier dand, impreuna cu 4 3 boieri, o carte de ho-
tarnicie pentru moia Duleqtii 2).
La 14 Ianuarie 7254=1746. Carte dumnelor boerilor judecatori
ce s'au judecat egum. Zaharia ot Valeni cu Alexie Pita ot Predel
sud Saac. Acest Alexie pretinde ca el fiind mopen vechiu i se mai
cade lui a cumpara partile de moie ce au fost ale 0.prei sin Stan-
ciului Ursul ot Predeal 1 ale fratilor lui Barsan, Lupu, Nan Si Io-
nacu cum i parte jupanesii Voichilii a lui Tudor log. data danie
de rapos. Pantazi biv Vel. Medel. Judecata vazand ca aceste parti ii
sant schitului de danie iar nu cumparatoare, Alexe ramane de lege.
Costandin Ncisturel biv Vel. Vist., Mihai Barbatescul biv Vel
Pah., Toma biv Vel Medel.
La 26 Februarie 7254 (1746). Domnul G. M. Ionescu ne spune 3)
ea printre daniele facute, de streinii neamului Cantacuzino, manastirii
Cotrocenilor, figureaza i Costandin Nasturel Vel Vistierul, care in.
china manastirii moia BarbilteVii pentru pomenirea fiicei sale, care
s'a ingropat trupul ei la manastire: i dam ca sa le fie 4) de mare
credinta (calugarilor) pentru ca dupa datoria cea de obte, care not
toti vom sa o facem, dandu-i iubita fiica noastra Catrinifa sfar-
itul vietii ei i ingropandu-se la aceasta sf. manastire, insui dintru
ajutorul i Indemnarea lui Dumnezeu asa m'am socotit: ca intea-
ceasta lume on cate ar avea omul in vieata, toate ii sunt in deer-
taciune i nimic ticalosului de suflet nici un fel de odihna nu'i aduce,
') Vezi Revista p. istorie etc Vol. XV. 1914. rag. 104.
') Academia Romans, pach. XXX, doc. 49.
z) Istoria Cotro-enitor.
4) Arh. Statului. Cotroceni Condica No. 4. pag. 139.
Revista Ist oriel. C
www.dacoromanica.ro
flE GENERAL P. V. NASTUREL
fail cat numai milostenia ce va da, aceia va rdmanea in veci ne-

strdmutatd. Pentru care a ne pomeni si not si raposatil pdrintiT
nostri si raposata fiica noastra Catrini /a, dat-am danie sfintei ma-
ndstiri toad mosia Barbatestii sub Teleorman etc, care mosie imi
iaste i mie data mumami de zestre dela raposatul .erban Canta-
cuzino Voevod, dupd cum hrisovul raposatului Antonie Voevod cu
let 7179, dovedeste mai pre larg si hrisovul Ducai -Vod 1) cu let 7184.
Drept aceia, am dat acest al nostru adevarat zapis etc. Si cand am
Pacut acest zapis fost-au si mari boieri caril din jos se-au iscalit
marturie s se creaza. Eu Inca m'am iscalit si am intarit zapisul
acesta din jos cu pecete me sa sa creazA. Si am scris eu Radul
Logafatul sin Popei Tudoran of Targoviste cu a dumnelor invdta-
turd. Fev. 26 let 7254.
Costandin Nasturel biv. Vel. Vistier adeverez.
Radul Vdcdrescul Vel Logof., Costandin Dudescul biv. Vel.
Logof., Costandin Beancoveanul Vel Clucer, F. B(railoiu ?) biv. Vel
Vist., Iordache Cantacuzino Vel Serdar, Matei Cantacuzino Vel Post.,
Toma Cantacuzino treti Vistier, Mihai Cantacuzino Ciausi za Aprozi
si Mihai Balaceanul Logof. za Vistierie, martori.
Mosia Barbategii fusese cumparatd de Constantin Voda Serban
Basarab incA din boierie si acest Domn miluise cu ea pe Clucerul
Negoita pentru dreptele si credincioasele slujbe ce lacuse Domnului
ca Mare Postelnic. Aceasta mild a fost intdritd de Radu Leon Voda
la 17 Februarie 7173 (1665). La 2 Aprilie 7179 (1671) marele Clucer
Neagoe Sacuianul vandu aceasta mosie Barbatestii lui serban Can -
tacuzin Vel Spdtar, si Domnul Antonie Voevod intdreste prin hrisov
aceasta vanzare la 15 Aprilie acelasi an, iar Duca-Vodd la 7184.
5erban Cantacuzino o dIdu de zestre fiicei sale Ilina sotia Ma-
relui Paharnic Barbul Urdareanul Si acestia o trecura tot Ca zestre
fetei for Ilinca, sotia Grafului ..erban Nasturel. Cu chipul acesta,
Constantin zice cd aceasta mosie imi este si mie data muma-mi de
zestre de la raposatul Serban Cantacuzino Voevod".
Martorii sunt toti rude din ramura lui Serban Voda:
lordache, Matei, fi Toma Cantacuzino sunt cei trei fii ai lui
1) In Condica No. 2 a oubuistirii Cotroceni (Arhiv. Stat.) se vAd hrisoavele

de Intarire si de judecata ale ambilor Domni : Negoita SAcuianul cumparase
mosia Barbatesti si numarase banii jupanesei Elinii Postelniceasa Cantacuzino
pe cand se afla Inchisa In turn cu fiii ei; cA, zice Negoita, le tretuia bani multi
ca sa scape dela Inchisoare"; judecatorii Insa ii raspund: mosia este a Logofa-
tului Serban Cantacuzino iar banii sa ai sa-i scoti dela Postelniceasa, ca unul
ce n'ai avut chibzuialA etc." Si a rAmas NegoitA Sacuianul de judecatA.
www.dacoromanica.ro
GENEALOGIA NASTURELILOR 0
Beizade Iordache; Costandin Dudescu este socrul lui Afatei, er Mihai

Cantacuzino este genealogistul cantacuzinist.
La 15 Iunie 7746 tot ca biv. Vel Vistier 1), Costandin Nas-
turel iscgleste anaforaua boierilor in procesul dintre jupgneasa Mo-
gosasca si incinastirea Plumbuita dela Fundeni (Condica pag. 22).
La 2 Septernbrie 7255 (1746) Costandin Nasturel biv. Vel Vis-
tier da carte de judecata cu velitii boieri prin care hotgrasc ca
manastirea Cotrocenii sa'si tie 109 stanjeni mosie in Glg'mbocata jud.
Muscel din partea lui Vasile 2).
,44/i4dt ,
La 28 Ianuarie 7255 (1747) Costandin Nasturel biv. Vet Vis-
tier d carte de judecata pentru mosia Cepturile of sud. Saac a
sfintei mgnastiri Cotroceni (Condica No. 2, pag. 565).
La 7 Ianuarie 7256=1748. f Adecate eu jupanesa Ilinca Urda-
reanca a rapos Istratie Urdeirenu Impreuna cu fiimeu Pcitru d zapis
d-lui Neculae Brateignu cg, avand boerul meu judecata cu jupanesa
dumnelui cea dintaiu Maria Vacarisca pentru niste zestri ce i le-au
prapadit si alte multe datorii ce au rgmas s se plgtesca si ne avand
cu ce plati, am facut ace sta. mosie Custureni vanzatoare 'ins stj
moo 2), stj. ate bani o sutg care fac taleri 833 N. bani 3o. Care.
acestg mosie ii iaste de la parintele d-lui Barbul Urdarenul Vel Pah.
SA and am fAcut aceasta mosie vanzatoare, etc., etc.
0 Ilinca Urdarinca 0 Palm Urda'renu
Cost. Dudescu vel Dv. mart., Cost. Nasturel biv. Vel. Vist. mart,
Toma Cantacuz. biv 3-ti Vist., Matei Cantacuzino biv. Vel., Medel-
2) Arh. Statului. MItrop. Bucuresti pach. 254, doc. 4. din to Martie 7254
(174 6'.
2) Arh. Stat. Cotroceni Conlica No. 4, pag. 114 bis si pach 15, doc. 4.
2) Arh. Stat. M-rea Pascirea, pach. 3. doe. 4.
www.dacoromanica.ro
niciar mart., Salta Urdarenca, B. Stirbei Ceaus za Aproz(i) mart.,

Dumitrwo biv Starosarte mart.
La 4 Februarie 7256 (1748). Cartea velitilor boeri prin care
intatesc s stApaneasca man'astirea Cotroceni (Cond. No. 4, pag. 190 bis)
mosia CerveneVii de ditra. Toma Postelnicul Racota.
Costandin Nasturel este tot biv. Vel Vistier.
La 15 APrilie 7257 (1749). lordache Cantacuzino biv. Vel Serdar
iscAlete ca martor zapisul') lui Grigorie Toplicenul Vel Stolnic cum-
natul lui Mateiu MogoOscul biv. Vel Serdar, dat la mana dumnelui
Andronache Polcovnicul, etc. Tot ca martor figureaza i Costandin
Nasturel biv. Vel Vistier, Pantazi Campinenul treti Logof., Chiajna
Graditeanca, Costandin Filipescu biv. treti Vist., i Pan Filipescu
biv. Vel Serdar.
La 2 August 7257 (r749) se da o carte de judecata in numele
Marii Sale Domnului Grigore Ghica, de Costandin Nasturel biv. Vel
Vistier i Iordache biv. Vel Serdar ( Cantacuzino) 2).
La 2 August 7257=1749. Foae de trasul moii VuOtestilor
(Arges), ce s'au tras la let. 7253 de 12 boiari i de cate deluge s'au
fa cut. 0 delnip socotitA de stj. 25. S'au facut 1131/9 delnite.
S'au dat m-rii Arges delnite 76'12 care fac stj. 1915 i din
muntele Muatescu doao parti iar din ceilalti 3 munti (Leota, Porla-
boiul i Stariorul) pe jumatate.
S'au dat lui Calota monenul delnite 18 i din muntele Mu0.-
tescu 1/3 iar din ceilalti 3 munti O. stapanesca pe jumatate cu cei-
lalti partai.
S'au dat lui Ion Fah. Orescu delnite 5 care fac stj. 125.
jupanesii Beilqii a logof Grigorie Vaisanescu delnite
trei care fac stj. 75.
S'au dat i lui lane Bratiianu impreuna cu Costandin Zadari-
ante delnite II etc. stj. 275.
Acesta foae s'au dat la mama lui lane Bratiianu pentru ca srt-i
tie parte for etc., etc., etc,., i asemene foi s'au dat i la celelalte
pArti i fiecare parte au ramas odihnitl i la M-re s'au dat carte
care coprinde mai pe larg toata pricina judecatii cum au curs 3).
Costandin Nasturel biv. Vel Vist., Ianake biv. Vel Serdar.
La 4 Oct. 1749') =7258.
Milostiu Bojiiu /to Grigorie Ghica Voevod i gospodin Zemli
1) Arh. Statului. M-rea Radu-Vodd, pach. 78, doc. 3.

1) Arh. Stat. Condica No. z M-rii Argeg, pag. 159 si pach. 3 doc. 33.
3) Acad. Rom. path. LXX, doc. 21.
4) Acad. Rom. pach. CIX doc. 82.
www.dacoromanica.ro
Vlahiscoe. Cinstitului si credinciosului boiarului domniei mele, Costandin

Herciscul biv. Vel Vistiiar, sa aiba a Linea i a stapani casile de aici
din Bucuresti din mahalaoa Aga Nitei, ce au fost ale raposatului
Costandin Baleanul biv. Vel Comis, pentruca la Divan innaintea Dom -
niei mele avut-au judecata dumnealui Costandin Herascul biv. Vet
Vistiiar, cu dumneaei Map Baleanca, ce au fost jupaneasa mai sus
numitului Costandin Mean biv vel Comis, zicand Balaa Baleanca ca
avand pe fii-sau Radul usor de minte, au facut schimbu de i-au dat
dumnealui Herascului aceste case de piatra, si dumnealui Herascul
au dat fii-sau Radului, iar nite case proaste aici in Bucuresti mai
dandu-i si bani numai taleri o mie doao sute. Si aa. fie-sau Radul
vtori Spa tar, au dat zapis la mana dumnealui Herascului de- stapa-
nirea acelor case, si casele acelea fac pretu mai mult. Iar nu sa po-
trivete pretul caselor cu schimbul, i cu.banii ce au dat dumnealui
Herascul Radului fii-sau, ci ca unul ce au fost ujor de minte au
facut acel aazamant prin zapis, intru care au fa'cut-o fii-sau de au
iscalit i dumneaei, de frica lui. Iar acum murind fie-sau Radul cere
ca sa sa pretuiasca casele care le stapanete dumnealui Herascu i
casele care le-au dat dumnealui fiiu-sau Radului socotind i banii
care-i i-au dat dumnealui Herascul acei taleri 1200 i cu cat va pri-
sosi suma caselor ce au fost ale fiiu-sau Radului, sa-i mai dea dum-
nealui Herascu i acei bani. Intreband pe dumnealui Herascul, ce are
a raspunde la aceasta, dumnealui au raspunsu, ca acel schimbu i
aazamant ce au facut cu Radul Baleanul vtori Spatar, nu 1-au facut
pe vre-o taina, ci 1-au facut i cu tirea dumneai Balaii Ba.lencii i
a neamului dumnealor, i Inca. i prin tirea dumnealor, velitilor
boiari, i cu bund voie au facut acest arzamant, prin zapis la leat
725o. Care zapis aratandu-1 dumnealui de s'au citit in Divan innaintea
Domniei Mele, s'au vazut i s'au cunoscut ca Radul Baleanu cand au
facut schimbu acele case, mai luand Inca i bani gata taleri 1200 au
facut cu tirea a rudelur lor, de vreme ca sant iscaliti in zapis mar-
turi. Iar de era Radul Baleanul usor de minte, dar mums -sa Balaa
Baleanca deaca cunotea ca nu sa potrivete acel schimbu, sa nu fie
ingaduit. Iar dumneaei nu numai ea p3 acea vreme au tacut, ci Inca
s'au iscalit intr'acel zapis cu mana dumisale, care zapis 1-am vazut
Domniia Mea, intarit i cu iscaliturile dumnealor velitilor boiari mar-
turi [pre] care s'au vazut i [recu]noscut, ca rau i far de cale sa
scoala Balasa Baleanca a cauta judecata cu dumnealui Costandin He-
rciscul pentru aceasta pricina, ca n'are nici un fel de dreptate la
aceasta. Drept aceia am dat Domniia Mea aceasta carte a Domniei
Male dumnealui Costandin Herascu biv. Vet Vistiiar, ca sa stapaneasca
acele case, dupa cum coprinde in zapisul Radului Balea nului vtori
www.dacoromanica.ro
Spatar, cu bung pace de catre Balasa Ba leaned, si de care tot nea-

mul lor, ca asa s'au cunoscut a fi cu cale si cu dreptate. I is. sam
rece gospodstvomi. Oct. 4 d-ni 7258.
Ito Grigorie Ghica Voevod milostiu Bojiiu gospodin.
Slug.
Gosp
(ss) Ito Grigorie Ghica Voevod.

(ss) Costandin Greceanu Vel Log. procit.
La z Februarie 7258 (175o) Grigorie Voda. Ghika da manastirii
Sf. Ion din Foccani 1) urmatorul hrisov:
Dat-am Domnia Me aceasta porunca a Domniei Mele. De
vreme ce din porunca Domniei-mele au fost oranduiti cinstitii si
credinciosii boierii Domniei Mele. Costandin Hierascul biv. Vel
Vistier si Iordache Cantacuzino biv. Vel Serdar de au ales si au
hotarat locul sfintei biserici de aici din Bucuresti din mahalaua Popii
Isac (azi, suburbia Udrican), care este zidita din temelia ei de ra-
posatul Udrican Vel Clucer, unde sa cinsteste si sA praznueste hra-
mul sfantului marelui ierarch Nicolae de la Miralichia, care biserica
este inchinata metoh la sfanta manastire din orasul Focsani ot. sud.
slam-Ramnic, unde se cinsteste si se praznueste, etc., etc. Si, dupa
cum au fost porunca Domniei Me, au mers dumne-lor in fata lo-
cului, la sf. biserica si fiind fata vecinii dupa imprejur, etc., si cu
Costea Dvornicul i Gheorshe Portarelul, care au Lost oranduiti din
porunca Domniei Mele.
Deci, intaiu au cetit toate actele, etc., etc , apoi au tras locul
cu sfoara masurata cu stanjenul domnesc si se-au aflat: partea des-
pre strana cea mare (sud), pre langa locul dumnelui Costandin
Dudescul Vel Spatar si pe langa locul casei Luprdui dascalul slo
venesc, din locul lui lonita, Paharnicul, despre rasarit, unde se-au
pus piatra, pana'n ulita cea mare. .
Despre apus, lungul stanjeni 54, unde se au pus piatra. Trasu-
se-au si partea despre strana cea mica (nord) pre MAO locul Ra-
dului Orascul Postelnicul i pa langa locul dumnelui Costandin
Fie, escul biv. Vel. Mistier, din locul PoPii lui Dreigan zet Platon
zugravul, unde s'a pus piatra pana'n locul dumnelui Constandin
Fiera- scul biv. Vcl Vlst. despre Ulita cea mare, spre apus, lungul
stanjeni 58, unde iar au pus piatra. Fost-au tras si latul locului,
partea despre rasarit din locul Radului Ora scul Postelnicul din
piatra ce au fost pus pe langa locul mai sus numitului popii Dragan
si al lui Ionita Paharnicul pana in locul dumnelui Costandin Du-
descul Vel Spatar la piatra ce au pus, si au aflat latul stanjeni 25.
Arh. Statului. Condica No. z, pag. 10.
www.dacoromanica.ro
GENEA LOGIA NASTURELILOR 87
"........._
SE. Nicolae-Nou din Focani.

Biserica SI. Nicolae-Nou din Focsani.
Ctitorii: jupan Costandin si 16 Nicolae V. V.
www.dacoromanica.ro
Biserica Sf. Nicolae-Nou din Focani.
www.dacoromanica.ro
GENEALOGIA NAST URELILOR 89
Au mai tras Si la mijloc pI dinainte bisericii, din locul dumnelui

Costandin Fierascul biv. Vel Vistier, unde au pus piatra, pana'n
locul dumnelui Costandin Dudescul Vel SpAtar, unde iar au pus pia-
tra, i au aflat stanjeni 32, insa cu 2 stanjeni ce au lasat din locul
bisericii pentru ulita pe langa gardul gradinii dumnelui Costandin
Fieriiscul biv. Vel. Vistier. Au mai tras si in fata locului, despre
ulita cea mare, partea despre apus, iar din locul dumnelui Costan-
din Fierascul biv. Vel Vistier, unde se-au pus piatra pana'n locul
Lupului dascilla slovenesc impotriva iar la piatra ce au pus, i au
aflat latul stanjeni 34. Dup. aceia, au socotit suma stanjinilor dup.
cele de cumparatoare i dupa scrisorile de danie, inpreuna i cu
locul ce are mai dinainte sf. biserica imprejurul ei si au implinit su-
ma acelor stanjini ce scrie mai sus, impietruindu-1 de jur imprejur
dupa cum mai sus aratA.
i, dupA cum au aflat cu dreptate, au hotarat 1 au ales tot
nlocul sfintei biserici de cAlre locurile boiarilor i dA catre alte lo-
curi ale vecinilor dupa imprejur precum am vzut Domnia Me i
cartea dumnelor mai sus numitilor boieri hotarnici, de hotarare
Si izbrgnirea acelui loc, intarita cu semnaturile dumnelor.
Drept aceia, am dat Domnia. Me aceasta carte etc., etc..
La 15 Februarie 7258 =1750 carte de judecata intre popa Ghior-
ghie i Costandin Liptcanul, epitropii sf-ei m-ri Codrenii, cu Safta cea-
sornicarita, pentru nite case pa pivnitl i piatra din mahalaoa-Gre-
cilor, ce sant alature cu podul ce merge ulita la (h)anul lui Arban
Voda gpre Curtea domnescl; care casa fiind pmantul mAastirii si
etc., etc., sl rNmaie pe serna manastirii.
Hotararea 9 este data de Gr. Greceanul biv. Vel Dvornic i in-
taritti la 25 Noembrie ace14 an de Costandin Dudescu Vel Dvornic,
Costandin Nasturel biv Vel Dvornic Si Costandin Brancoveanu Vel
Logof. (Gr. Creceanu murise).
La 2 lunie 17 Jo Costandin Nasturel Vet Dvornic impreunA cu
Costandin (Vacarescu ?) Vel Logofat i cu .Stefan Viicei resat Vel Clu-
cer, scriu pe o carte 2) de judecata c intaresc sentinta data pentru
ca au gasit judecata buna i pa dreptate facuta.
La .r Noembrie 1750. Costandin Nasturel este Vet Dvornic.
In aceasta calitate el iscalete ca martor pe zapisul Mitropolitului
Neofit, prin care dAruete spitalului Pantelinton satul Obilegii
din Ilfov 3).
La 15Februarie 1751 Iii Gr. Ghika V. V. Scriem cinst. Si credin-
') Arh. Stat. M-rea Brad, Hanu Greci li Codreni, pach. I, doc. 14.
2) Arhivele Statului. Episcopia Rcimnicului, pach. 12. doc. 55.
3) forge:, Studii fi doc. V, pag. 496.
www.dacoromanica.ro
ciosi boiarilor D-mele Costandin Nasturel Vel. Vorn. i Costandin

biv. Vet Serdar sanatate. Va facem D-voastra in stire de vreme ca
aice la D-Me ne spusa cinstit si credincios boiarul D-mele Constandin
Dudescu Vel Spat. pentru mosia d-lor ce se chiama Dude.stii of sud
Ilfov ce iaste din josul Bucurestilor, cum ca acolo din jos tmpotriva
Leurdenilor in lunca unde iaste un alt hotar ce sa numeste Ciumer-
necul unde se coteste si umbla apa Dambovitii acum, n'au fost
matca ce veche pe acolo ') etc., etc.
La 27 Fcbruarie 7; if 9.-1751 Costandin Nasturel Vel. Vorn i
A tanasie biv. Vel Serdar au fost oranduiti din luminata porunca
Marii Sale lui Voda Iw Grigorie Ghica V. V. dinpreuna. cu Cos-
tandin Vt. Portar ca sa mergem la mosia Dudesti a dumnelui Cos-
tandin Dudescul Vel Spat. care mosie este aici in sud Ilfov din
josul Bucurestilor, ca sa cautam si sa adevaram pentru o magura
ce este tmpotriva Leurdenilor insa dincoace de catre mosia Dudesti
unde se loveste in capete mosia Dudesti cu mosia Ciumernecul care
sant pe lunca Dambovitei. Dupa cum incep aceste mosii ale Ciumer-
necului da la Foisorul Marii Sale raposat Nicolae V. V. acole din
jos pa albia luncilor pana la moara din fund unde se zice la Vor-
nicesa, care magura, zicea-d-lui Constandin Dudescu ca este si a au
tinut depururea tot de mosia Dudestilor tar nu de Leurdeni. Si dela
ace magura Inca mai inainte de catre Leurdeni au fost si balta mare
de sa prindea mult peste numidu-sa balta domneascii. Care balta, fiindca
avea dumnelor boierii Dudesti mori in Dambovita care s rumpe
din matca ei cea veche mai din sus de la Furduestii din umfiaturile
acei mori si cu izvoarale ce iesea dupa mijlocul livezilor, sa Lice
ace balta care ajungea lungul ei, inca si pa la Popesti numindu-se ,
acele livezi si cu balta aceia, Ciumernecu.
Deci balta aceia sa numea balta domneascd, cad Furduesti
era ai raposatului Serban V. V. si intr' ace balta fiindca taia in
lungul livezile si trecea prin mosia boierilor Dudesti i a boierilor
Baleni si pan mosia Furduestilor, avea toti cotete atat calugarii dela
Cotroceni care sta pane Furduestii, fiind data danic de raposatul Sorban
V. V. mai in urma, cat si d-lor Loierii Dudesti pa partea d-lor din
Ciumernic, asemenea si d-lor boierii Baleni aye cotete pe parte d-lor
din Ciumernic. Dar dup.' vreme intamplandu-se la vreme razmiritii
care au fost in zilele Marii sale Nicolae V. V. si lipsind Domnia din
Scaun, multe pagube la multi facandu-s de oameni rai, au fost ars
si morile boierilor Dudesti si s'au stricat de tot. Dupa aceia, in zilele
M. Sale rapos. Joan V. V. viind un potop mare de apa Dambovita
1) Academia Romans, pach. XII, doe. 38.
www.dacoromanica.ro
GENEALOGIA ASTURELILOR 91
si-eu namolit matca ei cea veche care curge pe supt Vacaresti, dupa
cum si acum santul ei se vede, si s'au mutat cu totu pe margine
dincoace daspre Dudesti si merge tot pe margin& de dincoace pa la
moara din fundu, si asa aceasta motel noao ce s'au facut au taiat
loc si ea uda spre magura de catre Dudesti, iar baltile acelea din
Ciumernic au ramas foarte cu putintica apa ; si fiind la- mosia din
Dudesti ca stapanea pe acolo drept magura d -Iui raposatu Stefan
Dudescul fratele (Hui Costandin Dudescul Vel Spat. care, cla la
razmiritii incoace mai mult la satul Sacuianilor cu ispravnicei era, iar
d-lui Manolache Banul luand Furduestii de la m-rea Cotrocenilor si
facand d-lui casa acolo, dupa cum se vede, au fost cumparat venitul
livezilor din Ciumernic de la d-lui Matei Balenul Vt. Comis si ga-
sind acea magura dincolo de matca Dambovitei acestia ce s'au facut
acum pa urma si nestiind hotarale nici intreband pa altii ca s afle
a cui ar fi fost ace magura: a boierilor Dudesti sau a boierilor Baleni,
au pus d-lui de au strans acolo cati-va oameni, niste pascari si alti
oameni ai d-lui; stapanind d-lui ace magura si in bola, nefiind ni-
meni sa-1 supere. Mai in urma viind boierii de peste Olt si luand
Leurdenii Ionita Poste]. fecioru lui Ionita Balenul, fiind rapos. Gri-
gorie Balenul biv. Vel Log., supt stapanire d-lui, au luat si pa acei
oameni din magura cu magura din mana Banului Manolake supt sta
panirea d-sale. Mai in urma au dat Leurdenii cu toate hotarele 13r
jupanesii Ancutii sororii d-lui pa care o au tinut-o d-lui Radu Va-
cArescul Vel Serdar. Carele d-lui Constandin Dudescul Vel Spat.
stiind ca acea magura au fost de mosia Dudesti si cum ca in balta
Ciumernic care era mai nainte de sa numea domnesca ave parintii
d-sale cotete de vana peste, nu s'au putut suferi ci au cautat d-lui
cu carte sf. sale par. Mitropolit de blestem oameni batrani care vor
fi stiind de acee magurA i de balta pe unde era cotetele raposatului pa-
rintelui d-sale Radul log. Dudescu i pa unde era si ale rapos. Logof.
Grigore Balenul pa vremea aceia cand era Logof Balenul aici in zilele M.
Sale rapos. Constandin V. V. Brancovenul. Si asa, cu cartea de blestem,
umbland in multe randuri, cercetand s'au aflat 4 oameni batrani
anume etc. care viind acolo in fata locului, unde fiind si not de lard,
intaiu: pentru magura au primit carte de blestem, zicand ca atat ei
cat si parintii for acolo pe acele locuri s'au tinut si acolo au Miscut,
acolo au trait pana au murit de curand. In razmirita s'au stramutat
unii intr'o parte altii intealta parte. Si asa stiu si au pomenit ca acea
magura au stapanio d-lor boierii Dudesti iar nu Menu si dela
magura catre Leurdeni in balta au avut d-lor boierii Dudesti cotete
de prinde peste. Si intamplandu-sa in zilele M. Sale rapos Cons-
tandin V. V. Brancoveanu, pe cand ere d-lui Balenul Vornic Mare, de
www.dacoromanica.ro
s'au fost certat pescarii boierilor intre dansii, au fost stricat cote-
tele unul altuia, si asa boierii Dudesti si Baleni au fost strans preotii
si batranii satelor atat din Dudesti cat si din Leurdeni si trimitandu-i
acolo au impartit balta in doao pa cum au stiut vechia stapanire
facand Si semne niste salcii curatite. Si de atunce au stapdnit d-lor
boierii Dudesti dela acele semne spre Dudesti cum si boierii Baleni
iarasi dela acele semne spre Leurdeni si galceva intre d-lor n'au
mai fost cat au trait unul cu altul.
Care ne-au dus pa noi la locurile acele si ne-au aratat salcile
care au fost semne. Si asa, noi, dupd a for marturisanie, am pus pd
Costandin Portar ce au fost oranduit de M. Sa Voda de au curatit
si acele salcii facandu be si cruci. Iar d lui Radul Vacarescul Vel.
Spat. banuind ea acei oameni sunt prosti nu ar sti ce va s'a zicd carte
de blestem si nu ar fi martitrisit adevarul ci da vor putea jura cu
mana pa sf. Evanghelie ca asa este dupd cum au marturisit sd
ramaie dupa juramantul lor ; care da la judecata unde multi boieri
adunati s'au oranduit Constandin Vt. Portar de au dus la cuviosul
Manta protopopu ca sa le arate ce este juramantul si de se pot in-
crede ca marturisesc adevarul asa sd jure. Si ei incredintandu sd de
stiinta for au primit cate 4 de au facut juramant cu mama pe sf.
Evanghelie dupa cum ravasul Mantii protopopului le-au adus in diavn
de 1-am vazut nu numai noi dar si alti din boieri cari s'au intamplat.
Deci ramaind lucrul sa fie hotarat dupd semnele ce ni le au aratat
si fiind o salcie una de alta departe care poate vreuna sa se tae
sau sl se usuce am oranduit pa Portarelu de au batut bolovani marl
la mijlocul locului ne putandu-sa pune piatra dup. cum au fost lu-
minata porunca M. Sale lui Voda de vreme ce hotarul au venit in
mijlocul biltii.
Deci dupd adeverinta ce s'au facut, dupd cum mai sus arata
am dat aceastd carte a noastra la mama d-lui Costandin Dudescu ca
sa stie pa unde va stapani d-lui de acum inainte cu pace de cdtre
d-lor boierii din Leurdeni 1).
Costandin Nasturel Vel Vorn.
Atanasie biv. Vel Serdar.
La 23 Martie 7259 (up) tot ca Vel Dvornic Costandin Ncis-
turel iscaleste cartea de judecata a lui Grigorie Ghica Voevod, intre
jupan Radul FArcasanul si unchiul lui Barbul Barsescul pentru zes-
trea mume-si lui Farcdsanul (Condica No. 1o, Mitrop. Buc. pag. 7,
si pach. 146, doc. z).
') Asezarnintele BrAncovenesti. Cula-Ciumernecu doc. 33-53.
www.dacoromanica.ro
G ENE ALMA NASTURtLIL012 93
La I Julie 1751 se vinde un loc in mahalaua Aga PI/1U 1)

Costandin este Vel Vornic, iar la 25 Septemvrie 1751 cand Stefan
Vacarescul daruiete o vie manastirii Pantelimon 2), Costandin
Nasturel este biv. Vel Vornic.
La 30 Maiu 1752 Costandin Nasturel Fierascul Vel Vornic
daruete mcinastirii Pantelimonul 8) pentru spital moia Dediulestii
in numele raposatei sale sotii Ancuta (nu Anufa).
Din acest document rezulta ca Marea Vistiereasci Ancuta s'a
trecut din aceasta lume inainte de 1752.
Moia Dediulestii ce se inching. spitalului faces parte din zestrea
Vornicesei. In adevar in anul 712o Radu Mihnea Voda intareste lui
jupan Vasile Vistierul, Dadulqtii pentru dreapta i credincioasa
slujba cand au fost trebuinta i pasul Domniei Mele". Acest Vasile
Vistierul este socrul lui Trufanda Vistierul, er Trujanda Vistierul
si sotia lui Maria lasara moia fiului for Iordache Stolnicul Tru-
fanda ot Parscoveni. La 1648 Matei Voda intarete stapanirea lui
Iordache pests Dediuleti de Tanga Taror ot sud Prahova.
Dela Iordache mcIia trecit la Vel Medelniceru Preda Parsco-
veanul, dr acesta murind o lasa. fiilor sai Stefan Consilitrul Parsco-
veanul i Ancuta sotia lui Costandin Nasturel.
Jupaneasa Ancuta Vistiereasa este sotia lui Costandin Nas-
turel Fierascul, din prima cununie ; ea se stinge probabil pe la 1747.
La 15 Aprilie 7260=1752. Adec eu Zaharia monahul Aghioritis
ce am fostu igumen la schitul Valenii dg. zapis P. S. S. par. Mitro-
polit kir Neofit ca aflandu-ma i eu multa vreme in Tara Roma-
neasca i din ostenela i agonisela mea cumparand nite vii in dealul
Frumos in sud Saac insa .pogoane 12 si cu obratiile viilor i cu
curie de crania i de sass i de grajdu etc. etc.
Neofit ig. Arnota, Samoil Dichiu mart.
Const. (Dudescu) Vel Vorn. mart. Cost. Nasturel biv. Vel Vorn., mart.
Const. Brancovenul Vel. Logof. mart. Murat log. marturie
La 26 Aprilie 1752. Parvul Cantacuzino biv. vel. Medel, ispravnic
ot sud Arge. Din luminata porunca Domnului nostru Ico Grigorie
Ghica V. V. fiind oranduit ca sa mer i s aleg moia Mueteti
partea m-rii Argeului de catre ceilalti, deosebind stanjenii ce are sd
tie fiete care dupa judecata ce au facut dumnelui Costandin Ncis.
turel biv. Vel Vornic i Ianache biv Vel Serdar izbranind prin cartea
d-lor la let 7257 August 2. Deci luand cu mine dinpreuna pre mo
1) Arh. Stat. Condica No. f de anaforale a Veliglor boieri. Caet 5, fila 26,
2) Iorga. Studii ,si doc. V, p. 497.
a) forger. Studii ,si doc. V, p. 597, Si Condica m-rii Pantelimon".
4) Arh. Stat. Mitropolia pach. 79. doc. 23.
www.dacoromanica.ro
litva sa Stefan protopop ot Arges i pe Dumitrasco Maza lul ot tam

etc. mers-am cu totii acolo la mosia Musetestilor unde fiind si sf. sa
par. Arhiereu kir Nikifor egumenul m-rii Argesului fata si ceilalti
etc. etc. 1)
La Julie 1752 Grigorie Voda Ghica face testamentul sau a
carei copie se afla. in Condica vianastirii Pantelimon, proprietatea
raposatului Lt. Colonel Mihai G. Ghica. Din el extragem urmatoarele:
Si iar sa fie Sf. Pantelimon mosia ce se numesce Dedzde,sti
ot sud Prahova, care este aprOpe de Tarsor si cu cloud case de
mOrd, sate cu o roata in isvorul ce se numesce Voinaia, care surge
pe acesta mosie, si iar alta parte de mosie ce se numesce Stancestii
care este alaturi cu mosia Dedulestii. Pentru ca acesta mosie De-
dulesti cu cea-l-alta parte din Stancesti, fost-au date de zestre ju-
panesei Ancutei, fiica raposatului Predii Pra4coveanul biv. Vel Me-
delnicer i solia dinMiti a cinstitului sicredinciosuluiboerului Dom-
niei mele Costandin Nasturel biv. Vet Vornic Fierirsctrl, cdreia in-
tamplandu-se de la Dumnezeu mOrte, prin diata ce'si-au fost facut
la petrecania sa au lasat aceste mai sus numite parti de mosie bo-
ierului sau Costandin Fiereiscul biv. Vel Vornic, atat Dedulestii cat
si parte din Stancesti. Deci mai sus numitul boier, de buna-voia
dumnelui, de nimeni indemnat, au socotit de au inchinat aceste mai
sus zise mosii cu morile si cu tot venitul, la sf. Pantelimon si la
spitaluri pentru sufletul sau si al parintilor si al jupanesei dumne-
lui Ancuta, sotia cea dintaiu. Si osebit de acesta au mai inchinat
mai sus zisul boer danie la st. Pantelimon tote alte cumparatori de
mosia din Stancesti, care sunt tot intr'un hotar, insa mosia cu casele
si cu tote alte imprejmuiri si namestii ce se and pe aceste cumpd-
raturi pentru ca le-au fost rascumparat boieru ce scrie mai sus
mai in urma cu bani gata de la Alexe biv. Vel Clucer za Arie, fiin-
du-i fost si lui de cumparatoare de la un Grigorie Logoffitul Stan-
cescu si de la feciorii lui anume Nicolae si Costandin si de la un
Iorga partea lui; pe care cumparaturi cu cele ce se afla pedansele
mai cazandu-i-se dumnelui a-le cumpara au intors lui Alexie Clucer
toti banii taleri 43o si Iuand toate zapisele si alte scrisori si not si
mai vechi de la rnana lui Alexie Clucer au luat acele cumparatoare
de mosii intru stdpanirea dumnelui si impreund cu pdrtile de mosie
ce mai sus se arata au inchinat si acestea si le-au afierosit la sfan-
tul Pantleimon.
La 4 Mai 1753 Iordache Cantacuzino face danie mAnastirii Co-
troceni (Condica No. 5, pag. 282) mosia lui din hotarul Rusii. Ca mar-
9 Arh. Stat. M rea Arges, pach. 3, doc. 35, orig. rom. hartie.
www.dacoromanica.ro
GENEALOGIA NASTURELILOtt 05
for si rudd iscdleste Costandin Misturel ca Vel Ban (pach 31. doc.
1. Cotroceni).
La z Septembrie 7262=1753. Iw Costandin Tehan Racovita V.
V. da sf. m-ri Delul si par. egum kir Onufrie carte de mild etc., etc.
Divan. pan Barbul Vacarescul Vel Vorn., pan Costandin Nas.
turel Vel Ban, pan Constandin Breincoveanul Vel Spat., Stefan Va-
ccirdscul Vel Log., Cost. Strcinzbenul Vel Vist., Radu Cretulescul Vel
Cluc., Iordake Genet Vel Postel., Dimitrake Ghica Vel Pah., Drci
ghicen Grecenu Vel Stoln., Latcararke Geni Vel Comis, Bade ..Stirbeiu
Vel Sluj., Iordake Carage Vel Pit., si ispravnic pan Stefan ca-
rciscul Vel Log. Si s'au scris hrisovul acesta in anul din taiu de Dom-
nia Domnii mele aici in orasul Scaunului D. Male in Bucuresti, de
Radul log. za Divan1).
Pecete aplicata se pastreza.
La 2 Septembrie 7262 (0753) (Condica m-rii de un lemn, p. 604);
la 20 Septembrie (Condica Schit.Cohnina at Coziei, pag. 120 bis); la
25 Sep. (Condica No. i 7isntena pag. loo bis) si la 3 Octombrie pen-
tru mild sf. manastiri Obedeanul (Condica p. 154). Costandin este
Vel Ban.
La 3 Octombrie .1753 Ico Cost. Tehan Racovita V. V. De vreme
ce cl- lui cinstitul si credincios boierului Domnii mele Costandin Obe-
dduiul biv. Vel Pah. din tivnd dumnezeiasca pornit find spre a implini
poruncile dumnezeesti, au luat pre Domnul D-zeu intr'ajutor si din
temelie zidind, au ridicat si au inaltat o sfa.nta biserica in Orasul D,
Mele Craiova etc. etc.
Divan jup. Barbul Vacarescul Vel D-v., an Cost. Nasturel
Vet Ban, pan Costandin Brancovenul Vel Spat., Stefan Vacarescul
Vel Log., Cost. Strambenul Vel Vist., Radu Kretulescul Vel Cluc.
Iordake Genet Vel Post., Dimitrake Ghica Vel Pah., pan Draghicen
Grecenul Vel Stoln., Latcarake Geni Vel Comis., Bade Stirbeiu Slujer,
Ion Carage Vel Pit., Si ispravnic pan Stefan Vacdrescul Vel Log.,
Si s'au scris hrisovul acesta in anul dintiiu c1.2. Domnida Domnii mete
aici in orasul Scaunului D. Mete Bucuresti de Radul logof. za Di-
van etc. =)
Pecetie aplicata cazuta.
La 5 Octombrie 7262 (1753) Ito Costandin Tehan Racovita Voe-
vod dd hrisov 5) manastirii Znagovul din sud Ilfov si cuviosului
1) Arh. Stat. Mrea Delul, pach. 4 'doc. 56.

2) Arh. Stat. Obedenul, pach. 15 doc. 1.
') Academia Rom. pach. XX doc. 164 si Galtisescie op. cit. pag. 264 la data
de Sept. 1753 un alt hrisov.
www.dacoromanica.ro
96 GENERAL P. V. DasTUREL
kir Rafail arhiigumenul acestii manastiri, ca sa-i fie sfintei man as-
tiri mild de la Domnia So, sa is vinariciul si parparul din delul
Cernatestilor
Marturiile Domnului : pan Barbul Vacarescul Vel Vornic,
pan Costandin Neistztrel Vel Ban, pan Costandin Brancoveanul
Vel Spatar, pan Stefan Vacarescul Vel Logof., pan Costandin Stram-
beanul Vel Vist , pan Radul Kretulescul Vel Clucer, pan Iordache.
Genet Vel Postel., pan Dumitrache Ghica Vel Paharnic, pan Dra-
gbicean Greceanul Vel Stolnic, pan Latcarachi Geni Vel Comis,
pan Badea Stirbeiu Vel Sluger, pan Iordache Caragea Vel Pitar,.
si ispravnic pan Stefan Vacarescul Vel Logofat. Si au scris hisovul
in anul dintaiu din Domnia Marii Sale in Bucuresti de Radul Lo-
gofatul de divan.
La .7:3 Octombrie 7262 (1753) (Condica veche No. i Arnota pag.
53); la .r4 Octombric (Condica m-rii sf. Apostoli, pag. 3o si pach.
rr doc. 14); la 15 Uctombrie (Condica No. i nz-rea Hurezi p. 702);
la 21 Octombrie (Condica No. r, Bistrila p. 44) Costandin Nasturel
se afla ca Vel Ban in divanurile lui Costandin Tehan Racovitza
Voevod.
La 18 Ocfomvrie 1753. hi Costandin Tehan 2) Mzhai 11arovita.
V. V. etc. etc. Este ;tiut ca din cate lucruri impodobesc pre om
inteaceasta viata trupeasca, inviitatura este' mai aleasa si mai nalta,
pentru aceia este i mai laudata de ceiace au numele intelepciunii
cei de afara, adica cei Elinesti si cei bisericesti, si cu multe cununi
de lauds s incununeaza incat si Pavel, 2) cel inaltat pans la ceruri
la a treia orinduiala o pune, socotind numarul darurilor care s'au
dat oamenilor dela Dumnezeu si zicand ca: pe unii i-au pus Dum-
nezeu intai Apostoli, al doilea Proroci, al treilea Invcitatori.
Marirea acestiia vrand sa o arate si Aristotel filozoful catre
cel ce 1-au intrebat :
Cu ce sa osibeste cel invatat de cel nein vatat ?
Au raspuns:
Cu aceia ce se osibeste cei morti de cei vii.
Si ca s zicem mai in scurt, atata intrece invAt'atura pre toate
bunatatile cele omeneti cu cat intrece si sufletul pre trup. Ca aceasta
este podoaba sufletului si trupului, fiind pricina celor patru verhov-
nice (principale) bunatati, dupre intelepciunea lui Solomon care zice:
Aceasta invata : curafie si minte, si dreptate si blandete, de care mai
de trebuinta nimica nu este intru viata oamenilor.
9 Academia Romdnd, pach. XLVIII, do c. 171.

') Epist. 1-a care Corinteni, Cap. XII, stih. 28.
www.dacoromanica.ro
*i de pohtete cineva multA tiintd, tie cele trecute; i cele ce

vor sa fie, le samuinte; tie tAlinAcirea cuvintelor i deslegdrile vor-
belor celor ascunse, semne i intampldri ale vremilor i ale anilor,
si tuturor este sfetnic bun.
Pentru aceasta dar i StIpanul nostru k, insemnand folosinta
InvdtAturii cei catre mantuire intii, au inteleptit pre ucenicii lui (prin)
pogorirea Sfa.ntului Duh, apoi i-au trimes la propovaduire. Inca i noao
tuturor ne-au poruncit sd cercam dumnezeestile scripturi cati poftesc
sa afle viata cea nemuritoare. Deci, cum ar putea netine sd cerce
dumnezeestile scripturi, nepedepsindu-se mai nainte cu invatatura ?
Ci dar trebuinta i folosul acestui lucru sfint i de mantuire tiindu-1
Im'pdratii i Domnii cei de demult i avand i grija supusilor lor, au
intarit Scoale prin multe locuri i orae ca, prin invataturd, sa le
pricinuiasca lor bund vietuire. Clrora urmand i cei de mai naintea
noastra blagocestivi Domni i stramoi care au ocarmuit trebile prea
luminatului Scaun al acetia laudatd i de Dumnezeu pdzita Tara si
Domnia Ungro-Vlahiei, au intarit doao coale; una Elineasca i alta
Slavoneasca, din care amandoao sant de mare folds nu numai locui-
torilor Tarsi Rumaneti ci i tuturor celor streini care vin pentru
dragostea invataturii.
Deci, de vreme ce din voia A-totqiitorului Dumnezeu ni s'au
incredintat i Noao iarasi prea inaltatul Scaun acesta a prea Lumi-
natei Domnii a Tarii Rumaneti, i dupla' putinta noastra, fiind intdriti
cu darul dumnezeesc, carmuim norodul cel de supt mana Noastra,
pre langd alte griji ale Noastre, multd purtare de grill avem si
pentru ..coale care, vazandu-le ca sant cu orinduiala ne statornica i
fsrs indreptare i cunoscand Domnia Mea grija didascalilor care au
spre a cere i a'i Ilia plata lor cea rinduitd ; pentru ca sa uuram
i pre didascAlii cei dupre vremi de aceasta grija turburatoare i za-
tignitoare lucrului lor, i ca sl aezam cuviincioasa bund oranduiald
i starea 5coalelor, am socotit a fi cu cale sa orinduim asupra lor
ispravnic i purtator de grill vrednic, ca sa le poarte lor de grill
pentru toate cate ar avea trebuinta i sa imparta fiecaruia din di-
dascali plata ce i s'ar cddea despre potriva lor. Drept aceia, am so-
cotit vrednic acetii purtari de grija pre Prea sfintia Sa Mitropolitu
al Ungro-Vlahiei kir Neofit ca pre unul ce este pastor i parinte
duhovnicesc a toatA implinirea cea cu numele lui Xe-, care sd pas-
treze de Sfintia Sa, fiind i cu voia Arhierii Sale i tuturor cinsti-
tilor i credincioilor boieri ai Domnii Mele. Ci dar hotaram cu iz-
branire prin hrisovul Domnii Mele ca de acum inainte sa aibd Ari-
hieria Sa purtare de grija a ..coalelor, strangandu-i dela preotii Tarii
darea cea dupe an care oranduit lor i dintru imparta didas-
Revista !stork& 7
www.dacoromanica.ro
98 GENERAL P. V. NAsTUREL
calilor simbriile cele tocmite, din care dascalului celui dintai al in-
vataturilor celor filosofesti din &octla cea Elineosca simbria cea dupa
tocmeala este, de fiescare luna, cate talere 45; iar dascalului al doi-
lea de invgaturile gramaticei cate tal. 20; is Scoalei Slovenefti la doi
dascali este plata fiescaruia, de luna, tal. io, care sa fac, toata suma
banilor intrun an, taleri 1.020; care bani sa aiba purtare de grija Sf.
Sa Mitropolitul Tarei a da pe luna dascalilor din dajdea ce strange
Sf. Sa dela preoti i o da la Visteria Domnii mele etc. etc.
Si dascali sa se afle apururea cu purtarea de grija i cu pri-
veghere pentru procopseala ucenicilor la invata tura Cartii; a carora
luare de seams, i cercetare am dat Domnia Mea a se face iarasi
de catre P. S. S. Mitropolitul Tariff, fiind lucru sulfetesc i al pastorii
Sfintii Sale.
lath i marturii am pus Domnia Mea etc., jupan Barbie Vaca-
resent, Vel Dvornic, jupan Costandin Msturel Vel Ban, jup. Costan-
din Brcincoveanul Vel Spatar, jup. .Stefan Veicarescul Vel Logof.,
jup. Costandin Strambeanut Vel Vist., jup. Radul Krefulescul Vel.
Clue., jup. Iordake Geanet Vel Postel., jup. Dumitrake Ghica Vel
Pah., jup. Draghici Greceanul Stoln., jup. Lascarake Geani Comis,
Badea Stirbeiu Slujer, Pitar, Ispravnic Stefan Vacares-
cul Vel Logof.
Si s'a scris hrisovul acesta in arml dintii al domnii Domnii Mele
aici in Tara Rumaneasca de popa Florea dascalul slavonesc (cunos-
cut i sub numele de Floru ieret).
La 20 Noembrie 1753 judeca in Divan Costandin Nasturel Vel
Ban impreuna cu Stefan Vacarescul, Radu Kr. Vel Clucer i D. Gre-
ceanul Vel Stolnic. (Arh. Stat. Mitropolia netreb. pach. 6 doc 2).
La ro Februarie 1754 judeca in Divan Costandin Nasturel
ca biv. Vel Ban (Arh. Stat. Mitropotia netreb. pach. 9, doc. 5).
La 11 Iunie 1755. Pre Inaltate Doamne.
Din luminata porunca etc. inainte noastra etc. Minot/ i cu alti par-
tasi ai lui de la satul Taraceni ot jud. Ilfov, de s'au judecat cu d lui
lanake biv Vel Sardar, zicand Mincul ca mosia Taraceni s'ar fi tra-
gand toata da la nemul for si, dupa vremi, catava din mosie au van-
dut mosii for la rapos. Gheorghe Beizadd fiul rapos. qerban Vodit
Cantacuzino iar cats au ramas nevanduta ar fi stapanit-o i parintii
13r etc. i acum d-lui Sardarul lanake cauta sa stapaneasca tot ho-
tarul si pe ei sa-i izgoneasca dupa mosie, etc. etc. Cerea 6 boeri ho-
ta'rnici, etc. Intreband si pe d-lui Ianakie Sard. ce are sa raspunza
etc. d-lui au raspuns ca ace mosie o are de zestre de la socrul d-sale
Iordake Beizade fiul M. Sale rapos. Serban Voda. Cantacuzino, ara-
tandu-ne mai intii zapisul Lecai Pah. Malurenu ot. let. 7196, etc. etc.
www.dacoromanica.ro
Ci noi gasim cu cale sa'si stdpanescd dumnelui Scirdariul Ianake

moia Tdraceni din hotarul Pupdza pana in hotarul Faurei cu bun
pace dupd scrisorile ce are, etc., etc. 1)
Costandin Dudescu Vel Dvornic. C. Ndsturel biv Vel Ban
Vel logof. Cost. Vel Spatar M. biv. Vel Vist.
Toma Kretzulescu biv Vel Clucer.
La 10 Februarie 1754. Intr'o carte de judecata Costandin este
biv. Vel Ban.
La zo lunie 1757 se da o carte de,judecata de Castandin biv.
Vel Ban Nasturel i T(oma) biv. Vel Clucer, care Carte este con-
trasemaatd de Vel Logofdtul care afirma ca s'a trecut in Condica.
Cartea este relativd la niste vaduri de moan din Miitwa i din
Neajlov sud Vlasca, dupd cererea jupdnesii Pauna din Targoviste
lui Stefan Bolintenul 2).
La 6 Sefitembrie 1757. Costandin Nasturel biv. Vel Ban certi-
fica, impreund cu mai multi boieri, ca schimbul dintre mosia Tana
buresti a mAndstirii Plumbuita (Condica pag. 124 bis) cu mosia de la
Plaseni a Radului Comisul, schimb fault la 7166 (1658), este bine
si dupa lege", facut.
La 23 Mai 1758.
Pre Inaltate Doamne.
Gherasim egum. mrii Bradetul sud. Arges face jalbd de Oance
Parcalab i Iordache Drdgusoiu cu cetasii for de la Bratieni sud.
Arges ca m-rea Bradetul are mosie in hotarul Bratienilor de sus a
3-a parte data intru stapanire cu hrisovu Marii Sale Radului V. V.
care l'am vazut si noi fiind cu let 7117 cu care da m-rii a 3-a parte
din Bratieni, etc. sa-i fie mosie ohabnica. S. mai arata si in cartea
de hotarnicie ca au mai aratat numitul egumen si hrisovul Marii
Sale Cost. V. V. Brancovenul ot let 7198 care urmeaza iar hriso-
vului Radului V. V. adeverind cum manastirea au avut qi cdrtile
altor batrani Domni dar s'au rapus si acum numitii mosneni ot tam
sa scoald sa ia mosia m-rii intru stapanirea for cu un hrisov, fiind
trecuti 223 de a(n)i, at Radului Vod sin Radul Vod dandu-li-s intru
stapanire partea m-rii. Mai arata si hrisovul Marii tale de 21 de ani
cu care Ii sd da intru stapanire muntii din Bratieni sd-i stapaneasca
megiiasii cu pace de carte Dimitrie Doftorul (Notara) iar de partea
de mosie a m-rii ca s o ia ei nimic nu pomeneste.
2) Academia Romans path. CXXV., dot. 82.
2) Document particular.
www.dacoromanica.ro
Eu gasesc cu cale ca m-rea Bradetul sa-i stapanesca a 3-a

parte din moia Bratieni cu buna pace de catre aceilalti moreni
dupa cum i s'au ales i la hotarnicia din zilele Mari Sale rapos.
Grigorie Vod iar acestor nesupu(i) megia(i) sa li sa is de catre
Maria Ta acele carti vechi care sunt de zoo, de 200 i mai mutt de
ani carora i Pravila le sty impotriva, de a sa nu mai umble sup.-
rand Divanul MATH Tale i judecatile 1). Iar hotararea ramane la
Maria Ta.
C(ostandin) biv Vel Ban (Ncisturel) iscalitura cunoscuta.
La z Septembrie 1758 pe actul de schimb al lui Costandin
Brancovenul cu Hagi Spandoni epitropul manastirii Sf. Spirzdon
vechi9), prin care da un loc in mahalaoa Serban-Voda Si is altul tot
acolo (aproape de Prefectura Politiei Capitalei de azi), iscalesc ca
martori: Costandin Nasturel biv. Vel Ban, Costandin Kretzulescul
Vel Ban, Costandin Dudescul Vel Vornic, ..tefan Vciciirescul Vel
Spatar, Matei Catacuzino biv. Vel Paharnic, Dumitrache Racovitza
biv. Vel Vistier, Mihai Cantacuzino Vel Vistier (Genealogistul),
Toma Kretzulescul biv. Vel Paharnic, Radul Vaciirescul Vel Clucer,
Pantazi Campinenul biv. Vel. Pah.
La 13 Octombrie 1758. Dat-am zapisul meu la myna d lui
Matei Ruset biv. Vel Vist. ca fiind eu datoare d-lui I000 tal. de la
let 1755 Julie 16 cu zapisul meu intru care este pus zalog 33 de
pogoane de vie, etc., etc., i neputand ca sa-i dau d-lui banii pans
acum, am dat d-lui de a me buna voe aceste moii cu soroc pans in
2 luni sa aib a- i da d-sale toti banii, etc., etc., iar ne dand banii
nici la acest soroc sa-i fie d-lui statatoare, etc., etc., etc.
0 Stanca Obedenca.
Cost. Vacarescu Vel log. mart.; Cost. Ncisturel biv. Vel Ban,
mart.; Stefan Vacarescu Vel. Spat., mart.
Si am scris eu Barbul Post. Ciorogarlenul cu zisa d-nei 3).
La 22 Aprilie 1759 figureaza Costandin Nasturel ca biv. Vel
Ban (documentul i6 din pach. 18 Mitropolia. Arh. Statului) i la
15 Noembrie 1759 in pach. CXLV doc. 250 dela Academia Romany
de asemenea.
La 12 Julie 1759. Dat-am cartea noastra4) de adeverinta fra-
telui Costandin Fierascul biv. Vel Ban pentru ca avand domnie-lui
un vad de moara pe apa Dambovitii pe moia dumnelui ce sa
1) Arh. Stat. M-rea Argel, pach. 4 doc. 19. Orig. rom.
2) Arhivele Statului, M-rea Sf. Spiridon vechi, pach. zo, doc. 2.
3) Acad. Rom. pach LXXX, doe. 42.
1) Condica domeniului Fierclsli, doc. 52.
www.dacoromanica.ro
chiama Budetii i vrand sa '(i) faca dumne-lui moara intr'acel vad,

care moara s fie injugata cu moara dumnelui Costandin Filipescul
biv. Vel Medelnicer", etc, Acesta Filipescu nu o ingaduia, ceiace
dada natere procesului. Judecata hotarete drept-aceia, dup. cer-
cetarile ce s'au Platt in 2 !randuri am dat i not acesta carte a
noastra la mana dumnelui fratelui Costandin Fie.rascul biv. Vel
Ban ca s alba a'(i) face moara pa mosia dumnelui Budetii pe
apa Dambovitii, injugata cu moara dumnelui Cost andin Filipescul,
etc., etc. s) Costandin Dudescul Vel Vornic.
La .1.Martie 1761 pe o carte de schimb intre manastirea
Radu-Vodei cu manastirea Ciimpu/ung (Condica No. I, pag. 57) dand
moia Piersica i luand Berivoestii, se afla printre martori i Co-
standin Nei sturel biv. Vel Ban.
La 3 Martie 176.r. Adica eu Costandin Filipescul biv. Vel Medel.,
dinpreuna cu sotia me Marica, fata d-lui rapos. Costandin Obedenul,
da scrisoare P. S. Sale par. Mitr. kiru kir Grigorie i la sf. Mitro-
polie ca rapos. soacra-me Stanca Obedinca Inca fiind in stare i sa-
natatea d-nei, traind rapos. socru-meu Cost. Obedenul, din rivna, etc.
etc., au fost dat danie sf. Mitropolii o moie anume Zidurile i Be-
rilesti jud. Ilfov, fiind muma d-nei ingropata; etc., etc. L'au lasat la
moarte executor testamentar pe gineri sau. Dar fiind ea au prisosit
mai multa datorie de cat cele ce au ramas", el au dat jalba la M. Sa
Voda. 1 Lau trimes la Divanu, iar boerii vazand ca datoriile stau
jos i n'au da unde sa plati au hotarit ca sa is daniile 1 sa plateasca
datoriile", etc. Mitropolitul s'au milostivit de a dat 750 taleri pentru
a se plati datornicii iar moiile le-au oprit pe soma Mitropolii, etc.')
0 C. Filipescu Vel Medel. 0 Marica Fil.
C. Dudescu Vel Vornic, mart. ; 5t. Vacarescu biv. Vel Ban,
Costandin Neisturel biv. Vel Ban ; biv. Vel Ban Kretzulescu; Cost.
Br. Vel Log.; Parvul Cantacuzino Log. D. Vel Vistier.
In fine, tot in acest an (1761) it aflam iscalindca martor, zapisul,
dumne-lui Clucerului Constandin Ciindescul, prin care schimba moia
lui Dasei raid of sud. Slam-Ramnic, pe apa Buzaului, cu aka moie a
manastirii Sf. loan din Focfani (Condica No. 2, pag. 141) ce sa nu-
mete tot Dasiiraiii.
In primul an al domniei lui ,Stefan Mihaiu Racovita, 1764, Ve-
litii boiari Impreuna cu randuitii Portii (Sultan Mustafa) indrepteaza
hotarele tarei pa toata marginea de la Adacalesa pana in Braila.
La judetul Vlara vedem ca printre proprietarii calcati de Bostan-
1) Arh. Stat. Mitropolia, pach. 7, doc. 34.
www.dacoromanica.ro
Og lu este i Banul Hereiscu (Costandin) iar in judetul Teleorman se

calcd Banului moia Grindurile, ba ceva mai mult : s'au pus dum-
nealui ghiumbrucciu of Sitov i au tras oamenii din satul numitului
boierului Fierascul i 'i-au sdlaluit acolo, incepand a-1 i numi acel
Ostrov Geancustaran"2).
* *
De la aceasta data Costandin Nasturel Fierascul nu se mai in-
talnete prin documente. El insa nu incetase din vie* dupa cum
se probeaza prin testamentul ce fAcuse Inca de mai inainte vreme
(23 Iunie 1754) i in care testament Mitropolitul Tarei, Grigorie,
scrie la 5 Februarie 1765 ca acestea cari-i scriu mai sus mai nainte
de sfarit cu doao zile, find mintile intregi, le-au oranduit cu gura
durni-sale, de unde rezulta ca Marele Ban Costandin Ncisturel Fie-
scut si -a dat obstescul sfarit la 3 Februarie 1765.
lata Diata :
Diata Marelui Ban Costandin Ncisturel Ficreiscul I).
De vreme ce intdmplarea ce viitoare i ciasul sfaritului iaste
netiut i nepriceput de nimenT precum insui Domnul Xc asea-
mana in sfanta Evanghelie .moartea cu furul zicand : Priveghiati
ea nu .ftiti ziva qi ciasul intru carele furul va veni, adeca moartea.
Ca ce iaste omul? Nemic alt fora numai precum zice David: omul
ca iarba, zilele lui ca fore ceimpuliti afa va inflori. Peimant iasti
si in tamcint vei merge!
Pentru aceia der i eu robul lui Dumnezeu Costandin Ncis-
turel Fierascul biv. Vel Ban, fiind om biltrcin trecut in zilele mile i
cunoscand ca toate ale lumii acetia sunt o deertare, am socotit
mai nainte, acum pAnd sunt sanetos i mintile intregi, de mi-am
facut Diatd i cqezeinuint de toate avuturile mole, ca, dupa ce imi
voiti da obtesca datorie ca un crevin, s se tie ce se afla, mult-
putin cat voiu ave care Dumnezeu mi-le-au ddruit intru acesta
viata.
Iar mai antaiu ma rog de obte tuturor cretinilor, rudelor i
streinilor sa ma ierte pre mine pdcdtosul de toate cele ce le voiu
fi greit ca un om in lume, pe carii i eu de obte ii ea') cu tot
sufletul; pre carii iardii ii rog ca sd nu strice aezamantul acesta
al mieu intru care insemnez cu amanuntul anume. funie 23. let
,7262 (2754).
') Iorga. Studii g Doc., Vol. V., pag. 500.

Arhivele Statului, Condica No. X111, a llfitrotolii Bucurefti, pag. 51.
www.dacoromanica.ro
Inteiicqi data de toate, las ca sa ma ingroape la sfanta manas-

tire Cotroceni 1), unde randuesc sa se dea sa mi s faca patru sa-
brindare, afara dintr'alte sarindare ce sa va da pela alte sfinte bise-
rici. Las sa se mai dea la Cotroceni 4 boi afara de moii i din
alte maruntai ce se-au dat mai nainte.
Las ca, de va fi prin putinta, sa mi s fad. pomenirile i sa
m1 grijasca dupa cum am facut i eu raposatei solid mete Anculii
precum arata catastivul cel iscalit de mine; iar de nu va da inde-
ma(ma)na (sic), sa ma grijeasca dupa cum va 'pute.
Aic(i) arat ca afara, din vite, din moii, din case, din vii, din
scule, i dintr'alte dichise ale casii, bani nu mi s intampla, ci inca
ma. aflu i la datornici, precum va arata zapisele mele. Pentru care
datorii, de nu-mi va da vreme indemana ca sa le platesc eu, las
pe fiul mieu Raducanul, ce mi-lau daruit Dumnezeu motenitor, ca
s le plateasca toate din casa, dup. cum va arata zapisele mele,
ca la nimenea nu sunt dator far'de zspis iscalit de mine i cu pe-
cete me.
Motenitor peste toata casa me, de la mult pana la putin, las
pe fiul meu cel numit Raducanul, ca un motenitor adevarat ce
iaste. Der fiind-ca acum fiul meu Raducanul iaste far de varsta
(ofill, it las supt stapanirea i purtarea de grija a maica-sa de va
vre, iubita sotiia me Smaragda, salt pazesca cinstea, s nu se ma-
rite, iara sa fie stapana, impreuna cu fiiul mieu Raducanul, pe toata
casa me Si ea sa chivernisesca toate ale casii Si dupa invatatura ei
afara fiiul mieu Raducanul sa nu iasa. Iara dupa vremi da sa va
intempla s aiba intre danii pricina de netraiu in casa amendoi,
insurandu-sa fiiul mieu Raducanul atunce ca, pentru chiverniseala
ei, cat va trai i pentru pomenire mea, sa i iea din moii, din ti-
gani, din vii, din mori, Si dintr'ale cash', ce va socoti, ca s (se) chi-
verniseasca cu dansele cat va trai, iar dupa, moartea ei sa le sta-
paneasca iar fiiul mieu Raducanul.
Las nepotului Costandin Comaneanul sa i dea un rand de
haine conte captuit, i dulama, i nadragi de ai, i brau i ilic.
Las Si nepotului mieu Stefan Preilscoveanul iarai un rand de
haine asemene.
Las chiliile ce le-am facut pre locul mieu, langa biserica sf.
Vineri, sa fie pentru bolnavii ce vor fi dupa, vremi, i cu pravalia
lor de brutarie unde sunt 3 case, de la care pravalie se is chirie
cate zece paini pe zi. Aceste pite sa se de la saracii bolnavi dup.
tn chilii in toate zilele i inca sa aiba datorie fiiul mieu Raducanul
Dorinta nu i s'a realizat, cad 11 aflam Inmormantat, cu sotia lui Ancuta,
In biserica for dela Dobroteasa.
www.dacoromanica.ro
ca sa mai de in toti anii cite 14 chile de grau pe an taleri 9i

chieltuiala acestui grau sa se facd, dupa obiceiul ce am lasat, pete
pentru alte 20 dintr'acest grau, care. fac preste tot 3o; sa se dea
iardsi la bolnavii saraci duprin toate chiliile.
Si pind a se face fiiul mieu Rd ducanul de versta, acesta ordn-
duiala sa o facd pd deplin pre iubita sotia me Smaragda.
Jar la chilii preotii sa nu aibd voe a pune oamenT sdndtosi
printr'ensele nice insu-i fiiul mieu Raducanul sa nu ail3a voe, fard
numai O. s.azd bolnavii si oamenii ceia ce pazesc pe bolnavi.
Aic(i) insemnez si pentru cele-ce mi-au lasat raposata sotia
me Ancuta in diata ei, lasandu-ma epitrop pentru grijania ei, ca eu
toate, dupa cum au lasat ea, le-am facut kind' la 3 ani deplini si cu
cinste precum anume arata in catastihul cel iscalit de mine, fi inch
i de la 3 ani incoce am !clad la tali anii, dupd cum mi au fost pu-
ter& ; i Inca cat voiu mai trdi iara5i nu va ramane nefacut, ci din
,,preuna cu parintii miei o voi pomeni-o.
Acestea ce mi-au ramas dela raposata sotia mea Ancuta mo.sii,
tigani, viia de la Orlea i altele, dupa cum diata raposatei arata,
fiind-ca Dumnecleu au facut :mild cu mine i mi-au daruit mo-
tenitori cu sotia ceasta-l-altd, pre iubit fiiul mieu Raducanul, le las
lui toate adestea, der ii dau .si acesta poruncd ca on -cand me va
pomeni pre mine la on ce pomeniri sa-o pomeneasca i pre rapo-
sata sotia me Ancuta impreund cu mine.
Iar banuind cine-vai din rudenii pentru viile dela Orlea cu
ce wzamant le-au stapanit raposata sotia mea Ancuta i mi le-au
ldsat i mie, iatd ca arat pricina lor: Aceste vii au fost ale rdpo-
satei soacra -mi jupanesei Seamed Privoveanciii i la petrecania dum-
neei ne avand alt cu ce ca sa sa pomenescd dupd moartea ei, le-au
ldsat aceste vii raposatei sotii mele Anculii fiicei dumneei dandu-i
poruncd ca acesta: ca sa -i facd toate pomenirile dupd obiceiu, pand
la 3 ani: *i raposata soti3. mea Ancuta, dupd cum o au invatat-o
maicd-sa, au facut toate pomenirile pang. la 3 ani din casa mea, dup.
cum catastihul eel iscAlit de proin-protopopul MAndill arata printr'a
cdruia mans acea chieltuiala s'au facut.
Iarasi zic aic(i) ca de va vre iubita sotia me Smaragda ca
sti-.si pazescil cinstea sei nu sci nuirite, sa fie stapanitoare precum am
naratat mai sus dimpreund cu fiiul mieu Rii ducanul. Iar de care
cum-va nu va vre, ci sa va cdsatori, s aiba a'i lua din cash toate
zestrile ei deplin dupl foaia de zestre ce iaste iscalita de Doamna
Smaragda 1) si-i mai las i eu de la mine moia Cucuruzii, i zece
1) Fi-va, Smaragda sotia a doua a lui Niculae Vodd llfavrocordat ? (Iorga)
www.dacoromanica.ro
GENEALOGIA NXSTURELILOR 105
suflete de tigani mid cu mare i darurile ce i-am trimis innainte

nuntii insa: salba za ughi ungureti no, i aruri margaritar
de gat, i o carats cu 6 telegari cu hamurile lor. Si de sa va ms-
rita mai nainte pan'a nu s face pre iubit fiiul nostru Raducanul de
varsta, atunce randuesc epitrop preste toata casa me pa Sfintia Sa
parintele Vladica Mircon duhovnicul nostru, i pa Gheorghe logo-
fatul, Dumitrache zet popa Radul cliseriul fiind Si tata-sau om de
casa parintilor notri; insa ce vor face pentru chiverniseala casii, i
alte chieltuel(i), i venitur(i) s aiba a ti i Smaranda (sic) muma
Raducanului. Si ascultatori las pa Barbul, i pa Negul, i pa altul
pre nine vor mai socoti Epitropii, ca sa poarte grija de ale casii.
Si pre fiiul mieu Radul, fiind copil, sa -1 iea Smaragda pe
langa ea sa-i poarte grija de dansul, iar chieltuiala sa fie dm casa.
Si rog pre acetea pre toti sa vs nevoiti pentru copil sa-1 in-
vatati carte cat s'ar pute, cu mila lui Dumnezeu, sa sa procopsesca.
Acestea toate ce scrie mai sus le-am oranduit ,eu cu a mea
buns -voe ca sa ss pazesca nestramutate. liar care s'ar ispiti a strica
vre-una dinteaceste sa fie supt blestemul celor 318 sfinti parinti de
la Nikeia i sa de sema Infricoatului judecator ; care pentru inta-
rirea, am iscalit i am pus 1 pecete me ca s sa creza.
pecdte Costandin Ndsturel Fierascul biv. Vel. Ban.
Pop Filacto eclisiarh martor.
Cele ce au invatat raposatul Banul la sfaritul vietii fiind
nnoi fats :
Cele-ce las sotii mele Smaragdii : moia de la Cucuruz, viia
del bob sud Saak, viile del bais sud Vlaca, pivnita de piatra din
targul Cucului (strada Lazar, azi) ss fie iar Smaragdii fiind-ca am
cheltuit -din banii zestrii, ro suflete de tigani, 6 telegari, cari-i va
places, sa-i iea. Casele din Fierasti pa din doao i moia i morile
tot pa din doao s le stapaneasca sotia me Smaragda cu copil cat
va trai. Chiliile saracilor bolnavi de la Sfanta Vineri sa le faca. de
piatra sotia me Smaragda din venitul casii. Acestea cari-i scriu mai
sus mai nainte de sfarit cu doao zile fiind mintile intregi le-au
oranduit cu gura dumisale. Fev(ruarie) 5 let 1765.
s) Grigorie al Ugro-Vlahiei.
s) Pop Teodosie de la Sfinta Vineri, am fost fate.
* *
Am zis ca &rban se casatorise probabil la 1688, inainte de
moartea tatalui sau Banul Radul i de moartea lui Serban Voda
Cantacuzino; el a putut avea fiu pe Constantin la 1689, de aceia not
www.dacoromanica.ro
nu am admis ca data a naterei acestui boier Constantin pe acea in-

dicata in filiatiunea de la Sf. Vineri i anume data de 1682.
In adevar, Constantin Banul ii face Diiata la 23 Iunie 17J4;
in ea el declares ca este sanatos i in mintile lui", dei om biltrcin
trecut in zile". La 1757 documentele ne prezinta pe fostul Mare Ban
in activitate de serviciu, ca judecator; prin urmare, cuvintele de om
batrein trecut in zile", la 1754, ne permit a afirma ca Constantin tre-
cuse peste 6o de ani. Daca s'ar fi nascut la 1682 atunci el ar fi fost
trecut de 72 de ani, iar la moartea lui, nu cea din 1752 evident,
ci acea din 1765, el ar fi avut 83 de ani.
Apoi, atunci, daca Constantin s'a nascut la 1682 si a avut la 1750,
fiu pe Paharnicul Rdducanul, aceasta ar insemna ca el se va fi fost
insurat, a doua oars, la etatea de 66 de ani cel puuin, adica la anul
1748. Dar la 1746 el plange, impreuna." cu sotia lui Ancuta, moartea
ficei for Catrinita, iar pe la 1747 jelea pe raposata'i sotie, in pome-
nirea careia el daruia, la 1752, manastirii Pantelimonul moia Deduksti.
Ori i cum ne-am intoarce, cu datele dela Sf. Vineri, nu vom
putea ie1 din incurcatura, pentru ca nu sunt exacte. Numai data de
1689 este cea mai probabila. In adevar, la 8 Iulie 1714 cartea de
judecata a lui Stefan Lodes Cantacuzino ne spune ea mosiile Dedu-
le.,stii si Stcince,stii ii fusesara de zestre, lui Costandin Postelnicul
Fiera'scul sin ..iirban Fierciscul biv Vel Slujer, date de soacril-sa
Stanca-Parfcovinca si de cumnatu-sau Stefan Postelnicul".
Stanca Parfcovenca fusese sotia lui Preda (Petraco) Spiitarul
Pargovinul iar acesta murise ') probabil pe la 1706; prinurmare,
Constantin nu se insurase cat timp traise socru-sau Preda, caci atunci
nu s'ar mai fi zis, in cartea de judecata, ca zestrea o primise dela
alte persoane daca ar fi primit-o dela Preda insu-i.
Deci, trecand anul de doliu, putem admite ca Constantin se in-
sures pe la 1708. La aceasta data probabila el ar fi avut 19 ani dupa
socoteala noastra.. Nimic insa nu ne poate opri sa facem si alte pre-
supuneri cu privire la anul casatoriei sale, afara de o data imediat
anterioara mazalirei lui Brdncoveanul, de oarece sub acest Domn el
fusese deposedat de moiile pe care le reclama la 1716 ca zestre i
deci, trebuie s admitem ca Constantin NaSturel se casatorise inainte
de 1714. SA zicem ca s'ar fi casatorit la 1710 Cu jupanita Ancuta
Piirfcoveanca.
La 1715 Constantin nu are nici un fel de boierie, sau mai exact
nu este in slujba, caci rangul de Postelnic it purta ca orice fiu de boier.
') Vezi at nostru studiu: Neamul boierilor Pdr Foveni in Aria i Litera -
tura romeind. Anul VIII Monogralia trasa In so exemplare In 1905.
www.dacoromanica.ro
GENEALOGIA NASTURELILOR loi
La 172o it atlam insa in rangul de Vel Capitan za Thircibanii

i Vel Capitan za Focfani, functiune military foarte importanta, fiind
la frontiera tarei, dar pe care o pa-rasete inainte de 5 Septem-
brie 1723. La Foqani zidi din temelie biserica Sf. Nicolae Nou.
La 1725 intalnim pe Constantin ca biv. Vel. Medelnicer, ceia-ce
ne permite a afirma ca inainte de aceasta data el se aflase in ser-
viciul domnesc ca Medelnicer. La 22 Octombrie 1730 Constantin este
tot biv Vel Medelnicer iar la 1731 Velichi Paharnic; prin urmare,
asertiunile pisaniei dela biserica Dobroteasa nu sunt exacte; i nu
sunt exacte pentru el inscriptiunea a fost facuta tocmai in seculul
al XIX-lea. Se pretinde in acea pisanie ca biserica Dobroteasa ar fi
fost facuta la 173o de Vet Vistierul Costandin Nasturel Si de sotia
sa Ancula. ,Din doua, una : on data de 1730 este gresita, sad titula-
tura pipsului boier nu este exacta caci:
Mare Paharnic in Divan ramane Constantin pana la 1734 ca.nd
11 intalnim semnand, Ia 20 Mai, ca biv. Vel Paharnic, iar la 14 No-
embrie ca Velichi Cluciar. In aceasta din urma boierie el petrece
pana la 1738 cand se intituleaza ca Vel Vistier pana Ia 1741 i ca
biv. Vel Vistier dela aceasta data inainte.
Impreuna cu sotia sa Ancula zidete, la 1743, din temelie, bi-
serica Slobozia din Bucureti, iar Ia 1746 claruiete Cotrocenilor mo-
ia Barbettepìi pentru sufletul iubitei fiicei for Catrinita care a fost
inmormantata acolo la Cotroceni.
La 2 Iunie 1750 Costandin Nasturel este Vet Dvornic iar la
1752 daruiete manastirii Pantelimonul m4a Deduletii pentru su-
fletul raposatei sale sotii Anew:a moarta desicur de cati-va ani, fiind-ca
la Iulie aflam pe Constantin Ntisturel biv. Vel. Dvornic pomenit in
testamentul lui Grigorie Voda Ghica al II-lea, ca unul care daruise
mo5ia Deduleftii, ca aceasta moie apartinuse soli/ dintaiu a cin-
stitului Si credinciosului boierului Domniei Mele Constanitn Nasturel
biv Vel Dvornic etc, marturisire din care reiese indirect ca, acum
in Julie 1752, boieriul avea o a doua sotie, pe care nu o luase de-
cat dupa anul de doliu dupa prima sotie.
Si fiinda Generalul Nasturel Herescu afirma ca tatal sau, Pa-
harnicu Radu, fusese nascut la 1750, rezulta de aci ca Costandin se
insurase tel putin cu un an inainte de 1750, adica pe la 1749 de nu
chiar la 1748.
Lucrurile trebuie sa se fi petrecut cam ap., caci i traditiunea
orala a neamului pomenete despre certurile ce s'ar fi iscat intre
Constantin i fiul salt din intaia casatorie .erban, cu privire la con-
tractarea celei de a doua casatorii la o varsta destul de 1naintata
Si dupa putina vreme de la petrecania jupanesei celei dintaia Ancufa.
www.dacoromanica.ro
Vornicul la a (btu casatoria trebuia s fi avut 58 de ani de etate

dupa socotelile noastre sau 66 dupa datele dela sf. Vineri.
La 1753 Coslandin este Vel Ban, iar la 23 Iunie 1754 isi scrie
diata" pe care o iscaleste ca biv. Vel Ban. Se retrasese, asa dar,
din Divan simtindu-s; om bAtran trecut in zilele sole" ; el con-
tinua insa a fi intrebuintat de Domn ca judecator sau ca martor
00. la 1761 cand impovarat de ani isi astepta dintr'o zi intr'alta
obsteicul sfarsit care nu'i veni decat tocmai la 3 Fevruarie 1763, cand
atinsese varsta de peste 76 de ani. (83 dupa inscriptiunea dela Sf.
Vineri.
Alte doua ramuri.

Am vazut ca din Cazan Postelnicul a rasarit o ramura care s'a
intins pana in jumatatea seculului al XVIII, cand se pierd urmele lui
Rand i a lui Manta, feciorii lui Udrite Pah, i urmele lui Constantin
i a lui Niculae, feciorii lui Cazan Logo fcitul. Se vor fi stins acesti
4 yeti fara s lase urmasi dupa ei sau, saracind isi vor fi lasat nu.
mele si boieria spre a intra in randul obstei ? Nu stim. De aceia nu
putem afirma nimic.
Din Udrifte invalatul, adica din cealalta ramura, neamul se
continua prin Ratite i ..erban pana la Constantin, cand si aceasta ra-
mura se bifurca, in urma celor 2 casatorii ale acestui din urma boier
la 1710 si la 1748, dupa cum vazuram.
Cati copii a avut Banul Constantin din intaia casatorie dela 1710
cu jupaneasa Ancula PrliFoveanca i call din a doua casatorie dela
1749? Spre a raspunde la prima intrebare sun tern siliti, in lipsa de
acte precise, s recurgem la interpretarea documentelor de care
dispunem.
La let 7253 (1745) Constantin Nci.sturel Fierliscul i Ancuta pe
un Penticostar ce afierosesc bisericei din Caramidarii-din-vale ce
s praznuiaste hramul marilor mucenici Dimitrie Izvoritoriul de mir
si sf. Gheorghie fac(a)toriul de minun(i), si purtatorul de biruinte
ca cesti sfinti sa fixed minune gi cu ddngai set -i miluiasca cu cerere
dorire inimilor for sa o implineasca, facand minuni Si cu alt(i) pa-
c(a)to(i) cretin(i). Si da ar indrazni cinevas, etc., etc..
La 7253 cand se face dania Penticostarului adica la 1745, Ca-
trinita i .cirban traiau. Care era cererea gi dorirea inimilor for
adica ce dorea Constantin i Ancula? Poate sanatate pentru copiii lor ?
Sau poate ar fi dorit s mai aiba copii ? Ori izbAvire de vreun vitiu
al vre unui membru al fa miliei ? Ori.... Actul de danie al mosii
Barbatesti la m-rea Cotroceni, este din 26 Febr. 1746, sl acea danie
www.dacoromanica.ro
- 4""
' ; P3 ;L"?. '
ij
, I
7::* . _ _ -
O'l AI
i,..
4 cc
..1`. t. I.
11 : .-
i i ':
. ,.-. 1,-
13
.' '. i .I.. ./".

-
- 1. ,'''''.-'1
.=
iikti !lit eirAri isTimulia !; F-.. `; .";i--.,
. .. . 3.-..,... ,,.......,,,,,,,r, ..,, . ,_ .._. ,
., ANUL .1167. 1-,r

.,
.:- - 1
.
re. . _._.:_............, ....,-.....,._...,..--f,....-.r. k .. ,.. ,.
.....Y. f , r.
r_____....__,___... ,7 ,
- r,- ----,-rati'
I
...6.3.0,`
:,. -.a..,.;!.-='
.1.,...-.Z. `,,, ; kag...,Eas: ,,, .
Imaiar.,,
.,-cf-L--,-...,.'q c - . K.
...-=-
.-f...r.,,Z;(;',A71'13,
0
.
,
is ,,,,-,9,. L,_ .k
air
Mare le Ban Constantin Nasturel (Orig. in uleiu. la Elori

Spitalelor).
www.dacoromanica.ro
110 GENERAL P. V. NASTIJREL
se face : ca sa le fie de mare credintg, pentru cg dupg datoria cea

,de obste, care not toti vom sA o facem, danduli iubita fiica uoastra
Catrinita sfarfitul vieyei ei si ingropandu-se la aceastA sfantA ma-
ngstire etc., etc., dat-am danie sfintei manastiri toata rn,*a BArba-
testi, sud Teleorman, etc., etc..
De sicur dorinta din Penticostar se refera la insAngtosirea sar-
manei copile pe care moartea le-o rApi in floarea tineretei.
Am vAzut ca la 1732 Constantin Fiera scul biv. Vel Pah. zideste
in Focsani biserica sf. Nicolae, azi zisA, sf. Nicolae-cel-nou, iar pe pe-
retele ctitoricesc, boierul este zugrAvit cu un cocon inaintea lui : pe
peretele despre apus, zice d. profesor Caian, Tanga use sunt douA
portrete zugrAvite bust, cel din stanga cu inscriptia jupan Costandin,
cel din dreapta cu chipul foarte tanar, /(1) Nicolae V. V., iar pe pe-
retele despre miaza-zi, etc., etc.
Jupan Costandin este Paharnicul Costandin Na'sturel care a
zidit biserica, de aceia el ocupa locul cel dintaiu.
Iar la pag. 281 d. Caian adaoga: La biserica sf. Nicolae-nou
spAlandu-sg bine varul de pe peretele ctitorilor, in fata jupanului
Costandin (Nasturel) se vede zugravit un copil si o inscriptie d'a-
supra capului care nu sA poate citi, asa ca nu se stie dacA e por-
tretul nepotului popii Arsenie care a daruit locul bisericei, on al
unui flu al jupanului Costandin Nasturel Fierascul.
Pe peretele din stanga la use, dup. spalare, iar4i au iesit la
ivealg trei portrete : unul se vede a fi al unui preot, la stanga lui
un bArbat si o femeia, dar inscriptiunile sunt foarte stricate incat
nu se poate ceti decat jupin si Ileana.
Este de remarcat frumusetea costumului ce poartg Costandin
Nasturel i copilul din fata lui.
Cei ce cunosc obiceiurile care a veau In deobste curs, in ve-
chime ca si azi, stiu ca personagiile nu se amestecau incat, in cazul
de fatA, nu se poate admite sd se fi zugravit inaintea jupanului Co.
standin un copil strein, de dansul, ca nepotui popei Arsenie; cu
atat mai mult ca, acestui neftot, nefiind fecior de boier, nu i se putea
zice: Cocoa cuvant care se citeste inc. d'asupra capului copilului,
dupa cum ma asicurd d-1 colonel Miclescu Adrian din artilerie, care
trimetandu-mi o fotografie, o insoteste si de un desemn in colori .
cu singurele inscriptiuni ce am gasit" si anume:

11 ti fl
IKO110 KOCTUAII i ItUlt011 (nedelusit)
') D. F. Caian, Isloricul orayului Foc.yani, 1906 pag. go,
www.dacoromanica.ro
GENEALOGIA NAS TURELIL011 111
fi
r..
.71.4
Costandin Nasturel cu coconut sau Si cu M. S. Nicolae V. V.

ctitorii bisericei Sf. Niculae-Nou din Focani
(Paging 1 1 0).
www.dacoromanica.ro
Biserica Slobozia din Bucureti.
www.dacoromanica.ro
GENEALOGIA NASTURELILOR fig
In timpul venirii Turcilor ei au facut grajd in biserica, iar sot_

datii au sgariat cu sabiile picturile scotand ochii figurilor aa ca epi-
tropii dupavremuri au fost nevoiti sa vapseasca din nou".
H
Slovele nedesluite se pot drege i completa astfel: IIICPEfl; cualte

cuvinte, pe coconut jupanului Costandin l'a chemat .
In biserica statului Parscoveni din judetul Romanati zidita
intaiasi data de Stolnicul lordache Trufanda i de jupaneasa lui
Marea Stolniceasa Ancula,Teparata apoi de Marele Vornic Stefan
at II-lea Pargoveanul, se vad zugraviti ca ctitori toti descendentii lui
Trufanda, cu sotiile i barbatii tor. Intre cele 14 personagii se afla
i un jupan Costandin Armapl inscris ca Parscovean dei el este
barbatul unei Pargovence anume Ancuja pe care el tine mana lui
stanga, iar la poalele lui se atla un copil mic.
Mai intaiu un Costandin Armaml Pargoveanul n'a existat in
neamul boierilor Parcoveeni s) deci inscriptiunea este facuta in
spiritul timpului tor, de pilda : Nica Armaul barbatul jupanesii Marii
din Coiani ii zice i el Nica Armaml of Coiani; apoi, boieria, de
Armo a avut-o de sicur Constandin Nasturel inaintea boieriei de
Vel Capitan sau de Vel Paharnic adica pe la 1720 -1730.
De aci rezulta ca i coconut din Parcoveni ar putea fi tot cel
din Focani, adica . sau i un altul si, prin urmare, un frate
al Catrinifei,'i un frate mai mare de buna seama. In rezumat, ina-
intea Catrinitei au mai fost copii care traiau, cel putin cu sicuranta,
unu: .erban.
Din traditiune orall, fratii mai mari ai tatalui meu, care au apucat
pe bunicul lor, pe Serban, spuneau ca el s'a calugN.rit la manastire
(Caldaruani sau Glavacioc). In calugarie i s'a zis Macarie monahul
cum este in pomenicul familiei noastre:
Iata portretul Banului Constantin Na sturel facut de un con-
timporan anonim:
Iubitor de Dumnezeu Si frica lui stapanind inima sa, era drept
i adevarat la cuvant, iar mintea ii era senina ca Si fata. Pre cei
Intristati ii mangaia iar cu cei necajiti era rabdator iar nu ocaratoriu;
cu cei lipsiti era induratoriu Si milostiv; hranitor saracilor i ocroti-
tor Si primitori de straini ; de nevoile altora scarbit era i el precum
vesel era intru veselia for ".
Bland i cinstit la cuvant, nefatarnic nici mandru; nevoitor catre
aproapele lui i dulce la raspunsuri; sprijinitor catre toti cei necajiti,
adica stand cu cuvantul spre a ajutora tuturor celor scarbiti".
') A se vedea a noastra Monografie: Neamul boerilor Pargoveni 1906.
1) Revista p. Istorie, Arheologie etc. Vol. XIV. 1913 pag. z37.
Revista Istorick. 8
www.dacoromanica.ro
.1;
A dif rtti Ailertt_., I- '11.,

.14
tt
s
.t g
ittlf / lih-40;` 4%44 4

E
C4'
Crucea dela Biserica Slobozia de linga Sf. Spiridon

calea Serban-Voda.
(pagina 118. Vol. VX. 1914)
www.dacoromanica.ro
GENiALOGIA NASTURELILOR 11t
Fiindca ramura a 2-a (din a doua casatorie) se stinge, in a doua

descendinta, cu Generalul Constantin) Nasturel Heresco ne vom ocupa-
imediat de dansa.
IX. 2-a) Radul Paharnicul (Cocoqiatul).
17500804.
Radul Paharnicul este feciorul Banului Constantin Nasturel din

a doua casatorie cu Smaranda Beileanca. Inscriptiunea mormantului din
biserica Sf. Vineri din Bucureti ne spune a Radu s'a nascut la 1750
i ca fiind sacat (cocoat, beteag) n'a purtat alts boierie decat pe
aceia de Paharnic, capatata la natere, fund departat din fire din
ravna rangurilor".
S'a casatorit cu Anica sau Anita Filipeasca probabil cam pe la
1785 i din aceasta casatorie avura doi copii : pe Ecaterina i pe
Costache. Ecaterina a fost cu sicura:nta mai mare ca frate-sau.
Paharniceasa Anita Herasca (Nasturel) era fiica Postelnicului
Constandin Filipescu i nepoata Elenet i a lui Gr. C. Filipescu i
sora Vornicului Constandin (Dinu Vulpe) Filipescu.
6-(1'
171-e
Paharnicul Raducanul Heniscul se stinse la 1804; i, despre el,

nu putem da mai multe amanute. La 1766 cand arsera pravaliile
Fierascului din Targul-Cucului azi Strada Lazar, Raducanul avea
abia 16 ani. Cu acea ocaziune se trase, ne spune Giotto moartea lui
Scarlat Vochl Ghica care racise la foc 1).
La 8 Octomvrie 1772 Raducanul semneaza ca martor scrisoa-
rea lui Dumitrago Racovita Vistierul pe care acesta o da la mama
dumneaei Banesei Safta, nora raposatului Radului Popesculiti biv
Vel Vornic 2) etc.
') Istoria BUCUrefillOr, pag. 125.

') Arhiva Eforiei spitalelor civile din Bucuresti pach. 72, doc to.
www.dacoromanica.ro
116 GENERAL P. V. NISTUREL
La 4 Septembrie 179o. Cgtre luminatul i marele Divan. Anafora.

Dumnelui Rciducanul biv Teel Paharnic prin jalba care lumi-
natul Divan arata cg fiind insgrcinat cu multe datorii in Domnia
Domnului Mavrogheni ca sa nu fie tras prin judec4, au facut o moie
vanzgtoare ce se numete Secaturile jud. Dambovita, i prin taing
zice a cu zapis i far de numele cumparatorului i iscglit de rude,
au vandut-o dumisale Hagi Dimitrache Papazoglu i dinteace van-
zare zice ca scornindu-se galcevuri intre unii din rudenii au facut al
doile aFzlmant cu numitu cumparator, ca la o vreme linititg, sa
aiba voe a o scoate Ia mezat i de la mezat cui va ramane acela o
va stapani; pentru care aezgmant zice ca este i rava inscris al
cumparatorului. Dui:A care aezamant acum fiind vreme ce cuviin-
cioasg cere, ca cu porunca luminatului Divan, sa s() scoata mclia Ia
mezat ca din prisosul ce va mai ei s s(d) upreze de datorii. Dupg a
caruia jalba prin zapcilacul d-lui Vataf de Pahgrnicei fiind randuit la
Departamentul judecata se vazu anafora inscris cgtre Luminatul Divan
cum ca infatasindu-se la judecata d-lui Cluceru Toni/ti Coma' ninu vechil
din parte dlui Paharnicului jaluitorul cu Hagi Dimitrache Papazoglu,
pin cercetare ce au facut d-lor boerii judecgtori. cu toate cg au ramas
Hagi Dimitrache ca acel engrafon (inscris) cu a-ezamant de al do-
ile i-au fost fgede voe pentru multe pricini, dar au primit i ins4
ca ms4a sa s() scoata la mezat i din suma ce va qi sa i sa scoata
bani cumpgratorii i cheltuialile ce i s'au pricinuit i ce va prisosi
s s(5.) folosesca d-lui Paharnicul. ,Si de vreme cg au- zis jeluitorul
cg i-au fost vanzare de ananghe, fiind i voia cumparatorului, gasete
judecata cu cale ca sa scoata moia la mezat i le suma pretului sa
s(e) intiinteze Divanului cu anafora impreung cu numele cumpgrato-
rului ca s i sa intareasca stapanire. Prin care anafora de cgtre Lu-
minatul Divan mi s poruncete .9a urmez a face mezatu acestii
moii i s arat Divanului. Urmator fiind poruncii, am pus telal de au
strigat la mezat ace moie Secaturile stj. 1500 in auzul tuturor, zile
41 dand unii si altii, dupg obiceiu; la pretul cel din urma au ramas
iarai asupra d-sale Hagi Dimitrake Papazoglu stanjenul po (cate) tal 71/,
3o. i iarki mai strigandu-sa cateva zile prin tire rudelor liana.-
torului i a vecinilor, cum i pa la toatg boerime i numai eind ni-
meni ca sa mai inalte mai mutt, fiind i cu voia Paharnicului a s
da cu acest pret, am dat-o d-sale d-lui kir Hagi Dimitrache stanje-
nul po tal. apte, bani 90 care fac pa stj, 1500, taleri 11,625 din care
tal 7866 i-au oprit cumparatorul : insa, tal 4875 ce-i dedese mai nainte
pa cumparatoare moii i tal 2991 cheltuelile ce au facut la moie,
priimit de vanzator; iar tal. 3759 ce au ramas i-am dat in mana
d-lui Paharnicului vanzatorul. Ci fiind ca cumparatorul au cumparat
www.dacoromanica.ro
de la Sultan-mazat facut cu porunca Divanului numarand i toti

banii, cere intarire de catre luminat Divan ; s fie porunca lumina-
tului Divan a i sa da intarire la mama pentru buna stapanire.
1790, Septemvrie 4.
Al cinst. Divan
plecata sluga
Ioan Staroste
Vasile Log. trecut in Condica
No. 51.
Da la Divanul Printipatului Tarii Romcinefti
Intarete i Divanul, dupa obiceiul Tarii, ca sa stapanesca nu-
mitul cumparator cu buna pace ca lucru ce au cumparat da la mezat.
1790, Sept. 20. Bucurelti.
Enzensberg, Cozma al Ug. Vlahii., Dim. Banu, ORimnikos Fila-

retos.
Merkelius, loan Damaris Vel Vist., M. Falcoianu Vist. (1)
La 28 Octombrie z79o. Dela Divanul Printipatului Tarii Roma-
nevi catre Ispravnicii of sud Dambovita 2).
t Hagi Dimitrache Papazoglu prin jalba cave Divan au facut
cerere ca s i sa orindueasca boieri spre a'i alege m4a Secaturile
de aici dintr'acest judet ce a. fost a d-lui Paharnicul Herascul, care
au cumparat-o numitul Hagiu de 1(a) mezat. Spre a'i ,d suma stan-
jinilor i hotarul cel dimprejur, etc., etc.
Enzensberg. Dim. Ban
Merkelius Matei Falc.
biv. Vel Sardar.
La I Ianuare 1799 Hagi Dimitrake Papazoglu. vindeCu zapis 3)
la Luminatele maini a Luminatilor beizadi Mihalake i beizadi
Alexandru Hangeri doua moii din care una anume Lungi ce sa
zice i Secaturile sud. Dambovita de stanjeni 1524, etc., etc.
La 19 Decembrie 18oz. Pre Inaltate Doamne 4).
S'a infritiat la judecata cu vechil egum. manastirii Udrican de aici din
Bucureti, kir Stefan, cu jabla ce au dat asupra unui Doxake Buzescu
zicand a numita m-re avand o casa aici in Bucurqti au facut-o schimb
cu Doxake pe o moie care este in judetul Vlacii anume Marotinul
alaturi cu o alts m4e a sf. m-ri etc. etc. etc, S'au vazut i zapisul
1) Acad. Rom., pach. CXXXII, doc. 209,
2) Acad. Rom., pach. Lill, doc 202.
3) Acad. Rom., Manuscrisul 26o, pag. i33.
4) Arh. Stat. Sf. Loan, Fociani, pach. 12, doc. 3.
www.dacoromanica.ro
de schimb scris din let 1797 Nomvrie 2o cu pecete m-rii Sf. Ion din
Focani i iscalit de Metodie arhim, FocInenul si de .Stefan eg.
Udricanul i adeverit i cu iscalitura P. S. S. par. Mitropolit kiriu
kir Dositeiu prin care sa cuprinde ca m-rea Udrican avand o casa
cu pamantul ei afar% din curte m-rii Udrican, despre rasarit se ve-
cinete cu d-lui Gheorgkitd. log, despre miazazi s desparte cu ulita
cum 1 despre a pus iarai s desparte cu ulita ce este pe langa
gradina d-lui Paharnicului Rdducanu Herdscul ; i face schimb cu
paritul Doxake Buzescul pe o moie ce s numete Marotin etc.
etc. etc.
Dumitrache Cluc., Manolake Florescu, Scarlat Rumanitis.
Despre Paharnicul Radul Nasturet nu mai putem adaoga nimic,
ne mai avand documente. El se stinge la 1804 dupa afirmarea pietrei
de la Sf. Vineri.
El ava doi copii pe Ecaterina i pe Costake: Generalul Con-
stantin Nasturel Ban Heresco.
X. Generalul Ban Constantin Mature! Herescu.
1798 f 31 Decernbrie 1874.
Rams orfan de tata la etatea de 6 ani, el fu epitropisit de
mama sa, Pdhdrniceasa Anita, care, la 24 Septemvrie i8io cumpara
dela nepoata sa Luxandra Bucpneasca, partea acesteia de moie din
Gruiu.
In Condica domeniului Fiereuti aflam in aceasta privinta urma-
toarele doul documente :
La Li Julie z ro Catre slavitul intaiul Divan i Comitet al
Printipatului Valahiei. Dela Departamentul de opt.
Luxandra Bucfeneasca au jaluit slavitului Divan cat se afla in
grea datorie cu dobanda, este isterisit'd (lipsita) i da cele trebuincioase
ale hranii i fiindca vede c% din zi in zi crete datoria cu dobanda ce
surge, de aceia va ca s%'(i) vanza cu mezat o moie de zestre ce
o are in judetul Ilfovului anume Gruiu, ca s sa plateasca de da-
nforii i cu ceia-ce va mai ramane sa'(i) chiverniseasca viiata. La
a careia jalba poruncindu-ni-sa, de catre slavitul Divan, ca s cer-
cetam, dupa oranduiala, i, la cererea ce face, s aratam in scris.
Ci, dupa porunca cercetand, i-am cerut,. dupa oranduiala., ca
s% ne arate cu ce seneturi are dumne-ei aceasta moie Gruiul care
sere s o vanza prin mezat ?Si ne zise c% este buna zestre
dumne-ei. Dar foaia zestrilor impreuna cu alte seneturi vechi, cu
docume lte1e No. 53 si 54.
www.dacoromanica.ro
aceasta vreme de razmirki, le are puse in pastrare la manastirea

Margineni si ne arata o adeverinta a dumnelui biv. Vel Clucerul
Costandin Filipescul, unchiul dumne-ei, coprinzatoare ca aceasta
mosie Gruiul din sud Ilfov, care cere sa se vanza este buns si
dreapta a jaluitoarii de zestre cum si murna-sa Sardareasa Alacuta
Bucfeneasca, sora dumne-lui, au avut-o iar zesre dela parintii dumne-
kr si, fiind-ca scrisorile nu le are nepoata-sa aice, pentru incredin-
;,tare, i s'au dat aceasta adeverinta de cave dumnelui, cu care
adeverinta dovedind jaluitoarea ea mosia Gruiul este a dumne ei
de zestre precum din cercetare am dovedit ca o si stapaneste si
aflandu-s vaduva si far' de copii, mai ales fiind si datoare dup.
cum sa jelueste dumne-ei, judecata gaseste cu cale, cu porunca
slavitului Divan, sa i se de voie a o vinde prin -mezat ca sa sa
ajute dumne-ei cu oares-care pret mai bun la scapataciune: in care
s aft, precum este stiut. Si dumne-lui staroste va da de stire, dupa
oranduiala, si la top cati li sa cuvin protimisis dupa pravill, adeca
la rude si vecini. Iar de cel mai din urma musteriu, starostea va
instiinta slavitului divan ca s s de deos?,bita intarire a Divanului
pentru ce nestrainutata stapanire lui cu liniste. Si pans a lua mezatul
savarsire, durtme-ei sa fie datoare ca sa aduca si scrisorile vechi
ale mosii, de unde zice ca sa afla puse in pastrare ; ca dupa clan-
sele facandu-s atunci si tragere acestii mosii, sa i sa numere banii
pretului In mama dumne-ei pa suma stanjinilor ce va esi la masu-
ratoare si dumne-ei va face teslim (depune) la mina cumparatorului
seneturile vechi ale mosii ; iar hotarare ce desavarsit ramane a s
face de catre slavitul Divan.
Stanciul Clucerul, Stroe Sardarul, Costandin Grecenul Slujerul.
Resolutiune :
Dela intaiul Divan si Comitet al Printipatului Valahii.
Dupd pliroforia (deslusirea) ce ni se da printr'acesta anafora de
catre dumnelor judecatorii Departamentului, porunceste Divanul : Sta-
roste za negutatori sa vanza prin mazat, dup. oranduiala, aceasta
mosie Gruiul, indatorandu-s insa jaluitoare, pana la sfarsitul me-
zatului, a aduce seneturile mosii. 1810 Iulie 27.
Manolache Kretulescul, Grigorie Ghica, Costandin Balacinul,
Loan Cocorascul biv. Vel. Medelnicer.
La 24 Septemvrie 181o. Adica eu ce mai jos iscalita, lucre-
clintez cu zapisul mieu la mana dumne-ei matusi-mei Paharnicesei
Anita Herascai precum sa sa stie ca'i vinde mosia dumne-ei de
zestre Gruiul ce se hotaraste cu mosia dumne-ei Herastii. Stanjenul
a isit la mezat pana la fal. 341/4, insa s'a invoit cu matup-sa pe
4o tal. Banii i s'au numarat in mana inainte de masuratoare 15.000
www.dacoromanica.ro
tal., iar restul, cat va fi, dupa masuratoare si cu dobanda for de

so tal. la pungii pa an, da acum pana. atunci". Etc., etc.
Nestiind s iscalesc mi-am pus numele i degetul mai jos in
loc de pecete ca sa s creza, fats find si alte obraze, care mai
jos sa vor iscali marturi".
Eu Luxandra Bucgenesca adeverez.
Costandin Bucfenescu adeverez.
Costandin Fillpescu martur, Grigorie Asan Vel Stolnic, Cos-
tandin Soiu (?), Alexos Pah., Nicolas Adam, loan (nedescifrabil), loan
scris cu zisa dumne-ei si martor.
La r Noemvrie 1814 Gheorghe Filipescu Vel Logoat de Tara-
de-sus, raporteaza Dotnnului despre cercetarea care a facut-o relativa
la jalba Luxandrei Bucfaneasca de a'si hotari mosia Gruiul 1) etc., etc.
Ea ceruse prin jalba la 29 Oct. 1814, catre Domnul ion Gheorghe
Caragea Voevod, iar Domnul numise ca hotarnic pe Pitarul Stanescul.
La 22 Octomvrie 1815. Fiindca mosia Buciumenii pa din jos
sa vecineste cu mosia, raposatii Luxandra Buqeneasca, Gruiul si
Chilia, care mosie a raposatei Inca din anii trecuti, au vandut-o
dumneei Paharnicesii Anitii Herasciii $i acum nepotul raposatei,
dumne-lui Nicolae biv. Vel Serdar aducand si hotatinici pa dumne-
lui lanache Stanescul biv, Vel Pitar ca sa hotarniceasca mosia rapo-
satei Luxandrii, care i-au $1 tras dupa obiceiul mosiilor, puindu-sa
si pietre despre parte mosii mete Buciumenii, la care si insu-m(i)
am fost Eta cu dumna-lor si sant multamita, etc., etc. .1).
s). Marioara Iu lian (Balenca ?) Vornicesa.
La 13 Decembrie z815. Ianache Stanescul biv. Vel Pitar depune
hotarnicia mosii: Din luminata porunca Marii Sale pre Inaltatului
nostru Domn Icii loan Gheorg-hie Carage Voevod, fost-am oranduit
ca O. trag $i A. sforasc mosia Gruiul din sud Ilfov a dumne-ei
Luxandra Buc..sendsca ce acum cu clironomie s stapaneste de sora
dumne-ei Medelniceresa Salta Prisicenca, etc., etc.
Medelnicereasa 3) are ca fu pe Serdarul Nicolae Prisicenul, iar
mosille Chilia, Sdrbii $i Gruiul impreuna au 859 stanjeni.
La 15 Martie 1-816. Medelniceresa Salta da zapis 4) la mana
dumne-ei Paharnicesii Anita Herasca mature -me i pa dumne-lui biv.
Vel Comis Costandin Herdscul, fiiul dumne-ei, precum sa se stie ca
raposata soru-me Luxandra Bucfenesca a vandut mosia Gruiul dum-
1) Condica domeniului Fierasti, doc. 56.

') Condica domeniului FieraVi, doc. 55.
3) Condica domeniului FieraV, doc. 57.
4) Condica domeniului FierAti, doc. 58.
www.dacoromanica.ro
ne-ei matua-mai Herascai, stanjenul po (-ate) tal. 40 primindu-se de

raposatS inainte tal. 15.00o.
Hotarnicia moii fiind acum facuta i merrind Luxandra in anul
trecut a ramas ea (Safta) clironoama pe toata periusiia, insa cu
o copila a me ce am facut-o fats de suflet prin tira bisericesca",
etc., etc.
Totalisa.ndu-se sumele deja primite in socoteala moiei se fac
taleri 18.685; rarnane s mai primesca Safta inca taleri' 11.647, bani
pe care i-a primit acum, etc.
Safta Prisiceanca vanzatoare, Manotake, Smaranda Prisiceanca
clironoama, Alexandru Filipescu martor, Grigore Filipescu martor.
La 21 Februarie 1819. Satenii of satul Crivet i Hotarul din
sud Ilfov, ezatori pa moia dumne-lui coconului Costache Fierascul
biv. Vel Caminar, incredinteza cu acest zapis 1) la maim numitului
boier, pentru 12 zile de claca pe an i urmeaza 1 o invoiala cu
boerul, care invoiala a fort autentificata, pentru intocmai executare
de ambele Orli, de Mihai Filipescu biv. Vel Clucer i Mihalis
Mavros.
La 27 Mai 1819 raportul 9 lui Mihail Mavros cu privire la
cererea Caminarului Costandin Nasturel ca sa i se aprobe a face
la Herati pe toata saptamana, Vinere, o data i balciurile pentru
peste an unul la Duminica Tomei, al doile la ziva Sfintilor Imparati
Costandin i Elena, al 3- lea la ziva Sfintilor Apostoli lunie 29 i al
4-lea la Vinerea Mare.
Alexandru Niculae Sutul Voevod zice care Vel Logofatul de
Tara-de sus, Ghiorghie Filipescul: priimita este Domnii Mele cerere
dumne-lui Caminarului Nasturel ". Domnitorul incunotiinteza des-
pre aceasta i pe ispravnicii din sud Ilfov (doc. 6r i 62).
La 3o Mai 1819. Caminarul Costandin Nasturel prin jalba catre
Domn cere s se infiinteze la Herati, unde se afla 7 sate cu oa-
meni, o capitanie ca s 'i apere de bantuirea facatorilor de rele
(doc. 65). Domnul pune urmatoarea apostila:
La 4 lunie 1819. De vreme ce la ace parte de loc este trebu-
inta de a se sistisi aceasta capitanie, atat dupa aratare ce ni se
face printr'aceasta anafora a dumne-lui Vel Spatarul, cat i dupa
osebita pliroforie ce ne-au dat prin graiu dumne-lui Vel Logofatul
de Tara-desus, priimita este Domnii Mele rugaminte jaluitorului
Caminar".
La 22 August 1819. Ana Herasca ') i fiul salt Costandin Nas-
1) Condica domeniului Fieri4ti, doc. 59.
1) Condica domeniului FierAlti, doc. 6o.
') Arh. Statului. Mitropolia Bucure1cli, pach. 319/38, doe. 15 Petrel).
www.dacoromanica.ro
turel au doul vii lucratoare in po(d)gorii Greci sud Vlaca pe moia

sfintei Mitropoiii, care pans acum se platea otanita, etc.; acum, prin
buns invoiala au facut schimb, dand un loc din mahalaua Udrican
ce s chiama ,ligtznia Herciscului" cu casa lacuitoare, etc., insa fata

podului stanjeni 21 1/2 alaturea pe ulita din mana dreapta stj. 261/2
i laturea din liana stanga stj. 22 V iar fundul stj. t2, etc., etc.
www.dacoromanica.ro
La II Martic 1828. Caminarul Costandin Nusturel se afla ca

Praporgic (sub-locotenent) in slujba imparateasca a Rosiei" inca de
de vre-o 6 ani de zile, de pe la 1822. In : Rusia se afla cu el si
sotia lui Elena fiica biv. Vel Dvornicului Grigorie Bale'nul si a
Dvornicesei Marioara Balenul, pe care o luase in casatorie, cu foaia
de zestre din to Iulie 1814. In Rusia fiind, el contractase o multime
de datorii in sarcina mosii sale Fierasti din judetul Ilfov, care datorii,
acum la it Martie 1828, se urcase la suma de taleri 679.209 bani 8r.
Creditorii lui erau : muma-sa, Paharniceasa Anica Herasca in tarA,
iar in Rusia, Iacovenco i altii dupa cum rezulta din anaforaua veli-
tilor boieri catra Domn I).
Pentru plata acestii datorii, Constantin Niisturel ceruse voie dela
stapanire, prin Consulatul rusesc, O. vanza cu mezat mosia Fierasti.
La 30 Aprilie 1830 Costandin Herascul Cornet [in Rusia, Cornet
este Sub.-locot. de Cavalerie] se afla in tarn si se adreseaza Catre
cinstitul judecatoresc divan" in privinta deschiderii balciurilor pe
mosia sa Fierasti : Prin 2 hotariri domnesti ale raposatului intru
fericire Domn Alexandru Sulu/ fiind randuite a s face targuri @i
balciuri la mosia me Herasti din sud Ilfov din pricina napraznicei
boale (ciuma) s'au batelisit. Ma rog cinstitului divan sa s de po-
runca uncle sa cuvine, a s vesti catra toti, ca de acum innainte sa
daschid numitele targuri si balciuri 2).
semneaza Costandin Herascul Cornet.
Se apostileaza la 1 Mai 183o Ca cererea a fost primita" si
semneaza: Grigorie Bei lenul, Manolache Arghiropol, Costandin Go-
lescu, Mihalache Cornescul, Stefan Baleicenul, Niculache Ghica.
La 17 Iunie 1830 Zapisul 2) dat de Anita Herasca lui kir
Ghita Opran c i-a vandut mosia Herasti ce o are drept mostenire
parintesca, etc. In care trup da mosie s coprind numitele sate, adicA.
satul Herasti, satul Isvoarele, Hotarul, Crivatul, Suditii, parte ce o
am in satul Budegii i mosia Grueni ce s'au fost mai cumparat in
urma ; pe care mosii sant si aceste ape: Argecul, Ddmbovita, Saba-
rul, apa Vlada s, i apa Riioasa, etc., etc.
Iscaleste in greceste: Mitir . . . . Herescu Vevaion.
Cornet Costandin Herascul vanzatorul adeverez prin iscalitu-
ra'm(i) si pecete me acest zapis al mieu de vanzare.
In grecete: Eleni Hereona ( ?) Vevaion.
Eleni Laptev.
La 22 Iunie z83o. Dela Logoietia Mare a Tarii-de-Sus.
') Arh. Stat. Condica Donmeasca, No. 123, fila 386.
3) Condica domeniului Fierciei, doc. 69.
a) Condica domeniului FierAti, doc. 71.
www.dacoromanica.ro
124 GENERAL P. V. NAS rUREL
Fiind-ca. dumne-lui Cornet Costandin Hereiscul, prin zapise 1)

de la 17 ale curgatoarei, a va.ndut moia dumi-sale Herati tot trupul
peste tot toptan drept galbeni 29.500 la kir Ghita Opran i au in-
aiintat Logofetii cerand a se adeveri dupa oranduiala.
Ci, fiindca, dupa pravila, s protimisise obrazele ce mai jos
sa arata, s oranduiete Zaharia Logotatul de Divan dinpreuna cu
zapisul vanzarii sa le faca cunoscut ca de vor voi sa rascumpere,
sa aduca soma pretului la Logofetie iar de sa vor lepada sa isca-
lesca in zapis, caci ne urmand nici una nici alta, dupa povata Pra-
,;vilii, s va adeveri zapisul i, in urma nu vor aye loc pretentiile
dumne-lor.
Semneaza : Costandin Golescul Vel Logofat.
Rudele ce s Oa aici :
Dumne-ei Comisoaia Anita 2) Manul lipsete, Iunie 27.
Dumne-lui biv. Vel Logof. Alesandru Filipescu, Iunie 26.
,, biv. Vel Aga Grigore Filipescu, Iunie 27.
biv. Vel Hatman Mihail Filipescu, Iunie 26.
n biv. Vel Caminar lancu Filipescu, Ellie 2.
Dumne-ei cocoana Elenca Filzpeasca, sora dumne-lui Logof.
Filipescu, Iunie 27.
Dumne-ei Ghenaraleasa Elenca Laptev au iscalit.
Santa Mitropolie, Iunie 26.
Dumne-lui biv. Vel Dvornic Niculae Ghica zise ca nu are nici
un fel de protimisis.
Dumne-lui Comisul Jancu Manu 2) lipsete la judet, Iunie 28.
Dumne-lui Medelnicer Lamotescu, print moia Buciumeni, Iulie 1o.
Din porunca cinstitei Logofetii cei Mari, am mers de am facut
cunoscut zapisul vanzarii moii Herati, obrazelor ce sa arata mai
sus. 15 Iulie 1830.
Semneaza : Zaharia Logofat de divan.
La If Decemvrie 1831. Gheorghe Opran declara ca. a curnparat
in nurnele Luminatii Sale Printului Milos Obrenovici, Stapanitorul
Serbiei, fiind fost el oranduit vechil in pricina aceasta.
Stikrile do merviciu ale Generalului Constantin Nasturel.

Heresco :
La 18 Julie 1834 se primete in 3tire cu gradul de Capitan
1) Condica domeniului Fierilti, doc. 70.
') Eugene Rizo-Rangab6 In Livre d'or de la noblesse Phanariote, la pag.
64 sub No. V zice cg Ion Mano s'ar fi casatorit la 1837, ceiace de sicur este
eroare; va fi poate 1827, Sotia sa a fost, zice Rangabe, Anna A. Ghica, ceiace
este exact,
www.dacoromanica.ro
'Phg.
rt4
0
-7...':e'#:&--r....... '''J't
.elf.,k.
-..: g,;! ii
L' ...4.T..
-.7%... ) 1, eliti-
t,:.'.g....1. sp,. . ,,./.P,ftgailmitar-i.;:e
:,.....,., C,.. .g.c, 7 ...... :i..;-.....:'_::,.:-";=,;;L' ';:i'.;,:.
''. ".7,:i tPb. ' -ft, . ., ' --,r. .? , i .0 7+;.1.7f,...-i. ...
.e , .,_ . , . .0.. -, . .. , r JPV. ,.., 44
', ,N-.IS53 0
, es - g 4-1-- - ....,z ..,/,,...._- _.-, .
,..t.,....--,..-....-,,,........-.-;...,...._................., . ....,,!...., ___-1 nn .,/ . At,....
t,,,,,,,...,7,-41-:,...,,,,,,...." ....-k _
'--P ,...
, .. --- .-
..
7 4 2 ..._;:k44- --..-
-.....,..rN.r-,1.4!
Po
,.. ,:::.,:'
...At/ 7
. Fl-!;....,-:
.. . , .', t 1'1-,
vel., ....ie.
9
'''' %1 ..
.. '''
n
; ---..
F
--F.3,,,,,,,;_a..
0 ::-",.. ,A!..1,..1.-,..!.
'' .. '..Z.V.e',.4.../
.
i.' .: ,.q' 7
r. T 772);.:
43, 5f.:;-+
ier2 rine!: ,:,,I+,::0 b.! -
' . 4,
);.;
,.. .
.
- .
itt
r1.,,,
g. t
MR91c119446...),:itykr..31 t
Generalul Constantin Nasturel-Heresco

eful ostirei sub tirbeiVocli (dupa un tablou litografic)
www.dacoromanica.ro
126 GENEALOGIA NASTUTtELILOR
in functiunea de Adjutant domnesc, hotarindu-i-s vechimea stagiu-

lui" din anul 183o, Maiu 12.
La .r4 Oct. 1834 este inaltat la gradul de Maior in tabul
domnesc.
La 29 Martie 1836 este inaintat Colonel rAmaind tot in stat-
maiorul domnesc, jar
La 6 Septembrie 1837 se libereaza din otire find oranduit
Vornic de temnitA sau cum se zicea : Epistat at Vorniciei temni /ilor 1).
De la 1847 Iulie, it intalnim ca Efor al spitalelor impreuna cu
alti doui boieri.
In aceasta calitate, de Efor, i impreuna cu Mihai Racovila i
cu Scarlat Gr. Ghica, elaboreaza Regulamentul pentru Eforie *i
Spitaluril).
La .r Octomvrie 185o este reprimit in armata i numit 5eful
astirei. In aceasta calitate rAmane pang la 6 Noemvrie 1854 and
se libereaza.
La 22 Decemvrie 185r Generalul Constantin Nasturel Heresco
semneaza jurnalul incheiat de Sfatul Administrativ extraordinar cu
privire la infiintarea Spitalurilor venerice.
Ca efor at Spitalelor mai intalnim pe Constantin Nasturel pang
la lanuarie 186o.
* * *
Dup . inscriptiunea mormantului dela sf. Vineri Generalul Con-

stantin Nasturel Heresco s'ar fi nascut la 1798. ,
Din Condica domneasca ') No. 123 aflam a Constantin Nas-

turel Herescu se clsatori cu foaia de zestre din io Iulie 1814" cu
Elena fiica fostului Mare Vornic Gr. &Venn i a Vprnicesei Marioara;
avea deei atuncea etatea de 'i6 ani i nu tiu daa Pravila permitea
aceasta. Stim cg pe la 1822, dup. zavera, Constantin pleca in Rusia
impreulia cu sotia lui i a amandoi erau tineri.
Anaforaua velitilor boieri atre Domn mai aratI, la I [ Martie 1828
a Paharniceasa Anica Herasca 4) hvea ca flea pe Catinca Herasca
care ieise cu partea ei din casa parinteasa Inca inainte de 1819
and se maritase cu Iancu Manu" pe care, la 1828, it aflam ca
vel Comis. Aici este confusiune aci nu Ecaterina ci fica sa Ana,
') Arhivele Statului, Parlida Administrativd, dosar No. 3685 din an. 1837.
2) Galaescu. Op. cit., pag. 425.
') Arhivele Statului, fila 386.
') In Le livre d'or, etc , deja numit Rangabe, pretindc ca o Anne Heresco"
a fost prima sotie, In 1827, a lui G. Mano fratele mai mic al lui Jean Mano ceiace
este de sicur greseala.
www.dacoromanica.ro
(O rli. la Acad. Romani).

Generalul Constantin Nasturel-Heresco
(1860)
www.dacoromanica.ro
ieitd din cdsltoria Catincai cu Al. Ghzca Barba-Rofie, a fost sotia Comi-
sului lancu Manu la 1827. Aceasta Ana este Comisoaia Anita Manu, nas-
cutd Ghica, din actul dela 15 lune 1830 despre care am vorbit mai sus.
In adevar, Cartes 1) Mitropolitului Tarii Romaneti, Ignatie,
data la i t August 1812, pencru despartirea din casatorie a dumnelui
Caminarului Alexandru Ghica, de catre sotia sa Ecaterina fiica rapo-
satului Paharnic Raducanul Hera* scu este cat se poate de precisd.
Aceasta Ecaterina i cu Catinca de mai sus este una i aceiai per-
soand cu soacra lui lancu Manu fostul Caimacam al Valahiei.
Pentru ca Ecaterina Ghica sau Catinca s ajunga la divort in
1812, avand din casatorie-i si un copil,Anatrebuie sa admitem
ca ea s'ar fi casatorit macar pe la 1810 i, de ar fi avut cel putin
Iq ani de varstd, ar rezulta ca ea s'ar fi nascut la 1796. In orice cas
insd, atat din documente cat i din inscriptiunea pietrei care fixeaza
nas,terea lui Costake la 1798, rezulta ca Ecaterina a fost mai mare
decat frate-sau.
In realitate insa ea a fost mdritata cu Alexandru Scarlat Ghica
zis si Barba-roqie la anul 1805.
La 1821 Caminarul Al. Ghica, in urma reiteratelor jalbe ale fostei
sale sotii, Ecaterina, ii restitue, in fine, zestrele 2) dupa foaia de
zestre, afara de mc4i pe care fosta Camindreasa i le administra
singura Inca dela 1813 cand 1i arendase moia Budeti pe 3 ani cu
arenda de tal. 17.o81.
Caminarul Al. Ghica era fiul Banului Scarlat Ghica fratele lui
Gr. Ghica Vodd dela Regulamentul organic. Documentul 9 din 2 Noem-
vrie 1823 afirma ca Ecaterina era trecutd la viata de veci.
La 6 Aprilie 1840 judecatoria politicescd. a Ilfovului, Sectia I-a
da hotarirea cu No. 57 in pricina d-lui Aga loan Manu pen tru
alegerea i impietrirea moii sale Budqti din acest judet despre
vecinii rdzei. In hotarire se rezumeaza hotarnicia din 25 Iunie 7215
intre Cazan Logofatul i 5erban Postel. Nasturel. (Dosarul judecatoresc
nou, No. 2188 din, 1839 fila 33). Aceasta moie Budeti este tocmai
printre zestrele date de Ecaterina Nasturel ficei sale Anita Ghica
la casatorie.
La 28 Iunie 1.81)- anaforaua 9 Velitilor boieri catre Domn in
pricina unui loc de casa in Bucureti ne arata pe Anita Herasca
') Acad. Romans. Manuscrisul 648, fila 19 verso.

2) Arhivele Statului Mitrop. Bucurefti path 356/175, dot. i. netrebnice.
3)
Condica domnescd No. 14, fila 194 rop 5i No. 114,
fila 544.
4) , Condica Velipor boieri, No. 5, caiet 5, fila 26.
www.dacoromanica.ro
..y=',
..;.0 , . -
-I . .
: ,',r-,:
-... - '
..,
. ,
.-. 1 ;Pr:. i f L
.;I'i I.' a ..,,,, .
.1;0004,- 1 44'44' l` 1 . f.'...71. :

..;., lilk .
,,,
ta.:....4...", '.
, fr
.
.
rg,
.;
.
177::
..-
u
:#
9a Z.
. ,,AsikootAPAA..1
If; ;
'- ,
.1, EiR
:4/1. :.7 ''.

r;1
:
.;kr.... ''';,....,
1 . .: .
,
-----
,-
._,,,_ . , , ....., ' ..r
, ' 7
..
.---,v' ..-
,
-).,,...".ti' -42-7:,---er
.
-.
-4-4 ,'--i,t
. 4
*"...'-'47,-.,
-1...11.4.!:-- _ - ` -7,- -.7 '"'"'.. ......"""r-._ ...6Fiagr-,,,,....":1t-s.,"
Genera lul Constantin Nasturet-Heresco (Orig. Wolf. la Ac. Rimini).

in iinuti de General de sub Domnia lui Al. Cuza-Vodi (1860)
Revist htorIca. 9
www.dacoromanica.ro
130 GENERAL P. V. NXSTUREL.
impreunA cu fiul sau Costake minor arendand mqia Hereti pe 5

ani dela 1813 pang Ia 1818 cu arena de taleri 47.50o.
Am vazut ca la 15 Martie 1816 Costake fusese biv Vel Comis i
apoi Laminar. Aceste boierii nu-i fusese acordate fiind minor, cum ii
prezinta data naterei de 1798 i, prin urmare, altul trebue sa fie
adeveirul.
Raducanul Paharnicul, nascut la 175o, din cauza beteugului ce
avea nu se putea insura decat la o etate mai coapta. Paharnicul tre-
buie sa fi fost trecut de 30 de ani cand s'a casatorit. SA zicem, spre
a ne fixa, ca ar fi avut 35 de ani, astfel CA el s'ar fi insurat pe la
1785. SA presupunem cg pe fiesa Catinca ar fi avut-o pe Ia 1788-9
iar pe Costake pe la 1792. In aceasta hipotela atat fata cat i bAiatul
erau deja majori i corespund cu documentele existente. Catinca s'a
stins relativ in floarea tineretei iar fratele sau Costake a atins o
etate inaintata incetand din vieata la 31 Decembrie 1874, fara descen-
dinti din trupul sau, astel se stinge aceasta ramura.
A instituit la Academia Romeinii premiul care'i poartA numele.
Fiei tarana uoara si pomenirea vecinica!
PRIMA RAMURA.
IX. Ia) Serban al IV-lea alacarie monahul).
Aceasta ramura vazurrtm se trage din prima casItorie a jupa-
nului Costandin Ara sturel Cu jupanita Ancu /a Peiqcoveanca.
CasAtoria de al doilea a Vornicului Costandin la o etate prea
inaintata, nu a trecut fara sa nu dea prilejiu unor vii certuri in fa-
milie. Cearta dintre tats si fiu nu a eit din domeniul vorbelor este
adevarat dar se vede treaba ca au trecut limitele convenientelor
atat de pAzite mai ales pe vremurile acelea cand nu se vorbea de spre
parinti i de mai marl fara a preceda cuvintele cu cuvantul dumnilui
(taica sau neica) sau dumni-ei (maica on Idea).
Cearta dintre tata fi fiu, cum ziseiu, n'a mers mai departe
adicl: nu s'a ridicat mina", iar pentru vorbele aspre ce-i va fi
adresat s'a convins i fiul Ia urma ca a facut greeala mare pe calea
pe care o luase, iar remuFarea ce 1-a urmArit a hotArit pe .erban
s se duel sa se pocaiasca la vre-o manastire 1). Cu atat mai mutt
Ka el drumul spre manastire cu cat facAtorii de rele calcandu-i casa
nu numai cg 1 -au jefuit de scule si bani dar i-au ucis i sotia, tortu-
rand-o si turnandu-i pe gat undelemn fierbinte ca sa spun unde
sunt lucrurile i banii. El a considerat, cu drept cuvant, aceasta in-
1) La Glavacioc sau CAldArusani, Ia una din ele dupi catemi amintesc.
www.dacoromanica.ro
GENtALOGIA NASTURELILOR 1$1
tamplare ca un inceput de pedeapsa Dumnezeiasca si a socotit el

ceeace-i ramanea mai bun de facut era sa se calugareasca. Si,
findca nu se socotea vrednic sa imbrace haina de lumina", nu se
calugari decal cu cateva saptarnani de zile inainte de moarte care
i se intampla dupa cutremurul cel mare, luand numele de Macarie
monahul.
Dela dansul a riimas o psaltirie roma Pleased pe care scrie el pe
file a a eumparat-o la .175o Cu 2 taleri i 45 de bani". Pe aceastA
Psaltirie a invatat si fiu sau Stoica i feciorii acestuia 1).
X. I a) Stoica.
1762 (?) + 183o.
Ramas la varsta. de 3 ani, orfan de mama, pe care o ucisesera

talhari, Stoichipi cresca la rudele despre maicasa, plecand taicasau
la manastire, in urma uciderei sotii sale.
La it lanuarie 1797 el se insura cu jupanesa Kiriiaca fica lui
jupan Gheorghe rachier si a jupanesii lui Nita of Bucovel dupa cum
se vede din foaia de zestre .1).
La iz-Februarie 1814. f Adeca eu cel mai jos iscalit incredintez
cu zapisul meu 3) la mana dumnelui jupan Stoica Postcl. Niisturel
si jupanesei dumnelui Kiriiaca ot Bucureti precum sA s(A) tie ca.
avand eu o vie cu pivnita ei in Delul Frumos pe care am cumparat
dela jupan Radu sin Coman Parciilab of Bucovel i fiind acesta zisa
vie alature cu via jupanesii Kiriaki nepot(a) jupanului Radii s Ode
dumnelor a o tine insa acesta vie cu hotarale ei precum am cum-
parat-o si eu la let 1812 Mai 26 insa si tocrnela ne-au fost dirept
gal. 4$ boo jumatate galbeni ferecati si jumatate argint insa i eu
sa am da o tocitoare de 5o de vedre si o bute de doage o cura-
toare, un hardau, o calcatoare, o putina. Si soroc am pus intre
noi dela Fevruarie in 12 panA la Sfeti Gheorghie. Si am vandut
de a me bunavoe si cu tire tuturor vecinilor i a razorailor nostri
ne silit de nimine. Si i-am dat dumnelor i zapisul cel vechiu de
cumparatoare dela let 1812. Si pentru mai adevarata credinta am
iscalit si ne-am pus si degetul la loc de pecete sA se creza.
1814 Fevruarie II zile.
Eu Vela ot Bucuresti vanzator.
Eu Pe,.. sin Coman Parcalab ot Bucovel brat Radu martor.
Eu Petre sin Tudoran mart., Eu Patin sin Preda martor.
') Se affil In biblioteca mea.
2) In colectiunea mea de documente.
3) In colectiunea mea.
www.dacoromanica.ro
lag GENERAL P. V. NASTUREL
Eu Neculae sin Panait vecin martor.

,Si am scris eu Popa Preda cu zis(a) Si invat(Atura) lor.
Daca data naterei lui jupan Stoica nu o putem ti cu sicu-
ranta tim insa cu mare aproximatiune data mortei sau mai exact
data asasinarei de catre ciocli care fuseserl trimii de catre n4te in-
teresati in cauza, dupa cum se va vedea, ca sA se scape de jupcin
Stoikila" cAruia i-au scos apoi Si faima ca. ar fi mancat Trona".
Jupiin Stoikila
Care-d mei ncat Trona".
Pe vremea Muscalilor lui Kisselef s'a ivit, sau a fost adusa, in
Tara Romaneasca, epidemia holera sau ciuma (unii pretind ca ar fi
ban wit chiar amandolia).
In vara anului 183o locuitorii din Bucureti mai cu dare de
mans erau in maioritate fugni in bcijenie" care pe unde puteau,
ca sa scape de flagelul asiatic nemolipsiti.
Taica i maica cu copii cei mici au plecat la vie la Pleapa
(Prahova) iar eu (imi povestete unchiu Ion) am plecat la Zglava-
oioc (Glavacioc). Dupa catava vreme taica a venit pela Wicureti
sA mai vada cum stau lucrurile, cici casele nu erau locuite de ni-
meni, ci le supraveghiau doar vecinii ramai in oral. Ajuns la casa
dumisale '), taica n'a mai ieit prin targ, cAci nici n'avea pentru
ce, iar epitropii bisericei Sfcinta Trona 2), afland de sosirea taicAi
a spus cioclilor ca in mahalaoa Staicu este un bolnav de ciuma
(holerA), aratandu-le casa. Cand auzira aa, cioclii care umblau mai
mutt ametiti de bautura mersera cu carul in care incIrcau mortii
unii peste altii Si vIzand a banuitul nu vrea sA se dea bolnav cu
nici un pret se pusera i-1 ametira cu ciomegele in cap apoi 1-au
tarat afarl din curte asvarlindu-1 in car. Vecinii au povestit intAm-
plarea (scena) petrecuta pe care o vazusera uitandu-se printre uluci.
Pornind carul, a ieit din Strada Cantemir in Calea Dudefti
de azi i trecand pe la Sfanta Troita (ce intamplare I) a sosit imediat
la bariera Vitanului unde este azi raspantia oselei Vitan cu oseaua
Dudesti i Raionului. Pe aici se aflau vii, iar bietul taica desmeti-
cindu se din loviturile ce primise, se scoall din car i examinan-
duii situatia sane jos Si o rupe la fuga prin vii 3), iar cioclii prin.
zand de veste, caci mergeau inainte boilor, s'aii luat in goana dupa
batran i I-au adus inapoi, omorandu-1 d'abinelea cu ciomegile, i
') Unde este sal gridina mea din strada Cantemir.

') Calea Dudelti.
9 Despre un caz identic, de nu cumva va fi vorba despre cazul moplui
nostru, s'ar fi scris ceva de Vasile Alecsandri sau de Ion Ghica.
www.dacoromanica.ro
GENEA LOGIA NASTURELILOR 183
ingropandu-I, impreuna cu ceilalti morti, in antul drumului azi o-

seaua Calea Dudegi. In ce loc anume nu s'a putut afla".
Unchiul, care se afla la m-rea Glavacioc, a fost lintiintat prin vis
despre nenorocire ca ar fi venit chiar taica-sau i tar fi zis:
Ramai sanatos, Ionics, i multa sanatate ntaica-ti, copiilor i
parintelui egumen, caci eu am plecat".
Mi se lumina de ziva pe drum spre Bucureti in trasura manas-
tirei", termina el visul.
Dar cum a mancat, unchiule, Troita jupan Stokita ?
Apoi sa vezi d-ta :
Inainte . graful Kisselef ghinararul sa faca regularnentul or-
ganic care s'au ars la, 48, Voda Grigorie Ghica infiintase efiitropii
pe la biserici i ass, s'a fost facut Si la biserica la St. Troita o epi-
tropie. Mahalagii Si enoriaii au ales pe nite negustori de seams
de acolo din mahala ca s fie epitropi i fiind mahalaua noastra a
Staicului vecina cu a Troitei s'au rugat de taica (jupan Stoica), ca
neam de boer, s fie cu danii i sa-i povatuiasca ca unul care are
nu numai pricepere dar i condei s primeasca a fi epitrop la Troita
impreuna cu ek Din firea lui, jupan Stoichita nu-i prea placed s
alerge, se WI cam greu fiind Si batran apoi credea pe, toata lumea
ca pe dumnelui, adica : Nu vor indrasni nimeni sa se atinga de
banii i sculele sfintei biserici, ea nu-i va rabda D-zeu pe unii ca
aceia. Mai de grabs sa dai la casa Domnului decat sa iei de acolo
o latcae, zicea d-lui".
De aceasta parere nu erau colegii, care in 3-4 ani mancara
din banii Sfintei Troite, i cum nu (Muse socotelile se gaseau in
grea situatiune, cand iata ca. anal 183o aduse ciuma-holera i oda LI
cu acest flagel le sosi i scaparea necinstitilor din incurcatura. Din
moment ce fusesera capabili s se atinga de banii bisericei, nici nu
mai este indoiala ca ntt s'ar fi gandit arum in ce chip sa faca i sa
dreaga ca sa scape ; Si solutiunea o gasira : Dand de bautura cioc-
lilor care vecinic umblau turmentati Si mancau usturoi 1) le aratara
locuinta lui jupan Stoichija pe care it aflase sosit din bajenie, Si cum
el era obosit i din nenorocire ros la un picior, de incaltaminte, ste.
tea culcat in pridvor Si aceasta postura intari credinta betivilor de
ciocli ca este molipsit Si convini poate a null fac decat datoria,
tabarara cu ciomegele pe bietul batran care firete, singur singurel
in curte protests Si se opunea spunandu-le ca, nu este bolnav, dar
in zadar la cine era sa afle el crezamant ?
Curand dupa aceia au merit de boala bantuitoare nemernicii
') Credeau ci cu chipul acesta devin imuni.
www.dacoromanica.ro
denuntatori si atunci s'a aflat intorsatura furtisagului despre care

acuzasera pe sarmanul taica, Dumnezeu sa-1 ierte".
Desi epitrop la Troita, maha lagiu in Staicul i ctitor la Dobro-
tesa jupan Stoikita nu se ducea la aka biserica decat la Radu-Vocia,
fiindca aci nu era cunoscut si, prin urmare, nu se simtea obligat sa
dea rublioa la miruialci cum apucase in vremuri mai bune, acum
era incarcat cu o casa de copii cad a avut, pe cei ce au trait mai
mult :
Nae nascut la 1799 mort flacaiandru.
.tefan nascut la i800 si mort.... are urmasi partea barbatesca.
Ion z i8o2 1881 neinsurat. .
Trandafira nascuta la 1805 moarta.... a avut numai 2 fete.
Simeon nascut 1809 si mort 1856 are urmasi care se sting
prin fete.
Vasile nascut la 1814 si mort 1869 are urmasi.
Petre nascut la 1816 si mort 1903 are urmasi.
Inchizand ochii jupan Stoica ramase bunica noastra cu copii
mici in casa : si anume cu Vasile si Cu Petre. Uchiu Ion, care nu
s'a insurrat cat a trait, a inteles sa is local lui taica-sau la sarcina
casei si ask not am deschis ochii pe dumnelui pe care it socoteam
ea pe sotul bunicai.
I AA 1 tt c%/tA 1 &4(fifitak , slfwi l Ca iv4 /

.06
1 , ,_ ..., P% ..1
S 1
31' g 'wg- riva` 70,4A iniV lyq, m a p
A d i0 741 *5?-'1- 911 S h i 0 celni 1 11
1e
WI f 19.
z1:2.
Bunica, Kiriaca, a incetat din vieata la 1859 si a Post inmor-
mantata la biserica Bradului-Staicu langa zidul ferestrei dela miazazi
a bisericei. Oasele i s'au dus apoi la Belu cu ale lut taica, cand a
incetat din vieata maica mea la 1885.
La 1821 cand sosi Domnul Tudor (Slugarul Tudor Vladimirescup
in del la M-rea Cotroceni, unchiul Ion, flacau de 19 ani, se duse sa-i
slujeasca ca scriitor sau in orice chip pentru ca si dumnelui era
partizanul ideilor Slujerului Oltean. Bolnavindu-se insa s'a intors
din drum acasa la Bucuresti.
La ri Noemvrie 1829 insemneaza intr'o carte: Aici am in:
semnat de cand s'au cutremurat pamantul pre tare la 10 c(i)asuri
,,din noapte, Noemvrie 14, 1829.
www.dacoromanica.ro
La .r.r lanuarie 1838. Aici am insemnat eu de cand s'au cu-

tremurat pamantul Marti seara la trei c(i)asuri din noapte. Ianuarie
ii zile 1838, Ion.
5/. Y
a rt 76 4 AAA ?GI Aiet I .2)1
AI (..itAArg*.fti 4,A4 ocCS-
'71124-// r71$,/ Alt/Oleirs

C LO a AA 7110271. t eV erg F
hodAlirl i i.onYckitti; n 1.4141
loq
La 1847. Trebuind sa se faca reparatiuni sfintei biserici dela Do-
broteasa epitropul de aturici a pus sa se sape urmatoarea pisanie
pe care am cetit-o i scris-o eu la 1887 cand s'a daramat vechia
biserica i s'a facut cea care se vede azi, din temelie.
Acest sfant i dumnezeesc Micas in care se praznuete Buna-
Vestire a Maicii Domnului nostru le. Xc. i Cuvioasa Paraschiva
se-au savarit din temelie la anul 173o de dumnealui Vel Vistiarul
Costandin Nasturel i sotia sa Ancufa.
f Dar vreme care toate invechete 1 groaznicele cutremure
aducandu-I la mare derapanare, dumnelui treti Logofat Iordake Ciu-
page intaiul epitrop oranduit dintre mahalagii, dupa desfiintarea
celor ce insuise drept de ctitori, priiMind-o darapanata. i fara nici
un capital, iconomisind veniturile au preinnoit-o intro toate precum
se vede adlogandu-i i incaperile dimprejur cu capitalul bisericei i
cu ajutorul obtesc dela mahalagii i streini precum se vad trecuti
in Condica. Care s'au savarit prin osardnica staruinta a dumnelui
in zilele Inaltatului nostru Domn George Bibescu i pre Osfintitului
Mitropolit i cavaler Dumnelui iVeofit, 1a anul manturiei 1847.
Fiindca dintre fiii lui jupan Stoichifa nu mai ramasese, la casa
parinteasca cleat unchiul Ion i cu maicasa, iar ceilalti toti cu casele
for se sflau prin alte mahalale si fiindca, dupa patania bietului mo
toti s'au lepadat i de epitropie ba chiar i de ctitorie i de nume,
www.dacoromanica.ro
caci fiind saraci nu mai puteau lngriji de sf. lacal; cu toate ca bu-
nica noastra continua de a se duce la . biserica in jelul ctitorilor"
i toate jupanesele ii dadeau respectul cuvenit ; de aceia in maha-
lava Dobroteasa mahalagii s'au format in dour tabere : una a Lo-
gofatului Ciupagi i cealalta careli insufise drept de ctitori" era a
Maiorului Pappasoglu.
In realitate, in mahalaua Dobreteasa, aceste doua personage
erau mai cu vaza Si nu se poate tagadui ca raposatul Lt.-Colonel
Pappasoglu pe atunci ,,Maior Pappasoglu" era primul mahalagiu ca
pozitiune socials. El insA nu-i insuise drept de ctitor" ci numai
nu s'a amestecat sl faca ingerinte printre mahalagii ca Ciupagi.
In Istoria Bucureeilor la pag. 7 rapos. Lt.-Colonel Pappasoglu
vorbete despre batrana care trAia la 1840 i care era descendents
din familia Arcisturehlor 1). Este vorba despre jupaneasa Kiriaca.
General P. V. NASTUREL.
') A se vedea Inceputul acestui studiu genealogic In ,Revista tentru Is-

loria, Arheologie etc.-palma* yoe..x at"347-.
www.dacoromanica.ro
BISERICA SF. NICULAE DOMNESC
DIN CURTEA D'ARGU.
SLOVELE GRECMI CE ARATA LEATUL CA ND

S'A ISPRAVIT DE ZUGRAVIT BISERICA.
Un artist pictor, d. Norocea, a fost insIrcinat, de comisiunea

monumentelor istorice, s faca restaurarea picturei bisericei Sf. Nicu-
lae-Domnesc din Curtea de Arge, iar d. 0. Tafrali, profesor de
arheologie la Universitatea din Iasi, a descoperit pe haina unui sfant
zugavit deasupra proscomidiei, nite slove greceti, cari talmacite
in romanete voesc sa spung.: Noemvrie 6771, (adica 1262) s'a ispravit".
Prin urmare din aceste slove greceti ni se face cunoscut ca. zugra-
veala bisericei Sf. Niculae-Domnesc dela Curtea de Arge s'a isprl-
vit in luna lui Noemvrie 1262.
Iata aceste slove greceti, ce arata leatul in care s'a ispravit
zugaveala:
Slovele greceqti ce aratA leatul cand s'a ispravit de zugravit biserica.
www.dacoromanica.ro
138 D. CASELLI
SLOVELE GRECESTI VOESC SA SPUNA ELE IN-

TR'ADEVAR 1262? SAU SPUN ELE 1192?
Asupra acestor slove voim sa staruim mai mult. Ele sunt cam
ciuntite dupd cum se poate foarte usor vedea din cliseul ce-1 dam
aici. De pildd din prima slova (S.) se zareste numai partea de sus,
iar la cea din urrnd (A) de asemenea o parte este ciuntita.
In chipul in care sunt asezate aceste slove voesc sa spun ele
inteadevar 1262? Sau spun ele 1192?
Caci digama adica ,S ce inseamna 6.000 este pe jumatate
rupta, deasemenea este rupta litera psi (In ce arata 700. Numai
litera omicron (0) ce arata 7o si litera alfa (A) ce arata 1 se vad
mai binisor. In chipul acesta citindu-se ne da and 6771 dela facerea
lumii iar 1262 dela Hristos. ,
Dar data litera psi ('p) care se afla deasupra lui omicron (0)
n'ar fi cleat una si nu doua litere? Adica daca ceeace s'a luat drept
un omicron (0) n'ar fi decat coada intoarsa a unui psi cursiv ('I')
atunci am avea StrA si nu Sqr0A, ceea ce ar insemna 6701=1192 si
MI 6771=1262.
Iatd intrebari la care pand acum nu s'a gandit nimeni sa dea
un raspuns din acei invatati, fireste, afara de d. Al. Dumitrescu,
secretarul societatii Istorice Romanecari au vAzut cu ochii lor, acele
slove scrise in grece,te pe haina sfantului zugravit deasupra prosco-
midiei din biserica Sf. Niculae-Domnesc.
CE SPUNE MITROPOLITUL NEOFIT DESPRE BI-

SERICA SF. NICULAE-DOMNESC DIN CURTE A. DE
ARGES.
Dupa parerea noastra suntem siliti sa credem pana la o dovada
protivnica el acele slove ar vol sa. spund 1192 decat 1262. Pe ce
ne intemeiam spusele noastre? Pe o multime de fapte si lucruri atat
de pe vremea zugravirei bisericei cat si noi.
Iata unele din ele:
Mitropolitul Neofit al Ungro-Vlahiei a scris in anul 1746 in
limba greaca moderna a veacului al i8-lea, doua serii de note facute
in cloud calatorii pastorale prin taro, una in anul 1746 si alta in anul 1747.
Vizitand la to Julie 1746 Curtea de Arges, a ramas acolo pana
la 19 Julie, unde a slujit la Biserica Sf. Niculae-Domnesc, in care se
aflau moastele sfintei Filoftea.
El ne spune ca aceasta biserica este cea dintciin bisericci cres-
tineasca ce s'a zidit in Tara Romaneasca. Cum intri, in biserica la
dreaptaurmeaza else afla o piatra mare pe care este cioplita icoana
www.dacoromanica.ro
BISERICA SF. NICULAE DOMNESC DIN CURTEA D'ARGE 139
(chipul) lui Radu Negru Voda. Azi aceasta piatra se afla la Muzeul
de antichitati din Bucureti Si este reprodusa in Analele Academies ". (t)
,Si, mai departe Mitropolitul Neofit ne mai spune: iar dela vre-
mea, ce a fost acest Negru-Voda pana acum (adica pans la anul
1746) zic CA AR FI PANA LA 550 ANI". (2)
Chipul cioplit In piatra al lui Negru Voda (Muzeul de antichitati)
Daca noi acum am face o mica socoteala a anilor i am scadea

550 din 1746 am avea anul 1196. Acest an socotit aproximativ de
mitropolitul Neofit, se apropie foarte mult de anul 1192 sustinut de noi.
PATRIARHUL VASILE AL TARNO VIE SI MOASTELE

SF. IFLOFTEA.
A doua dovada este cea care urmeaza:
Patriarhul Tarnovei, acela care a scris ocarmuitorului din
(z) Atanasie M. Marienescu: Radu-Voda ;i Epoca lui."
(a) Revista Biserica Ortodox* ", Anul II (1876), p. 636.
www.dacoromanica.ro
140 D. CASELLI
partite romaneti sa vie la Dunare sd. primeasca moatele Sf. Filoftea,

pentru biserica Sf. Nicolae din Curtea de Arge, se numete Vasile.
El a pdstorit intre anii 1185 -12o4. (3)
Deci Arhiereii qi cei mai mari ai cetalei Tdrnovului au pus
in ;nintea for sa ingiinteze mai intaiu cu scrisoare pre bine cred in-
ciosul qi de Hristos iubitorul Radu Voevod..." (4)
La care mai putem addoga Si spusele lui Stanislas Bellanger ca
biserica Sf. Nicolae Domnesc dela Curtea de Arge a fost interne-
iata in anul 1132 i ca mitropolitul Tarnovei Vasile a f.cut cele
trebuitoare ca sa capete canonisarea sfintei mucenice, ceea ce s'a facut.(5)
Este cti putinta ca el sai fi scris chiar i biografia ei.
GRIGORIE VENETUS, TRESORIERUL LUI NEGRU

VODA, IN 1185, 51 BANII BIZANTINI AI IMPARA.
TULUI MANUIL COMNINOS (1180).
0 altd. dovada mai este i urmatoarea:
In Fragmente istorice despre boerii din lava Fagaraqului, ale
lui loan cavaler de PuFariu, gasim la anul 1185 pe un Grigorie
Venetus care a fost tresorierul lul Negru Voda. Acesta-i daruete
patru vai, cu paduri i cu a mpuri.
Din aceste fragmente istorice- ni se mai dovedete el la 1185
a ca.rmuit in partite Muscelului, Argeului 1 Valcea, un ocarmuitor
cu numele de Negru-Voda. (6)
0 altd descoperire,i una din cele mai de capetenie care
mai intarete ca biserica este cu mult mai veche decat anul 1262
sunt i banii bizantini, gasiti in zidul inconjurator al bisericei i cari
au leatul ImpAratului Manuil Comninos, care a murit pe .1a. 118o
sau 1181.
Iata marturiile noastre pe cari ne sprijinim ca sa dovedim ca
biserica Sf. Niculae Domnesc dela Curtea de Arge este cu mutt
mai veche deca.t anul 1262.
Dr. Augustin Bunea ne spune a intre 1186 1200 a fost un
Negru Voda in Tara Romaneasca i c traditia istorica. fiind in ar-
(3) E. Golubinski: Extrase din Istoria bisericilor ortodoxe,bulgarg, sarba si

romana" Moscova 1877.
(4) Una din feluritele biografii ale sf. Filoftea, tipariti In 1873.
(5) St. Bellanger: Le Keroutza" 1842.
(6) Ioan Cavaler de Pupariu: Fragmente istorice despre boerii din tarsi
Figaraplui" (1907).
www.dacoromanica.ro
BIsERICA SP. NICULAE DOMNESC DIN CURTEA D'ARGE 141
monie perfecta cu toate imprejurarile acelui timp, nu avem nici un

motiv de a o lepada, ci trebue sa o curatim numai de elementele
straine, prin cari ea a fost intunecata mai tarziu, adica cand Negru
Voda a fost confundat cu Radu Voda (7).
BISERICA SF. NICULAE S'A CLADIT IN VEACUL
AL XI1 -LEA.
Radu -Voda, dupa una din feluritele biografti ale Sf. Filoftea,
sau Radu-Negru-Voda, dupa notele mitropolitului Neofit al Ungro-
Vlahiei, sau Negru-Voda, dupa poesia populara. romaneasca on
cum s'ar fi numit acel ocarmuitor al partilor romaneti din Muscel,
Arge Si Valcea, a cladit biserica Sf. Niculae din Curtea de Arge,
in veacul al XII-lea.
Ceeace ne face sa. admitem aceasta este i felul in care s'a
zidit ea. Seamana cu biserica Sf. Teodor din Atena i cu mangstirea
Dafne, amandoua. zidite tot pe aceiai vreme cand a fost zidita i
biserica Sf. Niculae, adica in veacul al XII-lea (8).
POEZIA POPULARA SI INTEME1EREA BISERICEI
SF. NICULAE.
Iata cum pomenete poesia populara intemeierea acestei manastiri.
Pe Argel, In jos,
Pe un mat frumos,
Negre Voda (9) trece
Cu tovar4i zece
Merg cu toti pe cale
SA aleaga'n vale
Loc de manastire
Si de pomenire (to).
(71 Augustin Bunea. Stapanii Tarii Oltului".
(8) Schlumberger: tine epopee byzantine" Vol. II.
(9) Poporul In bogata lui Inchipuire a amestecat la olaltd pe Negru -Voda
cu Radu Voda li cu Radu Negru Voda.
Radu-Voda, dupa toate isvoarele ce ne sunt 12 1r:demand a trait cu mutt
mai In urma lui Negru -Voda qi a avut de sotie pe o catolica Marghita, pe cand
Negru Voda din 1185, dupa poezia populara are de sotie o ortodoxd, numit
Ilinca:
Pe Argq, In sus
Pe cel mal frumos
Plimbd-mi-se plimbd
Plimba Negru-Voda
Cu Doamna Ilinca (1.
(io) V. Alexandri: Poezii populace ale Romanilor".
(*) C. N. Mateescu: 0 noun variants a baladei populare M-rea Argel (Revista
Albina").
www.dacoromanica.ro
142 D. CASELLI
Dup. ce Negru-Voda gasi locul pe care-1 crezit de cuviiuta sa

ridice pe el biserica, zise insotitorilor sdi:
Aici aleg eu
Loc de manastire
i de pomenire.
Deci voi, meter marl,
Ca lfe, si zidari,
Curand va siliti
Lucrul de-1 porniti
Ca sarni ridicati
Aici sa-mi durati
Manastire nal ta
Cum n'a mai fost alta (it).
Randurile acestea ale poeziei populare: Ma.nastire nalta, cum
n'a mai fost aka" adeveresc si spusele mitropolitului Neofit care
arata a aceastl biserica este cea dintai biserica crestineasca, ce
s'a zidit in Tara Romaneascd" (12) precum si aceea O. Negru-Vodd
a zidit, inteadevar, o manastire mandra care pand atunci n'avea
asemAnare in tot Rdsdritul decal cu cele 2 biserici grecesti amin-
tite mai sus.
Tot poezia popularA ne mai spune ca dansul a ridicat si case
bunt" ceeace ne face sl credem ca este si intemeietorul targului
Curtea- d'Arges.
OCARMUITORUL DIN 1192 ESTE EL VOEVOD, JU-

DECIU, CNEAZ SACIUDVORNIC ?
Se mai pune acum o intrebare:
Ocarmuitorul care zideste sau zugraveste biserica Sf. Niculae
din Curtea de Arges era el inteadevar un Voevod sau era un judeciu
sau udvornic al partilor dela Muscel, Arges si Valcea ? Suntem de
Were ca nu era un Voevod ci un judeciu.
Ce erau judecii in vechea alcatuire a Tdrilor-Romanesti?
Judecii erau conducatorii si judecatorii nationali ai satelor
romanesti. Ei se numeau si cnezi sau udvornici.
Judecia" era o veche institutie romaneascd si dincolo si dincoacc
de munti, cum si la Romanii de peste Dunare.
Mai multe cnezate sau judete unite alcdtuiau o tare cu un
voivod" in frunte, titlu pastrat apoi si de Domnii romani.
Din asemenea uniuni de judete s'au aledtuit cele dintai voevo-
date romanesti (r3).
(it) V. Alexandri: Poezii populare ale Romanilor".
(12) Revista Biserica Ortodoxa" Anul Il.
(is) Bogdan: Origina Voevodatului la Romani".
www.dacoromanica.ro
BISERICA g. NICULAE DOMNESC DIN CURTEA D'ARGE 143
Niculae Domnesc din Curtea d'Arges.
'' '
www.dacoromanica.ro
m.
144 D. CASELLI
Din chipul cioplit pe piatra ce infatieaza pe acel ocarmuitor

at partilor romaneti din Muscel, Arge i Valcea i, care, dupa
traditie, se numete Negru Voda i, care azi se afla la muzeul de
antichitati din Bucureti, acesta nu poarta coroana pe frunte ci o
caciula. Chiar aceasta infatiare ne dovedete Si mai mull ca nu era
un Voevod sau Domn ci un judeciu, un ocarmuitor obicinuit al satelor
romaneti.
Chipul zugravit In biserica Sf. Niculae Domnesc

li, care ar hake pe Negru-Voda.
Toti voevozii Tarilor-Romaneti cari au purtat titlu de Domn,
pretutindenidela cele mai vechi vremisunt infatiati avand coroana
pe frunte.
D. CASELLI.
www.dacoromanica.ro
BISERICA DOMNEASCA (1)
DATELE CLADIRII DECORARII SALE PICTURALE
Biserica Domneasca din Curtea-de-Arge e un monument bi-

zantin de o netdgdduita valoare istoricd i artistica.
Veacurile au trecut peste el fail sd-1 distruga. Putin a lipsit,
insd, ca tarnacopul contimporanilor sd-1 rdstoarne pentru vecie, i sa
pricinuiasca o pierdere ireparabild pentru trecutul nostru artistic 1
politic. Energiei prtrintelui paroh al bisericii, Stefan Dumitrescu, care
s'a luptat din rdsputeri, ca sd impiedice acest sacrilegiu, se va datorl,
in mare parte, mantuirea acestui vechiu i frumos monument. Tot
prin sarguinta sfintiei sale, s'au strans sumele necesare, cu cari s'au
savarit lucrdrile de consolidare i de restaurare, conduse cu multa
ravna i pricepere de d-nii arhitecti: Gr. Cerkez i Ghica-Budeti, de
ale caror lucrari voiu avea pldcerea sti vorbesc aiurea.!
D. Cerkez a avut buna inspiratie s c insdrcineze cu restaurarea
picturilor pe un tandr bine pregdtit, d. Norocea. Acesta a vazut ime-
diat, a trebuia in primul rand scoase la lumina picturile vechi, con-
timporane cu monumentul, din cari se vedeau, pe id-pe colo, urme
prin sondagiile ficute.
Sarguinta depusa in aceasta delicata operatiune, a fost rdspldtita
din prisos. D. Norocea a putut descoperi, adesea subt un strat gros
de tencuiald, on subt cloud. sau trei paturi de pictura posterioard,
fresce admirabile bizantine, cari suet pentru arta tdrii noastre o ade-
varata revelatiune.
Domnia-sa le socotea, ca fiind din veacul al XIII-lea. Exami-
nandu-le, la randul meu, am confirmat aceastd parere. In adevar, pic-
turile, prin caracterul, stilul i arta compoziciunii lor, fac parte din
perioada ultimei renasteri bizantine, a carei deplina eflorescenta, spe-
cialitii o pun la inceputul veacului al XIV-lea (2), dar care, cu si-
(x). Despre Biserica Domneasci voiu publica 0 monografie complectl. Acl
nu dau, decat_nilte surnare si necomplecte indicatiuni.
(2). Ch. Diehl, Manuel d'art byrall'ill. Paris roto, p. 731 si urm ; G Millet,
L'art byza,den In Andre Michel, Ilisloire de fart, t. I.
10
www.dacoromanica.ro
s
116 0. tAri4ALT .....,..........-.......ti
guranta, 4i_are inceputurile In veacurile al XII i al XIII-lea. Ico-
Fig. 1.
nografia for speciala imi indict de asemenea aceeasi epoca,
www.dacoromanica.ro
nistlirca boMiEAsCA
t '
s
r- . .
11..1 k r,-. it, . r,
:.sag-;`: ,tr.)
'1.
UT , !A
i
t e ,r-"Trir ?
ger
*4 / d
e ,.. '''' ,
1
4, .1..
.,. . A . i A
1
I Iv . IT PI
V' 4 9 _,..
liP I `.. tl-. 1
I.
N1/441;.,
,.. , . ,.. Si t r
'et w
es
All 11111101%....6111140RVOL.
..4.:
-4,,gaeas 1
ill '.. 111111.:::
' ,....
A
' ''''' Ir. - 'A:
'.** rtil! 1 f ,
,. . 411
0 011: ;
..'f"..7..4.4',.`t?,
4...t. 9.111111111, j
. / .,- .1 i
*t
1"///s
! i
-
;--**1
,-,,
'''' b at -.1
.-41111ME,
-
-
,e;:_;; 1.);
;. a ;
i
. .
r ,
.
7.71VIR
A" "I" 411="7,,.
t
e4. r-
www.dacoromanica.ro
148 611 TAkRALi
Eram departe, insa, s bgnuiesc el parerea aceasta va fi aa de

curand confirmata i printr'o inscriptie.
In ziva de 19 August, pe cand faceam cercetgri iconografice in
altar, am observat in proscomidie, deasupra canalului de scurgerea
apei, un chenar din haina unui sfant, cu totul acoperit cu un strat de
vapsea roie. Pe acest chenar, erau deja descoperite doug sau trei
litere. Am spalat imediat locul, i, subt doua straturi de vapsea, una
roie i alta verde, puse pe o tencuialg subtire, am avut norocul sg
descoper data termingrii picturilor.
Voind a vedea cu ce sfant aveam a face, am rugat pe d. No-
rocea sg spele regiunea capului. S'a descoperit astfel un alt chenar,
in jurul gatului, tot cu litere. Inscriptia, dar, era mai lungg. Spa land
i gulerele i chenarele de jos ale hainelor celorlalti doi sfinti vecini,
arhidiaconii Parmena i Roma, s'au descoperit s,i acolo inscriptii.
Descifrarea for e extrem de grea. Literele sunt terse, stilizate
i alcgtuiesc grupuri de monograme. Totui, nadajduiesc sg reuesc a
a le descifra.
Citesc deja nume proprii, cari se terming cu AAN, ceeace ar
putea s ne dea [NIKO]A.AX sau [IENEG]AAX etc., precum i altele
cu grupul AHP-HMP.
Am reuit, insa, s cetesc complect partea finals cu data. In
ateptarea lucrgrii mele complecte despre Biserica Domneascg i
San-Nicoara, public aci, deocamdatg, partea inscriptiei cu data, inso-
tind-o cu cateva comentarii, cari nu pot ayea preten,tiunea de a fi
complecte.
Pe chenarul superior am descifrat, intre altele, grupul TAB, care
insemneazg. T(L)X(o)c=sfarit.
Bizantinii obicinuiau acest fel de prescurtari (i).
Urmeaza apoi partea depe chenarul inferior, a cgrei fotografie
i estampaj cu complectarea lui, be dau aci (Fig. 1-2). (2)
Avem dar :
-0,g TOD tepou vosvppto tp et atPoct.
a
[t(i)X(o); TOG Eepoo vo'Lv6ptc4 tp ec(ouc) 67711.
Adica: Sfaritul altarului. Noemvrie 12 (?) al anului 1262.
Lin E dela sfaritul lui voilipptos, care e aruncat in jos, se vgd
urme. Din data lunei, I se vede clar, Impreung cu bara de deasupra,
(1). G. Millet, J Pargoire et L. Petit, Receuil des inscriptions chritiennes de
l'Athos, p. 19, 3o, 34, 48, 52, etc.
(21. Litera 41 e si mai lunguiatl In original, deck apare In copia estarr-
pajului, reprolu31 aici. Nu tricape nici o Indoiald, ca e un 4,, subt care e un o
oarte distins, separat de 4).
www.dacoromanica.ro
EISERIC A DOMNEASCX 149
care e indicatia cifrei. B se ghicete mai mult. Urmeaza apoi sigla

anului ET(ouc). Ea e frequents (1).
Se observa lipsa indictionului. Or, aceasta. se intalne-ite iara
des (2) la texte neingrijite, cum e cel al inscripliei noastre, datorita
unui abil artist, ignorant insa in ale ortografiei (3).
Cat privqte intrebuintarea lunei in nominativ, avem i alte
exemple, datorite limbajului comun i ignorantei (4).
- Dupa ultima cifra, tirmeaza o trasatura de separatie , dupa
care vin urmele, sau ale unui 8, urmat de bara superioara a unei
cruci de incheere, sau ale unui ornament, la fel cu cele cu cari se
termina celelalte cramoeie de inscriptie.
In primul caz, am avea terminatiunea cuvantului np6tou din cifra
anilor, adica E-couc gccxcaxacocrtoo firrxxocnoatoo i6Somxoatoo updytou t
Acest b ar fi ca un fel de -lea sau -a, ce-1 punem' not la
sfaritul numeralelor ordinare (5).
Inscriptia aceasta ne dateaza picturile altarului. Ele h'au ispravit
in Noemvrie 12 (? ) ale anului 1262.
Ea ne àrata clar, ca in aceasta epoca Curtea-de-Ar0e,s trebuie
sa fi fost capitala unui centru politic insemnat, care avea nevoe de
luxul bizantin in decorarea bisericii curtii ; zi al doilea, c domnitorul
intretinea relatiuni cu imperiul bizantin.
In doua locuri pictorul nea figurat pe ctitorul domnitor.s data
in nartex, intr'o mare nia deasupra portii de intrare in biserica, in
scena Abiolc (6) (Fig. 3), iar a doua oars, pe stalpul anterior din
stanga, fats spre altar.
In prima reprezentare, domnitorul are un picior ingenunchiat
tine rugator mainile inainte. Pe cap poarta o coroana (7), cu flori tre-
flate. E imbracat intr'un costum bogat, rocat; tunicascurta, cu chenar
, (r). G. Millet, etc. op. cit., p. 46,122; Dachesne et Bayet Memoire stir tine
mission ate snout Athos. 1876, p. 58.
(2'. Duchesne ct Bayet, op. cit., p. 69 ( inscriptia din 1480; G. Millet, op.
cit., p. 19, 46, etc.
(3 . Pe marea inscriptie din absida, la picioarele Maicei-Doinnului, el scrie
AEHON EGTHN, In loc de AE1ON EGT1N.
(4). G. Millet, op. cit., p. 98, 12o, 164, 180.
(5). In fotografie, deasupra lui T, din care avem urme pictate foarte vizibile,
apare un fel de T. Acesta provine din doul adanci zgarieturi, ce se afla din
Intamplare de o parte si de alta a barei verticale a literei pictate. Ele nu fac
Ii nisi un caz parte din inscriptia trasa cu vipsed neagrA.
(6). Aceasta scena e compusa, de obiceiu, din Christos tronand, ca jude-
cator suprem, dirt Maica-Domnului, care std la dreapta lui, 11 dirt Sf. Ion Bo-
tezAtorul, care ocupd stanga. In figura noastra, s'a Inlocuit acest din urma prin
Sf. Nicolae, caruia e consacratA biserica.
(7). Aceasta ne dovedqte, cl an poste fi vorba decat de un domnitor.
www.dacoromanica.ro
150 0. TAFRALI
galben In jurul gatului si cu o barbeta la fel pe pept; o banda in-

exljoara bratul, alta, tot galberta, trace peste solduri. Executia in-
grijita a capului arata, ca avem de a face cu un adevarat portret.
Figura e oachesa, cu nasal lung, cu mustatile pleostite, cu barba
neagra ascutita.
Al doilea portret de ctitor e din nefericire foarte mutilat-(Fig. 4).

S'a gasit subt o tencuiala groasa, posterioara anului 1623 (i). Avem
aci doua registre.
(x). Ficand, Impreund cu d. Norocea, un sondagiu In altar, la dreapta fe-
restrei absidei centrale, si dand la o parte tencuiala posterioarg, am descoperit
prima, pe cari sunt mai multe grafitii. Unul din de ne det si In litere, si In
cifre data de x6a4. ova. 1623 impriioe (sic) "r.
www.dacoromanica.ro
BISERICA podNEAscX 151
In cel superior, Domnul Christos, stand pe tron, tine cu !liana

stangA o carte deschisa, iar cu dreapta binecuvinteaza, indreptandu-si
.71 .;* '

igigfeT A"
iff
01101/er'N
ilffiVgO
i //
#7/7'?/;//.. '*.;
ffOW ./. .tl ..,. , i. 1_/

f., ////,,,, ,.
ii.ii Pill
e0X//h.''.
i ) P 17 1744/////: 71
-/ - Viefif"/
C-
:Ye
...; '. .... A)Ti'.ii4/';. 0,_,ge.e/,,,A,-/; :',y,7,.. ; - ; .
..,.m s ,.ii./..4, /4X:".::":77//1,1..:0.(t.... .f1f<'-':7r.'4.1
,
3 .01; ,.,.....v.:1: :1:"':,;;.,ili..),':;.1.7,.z"../7...:.;f;'7'."/:,..-
'''%". ',.7-,,,y;',7"::.
...1 I ,e.; .: , :, ,.,:,' 5';;.:,,...." ,/- 6,0';'"."
k "!
ik:s .--..,,....:%. ...--If:A.Ci .
.,. it. ,..
/...". \ ,s.
:>:,: 1 5 ,,,
1 A,
/ i ;77/;//''''
t. ).
L.,
.40* 11#
! (0. 17/Ab.-
a IA
0;0"
'Pioo' 4
Cu acest prilej am constatat, ca fereastra altarului, ca 5 celelalte, a Post

ldrgita ulterior, de oarece deschizatura ei actuala taie o parte din haina sfantului
pictat langA ea.
www.dacoromanica.ro
152 0. TAFR ALI
mana in jos personagiul care se afla ingenunchiat in registrul

inferior.
Acest personagiu, caruia ii lipseste capul, luat probabil de vreun
amator de arta, profanator de monumente, Intinde mainile rugator in
spre Domnul Christos. Spre deosebire de celalalt, e imbracat intr'un
costum militar verzuiu, cu zale, cari ii acopera t[upul si bratul pans
la cot. La antebrate se vede haina de cloua culori diferite : pe cel
drept, ea e verde, cu flori; pe cel stang, rosie. Inaintea ctitorului ii
stn coiful de forma rotunda, scutul si lancea.
Cine e domnitorul acesta si cand inaltat biserica, ale carui
picturi s'au terminat in 1262 ?.
Dupa cea mai veche cronica a Tarii Romanesti, Cronica anonimci
(veac. al XVI-lea), acesta n'ar fi &cat Radu Negri, al carui desca-
lecat I pune in 1290.
Iata ce ne spune ea, pe langd alte stiri cunoscute:
Iar cand a fost cursul anilor 6798 (= 1290), fiind in Cara Un-
gureasca un Voievod ce 1-au chemat Radul Negru Voievod, mare
herteg pre Amlas si pre nigaras, ridicatu-s'au de acolo cu toata
casa lui si multime de noroade, Romani, Papistasi, Sasi si tot felul
de oameni, pogorindu-se pre apa Dambovitei, inceput-au a face teara
noun. Intai au facut orasul ce-i zice Campulung, acolo au facut si o
biserica mare si frumoasa, si inalta. De acolo au descalecat la urges
si larif au facut oral mare ci gi-au pus scaunul de domnie, facand
curti de piatra fi case domnegti si biserica mare .i frumoasaa.
Iar dupa ce mai povesteste, cum s'a raspandit poporul peste
tarn si cum Basarabe,stii s'au inchinat noului voievod, cronica continua :
Si intr'acesta chip tocmitu-si-au Radul Voda teara cu buna
pace, ea Inca nu era de Turci impresurata ; si au domnit Ora la
moarte ingropandu-1 la biserica lui din Arges, domnind ani 24 (I) ".
Anonimul romanesc, citat la anul 1215 de Sincai spune, la randul
sau, urmatoarele: Ina dupa aceasta au mutat Radul Vodd Negru
scaunul la Curtea-deArges si, facandu-Si curti, au facut si biserica,
in care dupd moartea lui s'au ingropat si i-au facut si statul de piatra,
adeca chipul lui care iaste in slona acei biserici (2)".
Asupra chestiunii lui Radu Negru on Negru Vocla s'au cmis
multe pareri, a caror discutie nu nc-ar lumina de loc, neavand pentru
acesta o cronologie sigura (3).
(z). D. Onciul, Originile Principatelor Romdne, 1899, p. 6-7.
(a). Sincai, ed. 1886, I, p. 394.
Despre monumentul si statul" acesta voiu vorbi pe larg cu alts ocazie.
(3). Unele documente, ca inscriptiile lui Matei Basarab dela Campulung, pe
care le citia deja la mijlocul vcacnlui al XVIII-lea mitropolitul Unfiro-Vlahiei,
www.dacoromanica.ro
BZSERICA DONINEASCA 155
Dela inceput cats sa declar, cA pans la noui cercetari cari

pot ramanea probabil infructuoase nu tiu cum se numea ctitorul
sau ctitorii, dacl sunt doi.
Despre data si imprejurarile, in cari s'a cladit Si pictat biserica,
se pot insA aduce unele lamuriri.
SA vedem cum se prezenta. situatia internationalA politico-re-
ligioasa pentru Domnitorul din Curtea-de-Argq, in veacul al XIII-lea.
In veacurile anterioare intalnim in partite de dincoace de Du-
nare, in Ardeal, Banat si Tara Romaneasca o lupta intre influenta
bizantina i influenta occidentals, intre ortodoxism i catolicism (r).
La inceputul veacului al XI-lea, puterea Bulgarilor, cari aveau
Nifon I (G. Enaceanu, Mitrop. Ungro- Pah.. Nifon 1, In Bis. Ortod. rom. II
(1876', p. 177-91, si anon/null romanesc, citat de Sincai (ed. 1886, p. 394), ne dau
anul descalicarii 1215. Acest an, unii 11 admit (vezi Dr. Atanasiu M. Marienescu,
Dinastia lui Radu Negri, Voda, p. 9 etc.), altii 11 resping (Onciul, op. cit. p. 2E5
sq.), admitand pe cel dat de cronica anoninni, 129o. Pe acesta Insa, si D. Cante-
mir 11 Inlatura in istoria sa, (ed. din 1836 Ln'arn avut la Indemana ed. lui G. To-
cilescu] p. 392 sq)
(x). Cronica notarului regelui Bela (sec. XII) ne spune ca unul din cele
trei vechi ducate rornanesti de dincolo de munti, pe cari le-au gdsit Ungurii la
venirea for, cel al ducelui Biharului, era vasal at imparatului din Constantinopol
(Betas regis notarii gesla Hungarorum ad. Florianus, Historiae Hungariae fontes
domestici, vol. II, cap. 20). D. Onciul crede ca cronicarul ungur confunda pe
Bulgari cu Bizantini (Orig. Princ. Rom., nota 23, p. 124). Lucru e putin pro-
babil, caci textul spune expres era vasal al Imparatului Constantinopolului".
Aceasta, Insd, pentru chestiunea ce ne intereseazd aici, are mica importanta, de
oarece chiar daca am admite ca e vorba de Bulgari, acestia in epoca aceaata
sunt bizantinizati, ca religie si obiceiuri. Presupunand, dar, ca suveranul ducelui
Bihorului era tarul Bulgarilor, centrul politic roman se afla tot sub influenta
bizantina.
Pe de alts parte, Chronicon pictum, chronicon Dubnicense si chronicon Bu-
dense ne arata cum fericitul Stefan, dapa ce a obtinut coroana regala, a purtat
un vestit si victorios rasboiu impotriva unchiului sau, cu nume Giula, care pe
acel timp avea carma tarii de peste munti. Daci In anul Domnului 1002, fericitul
rege, Stefan, a prins pe clacele Giula si 1-a dus in Ungaria". (O,1ciul, op. cit.,
p 128, nota 21). Despre acest Giula, numit de bizantini, Gylas, Co Estantin Por-
firogenctul ne spune ca a fest botezat in 951 la Constantinopol, cl a primit
titlul de patriciu, precum si un .episcop pentru Cara sa cu nume de Ieroteu
(Const. Porfirogenetul, De admin. imperio, c. 4o a. cf. Onciul, 1. c., p. t2)).
In vieata Sfantului Gerard, episcop de Morisena, sub' Stefan cel Sfant, se
vorbeste de asemenea de un oarecare Achtum, botezat dupa ritul Grecilor In
cetatea Vidin. El a cladit o monastire In Morisena, unde a adus calugari greci
Dansul stapanea tara dela raul Cris 'Ana la portile Transilvane si pans la
Vidin si Severin, care toate le tinea sub partea sa (Onciul, op. cit., p. 132-133,
nota 22 cf. G. Enaceanu, Creftinismul in Dacia, In Bis. Ort. Rom. 11 (1876',
p. 572-582). D Onîu1 si aici so:oteste ea nu i vorba de Bizantini, ci de Bulgari,
www.dacoromanica.ro
164 o. TAFRALI
stapanirea i asupra tarilor din dreapta Dunarii, e zdrobita. Vasile

al II-lea, Bulgaroctonul, insa, observand ca credintele vrajma0or in-
vinsi nu sunt in dezacord cu ale Bizantinilor, dispune in 1019 prin-
tr'un chrisov, ca arhiepiscopul de Ohrida sa aiba jurisdictiune i asupra
Valahilor din toatd Bulgaria (r)".
Influenta bizantina dar continua a se mentine. Ea se intarete
mai mult in veacul al XII-lea. Pe la mijlocul acestuia, Romanii din
Tara Romaneasca. i din Moldova, intretin relatiuni amicale cu im-
periul bizantin, unde domnea Manuel Comnen, care infransese pe
Cumani (2).
In anul 1166, acest imparat porne.te impotriva Ungurilor. El
trimite doua armate. Una intro in Ungaria pe la Dunare ; alta, in
Ardeal prin Tara Romaneasca. Istoricul bizantin, Cinamus, ne spune
ea in aceasta din urma se afla o mare multime de Vlahi din par-
tile de langa marea Neagra, de can se zice ca sunt urmai ai ye-
chilor coloni din Italia" (3). Bizantinii, ajutati de Romani, biruiese pe
Unguri.
Aceste relatii amicale se schimba insa dup . moartea lui Manuel
(n8o). Imperiul romano-bulgar, subt dinastia Asanetilor, se fundeaza.
Daca el e rival i duman politic al imperiului bizantin, din punctul
insa de vedere religios, lucrurile stau cu totul altfel. Nu trebuie
sa se uite ca Petru i Asan, ca sa entusiasmeze pe Bulgari impotriva
Bizantinilor, declarau la Tarnova ca Sf. Dumitru din Salonic a parasit
pe Greci 52i a venit in mijlocul lor.
Peste toate aceste fluxuri i refluxuri de prietenie politica, or-
todoxismul isi mentine pozitiunea in stanga ;i in dreapta Dunarii,
pana sub Ioanitiu, in 7204.
In partile Argevlui influenta bizantina nu putea sa. lipseascd.
Curtea- de -Arges trebuie sa fi fost centrul unui ducat romanesc, care
probabil a ajutat intreprinderea razboinica a lui Manuel impotriva
Ungurilor. Relatiuni intre Bizantinii si Romanii din partile acestea
trebuie sa fi existat destul de frequente.
In adevar, in zidul inconjurator al bisericii Donine5jti, in spre
partea de Nord Vest, unde se credo ca" era palatul asa zis al lui
ai caror tari, dela Simeon incoace (893-927), se obisnuisera a se intitula Impa-

ratal Bulgarilor gi Grecilor". Ori cum ar fi, exemplul de mai sus poate servl
pentru a arata progresul ortodoxismului spre nord si lupta Ungurilor impotriva lui
(1). Onciul, op. cit., p. 140, nota 25.
(2). Onciul, op. cit., p. 23-24.
(3). Cinamus, ed. Bon V, 4, p. 260. Cf. liajdeu, Isloria critic?' a Roma-
oiler, 1874, p. 14--15 si Onciul, op. cit., p. 24.
www.dacoromanica.ro
i HiSERICA DOMNE,ASCX
Radu Negru, s'a gasit in tencuiala o moneda a imparatului bizantin

Joan Tzimisces din veacul al X-lea. (r). .
Nu e exclusa, dar, posibilitatea ca acest zid O. fi fost construit
inteo perioada cu mult mai veche decat cea a cladirii bisericii Dom-
155
neti. De altfel, regularitatea aezarii petrelor in mortar, ingrijirea i

soliditatea constructiunii, invedereaza o lucrare bizantina, diferita de
cea a bisericii Domneti, unde se observa'straturi de trei randuri de
caramida, despartite de un rand de petre, innecate in mortar.
Infiintarea imperiului romano-bulgar in 1186, pune centrele ro-
manegti de dincoace de Dunare subt ascultarea lui (2).
In ce relatiune stau organizatiile de state romaneti cu Bizantinii
in aceasta epocA?
Pe la 1204, Constantinopolul cade subt Latinii sari. intreprinse,
sera cruciata a patra. .
Imparatul Ioanitiu ii revarsa dumania pe care o avea in contra

Bizantinilor, asupra Latinilor, pe cari ii bate de mai multe on (3).
Totui, cade in ispita, i in 1204, face uniunea cu biserica romans.
Cauza ortodoxismului pares cu desavarire compromise.
In adevar, Ia Sud, toata peninsula balcanica, cel putin in apa-
reuta, e castigata scaunului papal. La Nord, presiunea e i mai, mare.
In Cumania, unde locuiau Romanii, Papa vrea sa-i atraga Ia el. Gri-
gorie al IX-lea scrie catre Bela al IV-lea, regele Ungariei, ca trebuie,
cu orice pret, sa aduca pe Valahi la catolicism, caci ei umacar O. se
socotesc subt nume crestinesc, totui sunt de o credinta cu alte obi-
ceiuri i moravuri i savaresc lucruri, cari se impotrivesc numelui
crestinesc ". Scrisoarea mai arata ca. acetit Valahi nu se supun episco-
pului catolic al Cumanilor, ci asculta de alti pseudo-episcopi, cari tin
obicciurile Grecilor", etc. (4).
In 1204, regele Ungariei, Emerich, subt cuvant ca. biserica Ro-
manilor din Ungaria ar fi in decadenta subt conducerea monahilor
greci, propune Papei Inocentiu al III-lea a numi episcop pe vreun
monah catolic. Moartea lui Emerich i alto afaceri mai serioase au
amAnat aceasta intreprindere pentru alte timpuri (5).
(1). Datoresc aceasta descoperire domnilor N. G. Protopopescu si N. Pet -
culescu.
(2). Onciul, op. cit., p. 29 30, cf. Nic. Choniate, ed. Bonn, p. 489. Uniunea
aceasta politicA, dupA d. Onciul, nu dureazA decat pang la 1241, data invaziei
Tatarilor.
(3). H. Gelzer-/briss der byz. Kaisergeschichte in Krumbacher, Geschichte
der byz. Lilteratur, ed. 2, p. 1.042.
(4). Citall dupe Sincai de Melchisedec, Papistnut si biserica ortodoxd in
regatul Ronulnie) in Biserica Ortholoxil Ronuind, VII P83 6 p. 260.
(5`. Ibid., p. eq.
www.dacoromanica.ro
156 O. TAFRALt
Regele Andrei al II-lea 1205-1235), a cautat, la randul sau, in

interesul catolicismului, sa loveasca in schismaticii ortodoxi", dintre
can cei mai multi erau Romani, prezentandu-se cu teritorii prOprii
(Terra Blacorum), de cari vorbesc documentele (i).
Andrei al II-lea, in 1212, daruiqte Cavalerilor teutoni Tara
Barsei" in Arceal, castrul Kreutzburg .i cateva pamanttui din prejur (2).
Romannunt scoi din paiinanturile lor. 0 parte trebuie sa fi
fost siliti sa emigreze peste Carpati. Cavalerii ocupa mai mult, deck
li s'au dat prin diplome, silind pe regele unguresc sa aprobe acapara-
rile lor. Papa, ca un adevarat suveran politic, vine s aprobe, la
randul sau, cuceririle acestea (3). Politica ungureasca, i mai ales pa-
pala, pare a triumfa asupra Romanilor Si asupra ortodoxismului, caci
Cavalerii teutoni sunt ampionii catolicismului.
Acqtia trec chiar in Tara Romaneasca. Papa Honoriu al III-lea,
la 1223, scrie episcopului din Transilvania despre aezarea Cava!e-
rilor teutoni i in tara Transalpine, care e Tara Romaneasca (4).
Ba, la 1224, acela Papa scrie Cavalerilor teutoni, ca a luat in
posesiune tara Transalpine (5).
p Cavalerii teutoni ocupa, dar, nu numai tara Barsei, ci i o parte
insemnata din pamantul dintre Carpati Si Siret, impreuna cu valea
Buzaului pans la Dunare, si o supun scaunului papal. (6).
Din pricina aceasta era chiar cat p'aci, sa se provoace un serios
conflict intre Papa i regele Ungariei. (7).
Cauza ortodoxismului .i a influentei bizantine 'Area compro-
mise pentru totdeauna, cand o intamplare fcricita vine sa amelioreze
situatiunea.
La 1218 se urea pe tronul bulgar, Assan al II-lea (1218-1241).
El e rivalul Latinilor din Constantinopol i, pentruca acetia
erau protejati de Papa, se desface de acesta.
Cauza ortodoxismului c4tig1. teren.
Subt domnia lui intalnim primii episcopi ortodoxi in partile ro-
maneti de dincoace de Carpati, anume in 1234. (8).
)r). Docurnente priviloare la Isloria Ronuinilor. I, p. 75 0 77 (a 1222) j
p. 79 (a. 1223'; p. 85 (a. 1224); p. 120 (a. 123E) citate de d. Onciul, op. cit.
(a). Dr. Atanasiu M. Marienescu, DinasticClui Radu Negru, Buc. tsar, P.4
(Hurmuzaki, No. 41).
(3). Marienescu, op. cit., p. 5.
(4). Aid. p. 6. cf. Hurm. 6o, p. 83.
(5). Hurmuzachi, 63, p. 83,
(6). Onciul, op. cit. p. 40.
(7). Marienescu, op. cit. p. 6.
(8). Doc. I, 132, Onciul op. cit., p 14
Nu slim unde era scaunul sau. S4 fi fost oare la Curtea-deArgq ?
www.dacoromanica.ro
litStRICA bOlkINEASCA 157
In 1235 se incheie o aliantd intre Assan al II-lea si imparatul

Ion Vatatses din Niceea impotriva Latinilor din Constantinopol. Papa
incearea sa induplece pe Assan sd revie. Nu reuseste insa. Atunci
it excomunica si invita, in 1238, pe regele Ungariei, s intreprinda o
expeditie impotriva lui. (I). Invazia Tatarilor din 1241, impiedica rea-
lizarea acestei expeditii. Legdturile intre Bulgari, Romani si Bizantini
se strang din ce in ce mai mult. Assan al II-lea isi 'id fata dupa
Teodoros II Lascaris (2), care in 1254, avea s devina imparatul Niceiei.
Influenta bizantina i a ortodoxismului isi rein preponderenta
dincoace si dincolo de Dundre.
Iata, insa, ca se produce groaznica ndvalire a Tatarilor din 1241.
Accasta rupe unitatea imperiului romano-bulgar, tocmai in arul
in care si Assan al II-lea moare.
Tatarii isi intind stapanireh peste tdrile din dreapta Dundrii.
Un calugdr occidental, trimis in misiune la ei in anul 1253,
vorbind de tarile tributare lor, numeste, in ordine dela miazdncapte
spre miazazi, Valachia lui Assan, apui Bulgaria (3).
Din noua ordine de lucruri, Ungurii cauta sa profite. 0 diplomd
a regelui unguresc, din 1247, arata, ca a supus o parte din Tara
RomaneascA, afar de voievodatul lui Lythuon in Oltenia si al lui
Seneslau la rasarit de Olt. (4). Posesiunile acestca, insa, nu erau toc-
mai sigure, caci in 12,54, Bela al IV-lea scrie Papei, ca a asezat pe
IoaniLi in loc foarte periclitat, la hotarele Cumanilcr si Bulgarilor,
de unde spell a propaga, prin dansii si cu favoarea scaunului apos-
tolic, resadul credintei catolic! pe toata intinderea Dunarii pans la
mare" (5). ,
Temerile regelui unguresc erau intemeiate, caci Bulgarii pro-

fita de rIzboiul ivit in 1260 iatre Bela al IV-lea si Ottokar al Boe-
miei, ca sd nlvdleasca si s cuprinda banatul Severinului. (6).
Aceasta insemneazd respingerea indarat a catolicismului, si resta-
bilirea influentei bizantine la nord de Dunare si in regiunea Olteniei.
In timpul acestor desfdsurdri de evenimente, centrul politic dela
Curtea-de-Arges, a trebuit s fie adesea amenintat a fi inghitit de
Unguri, despuiat in favoarea Teutonilor sau a Ioanitilcr, insfarsit,
catolicizat.
(IL Onciul, p 41, Doe. I, 164.

(21. Sincai, I, p. 439.
(3'. Onciul, op. cit. p. 29.
(41. Ibid. p. 37.
(5). Onciu', P. 48.
(6). Onciul, P. 49.
www.dacoromanica.ro
IM 6. tAtfRAt.t
Interesul politic, social, religios, at domnitorului roman, era sa

fie cu tarie de partea tarului romano-bulgar si a imparatului din
Niceea.
Dupa moartea lui Assan al II-lea, puterea bulgara scade, iar
cea a imparatului din Niceea creste, din potriva, repede. Bizantinii
se folosesc de slabiciunea Bulgarilor si le ieau cetati i teritorii.
Subt Teodor al II-lea Lascaris, Bulgarii, si prin urmare si aliatil
lor, Romanii, privesc spre Niceea. In 1258, murind tarul Kaloman al
II-lea, ii succede Mitses. Acesta insa e imediat atacat de Constantin
Assan Teches (1258-1277) la Tarnova. Mitses cauta mai intaiu refugiu
la Mesembria, apoi, nesimtindu-se sigur, fuge la Teodor Lascaris, la
Niceea. Acesta II casatorete cu una din ficele sale. (r).
Constantin Assan Teches, voind sa-i asigure tronul, cauta sa-si
Inobileze numele printr'o casatorie cu o princess bizantina, ca sa
stavileasca intrigile lui Mitses.' Curtea bizantina din Niceea era prea
diplomats, ca sa-1 refuze. Casatoria se face (2).
Din toate acestea vedem cats influents i putere au capatat In
acest timp, imparatii bizantini din Niceea, catre cari se indreapta
acum toate privirile ortodoxilor. Cu suirea pe tron a lui Mihail Pa-
leologul, prestigiul acesta creste i mai mult, mai ales dupa recuce-
rirea Constantinopolului i desfiintarea imperiului latin (31.
E adevarat ea Mihail Paleologul e atacat de Constantin Assan
Teches, pus la cale de sotia sa Teodora, care voia sa se rasbune pen-
tru orb irea fratelui sau mai mic, loan (4.), dar acest eveniment ramane
fara ecou pentru prestigiul Bizantinilor.
In mijlocul acestor evenimente trebuieste cautata data construirei
biSericif Domnesti din Curtea-de-Arges. Imparatii Joan al III-lea, Duca
Vatatses si Teodor Lascaris: au preparat terenul pentru o uniune a
ortodoxilor in potriva catolicilor.
Domnitorul dela Curtea-de-Arges, aderand la alianta romano-
bulgara-bizantina, e ajutat In lupta ce avea de intreprins impotriva
Ungurilor i a Catolicismului.
Imparatul din Niceea Ii trimete cei mai buni meteri pentru a
ridica un monument ortodox capabil sa izbeasca imaginatia locuito
rilor de prin prejur, i sa inlesneasca propaganda ortodoxa.
De aceea, dar, constatam o mare asemanare (5) intre felul de
(i). Gearge Acropolit, cap. 73; 2 Nic. Gregoras, III. (2), Bonn. p. 6o -6r.
(a). Nic. Gregoras, ibid.
(3). Ibid. IV, 2 p. 86 sq.
(4). Nic. Gregoras, IV, 5 6, p. 99 sp. si Pachimer, e. II, 26, p. 138.
(5). Choisy, Part de beitir Ares les Byzanlins, pl. II, III si V,
www.dacoromanica.ro
ii'SEI2ICA DOMNEA SCA 109
constructie a monumentelor din Nicomedia, Efes, i mai ales din

Niceea, al bisericii Cahrie Djami din Constantinopol i cel al Bi-
sericii noastre Domneti : straturi de trei caramizi, despartite de
moaloane innecate in mortar (I).
Cladirea bisericii Domneti a fost probabil facuta dupa invazia
Tatarilor din 1241 (2).
Consacrarea bisericii, sfantului Nicolae, face plausibila ipoteza,
ca ctitorul sa se fi numit Nicolae (3). E curioasa de altfel constatarea,
ca. in Curtea-de-Arge se gasiau, i se gasesc Inca, mai multe bise-
rici cu hramul sfantului Nicolae (4).
Biserica Domneasca a stat catava vreme fara pictura. Dovada
sunt inscriptiunile greceti, pe cari le gasim pe tencuiala veche, ingrijita,
puss pe mortarul cari unete caramizile. Una din aceste inscriptii
se vede in nartex, la stanga intrarii : pea X[ptcrry p.bu xai Ekv[ye-
ACcrrpa !too] (5). .
Decorarea picturala a bisericii Domne.ti a inceput probabil cu
un an, doi, sau mai multi, inainte de 1262.
Dar dela zidirea monumentului i pana ja aceasta data se Meuse,
probabil, o schimbare la domnie.
De aici poate, provine reprezentarea de doua on a domnitorului:
data in nartex, a doua oara in fata altarului, in costume diferite.
In absida principals avem admirabila frescia a Maicii Domnului,
(1). Voiu arata aiurea asemanarile de structure arhitectonicA.

(a). Teoria d-lui arhitect Antonescu (Arhitectura religioasd la Romani, din
Arta qi Literatura Romdnif, IX (19o5) N3. 4, p. 198-2o31, care, constatand o ase-
mAnare intre planul bisericii Teotokos din C-pol (cunoscuta mai bine sub nu-
mele de Killise-Djami) si biserica Domneasca, conchide cA aceasta din urma a
fost ridicata in veacul at X-lea sau at XI -lea, nu se poate sustine. Planul de cruce
greaca apare in veacul at X-lea bine alcatuit, dar dupa el se zidesc monumente
si In veacurile urnratoare. Ch. Diehl, Manuel d'art byz. p. 408 sq.
(3). Ipoteza aceasta a emis-o, pentru intaia oara, d. N. I. Apostolescu In in-
teresanta sa lucrare Cetdple lui Negru Dodd jsi ale hti refig, EXtras din Re.
vista Armatei, 1910, p. 14), numai ca d-sa, neputand eunoaste data descoperita
acum, 1262, a fost condus sa socoteasca pe ctitor ca fiind domnitorul Nicolae
Alexandru Basarab, pe care Melina a-1 identified cu Negru Voda.
(4). La rasarit de biserica Domteased se ridic1 pe un deal, San-Nicoara. In
afara de constructie, numele insusi ne indica o epoca veche bizantina. Faptul ca
avem Mu In loz de slant ne arata cA cuvantul e de formatiune ante slava. Ni-
coard apoi, vine dela Nicola. Rotacizarea lui 1 in r a dat Nicora, iar o schim-
bandu-se inaintea lui a In oa, s'a ajuns la forma NicoarA. Afars de aceasta bi-
serica, a mai fost o mica bisericuta, in vremea lui Neagoe, mai la nord de ac-
tuala biserica episcopall, consacrata tot sf. Nicolae (N. I. Apostolescu, at
cit., p 15).
(5). v In loc de T.
www.dacoromanica.ro
160 0. TAFRAI i
incadratg, la dreapta de sf. Nicolae si de arhaghelul Mihail, la stanga

de sf. loan Chrisostomul si de arhanghclul Gabriel (Fig. 5).
1, 1
aro
4,
th
a5
hi
.
it;...;?7,1l?' ... ' 0

t .",1; '' h. t. - g,_.
t....-- -.
4 1 4.- t. =.1.:,
e ti
g.-
^V J
Scena aceasta nu pare fortuitg.
www.dacoromanica.ro
IttISERICA DOMN8ASCA AI
In bisericile bizantine se reprezintl Maica Domnului in absida,

de obiceiu singura, ca la Sf. Sofie din Salonic sau incadrata de doi
arhangheli. La Parenzo figureaza, pe langa cei doi arhangheli i
cativa sfinti, intre cari sfantul Maur, care prezinta Maicii Domnului
pe episcopul Eufrasius, fundatorul basilicii, insotit de arhidiaconul
Claudius i de fiul acestui demnitar, numit tot Eufrasius 1).
Am putea dar face ipoteza, ca domnitorul, care a construit bi-
serica se numia probabil, Nicolae, iar cel ce a sfarsit decorarea ei se
cherna Ioan, i de aceea pictorul a pus la stanga Maicii Domnului pe
Sf. Loan Chrisostomul.
Alegerea acestuia, qi nu a sfantului Ioan Botezatorul, a fost
fAcuta din motive estetice de compozitiune: in fata unui prelat, cum e
sf. Nicolae, trebuia s se puie, ca pereche, tot un prelat.
Curteade-Argref, r Septsmwrie, 1915.
0. TAFRALI
r,
i1. Ch. Diehl, of. cit., 207.

Revisit 'stork& ii
www.dacoromanica.ro
ISTORIA TERII ROMANESTI $1 A MOLDOVEI
DE
VASILE BUHAESCUL CAMARA$UL

(Urmare si sfarsit).
Tara Romdneasca Moldova
38.
7117: Radul Voda at noaolea, fiiul Mihnei
169 Vodd, au venit domn dela Poartd, si
Indatd s'au ImpAcat tam cu megifa;ii 39:
si cu toti sd avea bine.
Iar unit din botart vrand cu vi- Stefan Vodd at noaole, ce i-au zia 7118:
clesug sA-1 omoare, si simtind Radul- 'romp, au fost moldovan den sat den 16io
VodA, i-au omordt pre toff; apor I-au Otestf, dela Putna, si aflAndu-sd el la
mutat ImpAratira la scaun, la Moldova, Poartd, pre lAngd capichehatale, si II.
aducandu-1 Schindir Pala, cand au candu-sg cunoscut Portit, si capetenii-
prins si pre doamna a Ieremiei Vodd, lor, s'au luat domnita. Si viind la
domnind ani 5. scaun iar Constandin Vod[d] si cu
frate-sau Alixandru Vodd, cu oaste
lesascd au venit asupra lui, si furd
biruiti de Stefan Vodd, cat si Con-
standin Voda cdzAnd In mAna unui TA-
tar, si vrand si-I clued la hanul, s'au
Innecat In apa Dasiului cu Tdtar[I] cu
tot, iar pre Alixandru Vodd si pre Po-
toschi, capul stir lepstr, prinzAndu-i
Stefan Vodd, i-au trimis la ImpArdtie.
Care Alexandru Vod[d] au cAzut la
lege turceascd, iar Potoschi au esit
cu rdscumpArare. Si totr boraril de
casa Ieremier VodA, cdzand pe maim
lui Stefan Vodd i-au omordt; si cum
s'au Inceput domnifa lui cu varsArr
de sInge, tot asa au tinut. Totl bo-
39.
rarif avea grija motlir In tot oiasul, si
urAndu-1, s'au ispitit cu o sema de slu-
7122: Alexandru Vodd al patrulea au luat jitorl, sd-I scoata den domnie, ce mai
1614 domnie dela Poartd, dar pdnd a venit multd rdotate s'au fAcut: a fiind bi.
la scaun, boYarif rddicase domn pre ruitorru Stefan Vod[d] si cdzind acefa
Gavriil Moghila Vod[d], carele In- In mAinile lui, pre toff i-au omordt. Mai
www.dacoromanica.ro
IStORIA TERit ROMANE$T1 BSI A MOLDOVEI ldg
telegand de Alexandru Vod[a], fard pre urma 1 -au gonit den scaun, doamna
nici o pricina au lasat scaunul si s'au Ieremiel Vod[a] cu filul ei, Bogdan.
dus la Tarigrad. Ce in scurta vrdtne, Domnit-au ani 5.
Alexandru Voda au mers en Schindir
Pasa In Tara Lesasca asupra Lesilor, 40.
unde an facut si biruintd, si tutor- Doamna Ieremier Vodd, cu fii-sau, 7123
candu-sd la scaun si Invrajbindu-s Bogdan Voda, an gonit pre Stefan D515
cn botarit, venit-au un Lupul, boiar WAN Tomsa den scaun, si apucand
pribeag, cu oaste ungureasca si au gonit scaunul 1 -au tinut 'Ana la un an In
pre Alexandru Voda din scaun, si putere lesascd; iat Impardtita trimitand
multe rautAti a facut Lupul acela ; pre Schindir Pasa cu Radul Voda sa -1
cati Greci an aflat pre toti iau Mat. aseze In scaun. Doamna leremiet Voda
Cat au domnit Alexandru Voda, nu vrand sa fuga sere tara lesasca, au
scrie; iar prin socoteld, au domnit ajuns-o Turcit la Dragasani 5i o au
ani 4. robit-o lmpreund cu fii-sau, eat la mare
card au ajuns casa Ieremief Vorld,
facandu-o pre dAnsa cadand si pre fii-
sdu Turc. Domnit -au ant 1.
41.
Radul Voda ccl Mare, unul numit 7124
cu acest nume, 1 -au mutat Imparatita 1616
din Tara Rumaneasca la Moldova, a-
ducandu-1 la scaun Schindir Pasa. Fa-
cusa Radul Voda datorie crestin6scd
cu doamna Ieremiet Voda, scriindu-i sa
fuga den scaun, si ea, neascultand, au
venit la primejdie. Bolndvit-au Radul
Voda de ochi si, fara mazilie, s'au dus
40.
la Tarigrad, domnind ani 3.
7126: Gavriil Moghila Vod[a], numit .cu

1618 acest nume, aflandu-sd la Poarta avea
mertic dela ImpAratul cate zeca gal-
beni pe 41. Si dupa ce au mazilit Itp-
paratila pre Alexandru Vod[a], i-au
dat lut domnita; atuncea, Wand pre
Lupul, eel mai susnumit, sclatar mare,
venit-au porunca dela Imparatie lui
Gavrila Voda sd meargd cu Schindir
Pasa la oaste. Si.stiind Schindir Pasa
pre Lupul a iaste protivnec ImpAratiei
si fAcuse atatea jafuri tarii, 1-au pries
si 1-au Intepat.
In scurta vrdme viind mazilie hu
Gavrild Voda, au trecut In Tara Un-
gureasca, si acolo s'au, sfarsit viata.
Cat an domnit, nn scrie; dar prin sow-
tela, ani z.
www.dacoromanica.ro
ith EM. g ItRETZULgted
41. 42.
7127: Radul Voda cu a doao domnte, fitful Gaspar Voda, unul numit cu acest 7 ra7 :
1619 Mihnei Voda, au venit cu domn'e dela nume, de ndmul salt italilan franc, 1619
Poarta,si cu cinste au dom nit. Mers-au fiind terziman mare la Poarti, si fa-
si cu Sultan Suleiman, ImpArat, cu cand slujba Imparatiet la mijlocul pA-
ostile la Hotin, impotriva Lesilor, si ceI ce Si Meuse Intre Imparatila nem-
fiind om vrednic, Intreg la minte, la- tutu! cu Turcil, i-au dat domnita. Cu
cut-au si slujbl placuta Imparatului, la greu fiind tarit, nestiind limba, cum
Hotin, stand si el mijloc la legatura si obicdturile, ci macar ca fusdse om
pacil ce s'au ficut Intre Imparatie cu de Poarta. dar viind la Poarta, Indati
LOT, si dupi acdia 1-au mutat Im- s'au trains gandul spre crestinatate
paratila Cu domnita la tam Moldovei; ajungandu-si cu LdsiT sa sa radice a-
iar In locul Ltd au ramas la domnie supra Turcilor. Intelegand Imparatira
fii-sau, Alexandru Vocli. Domnit-au au trimis pre un Schimni aga, sa -I
Radul Voda, ani 3 pl[ini]. mazildsca; iar Gaspar Vodf an tarn
pre Turd Impreuni cu Schimni aga,
si Indata aducand oaste lesascii cu
hatmanil tor, s'au lovit la Tutora cu
Schindir Pasa si cu hanul, si furl bi-
ruitl LdsiT, cat amandol hatmanil le-
sasti au petit: JilcovschiT hatmanul si
cu Conet Polschil hatmanul PoloniT.
Gaspar' Vod[a], Inca fugind noaptd
den oaste sa scape, 1-au omorat unit
den bobril lur: Saptelict hatman si
cu Goe postdInecul, domnind ant a.
43
La Tara Rumandsca era cu domnila Alexandru Vodi Ililas at ducal& 71291

tot Radul Voda, apot 1-au mutat la find lui Was Voda, nepot de fill' lui 1625
Mold wa. Pitru Voda Rares, viind cu domnita
dela Poarta, Intii lul Siptclii,hatma-
nul si but Goe post[elnic] le-au tArat
capetele. In vrdind domniel lul au ve-
nit sultan, Osman, Imparatul turcesc,
cu multi putere la Hotin asupra Ld-
silor, unde s'au bAtut 40 de zile cu
LdsiT, Si nu s'au ales biruinta la or-
die; iar In Tara Lesasca cu mare-pa-
g[u]ba au Post Ldsilor, ci cat -au ajuns
Tatarif, tot au pridat si au ars. Spri-
jindla cea mai multi a still lesasti era
CozaciT, si In cea de pre urmi, au fa-
cut pace. Alexandru Vola au ramas
de catra Imparatie In urgie, pentru
conace si pentru podurT, ca no le-au
grijit, si 1-au mazilit, domnind ant 1,
www.dacoromanica.ro
!STOMA TERII ROMANETI I A MOLDOVEI 165
44,
Stefan Tomsa Voda cu a doao 713o:

domnie viind la scaun, lndata s'au 1622
apucat de au facut manastirea Solca,
cum si beserica den curte. Schimbat
Stefan Vod[a], de firea cea dintaid sti-
panind cu liniste; numai Radul Voda,
domnul muntenesc, nelasandu-1 In
pace, ce amestecandu-I la Poarta, i-au
venit mazilie. Pana la a6asta domnie
a lui Stefan Voda, la toate birurile
tarii sa Linea In s6ma la vistierfa I npa-
ratesca 5000 de galbenr, I6file doro-
bantilor. Domnit-au ani 1.
Pre aceste vrem1, sultanul Osman
Intorcandu-sa dela Hotin, dand vina
pre fanicert ca n'au statut bine la
razboits cum sa cade, s'au radicat cu
zorba asupra lur, cat dintru afasta i-au
fost si peirea, si au radicat lmparat
pre Sultan Mustafa.
45.
42.
7131: Alexandru Voda al cincelea, filul Radul Voda cel Mare cu a doao 7131:
1623 Radulul Veda, au statut la domnila domnie om deplin, la alte trebf In- 1623
Tarif RumanestI In locul_tatane-sa u, treg la fire, cuvantul luf era ca o pra-
tanar find, dar bolaril si tara era la vila tuturor, judecatorlu, li cumpanit
o credinta cu dansul. Apol s'au radicat la toate, pre bolarl If cinstila. Numaf
callrasil de Ploestf, si de Manestl, si precum nimen1 In lume nu e far[a]
dela Gherghlta, si Impreuna cu rosii, de gresala, asa si Radul Voda cu
s'au radicat asupra lul AlexandruVodi, mare pustiitate tarii. si pricina era
ca sA -1 scoata den doninie, far bolarif, pentru multa mandrie ce avea, tiindu-st
fiind una cu Domnul, 1au biruit pre curtla sa cu mare podoaba, pans si
calarasf, si 1-au prins si 1-au Mat. SA copiil den casa cu fotaze la cat. Ra-
mat radicase si niste boiarl oltenf, dul Voda domnfa la Moldova, far fii-
ispitind sa faca domn pre un Paisie sau, Alixandru Voda, In Tara Ruma-
Calugarul, si Tar 1-au prins Alexandru nesca. La a6asta domnie au facut
Vod[a] si_I-au omorat;" $i mazilindu-I nunta fii-sau la Tecucf, cu fiica luf
Imparatifa, el s'a dus la Poarta, dom_ Scarlet, om vestit Intre Tarigradeni, la
nind ani 4. care veselie au fost adunate doao tari:
Moldova si Tara Rumandsca, scaunele
bolarilor Moldovel den drepta, si a
Muntenilor den stanga, undo si soil
de la Ungurf si do la cativa domn1
lesestf au venit cu daru-1, petrecand
intru acea veselie doao saptamini cu
mare cinste si pohvala. In zilile lul
arzand curtile domnest1 In Int, s'au
www.dacoromanica.ro
168 EM. E. KRETZULESCU
mutat In targ, In Harlau, unde au si

1 , murit In scaun, domnind ani 3.
Aimsta Yaste Intara ardere a curti-
lor domne2t1.
46.
Miron Barnovschi! Moghila Voda, 7134:
until numit cu acest mime, carele au 1626
fost hatman, si dupa imartea Radulia
Voda 1-21 r.tdicat bolaril la domnie,
si tara find stricata de Radul Voda,
pus-au bir tarii numaio data, Inteun an,
si In putina vrdme s'au umplut tara
de oameni, om bun fiind, si cu liniste
sttipanind. Facut-au manastire In Or-
gill Iasilor ce ,sa numdste pre numele
s!u, si manastirea Dragomirna o au sa-
varsit, fiind inceputa de Chrimcha Mi-
tropolitul, si altele. Apo!, pentru 4o de
pungr de ban! ce i-au cerut Imparatita,
mai mutt, preste legatura birulul, fe-
rind tam de obicefu, n'au vrut sa dea,
43. si lasand cinstea domnie!, au trecut In
7136: Alexandru Voda llitas, cu a doao Tara Lelasca, domnind ant 4.
1628 domnie au venit de la Poarta, si au
4lomnit an! 2 . .
47.
La aceasta vreme, In anul dela 1624, Alexandru Voda al saselea, filul Ra-
Sultan Murat, feciorul lui Sultan Ah- dulul Voda, departe fiind de firea ta-
mut, au luat cetatda Vavilonul cea mare tane-sau, find bolnav, slab si de fire,
si In toata lumea vestita. ca `si de trup, pentru care Intelegand
Imparatila ca nu Taste de domnie la
o Lard ca aoasta de margine, 1-au ma-
zilit, neimplinind jumatate de an.
44. 48.
7138 : "Lc on VocIA, unul numit cu acest nume, Moist! Voda, imul numit cu acest 7138:
fiul 10 Stefan Tomsa Vorld, viind cu flume, filul lul Simion Voila, viind cu 163o
163o
d "mnila dela Poarta, multe si marl domnita de la Poarta, om bland la
greotatl au pus pre locuitorT, cat s'au fire, nelacom, nimunuI cu rau, multe
spart tara, si pre boTariT caril Linea -case de jos an radicat la cinste, ci
birul tinuturilor, silindu-i de istovul scornindu-1 unit din neprilatenif lui
banilor la vistierie, n-au mai putut sta, cuvinte la Poarta, cum va O. fuga In
ci au fugit In Tara Ungurdsca, ii de Tara Lesasca ca si Barnovschi Voda,
acolo viind cu ajutor dela lingua ti imis-au Imparatila pre Kantemir Pala
impotriva lui Leon Voda. Vazand bo- de 1-au mazilit, trimitandu-I la Tari-
lad! ca Intealt chip nu se pot mantu I grad, domnind an!: 1.
de Leon Voda, cazut-au cu tot! la Abaza
Pasa dela Silistra, aratand faptele lul
Leon Voda, si stiind Pala de rasipa
www.dacoromanica.ro
ISToRIA TERII ROMANETI I A MOLDOVEI 167
t Aril, au_ Imbracat cu caftan pre Matei

Aga, ca sd fie domn; tar Leon Vodd
49.
s'au dus la Tarigrad, domnind ani 3.
La Tara Rumanescd era Cu domnita Alexandru Vodd Ilitas, cu a doao 7139:
tot Leon Tomsa Vodd. domnie, mare mahnire au Post Intre 1631
botarr, cum si in toatA curtea, .stiind
toti firea acelut domn; si. an mers toti
boiarit cer mart la Poartd, ca sa-1- strice
impAratul domnita, dar stand Vezirtul,
pentru el, nimic n'au ispravit, si au Id-
cut Alexandru Vodd legaturd cu jurd-
mant cu toti botarit. Dar deca au Are-
nit la scaun neschimbat den 'fire si
den lucrurile lut cele proaste, si neui-
tAnd pAra bolarilor, an pus gAnd sA
omoare pre Lupul Dvor[nic] si pre
Cehan Dvor[nic].si pre Sabin Hat[man]
si pre Buhus Vist[iernic],si pre Urdche
Spattarull, tar ei, vdzAndu-si peire tor,
au lndemnat Cara si 1-au scos den
scaun, ducdndu-sd la Tarigrad. Dom-
nit-au ant: 2.
.45. 50.
7141: Matet Basarabd Vodd, unul numit Miron Barnovschi Moghila Vodd I-au 7141:
1633 cu acest nume, fost-au botartu de Ord chtemat Imparatita den Tara Lesascd 1633
fitul Danclulut Dvornec, den sat den sa-t dea domnie, si mergAnd la Poartd,
Brancovent, si cu vota bolarilor s'au t -au taiat capul.
isprdvit domnita de la Abza Pala, dar
dela ImpAratie s dedese domnita Moisit Moghila Vodd cu a doao 7141:
domnie, cat au sosit Ia scaun, indata 1633
Radulut Vodd, fitul tut Alexandru
Vncl[A] Haas ; si viind Radul Vodd la au parces cu Abza Pasa la oaste In
scaun, I-au stAtut Impotrivd Mater Voda protiva Lesilor, si bdtAnd la o cetate
si biruindu-1 an fugit Radul Vocla in Studenita, fdcut- au vote, Moldovdnit
tatd-sau, in Moldova. Dui:4 acela mers- a vine oaste cazacescd 1..6silor aju-
au Mater Vodd, la Poartd, la sdrutarea tor, si temandus[d] Pala, s'au tutors
poalet lul? Sultan Murat Imparatul, si Inapol; tar apot ivindu-sa Insalaciunea
cu pace s'au tutors Ia scaun, si multe Moldovenilor, si bAnuind Pasa, pre
milostenit au facut, si mAndstirl cu Moisit Vodd 1-au venit mazilie,si s'au
besdrict. dus in Tara .Lesascd, domnind ant: r.
Numat Vasilie Vodd nu-I da pace, 51.
silind Vasilie Vodd sa apace si Tara
RumAndsca la stdpanirea lut; si In doao- Vasilie Vodd, unul numit cu acest 7142:
trel randurt an venit Impotriva lut nume, Post -au de neamul sau ArbAnal, 1634
Mater Basarabd Veda, si au fort is- si era dvornec mare, si dupa mazilia
banda toata la Mater Vodd. lar la raz- tut Moisi Vodd, aflandusa el la Poartd,
bornl ce au avut mai pre urmA la Te- 1-au dat domniia. Pre a,cele vreml, toate
lIajina, alavea au bdtut Dumnezeu pre trebile ImpArdtiet sd purta prin doi
Vasilie Vodd, ca In vremea bdtaliel oament: Silihtar Pasa si Cazlar Agasd,
lovit-au mime pre pastea lut Vasilie dentre carii ,Vasilie ,Vodd .coprinsese
www.dacoromanica.ro
Vodd, o furtund cu ploae, si Indatd pre Cdzlar Agasd, mdcar cd avea si

s'au apart oastea a lu! Vasilie VodA, pre Tabani Buluc, vezirtul Azemul,
si la cea de pre urmA mare stricdclune iar al sdu filnd. Iar Matei Vodd, domnul
au fost luT Vasilie Vodd vrajba ce fi- muntenesc, asd numal pre Silihtarful
cuse cu Mate! Vodd, a dintru aceasta si nu s'au Indestulat Vasilie. Vodd cu
si domnila s'au perdut, si toata peirea domnia Moldover, ci ispravise si fii-
lui au fost. lar Matei Vodd au dom- sail, lul loan Vodd, domnie Iii Tara Ru-
nit cu multi fericire, si au murit in manesca, dar Silihtartul au stricat is-
scaun, domnind ani at. pravile acele fAcute de VezirTul. Apo!
fiind lndemnat Vasilie VodA de Ve-
zirful, au rddicat sable asupra lul Ma-
tei VodA, avand un ginere pre Timus,
feciorul lu! Hmi, Hatmanul cazacesc, si
alt ginere pe an Ragivi, domn le-
sdsc ; si s'au trufit In putere,si In doao-
trek randurt au avut rAzboru cu Ma-
teru VodA, si au fost izbanda tot a
lui Mate! Vodd Apol ajuns find Ste-
fan Gheorghie, vel log[o]fa[t] a lui
Vasilie Vodd, cu Gheorghe Racot, Cra-
iul Ardealului, si en Mate! Vodd, e
I-au rddicat cu oat! pre Stefan Vodd
asupra lu! Vasilie Vod[A] si fu birui t
Vasilie Vodd, apucand Stefan Vodd]
scaunul. Cdt pentru aiasta i-au fost si
caderea lul,"si ma! pre urma an Inca-
put /a Inchisoare turcescd, la Edicola,
si an murit In Tarigrad. In 4ilele lui
an pradat Mari!, tara foarte ran, find
pricina prazif gresala lu! Vasilie
Vodd, omorAnd el niste Tatarl Uri
de porunca, la sat, la Bratulent. Fa-
cut-au si doao manastir! In Iasi: Go-
lila si Pristicele, aducAnd si moaste
sfinter prea cuvioase! Paraschevel
Domnit- au : ani 19.
46. 52.
716 : Costandin Vodd Basarab, until nu- Stefan Vodd al zkilea, carele an fost 7162:
1654 mit cu acest nume, fitul lu! SArban fecior de bolar de Ord al lu! Dumi- 1654
VodA, dupd moartea lul Mate! Vodd trasco logof[dt], si el Inca era logofat
1 au rddicat bolaril, fAcandu-1 ispravd mare la Vasilie Vodd, si In pricinile
dela ImparAtie, carele s'au aratat cu ce avea Vasilie Vod[d] cu Mate! Vodd,
mare mild asupra Ora, si cu fapte Indemnat find Stefan Vodd de Matei
plAcute si lul D[u]tnn[e]zeu, ImpAcan- Vodd si de Racoti, Crawl unguresc
du-sd cu Gheorghe Racot[i], cralul un- si cu ajutortu dela et s'au rddicat
guresc, si cu tot! megiasil. Facut-au si Stefan Voda asupra lul Vasilie Vodd
mitnistirea din movila Bucurestilor, si au fost biruitortu Stefan Vodd, si
cum si doamni sa, Bdlasa, mandstirea au apucat scaunul. Nimic n'au fo-
Jitianul, unde au asdzat si moastele losit lul Vasilie VodA, multa avere si
www.dacoromanica.ro
ISTORTA TERII ROMiNETI I A MOLDOVEI 169
sfantulut Grigorie Decapolitful] cu putere dela gineril sal. Ci Inca si

multa evlavie. Si tocmind tara cum Gheorghie Hatmanul, fratele lul Va-
sa cade, cercat-au sa scoata oamenii silie Voda, au cazut In robila Ungu-
strilint dentre slujitorime; iar el fiind rilor si ginere-sau, Temus, au petit la
Incutbatt unul cu altul , s'au radicat cu Sociava si pana si doamna sa si fii-sau,
zarba, si Indata uciserA x4 bolarl marl; si toata averea lul Vasilie Voda au cazut
iar altil cu fuga au scapat, si au ja- In mana tut Stefan Voda. Urgila lul
huit casele bolarilor, si manastirile,si D[umn[e]zeu sa pogo:Ise asupra easel
negutatoril, si toata tara, si alte rao- lui Vasilie Voda. Facut-au Stefan Voda
tatt au facut mat mult decat paganestl. manistirea Casinul la Bacau, si find
Fugit-au Costandin Voda preste Du- In prepusurl de hainie la Imparatul,
nare, far et III facuse domn pre Hrizea poruncindu-I sA merga la sarutarea post-
Sp[A]ta[rul]. let imparatest14 el nevrAnd 1-au ma-
Imparatila Intelegand de aceste ne- zilit si s'au dus In Tara Unguresca,
bunil ale dorobantilor, poruncit-au lui fiind tara multamitA de el. Domnit-au
Gheorghe Racoti, crarul unguresc, si ani 4 :
lul Stefan Voda, domnul Moldovel, de La tara Moldovel era cu domnila
au venit asupra dorobantilor si 1-au bA- tot Stefan bheorghi Voda.
tut D[u]mn[e]zeu, ca tilt au petit. CA-
zut-au pre urma si Hrizea Sp[A]ta[rul
In mana Jut Costandin Voda] si 1-au
spanzurat.
Intru aceste multe zarbt au mazilit
Imparatila pre Costandin Voda si s'au
dus In Tara Unguresca, domnind ant 4.
47. 53
7166: Mihnea Voda al trellia, fitul lid lane Gheorghie Ghica Voda, unul numit 7166:
1658 Surdul, de neamul sau grec 'hiatus, cu acest nume, au fost capichehala al 1658
carele aflandu-sa langA Poarta, slujind lul Vasilie Voda, pre urmA si lui
la Chinan Papa, s'au numit ca taste Stefan Voda, de nemul sail arbanal,
fecior Radulul Mihnea Voda si cu vi- viind cu negutatorie In tail, 1-au tras
clesug au luat domnila, si au Intrat Vasilie Voda la boerie, fiind arbanas
In tug cu Turd, cu Tatart. (Ist aflase si el ; apol fiind Ghica Voda capiche-
dorobantil domn depe pohta tor). MultA hala la Poarta, si nevrand Stefan Voda
prada si robie au facut in tara povatu- sa mdrga la sarutarea poalei Impara-
indu-i dorobantil. Intru acea vreme tri- testr, s'au manitat vezirlul si au dat
mis-au Imparatila pre vezirlul Azimul domnila Ghicar Voda. Stefan Voda,
Chiupruliolu, si pre Hanul, cu toata d; ca au inteles, s'au pornit spre Tara
puterea, si pre Ghica Voda, domnul Unguresca, si temandu-sa de slujitori
Moldovel, ce au mers asupra Jul Ra- au facut pre Grigorie Aga, fiti ul Ghicai
coti, craiul unguresc. Iar Mihnea Voda, Voda, vechil domniei puindu surguclu
fiind agiuns cu Racoti, au facut gatire in cap, si asa au scapat de slujitori,
pre taina, sA radice sabie asupra Tur- S'au mat ispitit Stefan Voda cu aju-
cilor, si botarif nepriimind, toil 11 pa- torlu dela Ungurl asupra Ghical Voda
rasira; si au facut stire lul Cadar pasa, si nimic n'au ispravit. Ap31 Costandin
ce venise pe despre Dunare, si cu Voda Sarban pierzand domnila den
multi bans au scapat Mihnea Voda den Tara RumAnesca s'au apucat de Ghica
mama pasil si pizmuind pre bolarl, Voda, si cu a jutortu dela Ungurl au
1ndata au talat lase bolarl marl. Iani apucat scaunul gonind pre Ghica Voda.
www.dacoromanica.ro
170 EM. E. KRE rZULESCU
Costandin' Cant[acuzino] postelnecul, Aceste turburdrl le fled tot Racoti,

cu toatA casa, au scdpat In Tara Ungu- cralul unguresc. Decl pre Costandin
rescd. Ci Mihnea Vodd nepardsind Vodd l'au gonit Tataril din tail, Tar
gAndul sAu cel rdu asupra Turcilor, si pre Ghica Vodd l'au mutat la Tara
cAtIva Mime, auzind . ImparAtila 1-au Rumandscd, domnind ant Z.
mazilit, si s'au Bus In Tare Ungurescd,
domnind ani a.
48: 54.
7168 : Gheorghe Ghica Vodd, until cu acest Stefan Vodd, at unsprezecele numit 7165:
166o nume, domnind el la Moldova, si In- cq acest nume, 61111 lur Vasilie Vodd, 166o
telegand Imparatila de rAsipa Tdril Ru- dupd mutarea Ghical Vocla la Tara gu-
mAnestr, ca Costandin Vodd o purtase mandscA, i -au dat lul domnila, oat
rAu, Mihnea Vodd si mal rau Inca si tAnAr find zburdat, slab si de minte.
hain, au pofuncit Sultanul, Sarasche- Ci- Inca neasezat
t.
bine In domnie, ye-
riului de Bugiac de au Nat pre Ghica nit-ad Costandin Vodd cu Cazacl si
VoclA si 1 -au asazat In scaupul Tara asupra lul, si fu biruit Costandin Vodd.
Rumanesti, fiind oni batran, ca ,sd asaze Pre ace vreme au trimis impArdtiia
acea.tard. Dar Costandin Vodd nici pre Seldi Ali Pala cu ostl asupra lui
acolo nu i-au dat pace, el iar au mers cu Pheorghi Racoti, cratul ungur6"c, unde
Unguril asupra lul, cat abia au scapat si Stefan Vodd au trimis caste cu
Ghica Vodd la Glurgov cu multd pa- Hancul Sardar si au fAcut mare iz-
g[u]bd despre Ungurl, si tara Inca fiind bandA acel pass, cat si Racoti s'au
stricatd, apor si foamete, n'au putut rdnit Si au murit; si cu alesul Tarit
plini poruncile ImpAratestl, si s'au Unguresti au rddicat la crAie pre Apali
mdnilat ImpAratha, poruncind WI Cara Mihai Cratu.
Mustafa Pala dela Silistra, de 1-au Apor mergand Stefan Voda pre po-
Tddicat cu mare urgie den scaun si runca ImpAratescA la Nipru, la lucru
I-au trimis la Tarigrad, domnind ant 1- unor cetAti, unde era si hanul si altI
past, s'au bolnavit pre drum, si au
49. murit la Tighina, domnind .ani 2.
7169: Grigorie VodA, Intaiulcu acest nume,
1661 fiiul GhicAl VocIA, fiind capichehala
tAtAne-sau la Poartd, dupd mazilila td-
tane-sdu T -au dat lui domnila, carele
bine au ocarmuit tara, fiind domn
bun, milostiv si drept judecdtorid, gin-
gas lntru toate lucrurile si nemdret.
Mime Cantacozinestil, Constantin Po-
stelnecul si cu flit lul, dupd felilul
for find tot amestecAtorl, I-au fost si
lul ImprotivA. Mers-au Grigorie Vodd
cu vezir Azimul Chipruliul In Tara
Ungureasca de tus, unde au facut si
isbAnda, ludnd cetatea LlivariUl si Ga.
55.
gontul; iar Ca[nJtacozinestii, Sarban
Logofetul si cu fratil lul, Indemnase Evstratie Dabija Vodd, unul numit 7170:
pre slujitorl sa pdrasca pre Grigorie cu acest nume, au fost bolar de tard, 1662
Vod[d] la vezirlul, si alte amesteca- dvornec mare. Dupa moartea lui Ste-
turf fAcand, de care Intelegand Gri- fan Vodd, mergAnd bolaril la Poartd,
www.dacoromanica.ro
ISTORIA TERII ROMANESTI BSI A MOLDOVLI 171
gorie Voda si fiind cu dovada pre cu alesul tuturor 1-ad facut domn, om
Costantin Post[elnecull, 14u sugru- bun fiind, numaT betiy, de doao on
mat la,manastirea Sneagovul, iar pre In zi facea divan; mime divanul eel
,fei'oril lul I-au slobozit, Insemnand la dupe pram era neplOcut lacuitorilor.
nas pre SArban log[ofdtj. Dupe aceasta, Facuse In zilele lul binArie de bani
mai mergand Grigorie Vod[a] cu Hu- de amnia in targ In Soeava. El an
sein Pasa Ia Liva cetate, acolo s'au scornit pogonaritul Devil, facut-au si
biruit Turcii, si Grigorie Vod[a] te- manastirea Barnova. Mers-au si el cu
mandu-sa sa mai arate la veziriul, au Grigorie Voda, cu oaste turcescg, la
pribegit In Tara Nemtdscil, domnind Uivariu, apol si la cetatea Liva. Deci
ani 4. dela cetateaLiva, ramaind Turcil biru-
iti, neasteptand domnil sa sa Impreune
50. cu veziriul, s'au tutors la scaunele sale.
7173: Radul Vodd al zdcilea, firul lui Leon Si, chemandu-T veziriul Ia Beligrad,
1665 Vodd, riepot lui Tornsi Voda, luald Dabija Vod[a] au mers si 1-au innoit
domnila dela Poarta, si avand pace domnila Imbracandu 1 cu caftan, iar
-fare ostire despre toate partile, era Grigorie Vod[I], temandu-sa, au fugit
iubit de bofari si de tart si petrecea In Tara Nemteasca; domnit-au Dabija
bine ; iar dupe at tretlea an at domniei Voda ani 4 pljintj.
sale, venitu -i-au poruna dela Imparatie
56.
de au mers la sarutarea poalet tin-
paratesti si cu pace s'au tutors la scaun.
Jar Ca[n]tacozindstif, iar au Inceput a
Duca Vodd, unul numit cu aeest 7174:
nume, fost-au de nimul sau arbanas 1666
face mestecaturi impotriva Radului
si de copil miccrescut In casa lui Va-
Voda si cu strambatate si cu marturil
mincinoase parandu-1 la Poarta ca ar site Voda; In domnila ltd au Inciput
fi jahuit tara, si alte pricinf, i-au venit la boerie mica, apol luand o fats a
mazilila; si pre Grecif Radului Vodd Dannif, Doamna Dabijil Voda, au a-
cu batai si cu multe ocari i-au secs juns vistiTar mare la Dabija Vod[a]
din card, domnind ani 4. si dupa m oartea Dabija Voda, cu ale-
gerea boYariloi-, de la Poarta s'au Mcut
domn: si luta s'au aratat cu bine tu-
turor, numai domnila lui n'au fost In-
delungata, ca pans la o jumatate de
an 1-au mazilit, domnind ani pl[inTI-
57.
Ilifas Voda, fiiill lui Alexandru Voda, 7174 PI [int]:

at treilea numit cu acest nume, afIgn- 1666 pl[inI].
du-sa la Tarigrad, i-au dat Sultan Meh-
met Imparat domnila in locul Ducal
Voda, om bland si milostiv foarte.
Cand ramanea vre un om dela divan
cu judecata de Inchisoare pentru da-
torie, el Indata platea si alte multe
milostenil facea fara numar, numal II
era cu greu nestiind limba tariI. In
zilile lui au fost mare liniste si bilsug
In' toata tara. Domnit -au ani a pl[inI].
www.dacoromanica.ro
51. 58.
7177: Antonie Voila, unul numit cu acest Duca Voda, cu a doao domnie viind 7177:
1669 nume, au fost bolar den sat den Popesti- la scaun, Indata s'au a pucat de au 1669
Cu alesul Cat njtacozinestilor, 1-au facut facut intindstirea CetAtuea, si tara fiind
domn dela PoartA, ci fiind om slab den prea 1ngreuTata cu dArile, radica tu-s'au
fire 11 stapanila Ca[n]tacozinestil, cat HAncul Stolnecul si cu Durak Sar da-
nicl merticurile pentru masa Jul nu 601, cu tot! Orhelanil, Lepusnenil si
le avea de ajuns. FAcea refenea la prinz Sorocenil, si altil de al lor, asupra
cu fii-sgu, Negul VodA, cu ban! cumpa- Ducal VodA, si 1-au gonit den scaun
rand.Vilata necajita avea Antonie Voda fugind preste Dunare. Pre urma toe-
cu clansil. Pre mull! bolari au obidit minduIT trebile dela Poarta, iar s'au
el, cum pre Stroe Dvornecul, aducan- Intors la scaun cu Turd si cu TAtarl
du-1 la teas de moarte, 1-au calugarit oranduitr dela Imparatie, si an biruit
WA de voe, si Jul Negoe Post[elnic] acele zorbave, si multi oamenl, si vi-
! -au talat nasul, si pre Badea BAIA- novall, si nevinovatl : an perit.
cenul 1-au scos sA -i taie capul. Toate Pre acea vremetrecand prin Moldova
boeriile, ei le Linea si cu toll goeri! sA Sultan Mehmet, Imparatul,la Camenita
Invrajbise. Venit-au poruncA lui An. cand ,si cetatea au luat, au pArat tara
tonic Vod[A], sa mergA la sarutarca pre Duca Vod2, indemnall de Grigorie
poale! Imparatestr, iar Cantacozinestil VodA, avand vrajbA, si aflAndu -1 Impa-
sA ispitise sA rAdice domn pre Gheor- ratila In multe pricing, venise Duca
ghie Voda. Atuncea, aflAndu -sA Gri- VodA la cumpAnA de moarte, si cu
gorie Vo la Is PoartA, s'au isprAvit 'dares au scApat cu vilata, mazilindu-l;
domnia, mazilind pre Antonie Voda- domnit-au ani 3.
Domnit-au ani 3.
52,
7 x8o : Grigorie Voda cu a doao domnie

1672 facandull pace de cAtrA Imparatie
prin mijlocul lui PAnaiotache drago-
manul, cum au venit den pribegie,
Indata 1-au dat domnila, si pre tot!
Ca[n]tacozinestil In obezi, pre mAna
lul; numal Si rban Logofat au scApat,
pre caril aducAndu -! la Bucuresti, multA
pedepsA le-au dat, zicand : cA au Inda-
torat tara cu z000 de pang!, din care
bant au si dat el. Pre acea vreme au
mers Imparatiia la Camenita, uncle
si Grigorie VodA au lost oranduit, si 59.
cu pace s'au tutors la scaun. Iar pre Stefan VodA al doisprezecelea, eel -au 7151;
bol'aril cel Inchisl 1-au scos Serban Lo- zis Petreceico, intorca ndu-sa ImpAi Atiia 1673
g[o]f[at] prin mijlocul lu! Cara Mus- dela CamenitA, fiind la Hotin, au dat
tafa, RAchep Caimacan, mAcar cA pre poruncA boiarilor sA -si alega domn
urmA iar I-au surgunit Grigorie VodA, din tre el, si cu alesul for au facut
la Crit. DupA aciasta, iar au mers Gri- domn pre Stefan Petreceico Cliucer,
gorie VodA cu oaste turcesca la Hotin, fiind 6oTariu de tara, om bland si
Impotriva Lesilor,si furl Turd! biruiti; foarte slab la domnie, totr nu aveau
iar Grigorie Voda mergAnd la Baba- fricA de dAnsul.
www.dacoromanica.ro
!STOMA TERIT RoMANE$11 $1 A MOLDoVEf 118
daag, fiind vezirilul acolo, s indrep- Pre acele vremt, de pe porunca Iin-
tase sa merga la scaun, numat Impl- pgrAtier, mers-au Petrecetco Voda si
ratul facand domn pre Duca Vodg, an Grigorie Voda, domnul muntenesc, cu
ramas Grigorie Voda mazil, domnind Husein Pala Saraschtitil, la Hotin,
ani 2. asupra Lesilor, si fiind Lesit biruitort,
domnit amandor s'au ajuns cu craidl
lesasc, cu tafna InchinAndu-sa Lesilor.
Si, pre urma, Grigorie Voda s'au tu-
tors la veziridl si s'au Indreptat; iar
Petrecetco Voda au rAmas In Tara Le-
sasca, unde ausi murit, domnind ant t.
53. 60.
7182: Duca Voda, until numit cu acest Dumitrasco Voda CarnItecozInO, In- 1182:
1674 nume, viind la scaun, cu Ca[n]tacozi- Uhl numit cu acest nume, Grec tari- 1674
nestil, iar era neIntocmire lntre botarl, graden, era capichehata lut Petrecetco
pentrucA bolaril tut Grigorie Voda VodA, si dupa pribegi la but, s'au is.
era toll pribegl si sa temea a veni, de pravit el domnita, om far' otamu-
amesteaturile Ca[n]tacozinestilor, ca tala si fricos, cat den'nechivernisela
el naravul lor eel amestecAtorid nu-1 luT au adus Cara la atata slabicidne
p utea parasi. Apot si Duca Von grabnic si la cumpana de peire, ca la acea
iar varsa sang; precum atuncea pre vreme, avand Turcit cu Lesil nepace,
3 holart: Papa Vist[itar], Negoitd Vist- el, de frica, au adus Mara de au er-
[liar], Votco Post[elnic], cu prepus nat in tarn, de carit nevol nespuse
ca vor sa fuga, 1-au omorat.Intru acea au tras lacuitorit, muncindu-I cu fe-
vreme avea Turcil ostire cu Lela s1 cu Hurt de peclepse,Inca I-au si robit.
CAzacil CAhrinuluT, unde si Duca Voda Acest domn au scos LAM hartit pre
au fost oranduit la oaste, si cu Lesit tarn si alte greotatt mart. Pre acea
n'au (scut pace, care vestire de pace vreme, Sultan Mehmet, Imparatul, au
dela Duca Vodl IntAl au mers la Im.. niers de au batut cetatea Umanit, si
pdratul ; iar cetatea Cdhrinul o an luat alte cetatl dela Cazact si le-au rasipit
Cara Mustafa veziritul A zimul; si In- sa nu mat fie cuib Cazacilor ; si pre
torcAndu-sa Duca Voda cfela Cahrin, urind Sisman Ibraim Pasa, ImpreunA
Ca[n]tacozineltit toelnise trebile sa fie cu Selitn Gheret_Han, au mers cu osti
domn Serban Log[o]f[at], cum au si la Juravna asupra Lesilor, si facand
fost, iar pre Duca Voda 1au mutat pace cu Lesit, cand s'au !Mors Pasa,
la Moldova,domnind ani 5. au luat si pre Damitras,o VodA ma-
zal cu rea urgie de 1 au dus la Tani.
grad, domnind ant a
61.
La Tara RumAneascd era la domnie Antonie Roset VodA, unul numit cu 1184
tot Duca Voda. acest nume, carele mat 'nainte sa nit- 1678
Pre aceasta vreme au fost omor mare mita Chirtya Dragoc, 0:11 hu n, milosti v,
de cidma In tail, care Taste neuitata cu frica lul D[u]mn[e]zeu. El au lunoit
si pang astazi. biserica dela s[fe]tal (I) Nicolae, si da
alte fapte bune sa apucase, nu mai
vremea nu f-au dat, foarte multamit
tarii si borarilor.
(z) In text: nnir.
www.dacoromanica.ro
1/4 FM. E. itaEtztiLEStti
Pre acea vreme mers-au Cara Must aca

Pala, vezir Azimul, la Cahrin, 'de. a
mat cetatea dela CAzaci si au rasipit-o
pang In temelie, si la intorsul vezi-
rului, Duca VodA ispitind sa sti mute
cu domnira la Moldova, inderunati
fiind boiarit Moldovei de dansul, au
parAt pre Antonie Voda cu stram-
bdtate la veziriul si 1 -au mazilit, dorn-
nind ani 2.
54. 62.
7187: Sarban Cantacurtno Voda, al doilea Duca Voda, cu a Vera domnie 1-a 7187 :
1679 numit cu acest riume, fiiul tut Con- mutat ImpAratira din Tara Runduesca 1679
stantin Post[elnic], era boYarid logo- 11 Moldova, si avand el credinta mare
thet mare ; si in vremea cand au rd- 1a Turd' if-au dat si Ucraina la stapi-
dicat Cara Mustafa Pala de Silistra nirea sa,- -ci neschimbat den firea s 1 cea,
pre Ghica VocIA den Bucuresti, el s'au lacoma la avutie,Iis-au dart grele pre
dat in cunostintd cu patina, claruindui Ora, aratd cat an luta tot de pre la
un cal 'prea frumos si cu aceasta sa fa* oament ; ci unit din bolari, vAzAnd
cuss priiaten' acelut paid. bed Intam- atata lAcomie a Ducar Voda, s'au ajuns
plandu-sA de au cAzut acel pass, Rachip cu Lepusndnit, OrheYanit si Sorocenii,
catmacan, cu mijlocul Int au scos pre ca sa sa Wide asupra Ducat VodA,
tratil Jul din mana lur Grigorie Von, dar n'air apucat, ca IuAnd veae Duck
pre urma facandu-sa si vezir azim, 1-au Voda, r-au prins pre acel boiart anume
dat doniniia, carele (Idea an venit la Gheuca Vist[itar] si Bogdan vol
scaun, multe si Mart tiranif au fdcut cer si Lupul Sluger si itaiat ca-
pre multi au mot*, multe case de' petele, si clupl aceasta mare nevcie an
botart si de slujitori au dezrAdacinat, Meta st altor botart pentru bant. Lua-
birul Wit cu'mare prada si asupreala, t-au dela Ursachi Vist[ilarj ago de
nevoe mare si nespusa tuturor. pirngt cu Inchisort In temnita pima 1-au
Pre area vreme, Imparatita au tadut omorat, si altt botart mart In heaie
mare gatire de oaste asupra Isiemtilo' r, si la inchisort, jupanese era legate la
uncle li Arban Vod[A] au fost oran- puscl. Toate Inchisorile era pline de
duit, ca si Duca Voda dela Moldova oament si de fame, mare to anie 11
de au mers la BeciA, si rAu 1-au batui urgita lur D[u]mn[e]zeu asupra nor.
Nemtit. Constantin Stolnecul, vazand duluCpentru pacatele lor: Si care cunt
atAtea 'tirAnit ale fratine-sau Sarban scapa den Inchisoare, I,sr lasa Idnaeilo
Voda, nict pre et iubindu-1 si Inca vrand si copii1 si fugira ; stinsu-s'au carele
sa sa haineasca de catre Turd, 1-au la- boeresti si tara de tot. Apol 1-au
travit, domnind ant 10. tosArdit D[u]mn[e]zeu si pre el, ca
torcandu-sa dela Bed 1-au roloit LEiii
,den sat din Domnestt, fiind Pett cede()
cap ostit, si' au murit In Tara I elasca,
domnind ant 4.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA TERM RoMANETI *1 A -UM-DOVE! 175
63,
La Tara Rumanesca era cu dommta Dumitrasco Vocla Cantacozino cu 7192:
tot Sarban Voda. Joao domnie viind la scaun, tar greu 16114
si nevoe tuturor, silind sa nu mai
ramae nimic In tarn. Boiarif razAnd
nevota an pribegit tot! In Tara Rumil-
rifted si de acolo au mers la Suleiman
Pasa de oblucita, ajutanda-le si Sarban
Voda, le-au dat domn dintru et pre
Cantemir Voda.
Pre aceasta vreme au fost foaniete
mare In tara, cat an mancat si om
pre om, si lupir Inca se InvAtane de
mancau oameni. Domnit-au ani z.
64.
Costandin Cantemir Voda batelnut, 7193:
at dollea numit ca acest nume, de locul 1685
sAu au fost dela Tobac, den oamen1 de
jos, falcian, an fost si ceaus spattiresc
In Tara Rumaneasca si capitan mare
aicea, Ora apor au -ajuns si clitcet
mare, bun, viteaz si bland la fire, ne-
lacom, necArturar,dar slujit si la toate
priceput si intreg-la sfat. Venitul tans
era prea putin, cad tara era pustiitit
si stricata de qt!, partea de sus co-
prinsa de Least. Tinea Cantemir Voda
slujitorl cu leafs de apararea targului
55. 441or, tAlharit era mult. Venit-au So-
7197: Costandin Basaraba Voda, at doilea betchil Craidl lesasc asupra Tatarilor
1689 'numit cu acest -nume ce 1-au zis prin car& cu mare pag[u]bA tltrit, si
Brancoveanul, den botart de tar de laintorsul lur au luat si moastele
'lemur BasarAbestilor, 1-au radicat bo- sfAntului loan NovA! (1) den Miti-opolie
fariT la domnie cu ;area Portir, In locul den Last; ductindu-si si Dosothet Mi-
hit Sarban Voda; carura slujindu-t no- tropolitul cu dinsul.Acest domn au
roc irea deSau fost domnira indelungata osebit si dajdea preotilor den tarani,
s'au Imbogatit foarte: si el, si borarir tarat-au si pre 2 bolarl marl, frati:
1111;; cat altA data n'au mai fost, pi Miron Costin logothet si frate sAu, Ve-
&au vestit numele de bogatie, cat era licico batman, rad nu-1 biga in seams,
si biruitoriu la toate cele cevrea a faie ci-r era impotrivitorr de1 ocAra. Si a
tot cu ban!; dar si lacom, di el au murit In scaun, domnind ani 8.
scos !mar viicaritul in tara si au mai
adaos si la birul thril 250 de pungr,
scoOndu-sr hatiserif dela Imparatie,
de domnie vecinica.Multearnesteciturr
fAcea si Intre domniile Moldovel, sChim-
bAndu-sa adesea tot de pe vora lur,
) In text : HURLIA,
www.dacoromanica.ro
156 M. E. KRETZuLEseti
pentru aceste fapte sa ispitise un

Rami Vezir azimul s-1 mazilescg chic-
mandu-1 la 'Poartit cu gaud ca acela;
iar apot, biruind el cu banil, s'au tutors
tnapoi, la scaun, eu pace.
Acesta s'au ajuns i cu Petru, Im-
pgratul Mosculut, luand sotie li pre
Duinitralco Voda Cantemir, asupra
Turcilot ; si pre urma, el au viclenit
si pre Moscalt, aducandu-1 la cumpang
de peire.
Avut-au amestecaturf 1 cu Nemtif,
haTnindu-sg de catrA Imparatita Tur-
cilor. Aceaste fapte ale lui, toate Intc-
legand Imparatiia si adaogandu-1 cu
pAra li. Ca[n]tacozineapiI;casa lut au
luat rAu sfarpt, ca au petit de sabia
lui sultan Ahmet, Imparatul, ImpreunA
cu toti feciorit luT, jahuindu-T i toata
avearea Jul; ci de au fAcut el si vre-o
bunatate, o au biruit cu cele multe
role : domnita luI mar mult de hula,
decat de lauds. Fost-au domnira lui
fericitA de bogatie, dar nu de fapte
bune laudata. Domnitau ani 25 pl[ini].
65.
La Tara Rumaneasca era cu domnita Costandin VodA al trend, fin al Ducat 7201:
tot Costandin VodA Brancoveanul. Voda, s'au ispravit domnita prin mij- 1693
Intru aceasta vreame s'au alAzat pace locul lui Costandin VodA Branco-
la Carlovita Intre ImparAtila Turcilor, veanul, iar bolarilor i taril au fost
cu Neamtit si cu Lep!, si cu Venitilanii; netnultamit, cA nu era departe de ta-
si au dat Turd!, Camenita, la care mij- tane-sAu, multe clajdr grele qi obi-
loc al padl fost-au trimis dela Im- ceiarI, au scos pre tarn. El au scos
pAratie si vestitul, vrednecul de veci- luta! vgaritul In lark umblAnd la
nica pomenire Alixandru Mavrocor- toate depe sfaturile BrAncovenulul, fa-
dat, marele terziman si tainicul Im- candu-1 ginere. Pre ace vreme apucrise
piratic!. Lelii Cetatea Nemtul ,si fiind podghlaz
la lap, au omorat pre un agA Impara-
tesc,ce venise la Costandin Voda pen-
tru bir, den care pricing t -au venit
mazilta, domnind ani a.
66.
La Tara Rumaneasca era cu domnia Antiohie Vodit,Intai01 numiteu acest '72O4:

tot Costandin Voda Brancoveanul. nume, filul cel mat mare al lul Cante. 1696
mir VodA, dandu-1 domnira dela Poartg
iar botarit lui Costantin Duca Voda,
Indatg au fugit la Tara Rumaneasca,
www.dacoromanica.ro
ISTOIIIA TER11 ROMANEM *I A MOLDOVE1 111
cad la ace vreme BrancovenulVoda, cu

putere bogatier lur, face schimbarr
domnilor Moldover de pe pohta kn.
Trimis-au si Antiohie VodA sol pre
Bogdan hatmanul de au fAcut Jura-
mant cu Brancovenul Von, ca sg nu sa
amestece unul la domnita altuia. Ci
apor Costandin VodA Brancovenul
iar n'au tinut juramantul, cA avAnd
prepus pre Antiohie VodA, cA umbla
pentru domnila ".'aril Rumanestr, sa
faca domn pre frate -sAu Dimitrie Voda,
iar au cheltuit:Brancovenul VodA de
au scos domnia ginele-sau, lui Cos-
tandin Duca VodA, si au mazilit pre
Antiohie Voda. Domn ita -au ani 5.
67
La Tara Rumineasca era cu domnia Costandin Duca VodA cu a doao 7209:

tot Costandin VodA Brancoveanu. domnie. Cum cea dintain, asa si a doao: 1705
tot cu ajutorial BrAncoveanulul Voda
au luat domnie; iar apor Costandin
Duca VodA s'au arAtat nemultamitorru
BrAncoveanulur VodA, cA el au facut
pre Rami vezir Azimul, de au chiemat
pre BrAncoveanul la PoartA, ca sA-1 ma-
zileasca, si cAtrA acestea avAnd si alte
multe necuvioase fapte, asuprind tara
cu multe obiceiurr relesi nepurtAndu -sA
bine cu balarir, urandu-1 tott, au fugit
boTarir cer de frunte In Tara Klima-
nesca; si BrAncoveanul r-au chivernisit
de-a mazilit pre Costandin Voda, si au
isprAvit domnie Jut Mihar RacovitA
VodA, domnind ani . . .
68.
La Tara Rumaneascd era cu domnia Mihal Racovita VodA, unul numit 7212 :
tot Costandin VodA Brancoveanu. cu acest nume, fost-au borar de tara, 1704
spAtar mare, de locul sAu dela Racova,
dela Vasluid si cu alesul botarilor
s'au fAcut domn dela PoartA, de Sultan
Mehmet. Cu bine s'au arAtat IntAiu
tuturor, fArA prepusurl, fArA grijA, usa
lur deschisA, tuturor le zicea pre nume.
El au math si beserica din curte
si au fAcut beserica dela vamA, numai
domnila I-au fost scurtamazilindu 1
Impardtlia, domnind ani i.
RevIsta hforici, 12
www.dacoromanica.ro
Ili r m. E. kRETZULEECtl ............
69.
Craial Sfnesc viind In protectila Antiohie V oda, cu a doao domnie, 7213 :
Turcilor, toatd pricina de vrajbA el au viind la scaun, bine sA avea cu baTarit 1705
fost Intre Turd si Intre Moscall, 0 den catrA toll cu cinste si cu o dragoste,
pricina lul stricAndu- sApacea, s'au atatat milostiv spre partea besericeascA, si la
multe turburArl. Intrat-au Mari! In tam ladecdtf groaznec, si priceput ca si
cAzdceascd 'Mud supt Chiev, de au robit tatA sail; iar and O. judeca cu vre-un bo-
mil de suflete. DupA aceala s'au facut tar ales pentru vecinatate, sA luneca a
si bdtAlila de NO, Moscalil cu Turcil, da pre om la vecinAtate pre lesne.
de s'au vArsat mult sAnge nevinovat La aceastA domnie 'a lul an fdcut si
si multA crestinAtate au cAzut In robie ; mAnAstirea Mira pre Milcov.E1 au scos
si prin mijlocul acestor turburArt au Intal vedritul pre vinuri, ate dot bani
luat Turcil si Hotinul, rand nevindecatA de vadrd, si fumAritul in tard. Iar
Moldovel, de care Innainte se va ardta. dupA dof ant al domniel sale, 1-au venit
pOruncd dela ImpArAtie de au mers la
Tighine, la lucrul cetatif, unde era si
Iasuf Pasa Saraschdrial, si acolo 1-au
venit mazilila, domnind ani 2 pl[inf]
70.
La Tara RumanescA era cu domnia Mihai Racovitd VodA cu a doao 7216:

tot Costandin VodA BrAncoveanul. domnie la scaun, Indatd an stricat 1708
obiceial cel vechia al desetinil, sco-
tAnd desdtinA tdrAndscd pretotT, dela
mare pan'la mic, si pre urmd. el an
legat-o cu blestem sA nu mat fie, si
apol, iar el o au scos-o; adaos-au si pa-
gondritul de vii cu un zlot mat mull
preste un leu, si vedritul, de vadri
eke bani 4. La aceastA vreme an bi-
ruit Petru Alexievici, ImpAratul Mos-
culul, pre Carolias, cralul Sfezesc, la
Tighine,Impreuna cu Mazepa, hatma-
nul cAzAcese, carele an viclenit pre
Petru, ImpAratul Mosculut,lis'au facut
una cu St.& ii; ci dupA venirea Sfezilor
la' Tighina, un gheneral, anume Ioana
Lamicovschif, mergAnd sa. iarneze la
Cernautf, si acolo lovindu-1 fail de
veste un bregadir al Moscalilor, pre_
tot! tdzil 1-au prins, si 1-au omordt.
Den care pricina esind cuvAnt dela
neprilaten, cA cu stirla luT Mihat VodA
an venit ace! Moscall, 1-au venit ma-
zilila cu urgie, Mai:land si la Edicola,
norocul lut cA au stAtut vezir Azim
Numan Pasa Chiprili Olu, si acela
1-au scos den 1nchisoare. Domnit-au
ani 2.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA TEEM ROMKNEM I A MOLDOVEt 179
71.
Costandin Basarabti VodA au viclenit Nicolae VodA, unul numit cu acest 7218:
pre Imparatul Moschicesc, el fiind el nume, liTul luf AlexandruMavrocordat; 1710
unit cu MoscaliT, Indemnandu-1 sA vie marele terziman si talnic ImpAratier.
asupra Turcilor, fagaduindu -le si el iar mums lui Necolae VodA, doamna
multA ajutorinta, dar pre urma nici Soltana, au fost nepoatA de fats lui
unele de acelea n'au fost, asteptAnd Alexandru VoclaIlilas,trAgAndu-sa den
sa vaztt 1ntAT biruinta si care va fi vechiul si slAvitul neam a lul Ale-
biruitorit1 cu. acela sA sl uneascit. xandru VodA BAtrAnul. Fiind Neculai
Vocla terziman, si la acea fiind la aceasta
margine turburArT multe, pentru cre-
dintl 1-au dat domnila MoldoveT. La
aced una data IntAmplandu-sa moarte
pArinteluT sAu, Alexandru Exaporitul,
au facut multa zAbava panA a veni la
scaun, om prea Invatat In filosofit, in
istoriT, si Inaltele ce sA cad unui
domn a sti. Era deplin cu evlavie si
cu multA mils spre manAstir1 si spre
sAracT, (era tatal sAracilor, al vadu-
velor si al streinilor), strasnic la ju-
decAtl, atAta cat ceT mai multi', fara
divan, platira strambatatile; tara prea
multA mita, necalcatt de nimenea, numai
unit din bolarl In domnila dental au
arAtat nemultAmire si avAnd nepriTaten
pre Doyle ChereI Han, fiind la PoartA
1-au venit maziliTa, domnind ani 1.
72.
La Tara RumaneascA era eit domnia Dumitrasco VodA, at doilea numit 7219 :
tot Costandin VodA Branceoveanul. cu acest nume, fiiill lulCantimir VodA, 1711
Ales-au ImpAratul Mosculut pre un s'au Rent domn prin mijlocul Dovlei
gheneral at sdu, anume Reibnor, cu Cherel Han Au venit de olac la scaun,
12.000 de oaste cAlArime si le-au trimis fiind tiebuintA de multe porunct Int-
ccuThoma Ca[n]tacozi no, spatariul mun- pArAtestr, stricAndn-sA la acea vreme
tenesc, ca sl loveascA cetatea BrAilil pacea litre Turd si Intre Moscall, el
11 apoT sit treacA preste Dunare, sA el IncA neasAzat bine la scaun, indatA si
strice podul In urma veziritluT, cars, s'au ajuns cu Petru, Imparatul Mos
mergAnd la Cetate, prea lesne o au luat culuT, ca va fi si el una cu dansil, corn
Si au prAdato; iar DunArea n'au apucat si Costa ndin BrAncoveanul VodA, dum-
a trece, fAcandtt-sA pace. nul muntenesc, sA unise cu dAnsiT ; si
de fats sA arata cu Turcil, iar in taina
cu Mooscalif,si sosind Moscalit la Mol-
dova, el s'au si dat In partea lor, cu
toata gitirea de oaste ce Meuse. Atun-
cea era vezir Azim Baltagiul. Intam-
pinatu-s'au oastea moschiceasca cu
oaste ttirceascA la StAnilesti, si asa
de fatl, foartc lute s'au batut 3 tile.
www.dacoromanica.ro
180 P.M. E. XRETZULESCU
si den armele lor, biruinta nicl la o

parte nu s'au ales, dar Inca si partea
cea mar slabs s'au aratat a Moscalilor
apropilatl de mare primejdie, si nu-
mal de cat au Meat pace, Insa cu
mare pag[u]ba Moscalilor, ca au dat
cetatea Azacul, si alta cetate Samar,
si alta cetate de la hotar, spre Cram,
o au stricat sa nu fie; si intorcandu-sa
Moscalil, s'au dus si Dumitrasco Voda,
si altl botarl cu (Willi, pritclat-au TA-
talil tara foarte raa si ramasese in
cumpana sa fie desavarsit peirea el.
Aicea, In Iasi', fiind scaunul pustiiti, In-
tat au venit un 'Curt Pasa, Para nicl
o poruncg, si au calmilcamit vre-o zece
zile, asazand si botart la boerie, si, cc
au putut, au apucat si el den tail,
pang au venit Lupu Dvor[nec], cal-
macam, oranduit de veziriUl, si nepur-
tandusa si el bine, 1-au radicat vezi-
Hill In obezl cu rea urgie, impreuna si
cu Antohie Jora si cu Macsut Post[dInic],
ducandu-1 la Inchisoare,la Varna. Si In.
data au trimis vezirial pre loan Voda,
fiind la acea vrdme terziman mare [In]
Imparatie fratele lut, Nicolae Voda, sa
fie vechil domniet ',Ana sa va orandui
domn dela Imparatul. Si atuncea s'au
bucurat toata tam tragand nadejde
de Nicolae Voda sa vie domn, si nu-
mal de cat s'au strans tara pre la lo-
curile sale si au statut loan Voda la
scaun pana ce au venit Necolae Voda,
Iar Dumitrasco Voda au domnit luni 6.
73.
La Tara Rumaneasca era cu domnia Necolae Alexandru Voda cu a doao 7220:

tot Costandin Voda Brancoveanul. domnie. Dupa hainiYa lul Dumitrasco ----riva
Voda, Imparatila au ales domn mar
de credinta pre Necolae Vodg, si sin-
gur sultanul Ahmet 1-au chiemat si I-au
dat domnira. Purcezand dar, Necolae
Voda la scaun, cu multa bucurie, el
au asteptat tara , precum si aiavea
dupa ce au venit li s'au Implinit bu-
curila ; si aproape de Odriid s'au In-
tampinat si cu veziridl, Baltagi Pasa,
si cu Doyle! Cherel Han, cari si el
multa dragoste 1-au aratat. lar dupa
www.dacoromanica.ro
ISTORIA TERI' ROMANWI ;1 A MOLDOVEI 181
ce au venit la scaun, silit-au de au

scos si pre 3 botart Inchist dela Varna:
Lupul Dvor[nec], Jora Log[o]f[at], Mac-
sut Post[dlnic], cum si pentru scosul
robilor, cu ferman Imparatesc multime
de rob! au scos. Era la acea vreme
nenumirate galcevt pentru jahurile
Turcilor ce facuse Moldovel, si acest
domn, tare T-au sprijinit pe lacuitort,
atata cat pentru jahurile turce;tr, asa
si de alte galcevr ce avea Nohail cu
tam, toate le-au potolit, ca nu esira ha-
nul nict dintr'o pohta a lui Necolae
Voda, lntru atata dragoste 11 avea. In
mierare iaste fiind tam atata de pra-
data, apol ca statuse Lesif, oastea lut
Haletchi, de au ernat In tail, cand si
Stanislav craial, teptil au venit prin
fast, si s'au lmpreunat cu Necolae
Voda, iar pre urma 1-au cunoscut Ne-
colae Voda si mare cinste I-au dat,
si cat cu usoare dajdf au chivirnisit
Necolae Voda, toate poruncile Impa-
ratestl, nicl un obicdid n'au scos, ci
Inca au rgdicat toate obicditirile rdle :
pogonaritul, tiganaritul si doI ban!
din vedrit, desetina de pre botart si
de pre alte brdsle, ertat-au dajdea
56. arhiereilor, a manastirilor si a preo-
tilor, legand cu testameuturi Intarite
7222: Stefan Ca[n]tacozino Voda, unul nu- cu blestem de patriarhi, ce se Intam-
174 mit cu acest nume, fiiul lut Costandin plase aicd : chir Samuil at Alexan-
Stolnecul, s'au facut domn prin mij drier -si chir Hrisanth al Ierusalimului.
locul imbrihorulut, ce venire cu ma- Slobod la mana si statornic la cuvant,
zilita lut Costandin Voda Branco- pre borart II cinstila, pre saract ni-
veanul. Mult au lost si el nevoitoriu mend nu-I calca si tara prea multamita
pentru dezradacinarea si stingerea ea- cu el. Era bi[l]sug mare In toate roa-
sel BrAncoveanulut. Facut-au si ate dele pamantulut In zilele lut. La a-
ceva bine in tara, dar au biruit cele L'asta vreme au facut Turcif, Hotinul,
rdle, cu dajdf grele p:e tara si lm- unde si Necolae Voda au lost oran-
prumute pre botart. Pre urma 1au In- duit cu Apti Pasa, saras:herid, si cu
tampinatsi pre el sangele lut Costandin Hanul. Vrut-au Turcil sa la si Soroca
Voda Brancoveanul, a tau omorat si cu multa nevointa au isprPtit Ne-
Imparatila si pre el, cum si pre tate colae Voda de n'au lust, si placand
sau, si pre tot Ca[n]tacozineastif, toate slujbele lut Necolae Voda Impa-
domnind ant 2. ratier, 1-au mutat in Tara Rumandsca,
La acc asta vreme au lust 'Turd! domnind ant 4, Lunt 4.
Moreia, In zilile lut Sultan Ahmet Im-
paratul, fiind cu ostile turcesti All Pala
vezir Azimul,
www.dacoromanica.ro
1S2 EM. E. KRETZULESCU
57. 74.
7224 : Necolae VocIA, unul numit cu acest Mihat Racovita Voda, cu a treta 7224
1716 nume, ImpArAtia, de blind voe, fara domnie, viind la scaun, In vreme ce 1716
nicT o rugdminte 1 au mutat dela Mol- stricase Turcit pacea cu Ndnitif, Indata
dova la Tara RumAneasca, Care le, dacA unii din botarit tAriT, Vasilie Caurul
s'au asezat la scaun, s'au cunoscut la Stolnec, si altii, luand fumurt in ca-
toil, a domnul Taste Intelept, bland pete, au fugit in Tara Ungutesca si an
si bun, si botaril 11 iubila vazand bu- scos o semi de catane, cu un capitan,
natatea lul, si dragoste catra tott. anume FrenV si au apucat Cetatea
Darile Wit, nu awl de obiceid. VrAnd Nemtul si Casinul. Si de acolo multi
domnul, precum an 'limas multamitd prada tar-it facand, pans an venit pod-
Moldova, asa si Tara Rumaneasca, si ghiaz si asupra lut Mihat Voda sa -1
aflandu-sa Intru atAta fericire, iata i-au prinza. Tar Mihat VocIA, avand oaste
sosit 51 lntristare : ca Intat doamel-sa supusa, Tatart, T-au lovit pre catarfe si
Polherita, s'au pristavit; dupa aceasta I-au biruit, si'ncA si pre Frentd cap[i]-
ditavolul, cela ce nu va binele cre- t[an], capul ostil, 1-au prins viu si I-au
itinilor, IntrAnd In inimile a unora din Mat capul. Bagat-au Mihat Voda, TA*
borari, anume: BarbuISArdariul,Corn ea tart In Ire randurt in tara, ca sa go-
si .Bengescul, I-au Indemnat de s'au nesca pre Nemti si pre catane din ce-
viclenit de catra domn, si s'au unit tatea Nemtul si din Casin, si din Mira;
cu o seams de catane ce esise preste Tar Tataril n'au umblat de pre catane,
Olt, si acel botart au mat tras catra ci au pradat tara preste Siret si an
sine si pre OOP pre Golescul cel prea robit mil de mit de suflete. Mers-au
iubit de Necolae Voda, si pre Baleanul, Mihat Voda si In Tara UngurdscA cu
si pre Bo' joreanul, fiind tots la un cu- sultan Sarascher, cu Tataril, de an fa-
vant sfatuiti; si, Indemnatl si deAnthim cut mare prada, si dupa ar.'asta, tara
Mitropolitul, au adus catane la Buc[u]- fiind stricata de osti, neavand de unde
rest1 si au dat pre .Domn In mina casa mat la bant, scos-au multe obia-
tanelor, jdfuindu-1 de toate ce au avut, ptit rdle pre tara, care nu mat fusese:
cum si pre alit at lut si tot orasul, prisacArit, morarit, cAreumarit, de-
si ducanduI la Sibiil5, cu cinste I-au statind, au luat tdidneste dela toy,
tinut Stainvil ghen[e]ra I, pan' la a- odata si Indoita desetina, mat pre
sazarea pacif, cerand solit pre Necolae mia au scos si vacaritul, carele era
Voda; Tar boiaril si-au prapddit pllaiul] legat cu mare blestem; Tar dupa a-
de tara de peste Olt, luandu-1 Nemtil: ceaste luatau si multi bant Imprumut
Si au domnit Nccolac Voda ani 1. dela botart si dela negut[a]torr, si In-
vrkibindu-sa cu Necolae Voda, dom-
nul TArii Rumanestt, carele era puter
nec si crediniios Portil, pentru niste
Warr muntdni, ce fugise la Moldova
si el pre porunca imparAtesca nevrdnd
sa-1 dea, Iau venit si mazilita. Si an
ramas tott botariT pagubasi de banit
ImprumutArit, de au platit dela casele
lor. Domnit-au ant 11. .
58.
7225: loan Voda, unul numit cu acest num e Pre aciasta vrearne au fost omor
1717 fratele lui Necolae Voda. Intelegand mare de ciUma in toata tam Moldovei
Imparatia ca au venit catane In tall
www.dacoromanica.ro
ISTOIZ1A TERII RONIANETII *I A MOLDOVI.I 18.1
si au luat pre Necolae Voda, au dat si printr'alte tart, ce si megielasc

domniTa lul Ion VodA, fiind cre- prin prejur.
dincios Imp ArAtiei, terziman mare, si
1-au dat si oaste de 1-au adus la scaun,
si au strans tara ca era bejanita, si
fiind om bun si cu dragoste spre toti,
sa unise cu Munteanil prea bine. Intru
acest an, Imparatul nemtesc, vdzand
ca 1-au slujit norocul bine In anul trecut,
au pus gdnd sa la cetatea Beligradul,
si Wand mare gatire s'au bAtut cu
Turcil la Beligrad, fiind cap ostii nem-
testi printep Evghenie, marele ghene-
ral, iar pre ostile turcestr, Halil Pasa.
Ci iaralf izbanda au fost a Nemtilor.
Si au luat cetatea Beligradul VazAnd
Imparatul turcesc ca Intru acesti doi
ant nu 1-au slujit norocirea,si au pra-
padit si doao cetatl,. au facut pace cu
Ndmtil, unde si loan Voda au fost
oranduit de au mers la Bujorovita,
unde s'au asezat pacea, si den porunca
ImparateascA au cerut soli! turcesti
si pre Nicolae Voda, si 1-au slobozit,
Dupa ce s'au intors loanVocla la scaun,
curand au murit, cu multa pardre de
rdu Muntenilor, domnind ani 2.
59.
7227 : Necolae Voda cu a doao domnie in La tara Moldover era cu domnila tot
1719 Tara Rumlneasca, dupa moartea fra- Mihal Racwita Vodd.
tine-sAu, lui loan Voda. Stiind Impa- Pre aciasta vreame, jidovil de Unit-
ratira ca Necolae Voda pentru slujba cant, In tara Moldovel, au furat un
cea dreaptd si la robie au cazut, I-au copil de crestin si 1-au omorAt, oprin-
dat domnila, carele pan' a nu veni la du-1 sangele. Pre earl! prinzandu-i
scaun, scris-au carti la boiarr si !a slu- Mihal Voda, au marturisit si ei singuri
jitorT, si Ia tarn, cu multA bland* vina lor, si Incapand jidovil la mare
si marl fagadulalt, ca si fie toll gre- nevoe, ajuns-au el la Rafail jidov dof-
sitil ertati. Si pentru mat temelnicA tor, si acela cu multA dare au ispra-
,Incredintare adus-au cu sine si pre vit, de au venit aga ImpArAtesc, si'
Hrisanth Patriarhul, cari fagAduinte asa i-au scos din 'liana but Mihal Vodd.
aiave au fost stAtAtoare; si toate au
rAmas ultate, si cu pacinica stapanire
au domnit, si multe fapte bune si fo-
losuri -Ora au facut. Ca Intal o bucata
de loc den hotarul tdrii, ce o impre-
surase Turcil braileanT si darstoreanii,
cu Ferman imparatesc o au scos. A-
lijderea si den haraciul ce era adaos
de Costandin Basarabt Vodd, a4o de
www.dacoromanica.ro
pungT de banT, Necolae Voda s'au ne-

voit de au radicat 14o de pungi si
le-au sters din tabla vistieriel impli-
ratestf, care nu putin folos tail au
ramas.
Facut-au si o minunata manastire
dela Vac[a]restf, cu multe si scumpe
podoabe, si Intarita de starea ei cu
multe veniturT si izvoratoare pre tot
anus de multe milosteniT la locuri ca-
zute, precum au asezat singur cu hrisov:
75.
streinii sA-i primeasca, golii sa-i 1m-
Grigorie Ghica,'unul numit -..0 acest 7235 :
brace, flamanzif sa-f sature, bolnavii
sa-fcaute, pre cel den temnita s-T cer- nume, flu! luf Matei Beizadea, nepot 1727
ceteze cu mild. Intarit-au cu mild si de fiia tub Grigorie Voda, si strane-
alte multe,biserici si toata tam, fiind pot but Gheorghie Ghica Voda ; iar
multamiti ; iar dupa multa fericire i muma-sa an fost fats but Alexandru
s'au intamplat si scarbe cu fii-sau Exaporitul, fiind Grigorie Voda ter-
Scarlet Beizadea, ce era logodit cu ziman mare, dupa Ix ant, ce au slujit
filca lui Mihat Voda, au murit ; si Portia, f-au dat domnifa Moldovel, fa-
fi.ca-sa, domnita Marita, ce o maritase candu-sa terziman frate-sau,Alexandru,
dupa Ianachie v[e]1 camaras, iar au si viind la scaun, bolarilor si tarif.era
murit. Mat pre urma si singur domnul m iltamit, ocarmuind tara cu buna
s'au dat obsteasca datorie In scaun, oranduiala si cu Inteleapta socoteala
lasand pre urmA bun nume, si pre spre toata odihna tarit, numal 'Mull
fit: Costandin Voda, lancul Voda si Nohat nu 1-au iubit purtandu-f si el
Alexandru Vodd. Si s'au savarsit. Sep- cautare, si in toata domnifa lui ne-
temvrie 3o, domnit-au ani xi piling. odihnit an fost cu eT. La aciasta vreme
s'au radicat un Aldan Gherel Calga
60. Soltan cu Nohat, zorba asupra lul Min-
glin Gherel Han, ca sa-1 scoata din M-
.7239, Costandin Voda, al treilea numit cu ule si Oita la cea de pre urma n'au putut
Sept. 13: acest nume, firul lui Nicolae Voda. a o duce la sfarsit; iar tara Moldovei,
1731. Dapa moartea parinteluf sau, botarit toata s'au bajanit de frica Nohailor.
si tara 1-au pohtit pre dansul sa le Si unit den bolaril Moldovef, Dumi-
fie domn, ca era ajuns el de Intelep- trasco Hatman, si Iordache Stolnec,
ciune si de bunatate; ii aflase toata au fugit, unindu-s1 cu Tatarif, Wand
firea de vreme ca acolo, litre ei, cres- multa amestecatura, ca sa mazileasca
cuse si cu arzul for ce au trimis la pre Grigorie Voda, carele pre acel
Imparatie, scriind ca acest domn iaste Iordache pre urma 1-au tafat domnul
de odihna tariT tor, le-au venit isprava pentru viclenie. Mers-au Grigorie Voda,
de domnie pentru Costandin Veda. din porunca ImpAratiel, cu oaste asupra
Si au fost o bucurie Intre toti de ob- Nohailor pans la Codra, unde, si hanul
ste. Numai la acea and data facan- venise, si alte ostf turcesti, si cu pace
du-sa zorba de ianiceri In Tarigrad, s'au Intors, plecand TAtari! capetele.
cum s'au scris mai Inapoi, ca s'au in- Acest domn au dezbatut si locul Mol-
tamplat schimbare Imparatiei si a dove ce-1 impresurase Tatarif si bin-
toata Poarta, si Mihai Voda aflandu-se dirlii dela Moscalf, si 1-au hotarat
la Tarigrad si ajungandu-sa cu ca- despre dansif cu multa nevointa; iar
petele zorbalelor, cu sila tor, an apu- dupa 5 ant at domniel sale s'au facut
www.dacoromanica.ro
I.STORIA TERII ROMANETTI SI A MOLDOVEI 185
cat, domnita Tarii Rumanesti si au ma- mare zorba de iniceart la Tarigrad,

zilit pre Costandin Voda, domnind scotand pre Sultan Ahmet Imparatul
numai zile xs. si s'au Innaltat la Imparatie Sultan
Acest domn, Costandin Voda, s'au Mahmut, si intre aceaste vremt zorbalii,
nascut la v[a]letul dela H[ristr]s, rixt, ridicatu-s'au un casap, anume Buciu-
Mart[ie] 3, lntr'o Miercuri, iar sand cachi, si cu sifa-zorbalelor Imbracase
au statut domn Tarii Rumanesti, au caftan de domnita Moldovet dela ye-
lost la varsta de ani 19 pl[ini]. ziridl, a caruta domnie au tinulnumai
61. patru and( zile, pang s'au mat potolit
7239 : Mihal Racovita Voda al treilea. In zorbalele, si 1-au Mat ,Imparatul,ca-
1731 vremea ce sa facuse zorba la Tari- pul, si au ramas Grigorie Voda o-
grad, and s'au inaltat Ia Imparatie, dihnit la Moldova.
Sultan Mahmut, au aflat si el vreme, Yacut-au si lucrurt de pomenire-in
ajungandusa cu capetele zorbalelor tart, Innoind manastirea s[fea]ti ') Ar-
si cu sila zorbalelor au apucat dom- hanghel, turnul de pre poarta a curti-
nira Tarii Rumanesti, care viind Ia lor si apa de'naintea turnulut, el au
scaun, s'au aratat Intai cu Inteleapta facut, si dela Moldova 1au mutat
socoteala spre iubirea tuturor, dar pre Imparatita la Tara Rumaneasca, dom-
urrna, data au Inceput all arata fap- nind ant 7.
tele sale cele de jar, luand lmprumute,
si dela borari,si dela manastiri, si dela
negutatori, pre carit ii simtita ca au
sate ceva, si cu bine, si cu rau, au luat
multit sums de bani, carit au ramas
toti pagubast. Vazand faptele lui, 1-au
urat toti.
Apucatu-s'au el si de Costandin
Voda, trimitand botart, preott si MO
oameni prosti cu arzur la Poarta sa
parasca pre Necolae Voda si sa strice
numele dela Poarta si al lui Costandin
Voda, si nimic n'au putut ispravi, si
curand 1-au mazilit Imparatia, cu rea
ocara, Incapand si la inchisoare, la
Edicula. Domnit-au ani z.
62.
724o: Costandin Voda, Mal lui Necolae La tara Moldovel era cu domnia
1732 Voda, cu a doao domnie. Facandusa tot Grigorie Ghica Voda.
vezir az im Topal Osman Pasa, vechiul
pritaten a tut Necolae Voda, Indata
iau dat domnita Tarit Rumanesti, ca.
rele viind Ia scaun, botarit munteni
cu plina bucurie si cu dragoste astep-
tandu-1; si pre urrna acea bucurie aia-
yea au fost Intru toata tara, atata
cat o mirare era, de data liniste sta-
tuse In Tara Rumaneasca cu acest domn
') In text : eirial.
www.dacoromanica.ro
181; I'M. E. KRETZULESCU
bun i milostiv spre odihna tuturor.

lar dupa mazilita veziriulut Topal
Osman Pasa, facandu-sa vezir azim
All Pala, Mihal Voda iar au Inceput
a amesteca pre Costandin Voda, pa
rand si pre boiarif Tara Rumanelti,
cersand judecata de NO Trimis-au
Costandin Voda bolarl cu arzur la
Poartil Impotriva lui Mihai Voda, si
Imparatila Intelegand de faptele lui Mi.
hai Voda, 1-au surgunit cu rea urgie
la cetatea Mifflin. Costandin Voila
,s'au luat doamna dela Moldova, pre
doamna Ecaterina, fica lui Costandin
Roset Hatman, facand nunta In Bucu-
reqt1 cu multa cinste si pohvala. Si
pre urrna, Imparatira 1-au mutat dela
Tara Rumaneasca cu domnie la Mol-
dova, cu mutts pareare de ran Mun-
tenilor, domnind ani i pl[ini]. '
63.
7241: Grigorii Ghica Voda, at doileanumit

1733 cu acest nume, dupa sapte ant ce au
domnit la Moldova, 1-au mutat Im-
paratila, cu domi,ila la Tara Ruing-
neasca, carele viind la scaun s'au In-
tampinat cu Costandin Voda la Foqant;
si acolo au facut domnit amandot otorac
doao zile.
SF A R S I T
www.dacoromanica.ro
GERCETARI PRIVITOARE
LA
NOMENCLATURA COMANILOR
V 2) Vi, VII.
Comani sub numele Valwen" si Khardesch"
Sub numele Valwen" (=-- lat. Valvi") ii intalnim pe Comani mai
ales la cronicarii germani 2); formele insa ce le da Zeuss 2) drept ori-
1) Vezi Tenerimea Romdnd, Bucuresti, 1899. p. 263 sq.; 1900, p. 387 sq.; Ar-
hiva 1a9: 1905, p. 357 sq. 191o, p. 124 sq.
3) Sachsische Wellchronik, Mon. Germ. SS. vernaculae 1g. II, p. 243: aBi
des selven Keisers tiden vor en here ut van Asya,... unde voen uppe de Valewen
mit eme groten here ; 1223 den quamen de Ruzen to helpe,.. Dar ward der
Ruzen unde der Valwen geslagen mer dan hundert dusent* ibid. p 254: In den
selven tiden quamen aver de Tateren mit eme creftigen here in dat land to Po-
lenen, de darvore hadten tovort Valwen, Ruzen unde manich lant 1241.
b) Henricus, Chronicon Lyvoniae, Mon. Gel m.; SS. XXIII, p. 316: Eodem
1222 anno fuerunt Tartari in terra Valvorum paganorum, qui Parthi a quibus dam
dicuntur, qui panem non comedunt, sed carnibus crudis pecorum suorum ves-
cuntur. Et pugnaverunt Tartari cum eis, et debellaverunt. eos et percusserun
omnes in ore gladii, et alii fugerunt ad Ruthenos, petentes auxilium ab eis...
et exiverunt reges de tota Ruscia contra Tartaros, et non valuerunt pugnare
cum eis... et fugerunt coram eis. Et cecidit rex magnus Mistoslawe de Kywa cum
quadraginta milibus virorum, qui adstabant ei. Sed et alter rex Galatie Myste-
slawe per fugam evasit":
c) Arnoldus Lubecensis, Chronica Slavorum, Mon. Germ.; SS. XXI, p.
216: aNec. defuit ibi ilud perditissimum hominum genus, qui Valwen dicuntur,
crudelitates suas et nequitias exercentes, de quibus loqui non est edificatio, sed
miseria..
d) Magistri Vincent:7 Chronica Polonorum, Mon. Pol., II, p. 279: a Nam
ab oriente in aureis Kioviae [1o18 (!)] valvis metarum alteram impegit ; p. 291
in valvis Kioviae ense reformaret io63.
e) Intr'o scrisoare a calugarilor, predicatori din anul 1241 cetiM: Comani
quos Theutonice Valwen appellamus. Mon. Germ.; SS. XXVIII, p. 208 (r...--Hur.
musaki-Densustanu, Documente I., p. 192).
) Zeuss, Die Deutschen and ihre Nachbarstam, p. 774: Waluwen
Falawa.
www.dacoromanica.ro
188 DR. ILIE GHERGHEL
ginare nu le putui oblici nicleri 1 deci nici cerceta etimologia sa,

Valvi" din Falawa" (= Feldleute", oameni de camp), corespun-
zator rusescului Polowtzi", din Pole-Uzi" (= Feld-Uzen").
Trebue sa iniram aci i etimologia lui Blau, discutata in stu-
diul nostru anterior 1).
0 a treia etimologie pune in legatura1), ambele numiri de po-
poare Valwen" i Wallen", substituiind amandorora intelesul de,
strain".
Cu 'toate Ca aceasta deductiune ar parea ademenitoare, not
credem, intemeindu-ne pe fantanele contimporane, ca numitele forme
nu trebuesc confundate.
Potrivit acestei pareri i etimologia for cats sa fie deosebita.
Despre numele Wallen" (Walhen-Walha) i etimologiile sale
mai vechi indrumam pe cetitor la Hasdeu, care cerceteaza amanuntit
hipotezele referitoare 5) iar asupra deductiunei de predilectie din es-
. timp dela Volcae" (Tectosages), a lui Tomaschek, revenim intr'un
studiu deosebit 4).
Cat privete insa numele Valwen i parerea insinuanta a lui
Gruber, Inca Schlotser, traducatorul i primul comentator al croni-
celor primordiale ruseti, it dojenete 5) pe de :o parte, fiindca nu
sprijina afirmatia sa pe nimic, iar pe de alta parte pare a-I sustine
zicand: cu privire la cuvantul, Wallen" observatia se potrivete,
deoarece cetim la Giraldus Silvester": 6)
Ambii deci par a pune temeiu pe acest cronicar din sec. al r3-lea
dupa care. Soxonii cuceritori in Britania ar fi numit pe oamenii
') Blau, Ober das Volksthum der Kumanen in aZeitschrift> der deutschen
morgenlandischen Gesellschaft, XXIX, p. 587, unde orientalistul nostru considers
numirele (Falben (= Valwen) drept forme secundare a numelui Polowti (din
.Pahlavi (!)).
3) Gruber, in aChronicon Livonicum, n. Fit, v. a): cGentem autem, illam
a Tartaris deletam Noster vocat gentem Valuorum more Germanis consueto, qui
populos, quorum lingua non intelligunt, nec certo alio nomine distinguere didi-
cerunt, Valwos, tamquam homines peregrini oris olim solent appellare.
3) Ilasdeu, Istoria critics a Romanilor. Bucuresti 1875, I., p. 38 sq.
1) Din imprejurari neprevazute acela apara Inaintea acestuia. Cf. (Con-
vorbiri literare. 192o, p. 334 sq. sub titlul: Cateva contributiuni la cuprinsul
notiunei cuvantului eVlacho ; aparut si ca extras) sub acelas titlu.
9 Scholzer, Nestor, Gothingen 18o2, II., p. 57: these Behauptung belegt
zwar Gruber nicht, bezuglich des wortes Wallen hat es aber seine Richtigkeit,
denn wir lesen beim:
11
3) Giraldus Silvester (+1223), Di'scrlptio Kambriae, ed. Dimock, London
1868, VI.,p. 179: Saxones enim, occupato regno Britanico, quoniam lingua sua
extraneum omnem Wallicum vocant, et gentes has sihi extraneas Wallenses
vocabant b.
www.dacoromanica.ro
CERCETARI PRIVITOARE LA NOMENCLATUR COMANILOR 189
straini de neamul for Wall?. Ceeace nu se poate tAgadui, este a

pogoritorii Celtilor sunt numiti de cgtre urmaii semintiilor germane
ale Anglilor Si Saxonilor i asthzi astfel 1). In orice caz Insa afir-
matia se referg la Ural lenses i nu la Walwenl.
Pentru cel din urmg credem a nu grei, dacg deducem aceasta
denumire destul de constants din stravechia germang (urhochdentsch
falv" 2), (= neog. falb" = lat. flavus, galbuiu), corespunzgtor ru-
sescului polov" ').
Pentru aceastA etimologie credem cu atat mai vartos a ne in-
trepune, Intru cat Comanii mai agar i la un al treilea popor sub
numirea de sigur caracteristica i indreptatitg pentru un popor tatar
de galbuiu".
Crgiiiicarul armean Matei dela Edessa (1136)'). ne descrie anume
miFgrile popoarelor din sec: at II-lea, I luptele incordate, ce avurg
Grecii de sustinut cu Utii, Pecenegii i cu aKhardqii. in anul
1050.1051 5).
1) Compard bundoard 'numirele regionale Wales, Cornwales si altele

de acelas fel.
') Ziemann, Mittelhochdeutsches Worterbuch, Leipzig 1838, 53o: .val.
(and. falv.), gen. vaiwes; M. Lexer, Mittelhochdeutsches Worterbuch, Leipzig
3878, III., p. 6.
3) G h erg h ,I, CercetAri IV, op. cit. Spre a se vedea cum, si cercetdtori
eruditi pot avea eke odata eclipse de judecatd, tie vom permite a reproduce
aci afirmatiunea vestitului slavist Miklosich privitoare la familia cuvantului 'play*
din care not am dedus pe Polovti (= Comani). Miklosich zice : Bei *playa*
denkt man an die Kumanen, die r. polovci, 6. plavci, magy. palocz, d. die falben
heissen; wohl mit unrecht, da wir uns die Kumanen nicht als blond au denften
haben (Miklosich, Etymologisches Worterbuch der slavischen sprachen, Wien
0386, p. 256). Dar de unde presumtiunea, cd acel caracteristicon de egalbuii
ar fi trebuit sd se refere la culoarea Pitrului si nu mai de grabd la cea a felei ?
Pdrul negru sau balan nu era de loc ceva extraordinar pentru vreun popor eu-
ropean, pe cand fata galbue ca de mort, din care abia licAreste lumina ochilor
de *ciur a rasei mongoloids, umple :de groaza pe cei ce vad pentru prima
oars tipul tatar 1.
4) Dulaurier, Bibliotheque historique Armenienne, Paris 1858, p. IX : .La
date de sa naissance et de sa -mort nous est inconnue.
') Mathneus d'Edessa, Histoire de l'Armenie, ibid. p, 89: *En Pannee 499
(9 mart to5o8 mart zo5i) les Romaines eurent a soutenir de terribles assauts.
Un grand nombre de provinces furent devastees par les Badzenig, peuple avide
de devorer les cadavres, scelerat et immonde, betes cruellest et sanguinaires
Car la nation des Serpents, ayant franchis les limites de son territoires, chassa
devant elk les Khardesch. Les Khardesch emigrant, repousserent les Ousts et
les Patsinaces, et tous ces peuples reunis tournerent leur fureur contre les Ro-
maines. Contantinopole fut livre aux plus grands calamites etc. Este, credem,
rdzboiul, pe care Bizantinii l'au avut de sustinut contra Pecenegilor si aliatilor
for In acelas an. (Gfrorer, Byzantinische Geschichten, Graz 1877, II, p. 5ot).
www.dacoromanica.ro
10 bR. II.1E GHERGREI,
Nol credem a recunoaste in cei din urma pe Comanii nostri,

bizuindu-ne pe urmAtoarele temeiuri:
i. Ei sunt pomeniti aci in strfinsa unire cu U.tii si cu Pecenegii
cu cari adesea faceau navaliri comune;
2. Aminteste Matei dela Edessa de ei intr'un timp, cand si cro-
nicele rusesti pomenesc de dansii;
3. Apar impreuna in luptele contra Greeilor, cum ni-i arata si
cronicele bizantine;
4. Insemneaza cuvantul Khardes in armeneste 1), acelas lucru
ca Polovcin si Valwen in ruseste si nemteste.
Un paralelism surprinzatoi in fine impinge numirea poporului
coman si a numirei epitetonice multiplice pana in anticitate, undo se
pomeneste despre un popor Comani 9, pe la Caucaz si despre un
alt popor scitic numit =avail 9, adica galbuii -pe care Strabo ii
a;eazA pe la Moetis (Marea de Azov!).
Comani sub riumele Parthi" si Kedar"
Aceste doul numiri iti many gandul spre Asia. Numele Parthi
e invederat numai o transmutare 5), c5rturNreasca a numelui vechiu al
Partilor, cari, dupA cum stim, full socotiti si ei intre Sciti.
Acest nume it intampinAm in unele cronici germane si polone
si se refera fAra indoiala la Comanii nostri, dupa cum reiese din
osebitele citate 6).
') Dulaurier, op. cit. p. 404: t n armenienne eKhardesch signIfie blond
qui a les cheveux d'un blond ardent (!).
') Gherghel, GercetAri, op. cit., I., p. 268.
) Dulaurier, op. cit. 1. c.: aCettre epithete rapelle la tribu de Xanthiii
qui faisait p rtie de la puissante nation de Daae et qui etait de race scythique.
4) Strabo Geographic ed. Meinecke, Lipsiae 1853, II., p. 718, 724..
5) Jerney a adus Inca in a. 1851 lntr'o monografie ungureaSca eParthiao,
pe care a alaturaeo tomului al 2.1ea a operei sale Keleti titazas, Pesta 1851
p. 163.34, mai multe pasagie, ce se refera la aceasta chestiune. Si academi-
cianul G. Kunn, Codex Cumanicus, Budapesta 1880, p. LX sq., a tratat mai
amAnuntit despre acelas lucru. Mai compara si -Gruber in Origines Livoniae
Lipsiae 1740o p. 151.
Afara de acestea sa se alba in vedere urmAtoarelep asagie, ce's scoase din
fantAnele originale :
) Rahevinus, De gestis Friderici, ed. Waitz, HAno verae 1884, III, p. 135
cOuo viso Poloni de tam improviso malo perculsi, et vehementer exterriti, cum
iam nichil preter exicium sui, et destructionem terrae superesse viderent, qaamvis
auxilio vicinarum gentium, Ruthenorum videlicet, Parthorum, Pruscorum et Po-
meranorum maximum collegissent exercitum in sola fuga spem vitae constituit (sic)
b) Vincentius, Chronica Polonorum, Monumenta Poloniae hist., Lwou 1864
II, p. 311: iRursus Zbigneo per invidiam muliebriter illacrimante Parthi lines-
www.dacoromanica.ro
dERCETARI PRIVITQARE LA NOMENCLATURA COMANILOR i91
Numele Kedar it poartd semintiile Arabiei in scripturile ebraice

din varsta medie, ne spune Carmoly, editorul pentru istoria romans
insemnatei opere a rabinului Petakhia din Regensburg').
Invatatul rabin caldtorea dupa anul 1175 prin tara Comanilor 2)
pang. in Anotolia si numeste tara dincolo de Nipru i pe locuitorii
ei oliedar. Editorul lui Petakhia ne lamureste, ca acest nume ar
inemna necredinciosi 3). Peste Nipru locuiau ins in timpul acela po-
porul Comanilor, cari ar si fi meritat acel epiiethon" din partea
rabinului Petakhia. Ca acest popor e numii insa astfel numai fiind
ca in ochii rabinului ei treceau de pagani, avem oarecare indoeli a o
crede, cad aceasta numire ar fi meritat'o bunaoara din punctul de ve-
dereal rabinului evlavios i Rusii sau alte popoare. Noi trebue sa cd'u-
tam alts explicare. Ar fi poate bine sd reamintim de Chazari despre
care se tie, ea o parte din ei Inbratisasera religiunea mozaica.
In contactul zilnic cu Comanii, cari luasera mostenirea Chaza-
rilor, numele hebraic Kedar" l'ar fi putut primi Comanii *dela ur-
masii Chazarilor drept porecla sau numire etnica. Petakhia, care- in-
terprinse calatoria in t.arile acelea, pentru a culege informatiuni
asupra coreligionarilor sai, ar fi putut auzi aceasta denumire dela
Chasari si a intrebuintat'o in intdlesul, care i a fost transmis.
In cronicele unguresti se pomeneste de familia Kadar, care
an fi emigrat din Seythia" 4). Poate ca are vreun raport cu Kedar"
Polonie populantur; ibid. p. 408: aAdest namque Wssewlodus dux Belziae cum
principibus Laodimiriensium, cum Halliciensium praecipuis, cum electis Tibia
neorum turmis, cum Partorum millibus.
c) Henricus, Chronicon Lyvoniae, MG. SS:, XXIII, p. 316;. eValvi . pa-
'gani, qui eParthi a quibusdam dicunturs.
d) Cronica sacsoni (Sdchsische Welichronik, M. G.; Deutsche Chroniken,
II., p. 243), tradusa In latineste, (vezi Massmann, Repgow's Chronik, p. 466),
substitue numelui poporului a ValwenD (cf. despre aceasta pasagiul german In
studiul nostru anterior V,: nota 2 a) pe cel de Parthi. Aga dar: 'Temporibus is-
tius Imperatoris quidam exercitus de Asya exiens, qui juxta fluvium, qui Than
appelatus, habitabant, invaserunt Parthos, quibus Rutheni auxilium ferebant, co-
miseruntque cum Thataris prelium et victi suntD.
1) Rabbi Petakhia ed. Carmoly, Paris 1831, p. 8, n. I.
9 Rabbi Pelakhia; op. cit., p. 8; Gherghel, Zur Geschichtc Siebenburgens
p. 20, 21. -
.) ibidem.
4) Simon de Km?, Gesta Hungarorum, ed. Horanyi, p. 37: KadarD; Mu-
glen's Chronik, ed. Kovachich p. 5: ado machten sie zu einem hauptmann des
landes (tzittia) Kadar aus dein geslechte torda.
www.dacoromanica.ro
102 DR. 11.1E GHERGHPL
Comani sub numele Kipceak
Aceasta numire a Comanilor o intalnim in scripturi orientate.

Astfel arabul Abu Ueda din sec. al 4lea 1), descriind in renumita sa
istorie, universals navalir ea Mongolilor in Rusia, arata pe Kipceak
ca aliati ai Rusilor contra Tatarilor, din partea carora ambele pa-
poare suferira infrangerea 2), desavarsita dela Kalka (1221).
Persul Raschid-ad-din (+ 1318), fara indoiala cel carele a
scris opera cea mai complecta i cea mai reusita dint' e toate cele-
lalte privitoare la istoria mongola5), numeste poporul, care fu invins
de Mongoli sub Berca Kipceaki*, dupa cum cronicele rusesti, discu-
tand acela eveniment, numeste acest popor e Polovti i .
Dupa raportul lui Giuweini5) (-I- 1281) Mongolii avusesera
lupte i .cu Alanii, Kipceakii si Rusii ; mai tarziu pornira contra Bagi-
gurzilor (Ungurilor).
Din anul 1253 dateaza apoi relatiunea misionarului Rujsbra'k
despre calatoria sa la Mongoli. Intr'un pasagiu ne spune despre Co-
mani, ca se numeau i Kipceaki 5). .
i Enric de Lette (1186-1227) arata, ca in anul 1221 Comanii

au- luptat alaturea de Rui contra Tatarilor 5).
De aci reiesa, ca. Kipceakii scriitorilor orientali sunt Comanii
nostri, deoarece i unii si altii apar ca aliati ai Rusilor si impreuna
sunt invini de Tatari sau Mongoli.
Cu toate ca aceste date vor fi poate sufisiciente pentru sustinerea
tezei noastre, nu vrem ss trecem cu vederea lucrarea, de i cam in-
vechita, dad- totusi cea mai complecta privitoare la Istoria oardei
aurii din Kipceak a lui Hammer-Purgstall.
In opera aceasta, mai mult cunoscuta, de cat faimoasa, se afirma
ca Kipceakii ar fi bastinasi in tarile dintre Don i Ural si ca. acest
9 Roesler, Romanische Studien, Leipzig 1871, p. 336; Hammer-Purgslall,

Geschichte der goldenen Horde, Pest 1840, p. XXVI.
1) Abnlfeda, Annales moslemici, Hafniae 17 4, 1V, p. 301: e Tertia septen-
trionem conversa, Kipzaconos affligebat... et maximam eorum urbem Sudac subi-
gebat... tandem et Russos invadebant Tartari, et, quamvis Kipzacanorum acce
sione confirmatos,... caedibus et fuga lacerabant.
3) Hammer-Purgslall, p. cit., p. XXI; d'Ohsson, Histoire des Mongoles
La Haye 1834, p. 622.
4) ibidern.
6) Rubruquius, Intinerarium, in Recueil des voyages, Paris 1839, IV., p.
246: (Commani, qui dicuntur Capthat.
1) Henricus, Chronicon Lyvoniae, Mon. Germ. SS. XXIII p. 313.
www.dacoromanica.ro
CEtkCETART PVtIVITOAtti LANO1H-ENCLATU/2 a0MANILOit
popor ar fi Patinakitii Bizantinilor i nici decum n'ar trebui ames-

tecati cu Comanii.
Ca i noi privim pe Comani drept originari in Wile dintre
Nipru i Wolga, am spus'o i am cautat s'o i dovedim aiurea5).
Dar deoarece autorul nostru pare a proiecta i numele Kipcea-
or in departari neguroase de timp, trebue s ne inpotrivim cu
hotarire upei asemenea pareri.
Acest istoric al Tatarilor renunta mai Inuit], cu privire la pri-
ma -i afirmatie, la Greci 9, considerand marturia lui Abulghasi, unui
cronist turc din sec. al -17-lea, indestulatoare pentru aceasta.
Din Abulghasi insa nu reiesa numaidecat, ca acest popor ar
fi purtat numele Kipceak ab antiquo. Relatiunea acestuia e talcuita
feliurit in privinta timpului, unii cetind in text : (cu 4000 de ani)
iar altii cu 400 de ani 4) inainte. Daca insa intrebam la alti autori
aflam, ca numele Kipceak nu se urca mai sus de sec. al 12-lea.
Cea mai veche mentiune o gasim noi la cronicarul armean
Matei dela Edessa 5), (pe la 1136), carele descrie un razboiu al re-
gelui georgian David cu Melik, sultanul Kantagului la anul 1121
Kantag insa nu e Kipceak, cum ar putea cumva cineva fi ademenit
a o crede ; caci regele David, se spune aci mai departe, ar fi avut
pe langa el 40,000 de oameni, trupe proprii, iar 15,000, oaste aleasa,
ar fi primit drept ajutor dela regele Kipceakilor. Lui Hammer-Pur-
gst all ii cade totui greu a renunta la Greci intru dovedirea vechimei
a) Hammer-Purgstall, op. cit , p. i6, 51 'Noch unrichtirger ist die Vermen-

gung der Kiptschaken mit den Komanen'.
' 1) Gherghel, Zur Geschichte Siebenburgens op. tit. p. 14.
) Hammer-Purgstall, op. cit. p. 16: aohne den Beweis des fruheren
Daseins dieser Volker eben so Kilar in den Griechen finden zu wollen.
) ibidem, Hammer-Purgstall citeste 4000, dar nota r: sBei Dort steht
mar im texte jiff (too) statt ming (woo). In editia lui Desmaisons About-
Ghdzi-BehAdour-Khan, Histoire de Mogols et des Tatares, St. Petersbourg 5874
p. 19: eC'est de lui que descendent tous les Qiptchaq qui depuis Oghouz
Khan jusqu' a Tschinguiz-Khan c'est-a-dire pendant quatre cents ans, habiterent
seuls les bords du Iaik (oural), de l'Itil (Volga) et du Tine (=Don).
') Matha'as d'Edessa, Histoire de I'Armenie In Bibliotheque historique
Armenienne ed. Dulaurier, Paris 1858, p. 304: En meme temps, Melik, soultan
de Kantzag, a la tete de 400.000 cavaliers eguerris penetra en Georgie du dote
de la vale Dephkis (Tiflis) par la montagne de Tagor. Le roi de Georgie, David,
instruit de l'approche des Turks s'avenca avec un corps de 40.000 guerriers
entrepides...
Il avait en outre sous ses drapeaux 15.000 homes d'elite, -clue lui avait
donnes le roi des Kiptschak (Kaph'tschakhs).
RevIsfa Istericd, 1$
www.dacoromanica.ro
194 DR. nAE GHERGHEL
Kipceakilor si de aceea crede, ca s'ar putea sprijini 1), Pc Kedrenos,

pe care'l ,citeaza dupa Stritter1).
Daca cercetam acum originea acestui nume in fantani orientate
i ne intrebam, cum se face, ca acest nume se mentine la apa-
-ritiunea Tatarilor cu atata persistenta pe cand mai inainte era aprope
necunoscut, ne raspunde numai legenda: Ogus-Chan ar fi dat prun-
cului unui. general at sail, cazut in lupta numele Kipzaki, i.e.
arbor gaunos, fiind ca s'a nascut in step. sub un asemenea copac 3).
Cand ar fi trait Ogus-Chan, tot numai legenda ne spune : 400
dP ani inainte de Ginghis - Chan.
Noi credem, dupa cele aratate, ca Kipceak e un nume de dina-
stie, ce fu apoi transmis asupra poporului, cum era datul la semin-
tiile tatare.
' C,i toate ca aceste popoare par a fi fost originare in Rusia
meridionala, numele Kipceak nu pare a se fi raspandit de cat dupace
unda mongola a trecut peste ele starnindu-le prin scapararea eveni-
mentelor istorice i atragand astfel atentiunea cronicarilor asupra tor.
'-r. ILIE GHERWIEL.
P) lianamer-Purgstall, op. cit. p. 446.: zum lahre too soil Nicephorus der
Lunuche gegen die eiserne Brucke nach Kiptschak vorgedrungen seint.

') Hammer-Plergstall citeaza : "Axpc 2qs Arrop.iv-ric aiaspue TeOpa; xc.0. Tit Kau-
1Camoii (KanCvliccoii) ; Stricter InsA, op. cit., ill, p. 96 si Kedrenos, ed. Bonn., II, p.
593, au KCCW4rAlti.8, resp. Karr irtx;oo. De asemenea e Invederat ea razboiul fu
purtat in Asia; de aceea Kavwx-e.=Kantzeg dela Matei dela Edessa si nu are de
Ioc a face cu Kapceak.
3) -Abulghazi-Bayadur Chan, Histoire genealogique des Tartares, Leyde
1726, p. 45: 01..e Chan... lui donna le surnom de Kipzag, qui vent dire en vieux
!engage Turc tun arbre vide, : Des que ce garcon fut parvenu a un age. con-
venable Ogus-Chan lily dona une armde considerable pour eller faire la guerre
aux Urusses, Ulaka, Madschares et Baschqirs, qui habitoient sur les bords des
rivieres de Tin, d'Atell et Jagaik, et ayant este assez heureux pour ranger ccs
peuples,sous son obeissance, it regna trente ans en ce pays, c'est de luy, que
tous lesKipzaks sont issus, et depuis le regne d'Ogus-Chan jusque a celui de
Zingis-Chan, pendant plus de 4000 ans, aucune autre nation n'a habite ces pays.
CA sub ()lakes sunt de inteles Romanii, credem ca e la pricepema on cul istoric
oriental. Vezi dealtminterea despre acest pasagiu pe Raschid-ad-din Fadlalalah.
www.dacoromanica.ro
UN INTERESANT ZAP'S
DELA
DOMNITA ILINKA, FIICA LUI PATRASCO VOEVOD, NEPOATA

LUI MIHAI VOEVOD, DIN 10 IANUARIE 1642
Zapisele si cartile ramase dela domnita Ilinka prezinta

o deosebita importanta pentruca mai toate sunt ,scrise in
,frumoasa limba a tarii si poarta semnatura domnitei manu-
propria cu litere latine. .
Zapisul din io Ianuarie 1642, pe care-1 dam azi publicitatii,

.e scris pe pergament, si se pastreaza In arhiva noastra. Dom-
nita Ilinka elibereaza de rumanie satul Copaceni din judetul
Vlasca .si semneaza: len Ilinka fata a lu Petrasko Voarci"-.
.Fiind unul dintre zapisele cele mai bine pastrate i purtand
pecetea domnitei aplicata cu inel, In fats, cu tus negru, it
darn In autotipie si-1 Insotim de transcrierea textului cu li-
tere latine si cu unele completari privitoare la obarsia dom-
nitei Ilinka, a mosului. sau Mihai Voda Viteazul si a bunicei
sale vestita Doamna Stanca, matusa marelui logofat Stan
Kretzulescu `).
La 1553 Mihai Voda' s'a casatorit cu domnita Stanca,
fOsta sotie a lui Dumitru banul, fiul iui Stan banul, si a a-
vut -de urmasi pe Florica, maritata dupa Preda postelnicul
1) Despre familia lui Mihai Voda Viteazul vezi St. Nicolaescu, Documente
slavo-romttne Bucuresti 1905, p. 291-308. De acelas articotele din Revista R-
mania Noun):" 1907-1908: Dial(' Rinkcii Evstratoaia, nepoata lid Mihai Viteazu
(23 Febr. a550), p.. 35=43 si Zapisul .1Isncai, fiica 11# N. PcItragu Voevod (is Ia-
nuarie 16431, p. 171; Em. E. Kretzulescu, Lamuriri fi intregiri cu privire la fa-
milia lui_liflital .V.0(1(1 rit.eazul. Bucuresti 1909; St. Nicolaescurportrele istoriee.
Domnila Florica, Pica lid Mihai Voda Viteazul .si a Doamnei Stanca. Bucurelti
1912.
www.dacoromanica.ro
din Greci, fratele lui Stroe postelnicul, si pe Nicolae Pe-

trasco Voevod. Nicolae Petrascu Voevod a luat de sotie
pe Ancuta, fiica lui Radii Serban Voevod si a avut de ur-
masi pe Mihail Voevod mort in 1656 si pe Gavrilas Voe-
vod, mort In 1622. Domnita Ilinka s'a nascut In 19 Ianua-
rie 1624 si dela inceput i s'a dat o educatie aleasa. Studiile
incepute In tara le-a desavarsit si terminat la Viena. Ajun-
gand la varsta maritisului, Ilinka s'a easatorit cu Eustratie
vistierul Leurdeanu, In 1644. Domnita Ilinka si cu sora ei
Ancuta, maritata dupa. Constantin vtori postelnicul din Al-
besti, au pribegit multa vreme prin Ardeal, Ungaria si Vi-
ena'. Ele s'au tutors din pribegie abia in iarna anului 1640,
prin Noembrie, si au intrat in tara pe la Brasov. Ruda lor,
Mateiu Basarab Voevod, un bun ocrotitor al lor, 1-ea primit
cu cinste si a cautat sa le dea inapoi toate drepturile lor de
stapanire peste mosiile si averile lor parinte0.
EM. E. KRETZULESCU
Targovite, io Ianuarie 1642. Domnita Ilinca, fiica raposatului Pa
trasco Voevod, nepoata raposatului Mihail Voevod, venind in tail,
sloboade de rurnanie satul Copacenii din judetul Vlasca.
t Adeca eu Elinca, fata raposatului Pa tra,sco Voevod, ne-
poata raposatului Mihai Voevod. Scriu si marturisescu cu
acest zapis al mieu, ca sa fie de mare credinta la myna tuturor
mostenilor satului Copacenii dela pod of sudstvo Vlasca 2,
.cum sa se stie ca dupa ce m'au adus Dumnezeu aici in tears
acum In zilele marii sale domnu nostru Io. Matei Voevod,
-alesumi-seau particeoa mea cu judicata domnu nostru si
atot sfatul tarai, o seama den satele mop mieu raposatului
Mihai Voevod. Deci au cazut a fi pre seama mea si acest
sat Copacenii.* Intr'a aceia toti mostenii satului sculatu-seau
1-St. ilicolaescut Portrete istorice. Domnita Florica, fiica lui Mihai Vodd
Viteasul yi a Doamnei Stanca. Bucuresti 1912.
Cuvintele slovenesti sot sud Vlasca. inseamna pe romaneste din judetul
Vlasca".
'0 Pe mosia Copacenii-Adunati din judetul Vlasca, proprietatea noastra, se
pastreaza In popor tiaditiunea ca sus pe platoul coastei, din fata podulul
Mihai Viteazul, se mil asa zisa (masa domneasca'D la care Domnul a cinat
cu capitanii sal In preziva luptei dela Calugareni.
www.dacoromanica.ro
UN INTERESANr ZAPIS 197
i au venit la mine de au cazut cu multa rugaciune, ca sa-i

las sa se rascumpere. De care lucru si eu Inca am socotit
In tot chipul, si avandu si porunca dala maria sa domnu
nostru si dala tot sfatul tarai, ca sa-i las sa se rascumpere,
nu am avut cum face intr'alt chip, ce i-am slobozit de seau
rascumparat de catra mine de rumanie, de mi-au dat bani
gata, ughi 15o. St i-am luoat toti gata In mana mea, si asa
i-am slobozit de sear rascumparat ei si cu toti feciorii lor,
i cu tot neamul lor, sa aiba buna pace de rumanie, si sa-si
tie mc*ia lor tot satul Copacenii si cu tot hotarul, si cu
tot venitul In buna pace, pang In vecie, ne clintit deo-lime-
nilea. Aceasta am scris. Si pentru mai adevarita credinta,
pusune-am pecetea si iscaletura cu mana mea, ca sa se
creaza. I pisah az Stoica logofat u Tragovite, meseta Ghe-
narie 10/7150 1.
(ss) Ieu Ilinka fata a lac Petrasko Vocki.
Perganunt. Bine pdstrat. Pecetia aplicatii in Met cu inel, in tuf negru.
I Fraza : I pisah az Stoica logofat u Tragovilte, meseta Ghenarie 10/7150"

este scrisa in sloven*a i se traiu.:e astfel p2 ro-nanete: Si am scris eu Stoici
logoffttul In Tragouiste, luna Iauarie In to, anul 715o.
www.dacoromanica.ro
EM trICRETrULESEt1,- 4Revista teihu World, Atehv lows 1i FirOlbtie",. Vol; XVI.
a r!.777-
11 1 .' fi N. -1 11
. ...
a , -1-
. i
`) ,
411.1/4
4'
_r1
i 61/iititi141(ni 0 liA ti ra TA vl Itartjit 164441# .. IN1 Vital v
if 6 ma rti IA V
z...
-:: '
\ 1.7ti J.,- J,J. 5
7 to 71.1 (Ag.,1(1
''t tf ,-'''-%t i 4j li''' .v r 1
% 47; j
/ rfl v Me 41 lc $ 4 O 1 rn 4 IA
sr 1:7 ry
to
nil Mit Y
,a
I/ 171 At to,
iiii 4/11fi 1 1 *f 11 :/q/il
t...)i .4 j
C.
(fiol r) v ;:s -- ... ... t .

.-
4i k) , - ""r .. '-/
I" (24) Li .1. -4,,s iii
# n $1 In 1 s-1 h Airi Ay ,.1.),:, mita., v(L( iii 4 e itiv li ..41, v 11.11..ilt It " 6 :
, , 4 rly , ...,,,, ;if- ",...,-Not :17.*N ,, ., ., ,
!iv-C.)1/4. tit 44 ruff) 0 rw 414

0'
w 1
.ii rti t a .; (14 $11 4 ri I rrT), 0j41

. .-
CI il! 'V fl
J 11 ,'"7, J4 of .r:
ri
6 ti qi414 /no V Li/. t Tr-i a. Tri v 1
1'
ic - 4,,t /VI ,
;.., .
t j fp' t . .1
Al* L.1 YAM V l'- 1. rid i i rri Y4

LL j 11
ys.
1.:4110Ay
r t t
, kis:vf
Wkl *(4 to n t, ...,
44
,,, E. `11,sf-t 1 1 .". '' '
/ ---.1 2
iji i /0% it .I1.' i t ti I
)I
1,...
; 4t#' 4" 41--4 11. . .L...,
'S rn f
,--.;,-- ....
tlt
_____Q.'. -.. ''-,...,-4,
V
.-.:''
Will
v .,
td41,4 raliviatk,
.., v
ai
. '''''''-''t
I, 'aeid , 'ivlif., . ,' .
j: TrjoveTi(tLcIrtj v 77 t
' .-z, (----e 1
I )
0- Vet if- rn
t 4 t(114: 11k 1a li ( o' I 0 m i''
_3-
:osit ic ra il
; ,....,
-7,
.
a
1-1-ij t fi'
,-.t 'CS
-/ 44
Ni
.
...,
1
4nit14
i
ji
7 f
tt (--)-; fi
1 e )", l 4 4 fel t
Ili +6, 14j rr.1 . 4 f L :IA tiiii H flit let/a-loft aviiit ,r
:
-
It" .
- i.) , .
, solYf
fi . ... 4
4.
..>".7... i''..--"" --.-
Ii
Ci el/et ') 1.0 fri )1% 4 V (....., I
i.1..it i % s s till , t act rrir 1;11,,--fti t' rti ii tioljr6 rTi
r IL, I
.11 s j I ri ,1 . .. aill ....0:'
ij.j. t,. 1 I v rrt o 1 1 -0c,
Ta ri 1 Ilf.1,1 ct 417- . ILI Pi I-01 A. .1*0(1: ti 11 ( i vp 7 A4 IV/1 . I td, 3144
1
t el J ../ 4 r
1 j/I 0 , III .ti tevirn 0 rt 1AAVA0
.c_
ab,
:
I6
,
(i t 11
.'i4 7N iFt rti I ; it J ..1.4 1 4 1 4 4 i Al 4'
-... ... ,
L1-1 I il" t r-noil v ;et
.
, 7. y .
gy -,7,..*-. -'
d ,..f ,,)
n l el t it j il t itiOlf
448,
it lani-fil'il, -41684)
if v rr/ e 1, rnip ILI a . rri 6 1(.10 '' i of ' (
.
-,.?
''.. ..4".7. : 4._ ----f-..--- ',.*/ 1 7ii (32
.
tri 1
. ..
t ti 'Y 44( :4. -v '', -, J73111 tc
..: , , .
ti ,i_o--,-.ti-crri
.' N
11141h4 ti:i 4r17-;.7-1ri
: 7 CT o?,
9 _
'..t .
t.v ca n t%(/ /CI 4/1 a
r
t I L.,. (-4-1 a 511
.
. _1_11 v./ 1,-). i tiA t I V41 1
, : .. .
4 rr? 0 t 44
Li
)
r)i7
. J
.
I(
:.
1)-4
kDk-.-/
..'..
M
- J
.t
ti
.
. ,
ti:raf) D -1)
14.2u -11;7". Eft 4(4,ct .
tttt.;
ZAPISUL DONINITEr (HANKA r%TA LC PETRASKC-VODIe, 10 Ianuarie 1612.
www.dacoromanica.ro
JUR AMANTUI, CU BRAZDA IN CAP
1NTREBUINTAT LA
HOTARNICH IN DREPTUL VECHIU ROMANESC

DE
DUNITRU D. NOTOTOLESCU
Profcsor la Faculiatea jundica din Tall
Dreptul roman agrar a pastrat mult timp tormele arhaice .ale

obiceiului pamantesc. Intre acestea intra si institutia juramantului cu
brazda in cap'), ce se intrebuinta in procesele de hotarnicii.
Un studiu amanuntit asupra acestei institutii nu avem., D'abia
in mod trecator este mentionat de cati-va autori, ce intamplator s'au
ocupat cu dreptul vechiu romanescs). In cele ce vor urma, ne incer-
cam sa facem un studiu amanuntit si comparat asupra acestei iristituti:
Proprietarii invecinati, neintelegandu-se asupra hotarelor oceni.-
lilor lor, capatate prin confirmare, harazire, mostenire, cumparare,
fie ca aceste hotare n'au fost stalpite, sau indeajuns de fixate, sau,
ea cele vechi au fost sterse, prin temperiile anotimpurilor, sau dis-
truse prin inundatii, sau de mainile omestii, cautau sa puna odata
capat acestor neintelegeri, stabilindu-le prin bung. intelegere.
1) G. Ghibanescu, Surete gi Isvoade llt, Iasi, 1906 pag. 275: TANy momi Ac-
coax H OTA.NIK H enSi.H renmixcHTH H nirranu NA IMAM 341 piA4 TOAIS !COTO H H3C,AAH MAIM-
A* AT MC All MEM H CASI'll rcnmzedu H 10irlf H AIMKOHH H NeerkIllt norranwra H co,oams 'HA
l'AA611 HAI, AA noAacr It Fill Ci CROHAIII AMAMI norm OCT ROTA) TON CIAHINH.
Alex. Papadopolo-Calimach, Origina dreptului roman, Lumina III, pag.
3)
16-17; G. Missail, Originile legislatiunei romane, Bucurelti 1865, pag. 13-14;
G. Popovici, Convorbiri Literare, XX anul 1886, pag. 663, Recensie facuta lu-
crarii N. Blarenberg: Essai compare sur les institutions et les lois de la Ro-
manie depuis les plus temps les plus recules jusqu'a nos jour, Bucurqti 1886,
descrie In mod sumar: judicium finium regundorum pag. 670 not. 1; I. Brezoianu,
Vechile institutiuni romane, Buc, 1882, pag. 44.. ucea martori, cari aratau
razorul peste Milcov, cu brazda In cap, iar dincoace de Milcov cu 0 Oa'
ista de pamant pe cap.
www.dacoromanica.ro
200 DUM1TRU D. MOTOTOLF.SCU
Hrisoavele seculilor XV, XVI, i XVII, ne fac mentiuni, cu privire

la alegerea razoarelor proprietatilor imobiliare, de marturisirea veci-
nilor. Acestia numiti oameni buni fi batrdni") depuneau juramantul
in biserica si dupa aceia spuneatt stiinta faptelor. Alte on se recur-
gea la formarea de mattori fictivi : se luau copii c'am de eapte ani
la stabilirea hotarului, intre mosiile divizate, sau in litigiu i se el-
lugareau.$) Acestia aveau sa. marturiseasca in viitor, hotarul tiindu-I
dela data facerii lor, ca calugari. Mai era si un alt mijloc barbar :
Gopii, c'am de lo ani se aduceau la stalpirea moiilor, .i acolo li se
1.) Ghibanescu, Ipsoace si zapise I. Doc. 7C62 Martie 1: ,01 XOTAph rem) pm,-
rigHOMk, tpo IICTIL HA xo'rgp PaSetHom WeA3K040 NNAMOr Ail ICI'S HOKSA NM XOTApHAH H !MU-
MoHdAH H4Wit WLONIH NMI nun, RIMINIH illrroap. H Hai cOACJ4K3A ILIMOciti NATer XplAcmcdH H AO-
cpiH AN,AN.
Doc- io Maiu 1626 iar Nicd fiul Lupului Baltatul a avut pare cu Stan
,si cu fiii Dobrei i au zis, ca n'au vandut via si au luat 6 megie0 la mijloc
dimprejurul locului, care Itiu de aceasta tocmeala li-au marturisit...
Doc. 14 lulie 1780. Ionita Craznatul cercetand pricina de judecata dintie
Radcli qi Canepetti pentru muntele Gaurile nu-a dat crezamant megi4ilor numai
din gurile lor.
Vecinii erau chemati si la alte popoare. La Oehi gasim In hrisoave ca veci-
nii sunt chemati din osada, ceiace Insemneaza vicinatus. Osada" insemneaza sat.
I. Kapras, Pravni, dejiny zemi Koruny iSeske H pag. 62. Isvoarele medievale
ti numesc viri idonei" Codex diplomaticus Moraviae, IV, pag. 390, 1292; Schroder,
Rechtsgeschihte 1898, pag. 84, 204, 362; Lex Baiuw. 12, 8; Lex Alam. 81 (84)
In Silezia izvoarele ne fac mentiuni despre: tota vicinia assistente 1254 la oraul
Breslau ; vicinia evocata 1289 la orasul Steinau; ef. TzschoppeStenzel, Urkun-
densammlung zur Geschichte der Sadte in Schlesien u. Oberlausitz, Hamburg
1832 pag. 25 not, 3.
') Hotarnicia In forma de raport la Domn a lui Dinu biv ArmasAi Toade
Badilit vornic, pentru =Oa monastirei Solca, anume Crainicesti, despre Cala-
findescii. Calugarii aduc la hotarnicie Intre oamenii buni, pe un batran anume
Negrescu Dascalu 1i acest Negrescu, dete seamit, ca in vremurile trecute cand
stapanea biv-vel-Postelnic, Calafindescii ar fi avut pricina cu calugarii de Solca,
pentru aceste horare. i ielind Preda cu egumenul de Solca, Parteni fi cu Da-
niil, care mai pe urma a fost Episcop In Roman i Vanara proegumen, si altii
calugari de acolo au statut intre hotar, si s'au aratat cineli hotarul si dintre
acei oameni, ce-i au purtat atunci la hotare, s'au aflat numai acel Negrescu
zicand, ca au fost copilandru i l'au dat de chica, aratandu-i, ca sa tie minte sem-
nele. Deci noi, nici pe dansul amintirea, nu I-am crezut, ce el au luat brazde In
cap, pe obiceiu, qi au purces pe hotar. Doc. lit I. fast. 26 archiva fond. religion
din Cernauti 7250 Julie ad. 1782, Vointa Nationali III 665 pag. 2. idem; III No.
665: Doc. 1742 in fac. lit I. din Arhiva fondului bisericese din Cernauti; idem,
lit. i ; idem lit. h. fac. 26 doc, 1709 (7217) August, hotarnicia. la molia Meleltil
a monastirii Solcai si au adus .;i din calugarai mici copii ca de 8 ani, ca de
9r trai sa scie Inaintc."
www.dacoromanica.ro
JURAMANTuL Cu BRAZDA IN CAP 201
dadea cate-o paruiala, sau se trageau de chica aratandu-le stalpirea

si fixarea hotarelor m4ei, zicandu-le: sA tineti minte.1)"
Se intelege dela sine, c numai oamenii buni" i Edtrani"2) oa-
meni de cinste" pun accent pe acest epitet, au putut fi adui la un
act, de la care depindea proprietatea impricinatilor. Dar, neincrederea
oamenilor in semenii for totdeauna a fost mare si neinvinsa si de
aceia Se supuneau martorii unui mare juramant.5)
In multe documente hotarnice din secolul X V-lea, XVI-lea i
XVII-lea aflam o formA simbolicA, prin care vedem, inlocuit jur6-
mantul in intelesul nou cretin, adica, vedem martorii, oameni buni si
bAtrani, dand seams despre un hotar al unei mogii cu sufletul for si
cu brazda in cap.')
1) Ghibanescu, Ipsoace si Zapise,Iasi 1906, pag. 3o Doc. 7187, ca. Van arun-
cat de par ca sa tie minte".
Prepararea de martori era un obiceiu medieval. H gasim si la alte popoare,
ex. Germani. In Silezia se obisnuia, ca la fiecare movila de granitA se dadea
copiilor ca te una sau doua palme, sau se tragea de ureche, ca sa-si memorizeze
hotarul; cf. Lex Ripuaria, tit. 6o: unicuique de parvulis alapas donet, torqueat
auriculas, ut ei in postmodum testimonium praebeant. S'a pastrat acest obiceiu
pans In secolul at XIX; cf. Act. Kr. Sprottau No. 4o: Uebrigens muss noch be-
merkt werden, dass inter jedem Grenzsteine die nothigen Grenzzeichen an Zie-
gelstbck u.Glassgelegt wurden, sowie man auch den fimfzehnjahrigen Sohn des
Freihausler und Gerichtsmann Arits, mit Namen Karl Friedrich, zur Anlegung
der Grenzstcine herbeigerutt und demselben zu lebhafterer Erinnerung daran ein
Paar Backenstreiche gegeben hatte; cf. G. Schoenaich, Schlesische Grenzalter-
thumer, Zeit. lien, Gesch. u. Alter, Schlesiens, Breslau 1904. pag. 375.
1) T. V. Stefanelli, Documente din vechiul ocol al campului Moldovenesc,
Bucuresti 1915 ; N. Iorga, Geschichte der rumanisehen Volkes, I, pag. 236:
gute alte Leute sind diejenigen die das Urteil linden."
3) A. Stefulescu, Gorjul Pitorcsc, 14 lulie, 1780... Li s'au dat marturisire
si au primit de au jurat cu mAinele pe cruce pe sfanta evanghelie si cu luma-
narile aprinse; I. Gi imm, Deutsche Rechtsaltertuiper, II, Leipzig 1899, pag. 54t;
v. Savigny, System des rcimischen Rechts VII, 309, pag. 47; E. Revillout, Les
origines Egyptiennes du droit civil romain, Paris 1912, pag. 4, 64-65, 97, 144.
4) Arch. Ist. I. pag. 24, Doc. 1642 asa marturisim not cu sufletele noa-
stre si cu brazda in cap, Inaintea lui Dumnezeu si inaintea marii tale Milo-
stive doamne.
Doc. zo Main 1626.., iar Nica fiul Lupului Baltatul a avut pirA cu Stan si
cu fii Dobrei si an zis, ca n'au vandut via sa, an luat 6 megiasi la mijloc din-
prejurul locului, care stiu despre aceasIg tocmeala si-au marturisit... si-au dat cu
sufletele for sa fie via lui Niel.
Arch. 1st. Ton. III pag. 228. Randuirea unei comisiuni de ancheta din anul
165o: Ionu Vasilie... si sa socotiti sa alegeti pre unde este hotarul satului Ser-
banestilor ski sa faceti si-o scrisoare sa ne dati dire.
Dect an pus brazda in cap unui om batraa, an inconjurat acei to pasi,
Miron Costin, Tabla cronologica fara dataiUreche I.
www.dacoromanica.ro
202 DUMIrRU D. MOTOTOLESCU
Raportul unei comisiuni hotarnice .) dinanul 16x o ne arata un

asemenea juramant. El spune: Milostive Doamne, da-mi tire ma-
riei Tale i-a tot sfatul mariei Tale, ca ne-au venit cinstita carte
mariei tale la not (adica oranduirea de-a functions cu boeri hotar-
nici) dunJu -ne tire, ea ne-au pohtit credincios boiarinul Mdriei-Tale
Ureche vornicul la Maria Ta, ca sai hotararn la Petricani cu calu-
gari dela Agapia de catre satul lor jugane0 pentru o bucata de
hotar, nu mult, putin. Domnia-Sa vornicul Ureche zice: cd ace!
local e a Petricenilor, calugarii de Agapia zic, a a fost a lor, la
lasatu s umble parole peste oamenii buni i batrani din meghiei,
anume Vasile din Urecheni si Patrus cu aprodul de acolo, .carele
au vandut el, cu rudele sale, acel sat jugareSi Agapenilor i au
pohtit i Vornicul Ureche i Agapeni sei, jurau cu mare juramant
i cum vor da ei cu suf!etele pre unde a fost hotarul cel batran,
pe acolo sa hie i de acum hotarul Juratui -au inaintea a tot norodul,
cine era acolo i au mers ei pe unde au fost vec hotarul i cum au
stiut ei cu sufletele lor.
Aici intampinam fara indoiala un juramant, pentru ca juramantul
nu este decht o confirmare a unei dari de seams, prin un act sim-
bolic, din care reese, ca cel ce jura, invoaca in sprijinul salt q puT
tere suprema, in deob$e recunoscuta vi se supune pedepsei, ce In
caz de mintire i s'ar aplica. Actele simbolice au fost multiple i au
variat de la popor la popor. Ivindu-se in creerii oamenilor ideea de
D-zeu, el a fost considerat de putere, ca mai desavarita i de aceia,
vedem in juramantul popoarelor teistice o confirmare in provocarea
la D-zeu, ca la un obiect sfant. Uneori ne pare norma juramantului
din vremurile vechi, chiar ridicola. juramantul la poporul german !)
avea urmatoarele formule pe barba lui D-zeu, pe parul lui D-zeu,
pe sprincenile lui D-zeu 9, de unde se poate cunoate, cum convin
9 Hajdi.u., Arhiva Is. I. p. I. pag. 24.

21 Dahn, Geschichte der deutschen Urzeit I, 1883 pag. 241, 243; Waltz, Ver-
fassungsgeschichte IV, pag. 429 n. 3.; Pertile, Storia del diritto italiano, VI. pag.
362 n. 6o; Brunner, Rechtsgeschichte I, 2. 1882 pag. 263; Schroder, Lehrbuch d.
deutschen Rechtsgcschich, Leipzig, 1907 pag. 86.; Fr. Patetta, Le ordalie, Torino
1890 pag. 206. Germanii In epoca paganii se Inchinau la lucruri si alte obiecte,
In afara de divinitate. H. Paul, Grundriss der germanischen Philologie III, 19oo
pag. 214;Pertz. I, pag. 187: ut omnis homo in iudicium dei credeat absquc
ulla dubitatione".
9 K. v. Amira, Grundriss d. germanischen Rechts, Strassburg, 1906, pag,
80, 142-143.
www.dacoromanica.ro
JURXMANTUL CU BRAZDA IN CAP 203
popoarele cele mai hetorogene in ideile lor, dacg. ajung la acela,

grad de cultura 1).
Toate procesele relative la mojii aveau instanta for inaintea
domnului, care be judeca in divan, dace, se putea convinge pe deplin,
despre adevgrul WO, sau despre nulitatea ei desavaritg,. Aceasta
avea loc, and dovezile, documentele erau deajuns i lamurite. De
multe on lima dovezile erau ihsuficiente sau lipseau, in aceste lin-
prejurari se oranduia o cercetare la fata locului neaparat si oranduia
pe unul sau pe mai multi din boierii slujbai, cari Wand cercetare
la fata locului, sa raporteze despre randul lucrului si astfel hotarnicii
preparau judecata.
Conditiile principale ale procesului hotarnic erau : procesele
hotarnice, ca toate celelalte, aveau s fie aduse inaintea domnului si
a sfatului sau. Domnul randuia pe unul sau mai multi boeri hotar-
nici sa mearga la starea locului in litigiu i s fact, cercetare ; bo-
erii hotarnici raportau domnului despre randul hotarului; Domnul
incheia judecata cu o carte.
Cum se facea cercetarea la fata locului, cand existau martori
si cand nu existau?
Prima intrebare se poate repede clarifica. In totdeauna comisia
consistand din boeri numiti hotarnici, aduna la fata locului pe me-
gieii de prin prejur i pe martori. 2) Inainte de toate, partite im-
pricinate erau intrebate de chrisoavele si cartile cu cari tineau mo5ia.
Daca cartile erau scrise din semne in semne, indicau asa dar hota-
rele ; atunci se lua soma locului pe acele ipsoace i se potrivea ho
tarul cu ajutorul meghies,ilor.
Mai incurcate erau cazurile lipsei 5) hrisoavelor, sau in cazuri
de neajunsuri i nelamuriri stilistice. In aceste irnprejurari se recurgea
1) Prevost, Recherches sur la legislation des jugements de Dieu, principal-

ement en Belgique 1864; Brunner, o. c. II pag. 428; Grimm, 0. c. II, pag. 546.
9 Arch. Ist. III pag. 241: Doc. 7167 14Iaiu 28 , si sa strangeti oameni buni
si depen prejur megiesi si sa socotiti sa hotarati cum yeti afla mai cu dreptate,
cu sutletele voastre si precum yeti afla sa ne faceti si o marturisire sd ne
dati stire.
3) Arch. Ist. I. p. I. pag. 116: eToti megiasii lui Mtheiu Buzatu mar-
turisesc dupa lege cum ca el a perdut documentul sau asupra satului Pe-ustia-
RacAciuni, atunci, cand navalira Turcii Aliberg si Skender-bey cu domnul Te-
pelus, robind Moldova panel la Lunca cea mare; cf. Stefulescu, Targu-Jaului, pag.
20. DOC. 1611.
I. Antonovici, Istoricul corn. Bojdana, Barlad. 1905. Doc. 147o Oct. 17, A-
lexandru V. c. B. si dela fii lui Ilie si Stefan .... s'au fost perdut, cand tarul tur-
cesc a venit si-a pradat tare.
www.dacoromanica.ro
2O4 DUMITRU D. MOTOTOLESCU
la martorii brAzdasi si traistasi 1), cari depuneau marturiile in fata

boierilor hotarnici, megiesilor si partilor litigante, garantand cu capul
for adevArul celor spuse.
Stiri precise, cand a apArut aceasta institutie nu avem. Res-
write juridice, Ostrate in hrisoavele de hotarnicii, ni-1 dau c'am
prin a doua jumatate a secolului at X VI-lea. Dabija Voevod numeste
o anchetg in stabilirea hotarului Avramestiilor. In adresa de facerea
hotarnicii, Domnul zice: deci domnia mea am dat invatatura boia-
rinlui nostru credincios si cinstit, Iui Niculai Buhus vel logorat sit
trimita un om at sau acolo sa scotoceasa acel hotar, deci pentru
acest lucru, data vei vedea cartea domnii mele, iar voi sa mergeti
acolo si sa strangeti si sa cautati direasale pre unde va spune u-
ricul targului de or merge oameni, cu brazda in cap 2) pe acele
semne s fie hotarul"- Gasim stiri si mai vechi; ash documental
din 7143 Junie 28 Iasi. 9: Ti1411/ MOM' AOHIMX' H CTAIIHK H cart, rm.
I) Cronica Romanului II pag. 98-102: Protopopul Stefan cu alti creoti

dela Biserick.-Alba din Roman s'au fost jaluit domnului Grigore Ghica 1776
Noem. 24, ca nisce Armeni ce-au case pe locul cimitirului de langa biserica ar-
meneasca, care se Invecineaza cu biserica Alba, au lmpresurat din locul acestei
biserici.
A trimes la cercetarea unei comisiuni, compusa din Episcopul Leon is-
pravnicii Romanului comisul Laskaraki si Iordachi Ball biv vel cluceriu, pu-
nandu-le in vedere, ca sa cerceteze si de ceia ce vor constata sa dea marturie
jaluitorilor, pcntru ca pe temeiul ei sa se poata da hotararea domneascA ........
Am cerut si dela Armeni sa ne arate niscai-va scrisori vechi sau armeni
batrani sa vie sa marturiseasca si nici scrisori vechi au aratat.
2) Ghibinescu, Surete. IV pag. 5r: a Istratie Dabija Voevoda bojiu mlstim
gspodx zemle Moldovscoi, Scriem dommt um la sluga noastra la Duvau parca-
labul de Carligatura damuti stire pentru para ce are spataroae rapaosatului lor-
da6hie spatarul cu Bejan si cu Ursul si cu popa Acsinte si cu alti razA si a for
pentru hotarul Avramestilor, ca ni s'au jaluit Spatarom ca au intrat peste
hotar, deci doinniA MA am dat invatatura boiarinlui nostru credincios si cinstit,
lui Niculai Buhus vel logofat sa trimita un om at sau acolo sl socoteascA acel
hotar, deci pentru acest lucru, dacA vei vedea cart.. domnii mAli, tar voi sa
margeti acolo si sa strangeti oameni buni, megiasi si sa socotiti si sa cautati
direasale pre unde va spune uricul targuiui de cat merge oameni cu brazda In
cap pre acade semne pe acolo sa fie hotarul, acelor sate de va fi lovind hotarul
din gios de iaz, sa fie oameni de vin st sa scot si diresul cel de la Alexandru
Vod si sa scoti pre acela, iar de va fi lovindu hotarul in halesteu, unde SH41,
ca sa cunoscu si sapaturile drumului, de sa fi cunoscand sapaturile dru-
mului de amandoa partile de halesteu precum or sti oameni cu sufletele for
ass sA tie hotarul si sa ne faci si-o marturie sa ue dai stire. Toe plsem. Saam
gospduz veleal u Las veleat 7173 luni 22. BuhuI vel. logof. uiil iscal.
2) Ghibanescu, III. Surete 275:.... acolo oameni buni si batrani si slugi dont-
ne1ti si preoti si diaconi si vrand a le pune si brazdele in capul lor, ca sa spue
ei cu sufletele for pe uncle este hotarul acelei seliste si pe uncle s'a hotarat In
www.dacoromanica.ro
JUPAMANTUL CU BRAZrA tN CAP 2011
APICK7H H IIHTAAH SA HHAIII, HA AO TOMS XOTAP II HIMPAAll AKAHAAA-

CAT AIOAM AOnplir !I CAt3rH renApcdu H EpII1 H ATIAKOHH II r0T+1111 no-
CTARIITH 11 601103AH HA MUSH HAI, AA HOAACT WHIZ CI CHOHAill AMAMI
norm ECT XOT AP TO CEA HIIII1 II norm XC,TilPilA RR AHII PAASA [COMMA
Tux, MOM' AORPHX" IlfrOT1111 'MATH KOPSAH HA l'AAHH MI HI 110K HAAAH
nparto". Din citatele aceStui hrisov vedem, ca au fost chemati ca martori,
megiesi in numar de 12, si nevoind sa li se puns brazda in cap,
au jurat marturisind pe sufletul for hotarul cunoscut din vechime.
Din urmatorul hrisov se vede( destul de lamurit procedura
stabilirii ]imitii proprietiltilor.
Noi Antiohu Konstantin V, v. bojii milosti gospodar zemli
Moldayskoi. Iata ca au venit inaintea Dommei mele si inaintea a for
nostri moldovinesti boiari a mari si mici. Ioan staroste de misai si
cu toti misaii de acea de targu de Iasi si facura mare jalba pentru
un locu, ce au ei danie aicea in Iasi, dela Petra Voda cu Doamna
Ileana, care locu iaste in capul targului din sus langa zidiu, zicand
starostea de misai si cu toti misai cum impresura locul alti targo-
veti si s-au facut case pe locul for si 'nca le-au mutat si un stalp
de piatra, carele au fost pus din sus, dinaintea casei Giurgei in
rapa, ce vine despre targu. Deci dupe jalba for trimisam Domnia
mea pe boierii vornici si pe Georgia vornicul Si pe Bejan vor-
nicul ca se afle pentru strambritatea, ce se jeluira misaii si pentru
acel stalpu de piatra, carele ce pomeneste mai sus, de este cu
adevaratu mutatu air nu este. Deci pe poronka noastra mersau vor-
nicii acolo si au strans oamenii buni megiesi anume Maftei cel bri-
tranu si Ionita Danulescu si Georgie Karpu Diacul si alti oameni
buni dinteacesti oameni avatus'au Maftei ce -1 batranu si Ionita Da-
nulescu si au ridicat cu sufletul for si cu brazda in cap, cum adi-
varat stalpul acel de piatra, ce se pomeneste mai sus iaste mutatu
si s'au aflatu mutat de unde au fost mai la vale din valea de sus,
lui Gerovasie apariului, care case este acum a Mihalcei din Codresti.
Deci vornicii aflandu asa de isnoava au venit si-au spus Dom-
niei mele si Domnia me iarasi learn poruncitir, data au ridicatu acei
oameni batrani cu sufletele for si cu brazda in capu, sa mearga
vornicii sa mute stalpu unde au fost si pe porunca Dornniei mele
au mers si iarasi au mai intrebatu pe acei oameni si de isnoava au
ridicat cu sufletele for si cu brazda in cap. Deci vornicii de poarta
incredintanOu-se intru acestu chip au mutat stalpul unde au fost in
rapa, ce vine de la dealu din sus, denaintea casei Giurgii. 1)
zilele Radului VodA; iar acei oameni buni n'au vrut sA is brazdele pe capgtele
for si a spus drept.
I) Codrescul, Uricariul V, Iassi 1862: pag. 312, Doc. 725o Tulle 7.
www.dacoromanica.ro
tot biJMITt211 b. moTb.roLtsctf
Din hotarnicia lacuta in zilele lui Ion Duca Voev. lui Grigoras
Car lig si frati lui si Tilinc cu fratii lui asupra satului
Oncautii la Hotin pe Racovatul sac: Danduli-se hotarnica, ca sa li
se desparta hotarele satului lor, reese, ca Irimiea vornicul de poarta,
numit hotarnic a chemat partile impricinate, somandu-le sa-si aduca
hrisoavele doveditoare hotarului. Irimicia hotarnicul a cercetat hri-
soavele de stapanirea proprietarilor, din cari reesiau in mod vizibil
limitele for si cu ajutorul oamenilor batrani a randuit astfel hotarul.
Aceasta randujala de hotare a dat nemultumiri, fiindca partile ne-
satisfacute au venit iaras cu pall sub domnitorul Ion Duca, cerand
din nou hotarnica. Domnitorul randui pe Roman vornic de gloats
ca sa revada plangerile. Acesta a strans pe oamenii buni de prin
prejur megiesi", cari marturisind : c'au fost cu Irimice vornicul la
hotar si intralt chip n-au putut sa afle ce-au hotarat Irimice vornicul
stramb, ce-au pus pe Vasile eel batran, care zice, ca au fost Inca,
cand o hotarat Bociok de au luat brazda in cap, si i-au zis pe unde
sae cu sufletul lui, ca iaste drept pre acolo s mearga." 1)
In scrisoarea de vanzare a lui Dumitrascu Rosca vornic de
Botosani, dupa ce marturiseste vanzarea facuta egumenului Roman
si cu tot sohorul monastirii Golia din targul Iasului a satului Chi-
perestilor .si e satului Tomestilor, a ales hotarul acestor doua sate
de cel al sau Cristesti: asa s'au socotit cu acei oameni buni carile
au umblat cu brazda in cap si au pus piatra..." 2)
In Muntenia alegcrea hotarilor diferea de cea din Moldova prin
aceia, ca-si are un caracter cu totul aparte, anume: martorii nu pu-
neau brazda in cap, ci luau traisti cu pamant in spate, martbrisind
pe sufletele lord.
Aceasta reese din urmatoarele hotarnicii:
Hotarnicia mosiei Vladimirul facuta la 8 August 1787 de Ra-
ducan Crasnaru biv vel satrar si Ionita Crasnaru 3)... la acest pisc
1) Ghibanescu, Surete, IV, pag. 6o Doc. a, 7178, Decem. 20.
2) GhibAnescu, Ipsoace, II, pag 85.

$) A. Stefulescu, Gorjul Pitoresc, Targu- Jiului 3904, pag. XXXIX; idem, la
25 Martie 1761. VlAdut Gibescu qi Sandu Crasnaru cercetAnd pricina dintre C.
Brnloiu si C. Rovinaru i C. Rosianu pentru hotarul mosiei Rosia, dau marto-
rilor trAisti de pamant.
411K% 11114 AAHH It WAA1114H AS(A)HA T,171HIIIH HS IlA1k1IT A' AS Ate,CH 111 SUM ES WHAT IH
MATH& 'rk IIKI WH AS CTIrlitIHT.
La 4 Decembrie 1780 alegandu-se hotarul dintre Talpaqesti sl Telesti, moq
nenii Telesti au raspuns:
T
K.. AA X0'101114114 W AT 1737 (7245) as A:4T IMAIMIT 4111 %On KAT,11111 A01 1.11 AS
CIATAT It% rroapS AI OCT. no .nant AtStlin.
www.dacoromanica.ro
JutiAitAritiit. Ctf nitAZbA cAt, 607
Suvelnita; iar pusara pricina mosnenii din Busuioci, ca este piscu

Suvelnitii mai la deal si neputand indrepta pricina intr'alt chip s'au
invoit de au loat prtmant 12 oameni batrani mosneni din Vladimir.,.
si-au mers cu traistile cu pamant din piscul Suvelnitii la deal in
culme 'Ana in obarsia Sacoti si s'au indrer tat semnele tot cele ba-
Vane.
Deseori marturisirile cu brazda in cap erau intarite prin carte
de blestem, dupa cum ne arata hrisovul din 28 Iunie 7233 iar de
vom umbla cu alte mestesuguri Para dreptate, ne-au dat a toata ana-
tema, si-a tot blestemul, precum cartea arata, pentru care dar groaznic
blestem, ingrozindunisa sufletele si fiind noi oameni streini neavand
nici o parte la acea mosie, n'am gandit nici am cercat sau spre o
parte sau spre alta, ci numai pa dreptate, precum am auz;t dela ba-
tranii nostri si noi am pomenit si stim pe unde este hotarul, am luat
-cartea fi-0 am pus pa pieptul nosing, qi pa'nuint pe umerik noastre
i-am purees inainte pe hotar pi toil allii dupa noi...
HotArnicia moiei Domneti facuta de 2 boeri botarnici Radu
Socoteanu Setraru, I. Fota Vladoianu Biv. Vel Medelnicier, din anul
1761 Mai 5, arata : martorii au mers cu traistele cu pcinthnt,in cap
aril/and hotaru1.2)
Din citatele documente, reese clar, felul cum se proceda la ale-
gerea hotarilor, prin punerea brazdei in cap sau in spinare. Partea
sau partile reclamante cereau de la cancelarea domneasca alegerea
hotarului proprietatei sau proprietatilor. Domnul insarcina pe boierii
hotarnici sa mearga la fata locului. Acolo erau chemati: reclamantul,
acuzatul, megiesii de prin prejur, prin tidula domneasca. Dacrt din
inscrisuri nu reesau clar hotarile, boierii hotarnici procedau la alegerea
razoarilor prin juratori, cu brazda in cap, sau cu traistele in spate
sau in cap. Hotarnicii, dupa ce strangeau marturiile brazdasilor, ra-
portau domnului, acesta judeca procesul in fond si dupa dovezile
aduse dadea hotararea.
Dupe obtinerea hotararii, domnul insarcina din nou pe boeri
hotarnici, cari mergeau la fata locului, cu partile litigante Si cu me-
giesii si procedau la stabilirea definitive a hotarilor, punand pe braz-
_ . . .
Si Bind un Sima VAtav despre paitea mAriei sale Gheorghe Beizadea au
luat pe un calugar din BAclep anume Rafaill cu pamantul In spinare si farA
/voia lui I'au dus ca sA le arate hotarul. Condica m-rii Tismana; lila 267. Arch.
Statului.
1) Arhiva Statului, Condica Schitului Sean, No. 38. 1. 22-24, Comunicat de
d-1 St. Nicolaescu.
1) Arhiva Episcopiei Ramnic, Noul Severin; cf. Pessiacov, Schite din
Istoria Craiovei, 102 pag. 61 no. Z.
www.dacoromanica.ro
"268 DIA117-121.1 be MOTOTOLiSdU
dai sau Fe traistasi sa is din nou pamant in cap sau in spinare

i sa arate hotarul tiut, care se inseamna de astadata cu movili,
pietre, cenua, arbori taiati sau infierati.
Urme despre juramantul cu brazda in cap gasim i la alte po-
poare invecinate. 8afaii10) in opera sa antichitatea slavilor" zice :
,,popoarele slavice, in timpurile vechii, intrebuintau la procesele de
hotarnicie, luarea pamantului pe cap.' Un izvor din secolul IV, citat
de Gregorius Nasianus2), iar altul din secolul XI citat, de Buslaeva6)
arata: ca in procesele de alegerea hotarelor, paratul lua parnant pe
capul sau, din locul in litigiu i arata razorul locului revendicat4).
Dreptul rusesc mentioneaza acest obiceiu, din timpurile cele
mai vechi i pana catre jumatatea prima a secolului XIX-lea. Paratul,
ca sa-si intemeeze reclamalia sa, lua din locul contestat o brazda,
o punea pe cap 1 astfel presta juramantu1.6) Religia cretina schimba
forma pagans in aceia, ca martorul sau reclamantul, lua o icoana in
mama, punea pamant pe cap i astfel inconjura hotarul in litigiu 6).
Codificarea moderns rusa 1-a inlaturat, dar obiceiul 1-a pastrat in
II1_4afaiik, Elovanskd staro:itnosti I... v. Praze 1837 pag. 52.

3) Fr, Mik1osch, Lexicon palaeoslovenico greco-latinum 1864-65, pag. 179:
Antox OKI R:1 A()P1,11% HICH;101(I111, 114 MAR* nomum,a npicAromr Taomrrk, Greg. Nasiamis
Bibliogr. BI. I, 88; XI vers 322: agi videtur de jure iurando, ubi actor limites
circumibat, pugillo cespitis capiti imposito"; U6en. Zapiski, 2, 2, 76.
3) e. C1,-C.14tRldMR, liCT0/1114ICKAH VINCTOMATI11, 11IOKORHO-CA1111HCKAI'0 H miR116-0yeeK41'0 Whi-
tton, MOM/ 1861, pag. 323, XI secol IV: ;lax CAJR% roHro,Ist Ctr0CA0114% 011% p kum co-
11.1111.% H40111041'11., 113111:1 WHIM 1)1k FIX 111111 MHO WA 114 11110/A, TAR.% THRO,HTY, OR/ A1414
:1(101T, & MOVAIJH 41.1111/111%. 11 HIM rpm% yirtTk. OR% :Kg Akotix 111Clit101r111%, HA !mad: HO-
KAAMA, npicArx TR0H111.; 0117. 111HCATH HOCTI1MH VA0111:4441H TROMITA. OPIX HOT /11H 11/T11.1
CMOT11111 ".
4) In vechiul drept slay revendicarea proprietatii se facei ca dreptul
roman, In forma unui rimapg. Partile luminate de dreptul lor, depunok un lucru
ca rgmalag, dese on erau sume de bani, sau lucruri pretioase. cf I. Kapras, K
clijinam 6eskeho zastavniho prava, v Praze 19o3, pag. 6; idem, Das Pfandreht
im albbhm. Landrechte, Zeit. 1. verg. Rechtsw. XVII pag. 424; Brandi, Kniha
roimberska, 1872, art. 261; C. Zibert, PPIsaha mezni v hrobu nebo pod drnem,
Venkov, 6. 96, roku 1913 pag. 2; cf. manuscrisul meu Ilerlie".
1) C,11311ARCHIH, 414.111,144111 AAR CAORAIM MIHIllreCHAI-0 11914KA 1, 1890 WHIZ : ,,K3411 51-
*ITCH, ynoriseNsutea n1n oco64ro oom ntimalrk ; VMH. 3411. II 2,78: 041111114 nonciu c163/4 31-
MAN HA renoty (n,Imenenrot) OTRIAI Toil nomirk mricy 11110111.144 41114A40/1/ HO 401HA 3141411.
114 rOAORIf Ty cnomoo 5141410 0651141.; cf. E6. MUTp. o npncsi's p caa6mtopye. pag. 86, 87,
11411401X-CHAkKAHCICIA C11,%1604H3MA HI AllitHINR (IreCHOMI Min*, commando, pag. 429:
Ilictiomdimot rICASAHig HA ricKotoiya AtunHocT 0604,4 npicririt CR 4,1il11041% HA ronock amcomama
RR OTHOCHIHINCII KR XI IVIRCy....; 4 11117 l'HAA,74 41:111., OH% MCI, A(111I RICK1101,1111. (111.111;10111H141)
HA mud: 1101C44,1,411 'loamy TROplIT."
www.dacoromanica.ro
JURXMANTUL CU /MAZDA fN CAP 260
mai multe Gubernii1). AO, in gubernia Rjazanskaja) se ggsete men-

tiunea urmatoare : in procesele de hotarnicii paratul lua o brazda din
locul in cearta, o punea pe cap i'n fata martorilor jura : daca aceia
ce pretinde este fal, pgmantul sg mg. inghita...". 0 tire recentg din
1873, din gubernia Oloneckaja ne raporteaza..., ea unul dintre litigants
zise : pgmantul s ne indreptIteascP)," i lua o brazda pe cap din
Iocul in litigiu jura. i ocoli hotarul4). Dreptul rusesc mai intrebuinta
brazda ca simbol al inmanarii proprietAtii) i al posesiei in caz
de harazire.
Dreptul polon intrebuinta mArturisirea vecinilor in certele de
hotare). Dabkowski,7) spune: orechii poloni uzau brazda la ho-
tarn icii."
Izvoarele medievale Sarbo-Croate ni-1 aratg indeajuns. El s'a
pastrat sub dominatia tura, insg in timpul ocuparii austriace a dis-
parut cu totul. La acetia, ca i la Rui, reclamantul in fata vecinilor,
lua pamant din locul -in litigiu i inconjura rgzorul locului revin-
decat, zicand : acestea sunt hotareles)."
. 1) 114S4HACACKK, KODTHNICKNI NO9p'I:111H CA/IIIHK II/ n'n

OdCIIIKA
omr 1866-69. I. pag. 147-148:
nonoma 91/111 cta Hd ronony, OTRIAT. TON nosark MINT; MI KR Cl A111HM% 111 co-
nork...... HAtitAy PTAs siemaxx nairkeTiti es XI Ao XIX RUA) 11MIA0111-CHMAdHCKIN, O.C. pag.
427: A911% 0 npncarie Hd MINA, HMI .61 o6xoxl H MOH4CTIOCKON CArKKI1 I1 I0HI.K11 MH
pfinoss. 11011011111 SIMAN HA r0/1061i, Ty amp y 10 31M410 06IIIIAR. H MIMV" HMI snepeAs youth-
AN, !WM olio !wanks. innxihnoss.
3) Myrrh (1430/AHT% WI; MdT% CIO& 91MANI
9 OOK0d011%, cyAin- KIMAH. In 060,111 IMP. 1011HA114. 06.44ACK% noA PIA MATI1+14. T. I.
1878, pag. 17 (an. HAW. pycCIC. flOrd. 06. II OTA. 9THOrpild/iH. VIII.
4) Testamentul lui Kliment din Novgorod sec. XIII. AeloAs cem H !Min
N KO10d,1 Od,Iplls; Cf. KAAAHMH)CKIN-CrAd1101th, plICTOMOTNI NO NCT. pycc. 11111114, I. 1889 pag.
121: KIM co6I OA11/1111% H CROHAIK AtTIMX."
9 IldKA0/154-CHAkKalICKIN, O. c. pag. 432: ruoArrk mum; vandut in vecii, cf. A.
tyil.uno6u41. XIII CAOKI, rpHropin corocnone, RI MIRHI-CAARNINKOMI nepumAi" O. n6. 1875,
0. 243 (nsA , OTA OVCCK. SM. H CAM dKAA. 11111(4X."
6) Cod. dipl. Pol. I 1237.., metal coram vicinia fecit,.. perpetuis et nota-
bilibus gadibus eovcata vicinia, limitentur... 1. c. II 1285 ;.,. granicies per nustram
nuncium et viciniam circumdato... Kodeks diplomatyczny katedry Krakowskiej
vom Iahre 1260 obtinuit castores in fluvio evocata vicinia; cf. R. Hube, Prawo
polskie w. wieku trzynastym 1874, pag. io5, 235. Alegerea hotarilor se fttcea de
judectorii: Podkomorzy sau Komornici, can chemau pe vecini la locul In ceartd.
Martorii depuneau jurAmantul ardtand hotarele ; cf. Granice podlug davnego
prawa, Biblioteka Warsawska 1841, III, pag. 151.70 si 346.65 ; St. Laguna, 0 pra-
wie granicznem polskiem, Wars. 1875; Winiarz, Graniczne praw6 w Polsce, Wi-
elka Enc. il. XXVI, pag. 635-38.
71 Dqbkowski, Prawo prywatne polskie, II, 1911 pag. 4o I; Maciejowski, Hist.
prawd. slow. 2 vyd. 1856-65, III pag. 92; Kotljarevskogo, Drevnoste prawa bat-
tyskich Slavjan, I, 184 pag. 162;
TrojanoviO, concrol rrnorpaaimm :moping cforp4Ay 1911, XVII, pag. 66: 3,0 ca-
Recista !storied. ti
www.dacoromanica.ro
2ito uumiTitu b. MerrOTOLESCti
Isvoarele dreptului deho-morav, din secolul XII i XIII-lea 1) dau

tiri, ca stabilirea hotarilor proprietatilor imobiliare se faceau prin
marturia vecinilor 2). Ele ne descriu in mod amanuntit felul proce-
durii. Batrani, megiei dupa prestarea juramantului in fata insarci-
natului domnesc aratau vechile hotare. Majestas Carolina fixa, ca
la delimitarea padurelor sa se cheme vecinii, cari sa indice intin-
derea lor. s)
Stirile din a doua jumatate a secolului al XV-lea dau mai
multe amanuntimi. Sigmund din Chmelnice povestete: se facea
un semi pe locul contestat si pe acest semn pl,sa fiecare martor,
imbracat numai in camaa, descult i cu capul gol, ingenunched i
punand mana pe cruce jura in fata judecatorului."
Din archivele demnitarilor judecatoresti din Praga 4) reese, ca
intre anii 1508-77, juramantul la alegerea hotarilor, se presta in
groapa de catre martori.
tiri precise asupra acestei institutii da cartea de legiurii
Drnovska 5). Martorii ,oamenii batrani, vecinii se adunau la locul
impricinat. Daca martorii ambelor parti se invoiau in aratarea ho-
tarului, nu se mai procedd la juramant; daca din contra, marturiile
for nu corespundeau adevarului, magistratul porunced s se sape o
groapa pe locul in litigiu, de aa marime, incat sa incapa patru
oameni de-o data. Martorii desculti, Para arme ingenunchiau i cu
fata la rasarit 5); punand cate doua degete pe cruce, atingand rana
lui Christos, jurau marturisind punctele de stabilirea hotarului 7).
Niglio; tom 06. N3 CTdAtijir H)IIMINA HA14 jlAlle HHT1111014 twig/ HOjr ji 714614110KHO fl. sorirk
y mar spempcsor emit:" KIA je not-remises. mho 113Mfbli" dTd,d CI,U 33413HHKA H OrrOV-
M011141, KEKy. Ad jl TyP4HA1, HOjH jl 6110 1410 cymijA, AUTITO itAHOMI CTA,Hr 61re 3IACII He
rnisy TO Raj OHM nQHljl H 110KAM rpassur, rhs 1:4A Aow nob', y6Hjy re TrPHH Tr, H OA
TdA.1, OCTAHH roam. *gym.",
I) Fridirich, Codex diplomaticus et epistolaris regni Bohemiae, I. pag 371:
vicinatus affuit 1786; idem: vicini 1178; idem II: maxima pars-vicinie 1225; idem
II 2674 Mete sunt per venatores assignate, vicinis non contra dicentibus 121o.
2) Majestatis Carolina, LII. Silvani in locis propinquioribus habitantes
metis.
3) Archly Cesky. XXX. pag, VIII. not. 2.
4) Publicate, Schulz, Archiv Ceski, XXX. pag. VII. Uvod. I. Kapras, Me-
nne ptsaha v Ceskem pravu, v Praze 1915 pag. z -5; idem, Der altbohmische
Grenzeid im Grabe unter dem Rasen pag. 286 urm.
9 Brandi, Kniha Drnovska 1868 pag. 6o.
3) Kniha Tovaeovska, Art. 115: quicunque nobilium deberent testari, pole-
. tint juramentum (facere) elevatis duobus digitis contra ortum solis; cf. Libri ci-
tationum 7447, Brandl III. 39o.
7) Nesrovnajf -Ii se svedkove obapolnf tehdy kaii vyrjti z zemi hrobi
co by v nem 1;tyii mohli kleknouti, to odkucl2 maji poiiti vesti ty meze aneb
www.dacoromanica.ro
JUR XMANTUL CU BRAZDA IN CAP 211
Un singur exemplu se da despre proba cu brazda in cap 1

anume, din secolul XVII-lea ; dar, catre a doua jumatate a acestui
secol, disparii din obiceiu i d'abia slabe reminiscente it mai rea-
mintesc, paha ce disparu cu totul.
In Silezia se gasete pomenit acest jurAmant, intrebuintat la
alegerea hotarilor. Isvoarele nu-1 mentioneaza in toat5. Silezia, ci
numai in partea superioara, 2) unde populatia este mai mult polona.
Se gasete o tire din anul 1502 3) din districtui Oppri, unde oa-
menii din Krappitz au ales hotarul, dupa ce au jurat, fiind de fats
intregul ora Krappitz. 4)
0 tire mai amlnuntita se gasete in circularea judecatoreasca
din 1562 a districtului Oppeln-Ratibor. 5) Art. 32: Die Ayde sollen
von den Zeugen auff den Reinen, vermoge der alien Gewonheit,
abgenommen werden.
Die Herrn oder Ritterstandes Personen sollen stehend mit auff-
gehobenen Fringern, ohne Wehre und mit blossen Haupte, den
Aydt ablegen.
Die Burgerstandes Personen aber Kniend mit blosem Haupt,
auffgehabenen Fengern, und ohne alle Gewehr.
Die Bawersleute sollen sich bis Hembde ausziehen, und in
ein Grab, welches einer Eln tieff ausgegraben seyn soil, niederknien,
auff dem Haupt einen Rasen haben, kein Gewehr oder Messer bey
sich tragen, und also im Grabe kniendt einen Aydt thun. In princi-
patul Oppeln se gAseste un exemplu despre juramant prestat in
groapa. La stabilirea hotarilor unei moii s'au adus 37 martori, ba-
ohradnice, a postrtic na vymitan6 zemi kaberce proti vychodu slunce, poloiiti

nail krucifix a pak vAdy po 6tyrech svecicich, kezi kleknuti do toho hrobu bo-
sj,m, v kogili, prostovlasjm, beze vAi zbran6 a pasu, a tak kaidy ma dva prsty
poloiiti na boil umCenf.
1) Novai:ek, Kiivopicise.2nik na soudu mcznim pod drnem nahle umfel,
esky lid, XIII, pag. 178-79.
2) Friedenberg, Tractatus de Silcsiae juribus 1738 pag. 235; Weinhold,
Schwur unter dem Rasen, Zeit. d Vereins f. Volkskunde, 1893, pag. 224 ; I.
Grimm, Deutsche Rechtsalt. I. 166; Opitz, Zur Geschichte des Eides in Schlesien,
Progr. d. VIII. Realsch. Berlin 1913; Kltitel, Grenzeide, Oberschlesien, XIII
1914 pag. 262.
3) Bahme, Diplomatische Beitrage, III. pag. 126-27. Se disputa hotarul intre
Ioan RogowskY de Rogau si orasul Krappitz ; E. Opitz o. c. pag. 5.
3) Sohickfuss. Newvermehrte schlesische chronica u. Landes Beschreibung
Jena-Breslau 1625 III. pag. 484; Weingarten, Fasciculi diversorum jurium NU-
renberg, 1690. II, pag 247-78; BLihme o. c. V. pag. 14t ; Suarez, Sammlung alter
u. neuer schlesischer Provinzialgesetze 1771.
5) Suarez, Sammlungalter und near schlesischer Provinzialgesetze 1771.
www.dacoromanica.ro
212 DUMITRU D. MOTOTOLESCU
trani, de peste 70-100 ani i protocolul procesului 2) da urmatoa-

rele: Bey diessen zeugnissen ists noch nicht geblieben, sondern es
sind ao. 1593 bei besichtigung der grantzen in anwesenheit des
Opplischen burggrafen Hansen Oderwolffs, des Oppischen forstmei-
sters Caspar von Hardtenberghs neun alte, erlebten pawren aus den
dorlfern Scholchowitz. Crostitz u. Pope lain auf wagen herzugeftihrt
worden, weil sie aldters hahen nicht wohlgehen magen, die hahen
bekandt and aussgesagt " la margina protocolului sta insemnat:
per testes vicinos de ao. 1590 numero 9 examinatos in finibus et
subdio (sic) im grabe mit einem rasen auf dem Kopfe ; mai departe
gasim in protocol: jeder in sonderheit nach rechtlicher Examination
undt nach gethanen ayden, auch etliche im freien Felde stehende 2)
in einem Rasen auf dem Kopf 2)" (schwoven).
La Unguri, juramantul cu pamantul pe cap era un obiceiu pas-
trat din vechime la hotarnicii4). Un exemplu, din anul 136o din co-
mitatul Semplinier, locuit de Slavi, ne face cunoscut intrebuintarea
lui). In Transilvania gasim la Sas,i, ca hotarul moiilor se alegea
dupa depunerea juramantului martorilor, disculti, descini, cu capul
gol, avand pamant pe cap, jurau si-1 aratau.)
') Prozessakten des Iahres 1626 im Breslauer $taatsarchiv sub Brieg. I,

I t. 0 pag. 224-25.
2) Stehend" InsemneazI Ingenuchind. Opitz. o. c. pag. 6; Zeitsch. f. Vol-
kskunde III, Hefl I-
3) Weinhold, Schwur tinter dem Rasen, Zeit. d. Vereins f. Volkskunde
1893 pag. 224; Opitz o. c. pag. 6.
4) Acad. Ung. I. 3. BSI 5 Ad majorem tamem cautelam ipsum Grab super
praedicta particula terrae personaliter constitutum ad personam suam et ad filios
filiorum suorum jurare fecimus oribili juramento."
Sicut moris est jurare super terram, recipiendo terram, ad manus et po-
nendo super capita sua jurabunt" ; cf. Grimm, Deutsch. Rechts. pag. 120; cf. Acad.
Ung. Tom. 3: Regni consuetudo ab antiquis approbata."
6) Sub qua arbore pyri praedicti Thomas et Michael Chapy, discalceatis
pedibus, resolutis cingulis, glebam terrae super capita sua ponendo, ut moris
est super terram jurare, jurassent in eo, ut ipsa terra, quam reambulassent et
praedictis metis a primis usque novissimas sequestrassent, terra possesiones ipso-
rum Polianka sit, ,et ad eandem pertineat. Szirmay, Not. topograph, comitatus
Zempl, Budae 1803 266, pag. 273;ef. Grimm, Deutsche Mythologic, I4, pag. 535 ;
Darest, Etudes d'histoire du droit, I, x889 pag. 262: Sicut moris est jurare super
terram, recipiendo terram, ad. manus et ponendo super capita sua jurabunt."
6) Doc. 157o: et si.... Iohannes et Andreas ubicunque in facie dictae ter-
rae fuxta regni consuetudinem ab antiquo approbatum, videlicet nudis pedibus,
et resolutis cingulis a terra super capitibus suis posita juraverint, Korespon-
denzblatt der Vereins far siebenbarg. Landeskunde, VI pag. 99; cf. Kurz. Magazin
H pag. 47o; I. H. Sichwicker, Die Deutschen in Ungaru u. Siebenburgen, Wien
www.dacoromanica.ro
Wlislockil) spune : cand regele infeuda pe cineva, vasalul pre-

sta juramantul, luand tarina din cele patru colturi i jura credintg,
care, data nu avea sa fie pastrata, sag pedepseasca creatorul pe el
si pe descedentii lui, pana la a patra spite. Juramintele vechii ungu-
resti contineau invocarea pamantului, spunand : pe sperjur sa nu-1
sufere viu, iar dupa moarte sa nu-1 primeasca in sanul lui, ci sa-1
arunce afara."
Grecii antici cunosteau juramantul. Reclamantul atingea3) pa-
mantul, and jura revendicarea proprietatii. Miturile for ne spun des-
pre instreinarea posesii pamantului, ea se dadea viitorului proprietar
o brazda din locul, ce se transmitea.
Romanii intrebuintau brazda ca mijloc al intgririi contractelor
de mutarea proprietatii imobiliare3). La contestarea proprietatii, par-
tile aduceau brazde din locul impricinat in fata pretorului. i asupra
lor4) se efectua revendicarea intregei proprietati.
Triburile Germanice cunoteau simbolul pamantului5) vabii
depuneau juramantul intr'o groapP); Alamanii procedau astfel la
alegerea hotarelor : partile aduceau brazda din locul contestat, o de-
puneau inainte comitului, apoi in fata lui se plasmuia o lupta in care
partile atingeau cu spada brazdele pentru stabilirea hotarilor."7)
u. Teschen 1881 pag. 419; bei der Grenzstreitigkeiten barfussig mit gelOsten
Gurteln and einer Erdscholle auf dem Haupte".
') Wlislocki, Hohenkultur der Magyaren, Globus LXII, 1892 pag. 273.
i) 11. XIV, 272: XeLpt 04 r iTivg pi+ LXsx8.6va notAupOretpuv, r O.' zipyi not
papp.pi-riv.; Al. Dieterich, Mutter Erde, Leipzig 1913 pag 36, 54, Cumont, Revue
d. etudes grecques XIV, 1901 pag. 26: H. A. Dan; Der sacrale Schutz im ro-
mischen Rechtsvekehr, Jena, 1857, pag. 112; Sofocle, Rich. Ph. Brunk, II, Strass-
burg, 1786, pag. 16, vers 264.
$) Livius 1, 24; graminis herbam, puram attulit"; Plinius, Hist. nat. XXII
4; cf. Gimm, o. c. pag. 167
) Gellius, Noctes atticae XX, so: atque profecti simul In agrum, de quo liti-
gabatur terrae aliquid ex eo, uti unam glebara in urbem ad praetorem deferrent,
et in ea gleba tamquam in toto agro vindicarent."
5) Grimm, Rechtsaltertamer I, pag. 154 urm. Hops, Reallexikon der ger-
manischen Altertumskunde I pag. 625; Goldmann ; Cartam levare, Mitt. d. Inst
osterr. Geschiclitsforschung XXXV, 1914 pag. 34; I. Kohler, Zeitschr. f. Handels-
recht, Stuttgart 1915; Das Bologneser Handelsgericht im Iahre 1396 pag. 323.
1) Diozesan-Archiv f. Schwaben. Iahrg. 1902 pag. 29: In einem hlmer Rats-
protokoll vom Iahre 1508 steht : Die Buben die in ein Grtiblein geschworen,
sollen fanglich angenommen werden". Vierwaldsatter Volks-Kalender, 1880 pag. 23.
7) Tollant de ipsa terra, quod Alamani corfodi dicunt et ramos de arbo-
ribus infigant.. tune ponant ipsam terram in medio et tangant ipsam cum suis,
cum quibus pagnare debent, et testificientur deum creatorem." Lex Alam. 8r
84); Lex Baiuw, XVII. 2, Pfeffer. Formalitaten des gottesgerichtlichen Zweikampfs
in der altfranzOsischen Epik, Zeit. f. rom. Philog. IX, pag 29.
www.dacoromanica.ro
Acest obiceiu juridic a fost analizat pentru intaia data de inva-

tatul academician Alexandru Papadopolo-Calimach, care s'a incercat
a demonstra, existenta dreptului roman in obiceiurile juridice ale
poporului roman, o incercare, care a trebuit sa ramand zadarnica,
de oare-ce nu era executata cu destuld. staruinta i cunotinta" juri-
dia. ; pe cand, pe de aka parte, bogatia cunotintelor istorice i
arheologice depuse in acel studiu fugitiv, nu se pot nega. Dar rama-
itele romanice in obiceiurile juridice ale tArilor romaneti, stint cu
totul altele, decat acelea descrise de Calimach.
Calimach are din capul locului convingerea despre continuitatea
dr. roman in Dacia. Discutand aceasta teza in principiu i deta-
liind-o, observam in treacat urmdtoarele, relativ la juramantul ce ne
preocupa :
Mai multe asemanari de simboluri in judecati, ne dau dovezi,
despre aducerea for in Dacia Traiand i pastrarea legilor i-a obi-
ceiurilor romane. AO., spre exemplu, Romanul urmand legii XII ta-
bulorum, cand pornea procesul de vindecatiune, aducea i depunea
la tribunalul pretorului o bucata de pamant din moia reclamatd, i
Romanul, cand era sa dovedeasca impresurarea la procesul de yin.
decare, lila brazda pe capul sau, de pe pamantul reclamat i mer-
gand inainte, conducea pe judecatorul hotarnic la adevaratele limite.
Aceasta par-ere a lui Calimach n'a aflat pana 'n ziva de azi, nici
cea mai mica intampinare, pentru ca, nici nu i s'a dat studului sau
Originea dreptului in Romania", aprecierea, ce se cuvinea unui in-
ceput, facut intr'o materie netratata pana atunci. juritii romani, a
demi ai colii italiene i franceze, au considerat originea dreptului-
romanesc, ca isvorita din continuitatea dreptului roman, intocmai
ca i coala acelor tari, de unde veneau. Astfel ca., istoria dreptului
roman ramane neglijata i unde aparit un inceput de lucrare, o vedem
necontrolata cu isvoarele interne, scrise in limba slava i ne corn-
parata cu isvoarele externe i cu dreptul popoarelor cu cari am fost
in contact.
In contra opinii lui Calimach, care o putem rezuma in afirma-
rea ca juramantul cu brazda in cap este un obiceiu roman", nu s'a
ridicat nici un glas de impotrivire, din contra, exista un adept entu-
siast al acestei opinii i anume G. Misssail, care in lucrarea sal), re-
produce cele spuse de Calimach, fara a putea zice din propriile sale
cuno,tinti, macar un cuvant de adaogire. Aceasta scriere a lui Mis-
sail are tendinta de-a arata obaqia romana a institutii noastre vechi.
Care este aa darn pozitia juramantului constatat de str Amo,ii
') G. Missail, Originiile legislatiunei Romane, 1865, pag, 13.
www.dacoromanica.ro
JURAMANTUL CU BRAZDA IN CAP 216
notri fats cu obiceiurile romane? Poate sa fie el de origins ro-

mans ? Sustinatorii acestei pareri, ar trebui sa dovedeasca mai in-
taiu existenta lui la Romani i apoi sa-1 deduca la noi.
Calimach cauta sa faca aceasta, intrucat apela la explica-
tiile date de Sextus Pomponius Festus. Acesta in scrierea sa
E libris de verborum significatu", 1) da explicarea mai multor ter-
meni technici din domeniul jurisprudentei romane, care cu timpul
cazurl in desuetudene. Calimach citeaza din lucrarea lui urmatorul
pasaj : Cincius sic ait :" vindiciae olim dicebantur (glaebae) illae,
quae ex fundo sumptae in ius adlatae erant" ; adica Cincius explicA
astfel: vindiciae" se numeau odinioara brazdele scoase din m4e
i aduse inaintea pretorului.
Din aceasta notita a lui Festus nimenea nu va fi in stare sa
admits o congruenta a procedurei in juramantul constatat la Ro-
mani. Pasagiul se refers la vechiile forme ale procesului roman,
care se numea legis actio sacramenti in rem" 2), care cazuse In
desuetudene, c'am dup al doilea razboiu punic, astfel, incat chiar
.
termenii technici, relativi la dansele erau pe vremea lui Festus, demult

antichitati, ce trebuiau explicate.
Romanii se serveau la alegerea hotarilor praedia rustica",
chiar inainte de legea celor XII table, de actio finium regundo-
rum". Razorul intre locurile rurale, trebuia sA fie c'am de cinci pi-
cioare larg. Acesta nu trebuia sA fie nici arat sau schimbat, ci ser-
yea, ca hotar, ca drum, intre ambele parti, sau ca loc pentru intoar-
cerea plugului in timpul aratului.
In caz de disparitia hotarilor stricate de temperiile atmosfe,
rice, sau de machinatiile omene,sti, restabilirea lor, nu se Ikea prin
actio rei vindecatio", ci prin actio finium regundorum" 3).
1, C. G. Bruns, Fontes juris romani antiqui, Tubingae, II, 1911, pag. 46.
3) Bekker,Ze t. der Savigny-Stif. V. pag. 136; Ubbelohde, GOttingerGe-
lehrte, Anz. 1888, N. 9 pag. 359-387; Rudorff. Zeitschr. f. Geschichtl. Rechtwis-
sensch. X, pag. 343; idem Feldmess. II pag. 43o; 0. Karlowa, Beitrage. Zur
Gesch. d. rOm. Civilproz. pag. 141; M. Voigt. in d. Bericht. d. K. Sachs. G, d.
W- Ph. h. KI. XXV, pag. 33, 0. Karlowa, Rom. Rechtsger. Leipzig. I. 1901.
pag. 15t, II, pag. 465; Keller-Wach, ROmischer Civilprozess, 13,14; A. Schmidt,
Ueber die legis actio per iudicis postulationem, Zeit. Savigny. Stif. 2, pag. 145' -
I. Baron, Zur legis actio per judicis arbritique postulatione u. s. w. in Festgabcn
f. Heffter, 1873; Kipp, Zeit d. Sa Stif. IX poc. 159 77.
') Puchta, Kleinere Civilistische Schriften 1837, 21 pag, 247; Wieder-
hold, Bemerkungen, Uber die actio finium regundorum" in Lende's, Zeitschrilt
fur Civilrecht and Prozess. Giessen 1839, XIII. pag. 35 -66; Sternberg, Eini-
ges uber die actio finium regundorum; idem. XVII, 1842 pag. 426-39; Rudorff,
fiber die Grenzscheidigunsklage, Zeit. f. gesch, Rechtswissenschaft. X. 184?.
www.dacoromanica.ro
818 DUMITRU D. MOTOTOLESCLI
Cicero 1) ne spune, ca legea celor XII table o cunostea si dis-

pusese ca judecatori trei arbitri, luati dintre agrimensori 2). Dacd .
in plangere, partile se refereau la contestarea unui razor, mai mare

de cat cinci pasi, in acest caz, intervenes contraversia de loco" si
revindecarea proprietatii se faced in virtutea lui rei vindecatio" 2),
de catre un judecator. Evolutia reguldrii hotarilor in dreptul roman
suferi foarte neinsemnate transformdri. Lex Mamilia, a carei data
nu se stie, aduse o mica modificare, cu privire la controver-
sia de fine" in aceia, ca reduse numdrul arbitrilor la unul singur.
In tot timpul republicii si pand catre epoca clasica a dreptului ro-
man ramasese ca alegerea razoarelor actin finium regundorum"
neschimbata. Populatia rurald inmultindu-se, atrase imbucatatirea
proprietatilor, si cu ele reducerea hotarelor, si ca rezultat urma, ca
limitele vechi de cinci picioare disparit 4). Neinsemnate modificari
suferi actio finium regundorum" sub imparatii romani. Justinian sta-
bilii ca : actiones finium regundorum", sa intre in compentinta ju-
decatorilor comuni si agrimensorii sa -i ajute numai cu cunostiintele
lor. Calimach, ca continuator al dreptului roman, aseamana juramantul
cu brazda in cap, cu actiunea rei vindecatiq" din dreptul roman,
care serves la stabilirea dreptului de proprietate intre pArtile liti-
gante, adica cu brazdele, ce se aduceau inaintea pretorului, spre sta-
bilirea proprietatii contestate.
Romanii procedau la revindecarea proprietatii imobiliare, la
care se cerea stabilirea, identitatea hotarelor, in modul urmator :
in timpul legei celor XII table, pretorul impreund cu partile dispu-
tante mergeau la locul contestat, ca personal sa se convinga de
pag. 343-427; Rudorff, Uber die Grenzscheidungsklage, Savigny, Zeit. f. Recht-
rom. Ab. X pag. 370.
1) Cicero, De lege I, 21, 55.
2) W. Ronnberg, Grenzscheidungsklage, Arch. f. burg. Recht. Berlin 1896,
XI, pag. 133.
2) Gai. IV 8, L. 1, D. fin. reg. to, i Dig. 6, 1 de rei vindecatione; Ru-
dorff. Zeitschrifr, flit. gesch. 1Rechtswissenschaft, X pag. 344 zice: controver-
sia de fine se refers la o distantd de pdmant in mArime pAnd la 5 picioare,
care a fost uzucaipata sau rApitd prin cumpArare, schimb sau alte mijloace."
Contra acestei pareri se tidied Karlowa, Beitrage zur Geschichte des rOmisehen
Zivilprozesses, pag. 141 zicand : contraversia de fine' poate sd fie rdzorul mai
mare de cinci picioare, se aplicd tot a. f. regundorum, lnsd cu conditie, cd ram-
rul sd fie numai uzucapiat; cf. Max Weber, Die ro:nische Agrargeschichte in ihrer
Bedeutung fin- das Staats and Privatrecht. 1891 pag. 71 i 76.
4) Siculus Flaccus, Agrimensor in timpul lui Traian. De condic, agror.:
illud vero invenimus aliquibus locis ut inter arva vicini arceantur confundere
fines eosque usque aratrum perducere, ut in finibus solidam marginem non re,
liquant, quod discerni possint fines.; cf. Puchta, Inst. pag. 6o' not. q.
www.dacoromanica.ro
identitatea i intinderea lui. Catre finele epocii regale, intinzandu-se

dominatia romans, se marl i competinta pretorului .i procedura re-
vindecarii proprietatii imobiliare, se modifiel astfel: partile veneau
inaintea pretorului i indicand semnele proprietatii contestate, des-
chideau procesul. 1) Pretorul invita partile sa mearga cu martorii e)
la locul disputat i acolo sa stabileasca intinderea i exactitatea lui,
apoi dupa savai*rea unei lupte inchipuite, luau brazde din locul dis-
putat i le depuneau inaintea pretorului, asupra carora urma apoi
revindecarea intregii proprietati '). Cicero spune: ca'n timpul lui,
partile mergeau singure la locul impricinat, inainte de intentarea
actiunii i acolo indeplineau formalitatile cerute de obiceiu i de legea
celor XII table"; dar, chiar in timpul lui ajunsese mergerea la fata
locului i aducerea brazdelor numai un fel de formalitate neobliga-
torie, care cu introducerea procedurii formulare, cazu cu totul in
parasire, aa cA dupa sec. IV-lea d. Ch. se considers acest obiceiu,
ca o antichitate necunoscuth, i se simtea nevoia sa se explice sem-
nifica rea cuvintelor.
Astfel era situatia in procesul druptului roman, la care se re-
fera cele zise de Festus. Ratiunea prezentei brazdei este aci aa
darn aceia, ca lucrul in pricinA trebuia sA fie de fata, Innaintea pre-
torului, tocmai pentruca impricinatii sa puie mana pe dansul, expri-
mand astfel tendinta for de a-i c4tiga dreptul cuvenit asupra
lucrului.
Daca revenim asupra juramantului la Romani, vedem, ca actul
simbolic at luarii brazdei in cap, se facea la fata locului i anume :
de catre martori, In faf,a boeriilor hotarnici, a partilor i a inveci-
nailor. Martorii luau asupra capului for raspunderea, pentru orice
strambatate, isvorita din marturia lor, intocmai, ca martori ordinari').
') Cicero, Pro Murena, 12: Fundus s. Cornelianus qui est in agro, qui Sa-
binus vocatur, cum ego ex iure Quiritium meum esse aio.
2) Suis utrisque superstibus praesentibus istam viam dico finite viam. Fes-
tus v. supersitites.
3, A. Gell. XX, ro: atque profecti simul in agrum, de quo litigabantur
terrae aliquid ex eo, uti unam glebam, in ius in urbem ad Praetorem deferent,
atque in ea gleba tanquam in toto agro, vindicarent; Gai. IV 17;" de fundo
vel de aedibus, controversia erat, pars aliqua inde sumebatur et in ius adfere-
batur, et in earn partem perinde atque in totam rem praesentem fiebat vindi-
catio ; velut ex fundo gleba sumebatur et ex aedibus tegula, Bruns, o. c. pag, 46,
Festus, sub vendiciae; Cicero, pro Mur. 12; Valerius Probus. 4. 4.
4) Doc. 14 Iulie 2780...... Li s'au dat marturisire si au primit deau jurat
cu mainile pe sfanta evanghelie li cu lumanarile aprinse si le-au stins In apa,
zicand : ca de nu va fi precum mai sus, au aratat asa sa li se stings nearaui
lor.", Sefulescu, o. c. pag. XXXIX.
www.dacoromanica.ro
218 DUMITRU D. MOTO fOLESCU
Drept aceia se poate considers luarea brazdei in cap, ca un mijloc,

cu care judecatorul inraurete asupra contiintei martorului, i o mar-
turie facuta sub aceasta forma, avea, o valoare si un crezamant
deo5ebit,
Dar o comparare, intre obiceiul roman si procedura procesului
a primei epocii romane, ne arata o diferenta atat de mare, incat
nici nu ne putem gandi la posibilitatea unei mo5teniri de obiceiuri.
Romani :aveau ca judecatori pe arbitri, recrutati dintre agri.
mensori, oameni instruiti in alegerea hotarelor, pe cand la noi, boierii
hotarnici adunau probele situatii hotarilor, cari erau raportate dom-
nului, in fata caruia se repunea din nou procesu spre judecare, si
care se termina cu o carte de judecata.
Brazda in procesul Roman de rei vindecatio" avea rolul unei
res litigiosa", unui lucru pe care pun impricinatii mana, pentru ca
s arate tendinta for de stapanire0; pe cand in obiceiul roman, brazda
impovareaza capul martorului i prin urmare i dupa intelesul sim-
bolic, sufletul lui, in caz de mintire2). In vechiul proces roman, braz-
dele se :aduceau inaintea pretorului, pentru ca nu se putea aduce
m4a intreaga. Ele figurau in acest sens, ca i-n dr. germanic, lex
Alamanorum, ca un fel de moie in miniature. La Romani vedem cu
totul altceva it vedem pe martor luand in fata locului, adica la ho-
tarul impricinat, brazda in cap, in fata comisiei de boieri hotarnici,
in fata proprietarilor, megieilor si a altor martori, si p4a inaintea
tutulor pe locul cunoscut lui, ca hotar, i din stalp in stalp, sau din
piatra in piatra, sau din mouroiu in mosuroiu, sau din porn in porn
insemnat cu bour, se oprea i zicea: pe aici au fost batranele
hotare, ass cum le stiu eu."3)
Romanii intrebuintau brazdele in toate procesele privitoare la
vindecatiunea de moii si parnant; pe cand, dup. cunostintele mele
dobandite din citirea tuturor hrisoavelor privitoare la hotarnicii, obi-
ceiul roman, admitea luarea brazdei in cap, numai in iudicia finium
regundorum" adica Ia judecati si lamuriri de hotare, atat la tarani
cat si la oraseni.4)
Procedura veche romans, adica legis actio sacramenti in rem" i
1) Gai IV 16; festuca autem utebantur hastae loco, signo quodam iusti
dominii."
2) Aeli. ist. I part. I pag. 24. Doc. 1624, si inaintea marl tale, Milostive
doamne, ca hotarul Uricanilor este din drum de pre muchea dealului Ia vale,
psre Petricani, area marturisim noi cu suflettle noastre si cu brazda In cap,
Jlaintea marl tale, milostive doamne.
3) Uricarul X pag. 267.
4) Codrescu, Uricarul V. pag. 312,
www.dacoromanica.ro
JURAAANTUL CU BRAZDA IN CAP 219
cu dansa si aducerea brazdelor inaintea pretorului se mai mentinu

catva timp, dupl. Lex Aebutia sin timpul lui Cicero, dar competinta
ei fu restransa, la procesele de proprietate, servitute si mostenire.9
Dupa. introducerea lex Julia iudiciJrurn privatorum", care schimba si
organiza din nou autoritatea centumvirilor, se restranse competinta
legis actio", lasandu-i-se numai judecarea mostenirilor si'n parte re-
vindecarea proprietatii2), dupd al doilea razbeiu punic disparu, astfel
ca, Festus, traitor in secolul 1V dupa Christos, considers acest obiceiu,
ca o antichitate necunoscuta si simti trebuinta a-1 descrie, cum se
poate, ca un obiceiu stins la Romani, inaintea cuceririi Daciei s fie
privit ca o mostenire Roman/ ?
Origina lui trebue cautatil in desvoltarea evului mediu, iar nu
in antichitatea romans.
Melchisedec,), Vornicul G. Ureche}), traitor in N eacul al sasespreze-
celea, a caracterizat situatia politica si juridic/ cu urmatoarele fraze,
in care este depusa convingerea unei adanci cunostinti de cauza:
precum nu este descalecata Cara de oameni asezati, asa nici toc-
meala, nici obiceiurile tarei bine nu's asiezate, ce tOata dreptatea
au lasat pe cel mai mare sao judece; si i-au parut lui, on bine,
on rau, aceia au fost lege; de unde au luat si voie p'asia mane
si varf". Mai departe vorbind despre Bogdan V. fiul lui ,Stefan cel
Mare zice: Eara ce se va fi lucrat inlauntru seat' in tail la noi,
despre partea judetelor si a dreptatii, nu aflam, ce cunoascem, ca
unde nu-s 'pravi!e, din voia domnilor mute strimbatati se fac".
M. Costin4) zice : Fost-au acest Domn Radul Voda, deplin la toate
si intreg la hire, cuvantul ce graia, ca o pravila era tuturor, giu-
d etele cu mare dreptate si socoteala, fare fatarie cu cinste, iara ni-
inarui cu voie veghiata."
Aceasta era situatia dreptului nostru in timpul vietuirii acestor
cronicari. Legii lipseau, numai obiceiul parnantului, format in timp
avea putere de lege. Institutii formate din necesitatile zilnice si tre-
buincioase spre rezolvirea litigiilor, s'au pastrat si dupa introducerea
legiuirilor scrise, si s'au sters din mintea locuitorilor numai cu ca.
derea lor in desuetudine.
Juramantul cu brazda in cap, ca si juramantul, intra in grupul
1) Cicero, De oratore I, 38; Vern I, 45.
2) Wessell, Der rOmische Vindecationsprozss, Leipzig, 1845, pag. 76;
M. A. v Bethmann-Hollweg, Der rdmische Civilprozes, Bonn. 1764, I pag- 12S;
II 23o; Summer Maine, L'ancien droit, pag. 111.62 n. 3, pag. 351.
3) Melchisedek. Cronica Romanului torn. II rag. 102.
4) G. Ureche, Cronicele Romftniei, 1V1. KogAlnicr-anu, Bucurqti 1872, Pag.
131., idem, pag. 186.
www.dacoromanica.ro
ordalilori), unde se invoaca ca ocrotitor al dreptatei, pamantul. Cre-

dinta in minunile lui era in general cunoscuta3) i mai era socotit, ca
creeatorul omenirei3). Atat Romanii,4) Grecii') cat i alte natiuni it in
numarau printre zeitatile divinizate. Chrenochruda6) zicea : pamantul
este un element candid gi acel, ce-1 va lua ca martor, nespunand ade-
vArul, nu va scapa de urgia lui." Credinta generals in antichitate era,
ca pamantul trimetea mai de vreme sau mai tarziu sperjurului
boala, on un rau oare-care sau chiar moartea.7) Juramintele ungurecitis)
se terminau de obiceiu astfel: sa nu rabde pamantul corpul meu, nici
sa nu fie primit de el, ci sa mi-1 asvarle afara si sa fie lasat prazii
pasarilor st fiarilor salbatice, daca mint". Aceleai ideii de sanctitate
si de curatenia pamantului se gasesc i la popoarele slavice.
Povqtile ruseti spun : multi sperjuri i-au gasit moartea
chiar in timpul depunerii juramantului." Astfel miturile Ma10-Ruse9)
ne spun despre un martor, care jurase fal., avand pamant pe ge-
nunchi, ca fu legat de un cal i cu el se dadu ocol pe razorul in litigiu,
dar nu apuca sa inconjoare proprietatea, caci calul it omori. Mitu-
') Fr. Patetta o. c. pag. 206; Bet'ImannHol, o. c. IV pag. 46 ur; H. Brunner,

Deutsche Rechtsgeschte, Leipzig 1892, pag. 418, Pappenheim, Die altdani-
schen Schutzgilden 3885 pag. 21; I. a. H. Jire'eek, Rozpravy z oboru .his-
torie, filologie a literatury Ve Vidni, 1860 pag. 92 schidy boil"; H. Jirei:ek, fiber
Eigenthumsverletzungen u. deren Rechtsfolgen nach dem altbomschen Rechte
Wien, 1854 pag. 9: Fr. Thudichum, Geschichte des Eides, Tubingen 1911 pag. i6.
2) Goldmann, Cartam, levere, Mitt. astern Inst. XXXV pag. 34; Hops.
Reallexikon der germanischen Altertumskunde I pag. 635.
3) Hops, o. c. pag. 625; Oasopis Ceskdho musea 3848; K. I. Erbena, Obe-
towani zemi".
4) Livius, I pag. 24. Graminis herba pura ".
') Alb. Dietrich, Mutter Erde, ein Versuch fiber Volksreligion, Leipzig,
1913, pag. 54; Aischiles III, pag. 109: PirriVrice,v 7.1 cp iEPq-
9 Lex Salica, cap. LVIII; Dieterich, o. c. pag 54; Cumont, Revue des
etudes grecques, pag. 26; Rhein. Mus. LVIII, 1603 pag. 18.
7) Lasch, Der Eid, seine Entstehung und Beziehung zu Glaube und Brauch
der NuturvOlkar 1908 pag. 34.
11) Wlislocki, Hohenkultus der Magyaren. I. c. pag. 273.
I) htda tanorrlul, 3114A063 AAft 1114114H1-11 vroochKo-ormix r030(1111 3411HCK11, 114yKo-
K01'0.T0/1411111CTR4 i4111111 1111314111W1, Vol. XLIV. pag. 118: t1 TO1' on nommi? CFI, MI /1111
00300 IN, ROM romiiika. Talc WH 114604 COM I'411111 I optimit COM HA HOMIRKIA Hd 1:0411114. Tai
RI IInOT1A1 npar HA 1:041010X, 114 ih 314141, 111TO C061 111WW4, MO rommta T441, Al Oar. TA
211441430 !wear. 11 natikerco HI 13111141 TOT HOrO nolearr. TA 110TIM T4614 CrA, 1110111101:' OA
nalikeTna, MOM l'O TIATATII 34 1:0111041 i3 MAI rpallihr 311441T1 I 110TOM l'O KIWI! 34 TO, WTO
XOT14:01CAAMATI, HA TIM MiC1111, AI ro xnnat,MIATA11111k1A. Aduc multu-
CTOIT 1:4114141C4 nolo
mirile mele, fostului meu profesor de filologia slavicA, lifi Polivka si K. Kadlec
profesor de drept slay de la Fac. CehA Praga, pentru unele comunicitri, facute
cu privire la Folklorul si dreptul popoarelor slavice,
www.dacoromanica.ro
JtliCAMINTUL CU 1312AZbA IN CAP 221
rile sud-slavice atesta asemenea tiri. Astfel traditia spune : unul,

care aratase fal urmele razorului locului in litigiu, netinand seams
de mustrarea vecinilor, care-1 indrepta pe razorul adevarat a mu-
rit pe 1oc.1)" Aceleai mentiuni se gasesc i'n Boemia. Naeeradec 2)
din sec. X VII-lea, descrie o cearta de hotare : un satean din Dome-
nic stapanea pe nedrept un loc, pe care voia s-1 aiba, cu orice pret
i vecinul sau it invita de mai multe on sa-i probeze stapanirea,
dar el refuza s vina la judecata, pretextand diferite motive".
Cu toata evitarea lui, judecatorul it forts sa se inatieze in
litigiu Si prin juramant sa-i dovedeasca stapanirea Aci, se saps o
groapa, sateanul pretins proprieta fu desbracat pans la camaa,
incins cu un brau de paie Si i se puse o bucata de pamant din locul
impricinat pe cap i astfel stand, cu un picior in groapa i cu cellalt
afara, incepu s repete juramantul, citit de judecatorul din Na6eradec,
dar nu almca s-1 termine, se facu 'yank Si muri'), cazand in groapa
sapata.
In Silezia, in satul Friedersdorf, un martor jurand fal in tr'un
proces de hotarnicie, in fata judecatorului fu inghitit de pamant.,)
Folklorul popoarelor poseda 0 multime de povestiri4), cari inPatieaza
pamantul ca o zeitate razbunatoare, in contra acelora, ce marturi-
seau fal.
Sa incercam a reconstitui explicarea luarii brazdei in cap la
stabilirea intre hotarile moiilor. In epoca pagana pamantul era
considerat, ca zeitate i credinta generals era ca acel, ce implora pa-
mantul, fie ca martor in procese, fie ca ajutor in imprejurari grele,
1) Sari date de Malers Vele din Sarajevo, pub. 2ibert, Pisaha mezni v
hrohu nebo pod drnem. Venkov 1913 No. 96-97; Safaik, Pam. Ir pag. 94-95;
Zakonik, Spomenici, pag. 397-98.
9) Novaiiek, Kiivopiiseinik na soudu meznim pod drnem nahle zemeFel,
Cesky Lid. XII, pag. 78.79.
3) Richard Kuhnau, Schlesische Sagen Leipzig, 1910 III pag. 341.
4) Alois Menghin, Aus dem deutschen Sudtirol, Mythen, Sagen Meran
1884 pag. tz not. 3.
Der schlaue Punggemann"... Als die diezu abegesandte gerichtliche Co.
mmision mit ihm auf der genannte Weide erschien, legte er ohne wissen der
Commission im rechten Stiefel etwas Margreider, im linken etwas Salurner Erde
und auf dem kopfe unter dem Hute einen Lbffel. So stellte er sich dann vor die
Herren hin sprach; So wahr der Schopfer ober meinem Kopfe ist, stehe ich
jetzt mit dem rechten Fuss auf Margreider und mit dem linken auf Salurner Erde",
Dem war aber nicht so, hier war nicht die alte Grenze, sondern mehrere
Hundert Schritte welter sUdlich.... Zur Strafe far diesen Frevel muss nun der
alte Punggemann bis zum junsten Tage auf dieser Weide herumwandeln. pag 86
not. 35; Vierwaldsttitten Volkskalender auf das Schaltjahr 188o, I pag. 23.
www.dacoromanica.ro
222 DDMITRU D. MOTOTOLtSCD
de nu se Linea de promisia fa'cuta, aceasta zeitate se razbuna asupra

insalatorului, prin trimeterea de diferite boli, mai curand sau mai
tarziu, asupra lui sau a familii lui.7)
Punand brazde pe cap insemna: martorul garanta cu partea
cea mai insemnata a trupului, adevarul celor spuse, si prin jura-
mantul depus atesta cu capul lui care reprezenta Si familia, ca cele
marturisite8) isi au taria cuvenita; apoi, capul salt va fi acela, care
va indura nenorocirile pro venite din razbunarea pamantului.8)
Brazda deasupra capulifi mai avea intelesul simbolic al groapei,
in care va fi ingropat sperjurul.
Martorii, fara arme i desculti 4), insemna, ca se supun autori-
tatei judecatoreti; Tar ingenunchind i jurand pe sf. Evanghelie cu
capul got arata, ca au frica de puterea i razbunarea dumnezeasca" 5).
Din cele spuse pans 'n prezent, cred ca juramantul cu brazda
In cap, intocmai ca i juramantul simplu, 9 face parte din ordalii 7),
i fiindca se referea la pamant, Ca obiect principal, era un ordaliu
al acestuia. El, in evul mediu, se gasea la multe popoare sub dife-
rite forme 8). Romani', ca i celelalte popoare, au avut desvoltarea
1) Lasch. o. c, pag. 34; oder die auf seinem Haupte ruhende Scholle werden.
2) Huschke, die Mu ha u. Sacramentum, Leipzig 1874. pag. 370; Kohne,
Zeit f. v. Rechtswiss. IX, 18)1 pag. 472.
3} Lasch. o. c. pag. 34; Patetta, o c. pag. 206; A. II. Post, Grundriss d
ethnog. Juris. Leipzig 1895, pag. 478, 482; Erde in den Mund oiler auf die Zunge
gebracht oder gegessen wird".
4) Korrespondenzb. d. Ver. f. siebenburg, Landesk, VI, pag. 49; Grimm,
Mythologie, I pag. 535; idem, Rechtsaltertinner, pag. 120; Dareste, o. c. pag. 262.
5) Doc. 1780 Julie 14. li s'au dat marturisire si-au primit de-au jurat
cu mainile pe Sf. Evanghelie, Ghibanescu Surete. III pag. 137....: Tow, EgAAII-
A1A11 H Cl Min* ot(oin41 H Cl rkprim IIII FT01 1(11414rI41I H HA C1.1 KfIRCT$ Cl KA AIOAH CT11H.
3} In secol. XVIII, gasim cartile de blestem, deosebit de juramantul pus
la finele hrisoavelor. Aceste carti de blestem sunt date de Episcopi si Mitropo-
liti, cf. Ghibanescu, Surete II, pag. 252, Doc. 7078 Iunie 17 Suceava; idem, Ip-
soace, Doc. 7078, Freb. 16 partea finals; K. F. GOschel. Der Eid....... 1837 pag.
283-320; Iohann Chr. Fr. Meister, Uber den Eid. nach reinen Vernunft Be-
griffen 1810, pag. 43-55; Fr. Tudhicum, 0. c. pag. 3; Iohann Chr. Fried. Mei-
ster, Ueber den Eid, Leipzig 1810 pag. 8.
') R. Lasch. o. c. pag. 29; Hirzel, Der Eid, Ein Beitrag zu seiner Ges-
chichte, Leipzig. 1902 pag. 9. urm ; Chassan, Essai sur la symbolique du droit,
Paris 1847 pag. 236.37, 265; Kovalewsky, Coutume Contemporaine et loi and-
enne, Droit coutumier Ossdtien. Paris 1893 pag. 421 urm.; Latyscheff, Sitzungs-
ber. der Berl. Akad. 1892, XXVII, pag, 479.
1) I. Kohler, Studien fiber die Ordalien der Naturvolker, Zeit. f. verg. Re
chtswis. Stuttgart 1884 pag. 368 urm; H. Siegel, Gechischte d. deut. Gerichts.
Everfarens, Giesen 1857 pag. 209 urm.; Steinmetz, Eine neue Theorie fiber die
ntstehung desho Gttesurtheils (Globus LXV. pag. 105).
www.dacoromanica.ro
JURAMANTIJL Ctl BRAZDA tN CAP 223
for juridica, pornind dela forme primitive si ajungand la forme mai

complexe, intocmai ca desvoltarea poporului, nascut din amestecul
colonistilor Romanii cu indigenii Geto-Daci si marit apoi prin sub-
stratele slavice. Institutia juramantului cu brazda in cap este o rama-
sita. pagana, cand se tia ca chemarea pamantului ca martor aducea
razbunarea, intocmai c5 apa, soarele') si focul, intrebuintate ca mij-
loace de probare, caci pa'mantul nu ingaduia sa vietuiasca mai de-
parte pang5ritorul curgteniei lui.
Institutia aceasta archaica s'a pastrat sub forma de resturi ju-
ridice. In Muntenia sub forma luarii traistei cu parnant in spinare,
sau in cap, iar in Moldova si Transilvania sub forma luarei pa-
mantului in cap.
Comparand dreptul nostru vechiu cu a altor popoare, vedem
ca reese o asemanare intre institutii, de unde rezulta ca popoarele,
deli deosebite intre ele, au totus institutii asemanatoare. Cum se
arata aceasta asemanare? Toate popoarele, la cari se gasesc insti-
tutii asemanatoare, au vetuit in aceiasi stare de cultura.
Prima faza a convetuirii primitive fu patriarhatul, care Inca
se vede azi la unile popoare.
Starea patriarhatului este simpla. Cu cat starea sociala de
traiu a poporului este mai simpla, cu atat mai simple sunt si for
mele juridice, care-1 carmuesc. Daca popoarele au trait si s'au des-
voltat in raport unele cu altele, in acelas timp si viata for sociala,
institutiile juridice s'au desvoltat in mod treptat si asema'nator, fa'ra
sa fi imprumutat unele dela altele ceva". La Indieni, weal era ca-
pul familiei, era in acelas timp si seful religios, intretinea focul
slant, aducea jertfe, se ruga pentru familie ; acelas lucru it gasim
la Greci, Romani si Slavi, fara ca unii sa le fi imprumutat de la
altii. Deci, i juramantul cu brazda in cap, sau in spinare, la popo-
rul roman, s'a desvoltat in mod independent, diferit de institutia
Intl u catva similara, gasita si la alte popoare. El este, asa dar, o in-
stitutie curat romaneasca, nascuta din obiceiul locuitorilor de a-si
consolida hotarele intre ocinile lor. Catre a doua jumatate a secolului
XVIII-ea, aceasta institutie disparu cu totul din uz.2)
Berfin, 15 Septembrie, 1921.
D. D. MOTOTOLESCU
') Semkowicz Wladyslaw: Przysima na stoke. kracOW, 1916.

2) Aceasta monografie, completata, a servit ca lectie de deschiderea
cursului de Istoria dreptului vechiu romanesc la FaculIatea juridica din Iasi, In
ziva de 7 Martie 1919.
www.dacoromanica.ro
bOMNIA LUI ALEXANDRU VODA ALDEA,
FIUL LUI MIRCEA VODA CEL BATRAN
1431 1435
gin anul 1418, spun analele shrbeti,1) a raposat mareio

voevod al Ungrovlahiei, loan Mircea, Ianuarie In 31.
Domnitorul Mircea s'a numit din botez Dimitrie 2). Cro-
nicarul turcesc it caracterizeaza: principe intre creqtini, cel
mai viteaz ci cel mai ager. 8) A fost fnmormantat fn ziva
de 4 Februarie 4) 1418, in interiorul bisericii mtinAstirii Nu-
cetul, 6) ce-i zic i Cozia, ctitoria sa.
1) Glasnik, LIII, p. 80; Spomenik, III, p. 140 ei 155; Arhiv fair siavischs
philologie, II, p. 94 el XIII, p. 525; I. Bogdan, Letopisetul lui Azarie in Analel
Academiei RomAne, tom. XXXI, p. 130.
1) cf. Tarstvenik ill Istoria Bolgarskaia", Buda 1814, p. 61, pots; St. N,
colaescu, Ononsastica Principslui Mircea at Romdniei 1910; In pomelnicul M-rii,
Argo*, citim numele unni alt voevod: lo. Dimitrie Voevod nareceni Mircea ",
lo. Dimitrie voevod xis Mircea (Convorbirile literare, a. XLIX, No. 11 12,
p. 1122).
5) Princeps.... inter Christiana fortissintus it acerrimus" (Learn:laving,
Ilistoria Musuimana Turcorum de monumsntis ipsorum exscripta 1691, co1.418).
4) Glasnik. Lill, p. 80; Spomenik, III, p. 133. Data de 4 Februarie este
aratati ad ea ziva mortii lui Mircea voevod, de sigur ins& di, in 4 Februarie
el a fost inmorm&ntat. (Al. A. Vasilescu, Urmasii lui Mircea celBlitrdn, Bum-
reeti, 1916, p. 6).
6) MolucTNS FIS,urceomS, rpoca ti ;41 mar = Mdndstirii Nucet, morns tin-
tul pdrintelui met." zice hrisovul lui Radul Voda Praznaglava din 1421, Iunio
1, prin care interests stilpinirea mA.nastirii cu hramul Sf. Treime, poste teato
bAltile dela DunAre, incepind: dela balta numit Slipatul ei merg&nd p&n& la
gura lalomitei, oe di in DunAre, precum ei Orin. SApatul, dftruiti. de 'Imps pe
timpul pArintelul domniei mele Mircea voevod el a egumenului Sofronie al Mil-
nfistirii Nucet". In afatul Tara figureaze. si a:Relax TAN, gilt ioutoh. -= japan
Stan, unchiul voevoduluiD (Arb. Slat., Condica Brdncoveneascd, No. 266, f. 367).
In interiorul bisericii Nucet sau Cozia zice Grigore G. Tocilescu se
aft mormAntul lui Mircea VodA eel BAtritn, la dreapta cum intri, pests care se
aeterne o lespede roes& de timp ei etears& de oameni; din inscriptiunes ce a
fost sApatA pe dAnsa, abia dacA ochiul ispititor el incercat mai poate uiti an eS,
Rorfeta latoricd. 15
www.dacoromanica.ro
226 St. NICOLAESCO
La carma Aril a urmat fiul i alesul s'au, Mihail voovod.
adea 6000, desigur, prima cifra a anului, and a raposat marele domn roman"
(Raporturi asupra cdtorva mdtteistiri, schituri fi biserici din 7 earn, 1887, p. 25).
Idircea Veda eel Batrfin 1386 1418, a Post fiul lul Radii Veda eel Inte-
lept 1374 1384, fratele lui ,Dan voevod 1384 1386. In hrisoavele sale cu
(lath si ffia data (vezi aceste hrisoave'la Anhivele Gle ale Statulai din Ducnresti,
Sectia istorica), Mircea, Veda ne vorbeste de pfirintii, de fratii si de fii sai:
In hrisovul slit din 1387, Iunie 27, dat M-rii Tismeanii, spune a: cefono-
4HRIIITH pWAHTfAk rFaa MH IW Paa,l'AR tOaKOM i0 WCHOR411111 IM3ARIT7H1 11 C..T4110.111HUM ClAT
1'i RA AtH b.; M11% [MOM MHWSt Alll 6111.11H nkykna = stint rcIposatufpclrinte al dont-
nisi male lo. Radul voevod din temelie a indllat-o fi Mitt raposatul [rate at
domniei mete lo. Dan voevod cu multe lucruri a Intdrit-o." Mai departs in-
tfireste ecele adaogate de raposatul intru sfintenie pSrinte al d-sale Ie. Radul
voevod, satul Vadul Cumanitor cu Toporna jumatate .si balta Bistretul dela To-
plita Olio,' la Garla repede, mai sus de Covacitta ,cu satul co se zicd Hilsomuntli
(Xperomornint) si Tismeana de amfindoua pfirtile, cats a Post partea bigilleasca si
.Ruseasca, cu grfiul din jutletml Jalesului ate 400 de galeti pe tot anul; nuciide
'In Jales in Dabficesti; 10 burduse de branza, din casa domneasca pe fiebafre an;
.1) eascavolel; 11.) Asternuturi; 10 postavuri de zeghe; 10 postavuri rosu InchiS; sa-
tul Jarcovatul; seli;tea Stancestilor la balta Bistretului la BAdilea,, ce a fast odi-
nioara satul Bresnita; amandouli Varovnicele; prilepetul, Pettovita' si VA,rbita;;
pe lingfi acestea toate : a_ mita Cco1104HICHM CTI1HH% rrHa an NallAHCA41C% 110110,1101
H,111,103KH ,i-ontr filllaJltiOr Ha ROAHHH--=Cati intru sfintenie rdposatul nnchiul domniei

*tele, 1Tladislay.voevod, a addogat sfdniului Antonio la Vodifein : satul Jidovstita
ucu Parfitil si virul din mijloc la Dunfire si venitul dela 8 varsii; .Dunfirea din
Padina nucilor plena la podul de sus, si Vodita mare de amandoua patine on
linen si en livdzile cd silistiln Dahnei si morile pe Bistrita; 40 de stilase de ti-
gani si clan quo 1 nplinonomx Marron Ammuuteaki IIa MHORTH MOHACI-Hpf0 11101E11,10 NWOKX
. A4C14elli X ,Irr =-- Inca ceea co a adaos Ditnitrie Ddbdcescul, la moarte, minds-
tirii, a 4-a partea din partea lui din Dabdcestio.
Intr'un alt hrisov WI data, catre aceeas manastire voevodul Mircea adaogl
pe Ifingli satele de mai sus: lirasova en Salciseare (xoscoaa ez Guwano,wm): Tru-
festi (Taquiltd), Piatra (11uTpa), Obedin, Ceaurki (lasnfill), Ugarei (Xrspia), Dusesti,
'Plostina, Susits., Novoseltii si satul Pesticevo *WO [CT 11111,1071:HAa OGAHTIA PAM mil%
renAsila K4Atamkus == ce I-a adaos mama domniei mete, doamna Caliniohiap; satul
Sogoino, adlogat de Lucaci; Bistrita cu tarini (Ilepatia); Sagovatul, cumparat cle
pops Nicodim dela Dan voevod etc. Toate acestea siti fie sfintei mfinastiri Tis-
Meanti neclintite In vieata domniei mele si a fiului domniei mele, Ie. Mihail voe-
vod, si sit nu se strice child si tradit1a lui Nicodim: nici de domnia mea, nici do fii
dbmniei mele (10 emu rAccamq), nici de niminea.
Intr'altul, tot fall data in satele de mai sus, adaogli satul Grosani (Ppouteal;
mosia adaosS de Pocrui, Tatomir (Teroma,m), Voicu si Radoslav a patra parte din
Jales, data M-rii de Dimitrie Detbdcescu la moartea 1 i (A..,11111HTO; A4CVNUIKI Ha CMOTH
iffOIH; natal zis Aninis (firatnaum) depe Jiu. Toate acestea sfi stem neclintite si aS
.flu se strice de domnia mea, nici de fii domniei mele.
-- De asemenea, hrisovul din 1392, indiction 15: all itoKkimitA quo 1 mono:mum
MOHACTHp10, Arra faramn ulaco KaAHHHHia RR EACTOHHH, two 1 BIJRAA4 loam floxamitualums
s.fiack=ri tnoara, ce a adaos-o mdmelstirii, mama domniei mole, Doamna Calinichia
41f Bistrita, care a fost intlieiPi a Arhimandritului Rama; qi co a mai adaos
www.dacoromanica.ro
DOMNIA LUI ALEXANDRU VODA ALDEA 227
Mamie voevod, Mircea, II asociase la, domniamal dinnainte vreme,
Dimitrie Dabacesen la moarte manastirii mai sus zise, a patra parte, partea ltli
din Dablicesti.
La fel, hrisovul lui Dan Voila, fiul lui Dan voevod, nepotul lui Mircea voe-
vod, din 1424 August 5, care Merea Tismeana: airea: efonvmsam 'KkA rig. MH fw
PAym ronsom=pe care sent rdposatul mos at domniei male, lo. Radul voevod,
tin temelie a inndltat-o pi: ne-ronolagum,poArren Celan% tw A4H sogeom=sdnt rdposatul
pdrinte at domniei mere Io, Dan voevod cu multe lucruri a intarito. Dan Voda
inttireste MAnastirii ale date de sant raposatii OHO ai domniei sale, satul Vadul
Cumanilor cu Toporna si yams la Calafat. Pe lfmgii cele _date in hrisoavele lui
Mircea Voda, se citeazti: Plostina (Hallam), Leurda (Adm.), Cireselul ('hipman),
Tureinestii (Thoompa); se reintarWe satul: ellerrimao [1,0 (CT wom-inn nt4ic
l'eR4MH re-nmAn Knainaan=Pesticevo ca l-a adaos nultiqa domniei mere doamna
Calinichia; moara in Bistri(a, ce a adaos -o matup domniei sale; two ter Immo-
N:HA Ci0H04hRUIH mom re'sanoi li44AICA4R zoisom=ce/e,ce a adaos slut rdposatul unchiu
at domniei mete Vladislav voevod. Sfantului Antonia la Yodith, eto.
La fel si hrisovul lui 1o. Vlad Voda Dracul,, din 2 August 1439, indiction
$, catre Manastirea Tismeana: (growl; ;* OWAHTIA 9WAITI
C AIM Mlip1441 BOIROA4,
-1'4A1(41. R0i110,01,4 W OCIIORAHLI 111,3ARHNO H CC 0110'11111111H C714T 11WAHTIAMH A4H aasom nthoritnie
aillmii nosivksa =pre care OW rdposatul pdrinte at pdrintelui meu Mircea, voevod,
Radul, voevod din Joliette a indltat-o fi cant rdposatul [rate at pdrintelui meu,
Dan voevod, cu multe lucruri a intdrit-op; satul dat de mogul domniei sale, Radul
voevod, anuma Vadul Cumanilor cu Toporna si Tismeana; 40 de salase de tigani,
dati de parintele sau Mircea voevod ; cceno Iltersonao 1110 (CT opinomino ra-amm
Kaniiman, coca remn nth, 1 cino GOromo I npinoman CTIIH1 1 OWAHTfAtAtli" EA11,1,11CMIR ROilS0a01
KA113 iiIIAOHrio Ha PLOAHHH = &du/. Pcsticeoo ce l-a adaos Doamna Calinichia, bunica
domniei mere- i satul Sogoino, adaos de unchiul pdrintelui meu, de Vladislav
voevod, skintului Anionic la Voclit4D, etc.
Vodifii" ea Orman slavo bisericesc, sit se stie, inseamna. la Slavii de Sud,
Boboteaza.
Am citat ant me hrisoavele de mai sus dupa originalele for si am :mos 10
evidenta partite mai interesante pentru a fi folosite la indreptarea si lamurirea
chestiunilor istoricogenealogice, gresit expuse in istoriografie.
Radul Voda eel Intelept (1374 - 1384), sotul Doamnei Calinichia, tatal lui Dan
Veda (1384-1386) si al lui Mircea Voda. (1386 - 1418), este ziditorul manastirii Tip
mane, indemnat hind la aceasta de Sfantul Nicodim.
Urmand obiceiului strilmosesc ea ctitorii sti se ingroape la ctitoriile lo,r, de
buns seams, Radul "Veda eel Intelept, s'a inmormantat In biserica manastirRaale,
,Tismeana. Acolo trebue cautat mormantul sau. Un mornifint cu flori de (win pe
el exista odinioara la manastirea Tismeantt. Despre el ne vorbeste o foarte real
brosura franceza ce se afIrt in biblioteca $coalei-ltominesti dela Fontenay-aux-Roisea
0-1 profesor N. lorga, citand brosura (vezi Revista-Istoricd, a. V111, nlle 7-9, lulie
Septembrie 19,32. p. 125-127), socoate ca e vorba de mormantul lui NladislaV
Voda pziditorul, en multa cheltuiala, al manastirii Tismeanap. Piatra de mormant
a disptirut in reparatiile manastirii (acute de arhitectii streinin Raspundem elk
Vladislav Voda nu este ziditorul manastirii Tismeana, ci al manastirii Vodita. Din
ditorul manastirii Tismeana, preaum rezultl din documentole citate mai au!, at
Radul, tatfil lui Dan Voda si al lui Mircea Voda.
www.dacoromanica.ro
008
ST. ',non AEsett
II lndrumase in conducerea treburilor Statului si-I otelise in

lupte, lashndu-i o frumoasa, Intinsk si bogata mostenire.
Radul dela Tismeana nu se poate indentiticit cn Radul Negras "Vorlii ce-i
zic si descailecator Taxii.
Radul Negru Veda a avut de sotie pe Doamna Ana. Este ziditorul bisericii
do mir din Campalung si al biserlcii Domnesti cu hramul Sf&ntul Nicolae itio al
Sfintei Mucenite Filoteea din Curtea de Arges, cele mai vechi biserici din Carl.
Traditia si cronicele spun oh aRadu Negru Veda dap& ce a desc &lecat In
Campulung, unde a facut o biserica mare, innaltit si frnmoash, a descalecat apoi In
Argos, unde do asemenea a Bleat oral mare si a pus soaun demniei, fdcdnd
curfi do pia1rd fi case domne$ti fi o bisericti mare fi frunioasd, in care dupd
moartea tut s'au ingropat fi au Aleut fi estatul* depiatrit,adectichiput lui, care
este in slona acei bisericio.
Statuls de piatra, bazoreliefut, a fest moat de aci ;i se gaseste astazi la Mu-
zeul National de Antichititi.
Chipul lui Radul Negru Veda si al Doamnei Ana se yid zugravite numai
n biserica manastirii Arges si in biserica parohiali on hramul Sfantulni Nicolas
Domnesc si Santa MucenitA Filoteea din Curtea de Arge..
Prin stiptiturile arheologice facute de d-1 V. Drfighiceanu, Secretarul Monu-
mentelor-Istorice, adevarul a iesit in lumina aidoma, precum ni -I povestesc tradi-
tia si cronicilo Thrii.
S'au gasit in Biserica Domneasa 14 morminte. Nu se poate spune Inca,
in lips& de izvoare documentare, ale cui aunt aceste morminte? Toate aunt pro-
fanate, afar& de mormantul lui Radu Negru Veda, care, ca prirtr'o minune, s'a
pastrat neatins:
Intr'nn sarcofag de plata zace intins pe spate, cu mainile incrucisate pe
piept, scheletul voevodului Radul Negru, in mantle de purpura: presarata cu
perle, prince in nnele locnri cu fluturi de our; pe cap poartd coroani domneascii,
lucrata cu iscusintft din sarnift de aur si impodobiti ou perle; tunica voevodului
vine potriviti pe corp si incheiatd In fats en un rand de bumbi de argint auriti,
plati, asezati la un centimetru unul de altul, avand pe ei o stein& care reprezintd
un scut deapicat, in primal cartier fasciat, in al doilea plin, este sterna familial
domnitoare a Basarabilor. Gulerul tunicii are o begatti broderie de margaritare de
forma unui carpe incollicit. Aceea-s decoratiune se afla si pe manoci cu mansetele
largi, impodobite si ele dela cot pans la mana cu un rand de nasturi mai mici
av&nd pe ele scuturi en sterna do mai sus. Marginile manecelor catre man& an
dedesubt o begat& tesfitur& de margaritare dispuse in siruri. Mijlocul corpului e
incins cu o splendid& eingatoare, brodatii cu fir de stir, care se inches Cu o prea
frumoasti paftit do aur in greutate cam de 1/, kgr., reprezentand un angel medie-
val de o rail frumusete, mkrgenit de doud turnuri. In. balcoanolo dela castel, sus,
deoparte si alta a portalului apar: in eel din dreapta, un tantir cavaler; iar in eel
din stanga, o ta,nara nobild, in costume medievale, ce-si graesc unul altaia. In
portal se vede o figura mitologica: o lebada cu cap de femee eLedwi, mania lui
Castor si Pollux. Paftaua este hotiirit, de prevenient& apuseani, italiand. Ea in
nici un oaz nu ne poate da data exact& a celui ce o poarta.
Radul Negru Vodft poart& in deget, mai multe inele de aur cu pietre pretioase,
lucrate on multa artii. Cel mai de seams pentrn not este inelul dat lui de Doamna Ana :
tin inel mat mic ca celelalte pe care se afla gravati in litere gotiee nrmfttoarea in_
scriptie latina g lestis Hristus autem trot isiens per mutt,. Pe rozeta inelului se citeste
www.dacoromanica.ro
DOMNIA LITE ALEXANDRU VODA ALDEA 27.9
Intr'unul din hrisoavele sale 0.ra data, desigur ins din
destul de (liar in Mere stilizate numele (Ann). (Vezi reproductia acestui inel la
pag. 240, dupa desemnul facut de d-1 Pictor D. Stefanescu).
Acestea sunt marturille sigure, cari adue lumina pe fata lui Radul Negru
Veda, intftiul descalecittor al Tarii-Roinane3ti.
Radul Negru Vodk nu este o legenda, un mit ce ar reprezenta, originiile
Principatelor romaine, precum crede d-1 profesor D. Onciul, in a Ortginile Princi-
patniui Terii-Romanestio gi la cursul d-sale, ci un personagin istoric real.
Radul Voda, tatal lui Dan Veda, si al lui Mircea Voda, hotarit,im este, nu
poate fi Negru Veda. .
In pomelnisnl vechiu al manistirii Tismeana, zidita de datum], figureazi

numai cu numele de, Radul voevod. In vechea biserie era. zugravit ca ctitor,
purtand numai numele semplu de Radul voevod. Dna el ar fi fost Negrul Vodli,
neindoelnic, Iii sal, nepotd, stranepotii, sau restrinepotii, ne-ar fi mArturisit aceasta
pored/. Hrisoavele lor, precum am vaznt mai sus, pastreazii tacerea, nu ne spun
nimic in aceasta privinta. Tacerea lor este peremptorie: Radul dela Tismeana,
nu este Negrul Veda. Identificarea Mouth de d-1 D. Onciul pe baza celor dons
documente tarzii dela Alexandra voevod, unul din 8 Ianuarie, 1569, si Mtn) din
28 Aprilie, 1576 (vezi D. Onciul, in chestiunea Bisericei Domnesti dela Curtea de
Argef, 1916, p. 14, nota 2), date manastirii Tismeana pentru uncle mo3ii cuprinse
in hrisoavele ce le-am citat mai sus, dupii original, nu fac dovada. Si nici tole
cuprinse in viata monastica de acolo, mull mai tarzie ca aceste documente, pe
carl d-sa pune mare temeiu, nu pot fi marturii buns.
Pentru a se face identificarea de mai sus, sau mai bine zis, conjectura :
ca, Radul dela Tismeana este Negrul Voda, trebue intitiu sA se arAte clar ca.
Doamna Ana este tot una cu Doamna Calinichia, sau ca Radul Voda a avnt doui
sotii. OH dovada contrail faptului o fac hrisoavele ce le-am citat mai sus, ale
fiilor sal Dan Veda (1384-1386) si Mircea Voda (1386 1418), cari sunt hotaritoare
asupra parintilor si a filiatiel lor. Ormeaza dar ca, sunt doul persoane istorice
bine distincte. D-1 V. DrAghiceanu, dorind sA tie importanta istorica a obiec-
telor glisite in mormintele dela, Argos, a trimes fotografii dupa ele pe Is cei
mai de seamA ihvatati din Europa, en rugamintea, ca sA se pronunte asu-
pra lor. Dar, de nicaeri n'a. primit un raspuns multainitor. Interesanta inscrip-
tie sloveneascA de pe nnul din pretioasele inele, pe eel bizantin, n'a fost dis-
cifrata de nici un arheolog, 'de nici no slavist. lata descifrarea el chip& noi:
a -I- HAMM' AMR mixers --,-inelul lui Naidu Dad), acted: Mein! lui Nicolae Di-
bacescu. CAci enamor) este un diminutiv din Nicolae, intoomai ca dlininutivul
romanesc Naie din Nicolae. Diminutivul HAHAI, HANAIIIX este foarte des intrebuintat
la Slavii de Sud, mai cu osebire la Alacedoneni. Numele Naidu in be de Naie se
intimpinA lii la unii Romani din Crusova, (Macedonia).
Piatra depe inel reprezintA stoma familiel Kukenus: un areas Cu tolba
de sligeti in spinare, ianin fata lui o femee tinAndu -i arcul. Intro figuri, un animal
infipt intr'o teapa. Cel ce a purtat inelul este Nicolae DobA, sau Dabficescu, finl
lui S'tefan Mikud, ban de Severin (1275-1279), (rate cu Petru, Dimitrie si Ian,
de Doboka, tidal Doamnei Clara, sotia lui Nicolae Alexandra Basarab voevod
(1352-1364) 3i al lui Ladislau de Doboka (asupra acestei familii, vezi B. P. Hasdeu,
Negro Voda, p. CCX11CONVI). DupA inel, ou cruces si inscriptia sloveneasca,
putem conchide ca Nicolae a trecut Is ortodoxie. Despre fratole situ, Dimitrie DA-
bacescu, am vorbit mai sus.
www.dacoromanica.ro
230 'ST. NICOLAESCU
1418, Mihail se Intituleaz'a: cIo, Mihail,' marele voevod

domn, stapcinind qi domnind toatd Para Ungrovlahiei fi
pote munti, incel si pcirfile MiteirWi 0 het-kg Amla0tliti
Sis Eclgeiretplui, qi domn at Banatultti de Severin qi de
(Vezi desemnul acestui inel in pug. 241, Mout do d-1 pictor D. Stefanescu).
inelul lui Nicolae Dibacescu, in ce priveete ornamentarea lei, se aseamlina
malt cu inelul pecete al lui Vitomir (t ilwroma,on. a)zcra), aunt inteun mormAnt
din biserica Tnitropolitana bulgara, Sfanta Sofia din oragul Sofia (Bulgaria).
Vitomir, tatAl lui Altimir, se etie, a murit in anul 1316. Acest Vitomir este
pomenit si in inscriptia dela M-rea Boiana (vezi, Iordan Ivanov, Starobalgarski i
vizantiiski prd,stenii in Bulletin dela Societe Archeologique bulgare, t. Il (Sophia
1911),.f. 1, p. 8-9 ; 13-14.
Se vede ca cea mai mare parte din rudele Doamnei Clara s'au stabilit in
Cara. In 1394, Ianuarie 8, indiction 16, Mircea Voda, intaregte minastirii Cozia,
ctitoriei sale, stipinirea. paste (donut Ceilimlnegi dela Olt, care mai nainte era
-- zice Mircea Vodd satul boerului domniei male, Nan Dolo. Acest boer Nan
Dobn poate fi cu Multi probabilitate un urmag din familia Doboka, sau Dna-
cescu. Printr'acest hrisov, Krcea Vodli daruegte M-rii Cozia 300 g/deti de gram po
fiecare an din casa domneasca, 20 buti yin, 12 burduee branzl, 12 cageavale, 12
bucAti postav ; dijma din judetul Valcei la miere pentru citing/id gi cearil pentru
biserica; balta Mamina dela Orlea in sus ; satul Cireeovul mai sus de Slat(na,
Poroinitil. la DunAre ; moarii la Ramnic, marl In Cataluiu Is Giurgiu ; alt sat in
Funcaviit Bucureetii; della satieoare la Olt: Bogatnegtii gi Luncenii; S5,patul
pang, la gum Ialomitei ei Ciirarea ; 300 salage de tigani ; ulita la Ramnic; satul
tiinatetstii pftna Is Trojan gi Bojorenii. Martorii acestui hrisov aunt: Mitropolitul
chic Ant,im (a Coat/1, Ungrovlahia) el Mitropolitul Ssverinului Athanasie, egu-
menu! Vladislav, Stanil banal, japan Vladislav, jupan Manea, jupan Alaman, japan
Bars, japan Danciul, japan Milcul, Voico, Aldea, Danigor, protovistieru Power,
vistieru $erban, stolnicul Bratu, Costea picernic, Sin spatar, Lubag pivnicer, Files
logofat (Arh. Stat., Bucureeti, Condica M-rii Cozia I, No. 18, f. 23 si 24; Coudica
Prancoveneasca 266, f. 237, copia orig. slovenesc : 238-239).
In interiorul bisericii Sf. Nicolae Domnesc cliff Curtea de Argeg, pe peretele
de nord al naosului, sorisa cu grafit rogu pe tencuiala, intro cele /loud ferestre, se
citegte urmatoarea inscriptie sloveneascA: Ilkrroso Cat 1114111:1.1 Sanwa 110HROM
yov7( = Riposat-an rlarele Basarab voevod, 6860 (= 1352). Este fAra indoiall
o data pretioasi pentru moartea marelul Basarab voevod, numit dupe cronicile
sarbegti qi bulgfiregti loan sau Ivanco Basara) (1315-1352), tatAl lui Nicolae
Alexandra Basarab voevod. Atilt tot si nimic mai mull. Biserica e mai veche ei
inscriptia mai sus zistin'are legAtura cu vechimea ei.,Depe cele 14 mormlInte
numai o lespede s'a pestrat cu inscrip(ie sloveneasca in parte ei ea deteriorate.
Iat Q: g . , . goschasS . . . (111MIKA)11k flusecima 101ROATA 110411H., MCR41 11111,
. . . . lui Voislav al marelui Alexandra voevod, a raposat, in lung
Iannarie . . s. Este mormintul lui Voislav voevod, probabil, un Thu al lui
Alexandra voevod (1352-1364), Numele sarb3sc (Voislav* ii poartti voevodul, de
sigur, Rind botezat de ruda an, Taro] Stefan Dugan, sau de insugi voevodul oart
base depe atunci, Voislay.
www.dacoromanica.ro
DOMNIA LUI ALEXANDRU 'VODA ALDEA 231
ambele laturi pe oatet Dunarea qi peln,c1 la Marea cea mare,

0 cetatii Ddrstorului stapdnitor ". 1)
In cursul andui 1418, stand in bune relatiuni on Ungurli
ci cu Turcii, Mihail voevod a domnit in Unite ui -a /pastrat
nectirbite tara si posesiunile moctenite.
De trei ani, Tara-Romaneasca nu mai plate& peschef Porta..
Turcii nu mai erau aca de temut, Luptele de succesiune la tronul
Imparatiei intro fiii si urmacii lui Baiazit Fulgerul, mod la An-
gora') nu se termiease. Domnitorii Tarii-Romartecti, Mircea, ma-
role voevod ci urmacul sau Mihail, s'au amestecat in aceste lupte
sustinand, cand pe unul, cand pe altul, ci au Mutat sa traga
cat mai multe foloase pentru Wit Ungurii, la randul lor,
se simteau destul. de tari pe fortole for ostatecti ci doreati cu
ei o lupta Nice, hotaritoare. Mihail voevod, ea bun crectin, a
trecut cu totul de partea lor. Acest fapt ca ci nepiata tributului
i-au atras asupra tarii toata furia Turcilor. Anatole sarbecti
1) Arhiv. Stat., sectia istorick orig. slovenesc pe pergainent; Facsimile la
Hasdeu ; Negru Vocl, in Etymologicum magnum &naniae, Toni. IV. Bucuresti,
1898 D. Onclu), OrijjiniTe principatelor romine, p. 203-205; Al. Vasilescu, Ur
1
magii lui Mircea cel Batrdn, Bucuresti, 1915, p. 9 ; I. Minea, Principatele rometne
i politica orientate' a imps ratului Sigismund, 1919, p, 146.
1) Iri luptele dela Angora (1'402 an cazut prizonierl in ntainile Int Tiniur
Lank, Baiazit Fulgerul, sotia lui, Despina, si f3teran Lazarevici, fratel& Despinei,
despotul Sarbiei. Aftand dela Despina din ce neam este si impresionat de faptele
vitejesti savgrsite de fratele arm, Stefan, pe clImpul de lupta, 1-a eliberat pe acesta
en cinsto gi daruri. F,4tefan a trecut de aci la Constantinopol si de aoolo in San.
romatia, uncle a fost prinait on mare oinste de Mircea voevod, domnul Sauroma-
tiei, si ospatat mai multe zile cu frateasca, prieteneasca dragoste, si petrecut In,
tara sa (H KA 11,11',111,5,01r npoxmork, H IVTTOVAOV 16111 r11011421CMIT ci I D4Kp6AAITTIO, H cl
KIAHK010 greckii. WTI. 010. 11441AHHK4 HpitAtAirr Cl, MH,141 gOIKOAk, H A,101TOMORAHO 0011110t"
MITI. Ha mnorhol Aker's, Kt fKOIH ere 51014H 1111JKAMMITA). Vezi asupra a.cestui pasaj: Pavel
.
Josef Safai ik, Pamritky, 1873, p. 62-Z63.
Mircea Veda, domnul Tarii-Romknesti, se inrudeit cu familia domnitoare
din Serbia. Nu putem spune pentru Moment in ce grad de radenie se afla cu
Stefan Lazarovici. Mircea VOda a avut de sotie, precum ne spune un vechiu po-
melnic, pe d-na Mara. Probabil era de origin& skrboaica. Ave& proprietati In Un-
garia. In 1400 o afllEm ca prnprietarli a localitatii Tolmad sau Talmaj din Conri-
tatul Zala. (Csanki, Magyarorszdg torte nelmi frisdrajza a Hunyadiak koraban,
III. Budapesta, 1897, p. 14 ; I. Minea, Principatele romane si' politica orientate
a impltratului Sigismund, Bucuresti, 1919, p. 108). D-na Mara a supravietuit lui
Mircea Veda. In 1418 o aflam prin Ungaria. La 22 Iunie, 1418, a venit in Tara
din Ungaria: ot:r,ta mlb41 POAHTla rc K4 Mu rocuomm W gxrpz AIC1,4 noo-rueoln? KIT CI
441' OITA nwavriwa 11..--.Gand a venit doamna, mama domniei mole din Ungaria,
in tuna lunre 22, in anul 6926, indiction fl, zice voevodul Mihail.
www.dacoromanica.ro
wa ST. NICOLAESCU
ne spun, ea : aIn anul 1419, August 15, Sultanul Chiriqgii a

pustiit Tara-ROmaneasea 1). Luptele se Incepuse mai 'innainte
de Unguri i armatele lor deli conduse de vestitul Capitan
Pipo de Ozora 2) victorioase la ineeput, au fost Infrante in urma.
Atunci a pornit in contra lor, Insuqi regele Sigismund. Luptele
continua F,Ji mai Inverunate. Sultanul Turcilor, ajuns la Dunare,
pune stapanire pe malul drept, aflat in posesiunea domnului
Tarii-Romaneti. Gucereqte ei Intarelte cetatile: Isaccea qi Joni-
Sala, numita mai tarziu Sulina-Noua. Trece apoi Dunarea qi
ocupa Giurgiul, pustiind Cara in lung i In lat. Mihai voevod,
ca sa rape din tail, ce se mai putea scapa, a fost nevoit sa
Loa pace cu Turcii. A izbutit prin diplomatie sa eb,tige do
partea sa cativa demnitari turci5) foi prin ei a Incheiat pacea
ou urmatoarele conditiuni : a platit tributul tarii neplatit de
trei ani4) cu indatorirea de a-1 plati In mod regulat pe viltor ;
a dat ca ostateci pe fiii sai: 5) Mihail voevod qi Radul voevod 6);
a lasat in stapanirea Turcilor cetatea Giurgiul qi malul drept
al Dunarii 'Ana la Marea cea Mare. In aceste conditiuni, el a
ramas sit domneasca mai departs. 0 parte 'din boerii nemulta-
miti de noua stare de lucruri din tail, firete, si-au indreptat
privirile la Dan Voda, fiul lui Dan Voda, fratele lui Mircea
Voda eel Batran.
Luptele interne Intro pretendentii la domnia OA Incep
in primavara anului 1420. Mihai voevod, sustinut de Unguri,
iese Invingator. Varul sau, Dan, se retrage till core ajutorul
Turcilor. In Maiu qi Iunie se dau lupte noui. Mihai voevod
esteInvins fiii varul s5,u, Dan, apuch pentru un moment dom-
nia. Luptele continua. Mihai revine cu ajutor dela Unguri. Se
1) Glasnik, 1.111, p. 81. cf. si N. lorga, St wilt fi documents III. Bucuresti
1901. Prefa(a IX.
') Nagy, Piur, Rath si Veghely, Codex diplomaticus patrius, 11, pp. 211
214 ; N. Iorga, Studti iti documents, Bucure$i 1901, vol. III, p. IX.
3) Seadeddin, I, p. 344; Al. Vasilescu, o. c., p. 14.
4) Ibidem . . . (Mess in ordine it tributo di tre anni . . . it s'oblig6 di
mandare ogn'anno it tributo.. . . ; Al. Vasilescu, o. c., p. 14.
') Leunclavius, Historiae, Lib. XII, col. 473.
3) Despre cei doi hi al lui Mihail voevod, anume Mihail gi Radii!, vezi
hrisovul lui Mihail voevod din 22 lunie 1413 (Arh. Stat. sec(ia ist. orig. slovenesc,
re pergament, Publicat de Miletio pi Agura, In ,Sbornik (Sofia), IX, p. 331),
www.dacoromanica.ro
DOMNIA LW ALEXANDRU VODA ALDEA 233
dau lupte mari. Comandantul ungur, Banul Stefan de Losoncz,

kii voevodul Mihai cad pe campul de onoare 1). Dan este in-
vingator. In potriva lui se ridic5', arum fratele lui Mihai voevod,
anume Radul Voda Praznaglava, ci luptele nu se mai sfaresc.
Cearta dintre Dan 0 Radul se terming abia in primavara anului
1428, cand Radul Praznaglava, probabil, a fost prins ucis 2) foi
-impreuna cu copii sai. In mod precis nu se poate spune de

cand pan& cand domneqte Dan Voda i de cand pb,n5. cand,
Radul Voda Praznaglava. Asupra domnirii for i a luptelor
urmate intro danOi vezi pretioasele lucrari : Al A. Vasilescu,
Urmasii Jul Mircea cel Beltran, 1915 qi Dr. I. Minea, Prin-
cipatele rowing si politica orientalei a impeiratului Sigis-
mund. Bucure0i, 1919.
Scapat de Radul Vod5. Praznaglava, Dan Voda n'a putut
domni in linite. In potriva lui s'a ridicat un alt flu al lui
Mircea Voda col Batran, anume Dan. Despre acest Dan *imam),
flu al Mircei marele voevod, ne vorbe$e Chalcocondylas 31.
Dan a fost trimis de tatal sau in ajutorul lui Mustafa, care
lupta in contra fratelui sau, Mahomet.
In vara anului 1428, Dan Voda, fliul lui Dan, este atacat
de Turd. El adusese la cuno0i* principelui Gheorghe Bran-
covici mitticarile Turcilor i) qi ajutase armatele ungare. In lup-
tele ce au urmat, Dan a cazut prizonier qi tronul tarii a lost
ocupat de varul sau, Dan, flub Mircei voevod.
La 25 August, 1428, Vitold, marele duce al Lituaniei, nu tia
ce s'a Mout cu mai sus zisul voevod al Tarii-Romane0i, Dan, fiiul
lui Dan, nepot Mircei voevod. Vitold scrie lui Pavel de Russdorf
ca, dupe lupta dela Golubetz, terminate la 5 Iunie, 1428, *Turcii au
1) Ios. Carol Eder, Obseruationes criticae et pragmatical ad hristoriam Tran-

silvaniae sub regibus Arpadianae et mixtue propaginis. Sibiu 1803, .p. 64-5;
Hurmuzaki-Densusianu, Documents, I p. 515-6, 617-8; I. Minea, o. c., p. 166.
') Nu eunoso nici unul din fiii lui Radul PraznaglavL In hrisovul situ din
1421, Iunie 1, saris, lira a-i numi pe fiii s6i, astfel: dar dupi moartea domniei
mete, pe care it va siege Domnul Dumnezeu a II domnul Tarii-Rom ineti, sau din
prea iubilii flu ai domniei mole.. . . (Arh Stat., Condica M-rii Cozia, 18, 1.
250 verso.
3) Chalcocondylas, Lib. IV, p. 171.
4) Seadeddin, 11, p..46.
www.dacoromanica.ro
234 ST. NICOLAESCU
trecut peste Dunare in Valahia mare, care deasemenea spar,

tine regelui roman, si in tar's acestuia au f5,cut marl pagu,be.
Si cel ce era ocarmuitor acestei tari se burnea Dan, Jar Gees,
ce s'a intamplat cu ocarmuitorut regelui, nu se :f tie, data a
fost omorit sau Mout prizonier, sau in cotro s'a due, Si de
aceasta ne pare raul). Adevarul e : Dan a fost prins in rz-
boiu,- iar nu ucis. El moare in toanma anului 1430.
Windecke '), biograful regelui Sigismund, ne pov:esteste
gin limp ce Sigismund se alla la. Niirenberg, ii sosi veAca din
Tara-RonAneasca, ea voevodul Dan a murit 8)n.
Varul sau Dan, fiul. Mircei voevod (1428-1432), a murit
la- 1 Iunie, 1432, luptand cu vitejie inpotriva Turcilor 4);
3) epornoch czogen di Turcken obir di Thune in Gros Walachia, daz auch

don Roinisehen Konig_angehoret, und in demselbin lande haben ai czumole gros-
sen schadin getoon, und der, der desselbin landis Worweser was, der his Dan,
und Was auch von des herren Koniges wegin vor weSer, denne wait man nicht
ap her dirsla,gen 1st adir gefangin, adir wo her hin ist gekomens oionumento
poloniae, Prochaska, ,V, p. 802 si Arch. XLII, 1875 p. 527); la 5 Iunie Sigismund
era la Golubetz (Kiirolyi, okleveltdr II, p. 116 si urm.; Al. A. Vasilescu, o. c., p.
34; 1. Minea, o.c., p. 190-191.
2) Windecke, Cap. 259, p. 228 -229.
3) Annals Templi Coronenses apud. Schwandtnor, Seriptores reruns Hun-
garicartan I. p. 886; Quellen zur Gesckiate der Skull Kronstadt, IV.; 8incai, 1,
p. 614... ,
4) elk -rearm AT* (6910 = 1432) OVAIrk Adlik 601110M 1110HIlial xpecomik Amu.-
torrawk HA n3AUHATH = In amelas an 1.432 a murit Dan Voevod, Iunie 1, luptind' cu
vitejie Impotriva Ismailitenilorr. Glaenik, LIII,, p. 87):
Despre Dan Vodh, fiul lni Mircea Vont cel Man, in afar& de Chalcocondylas
(Lib. IV. p. 171), ne vorbesc In de ajuns documentele sloveneiti, ph,strate in arhiva
Statnlui din Brasov sub No. 2, 4, 5, 6, 10, 763 sl 780. In documental No. 6. Dan
Veda, vesteste tArgurile si viniile din Tara-Romineasel asupra oonoesiunilor
vamale, ce le-a acordat Brasovenilor. 8i anume: Bunt volnici oamenii domniel sale,
ca alf negoteasca si sA duct. la Brasov, tine ce-i place: cearkargint, aur, mhrga-
ritar, sau on ce-i va placei, fari de nisi o teams.. Din Brasov volnio e ail aduch
In Para tine ce-i va place, eh nego(easch cu postav, argint, florini, sau orice-i va
place. Sii .11e, precuns a fost in elide pdrintelui domniei safe IoanMireea voevod,
vama sh se is asa precum a Lost luatft si in zitelepdrintelui domnid tnele Miroea
ivevocl. Vodem aci oh Dan Vodh citeaza de 2 orb pe Mircea Vocli Ca phrinte al
shit. Po pecetea' dela privilegiul va.mal 780 se citesto legends: (gains MireheD. bar
In privilegiul vernal 768 cuvh,ntal slovenesc srulimtiren. poate fi luat drept goomrri.ms,
adici pirinte. Pecetiile dela No. 2 si 5 searnanacu totul celia dela No. 6. Itezultit
der eft 2 si 4 aunt ale lui Dan Voda, fiul lui Mircea Val. No. 6 nefiind cleat
circulara explicativh a lui 768 cu anfiooAren,, nrmeazh tit acelas dom.'', care a
dat aceasta circulara, a dat si privilegiul 763 (Vezi acoste documente film pa
www.dacoromanica.ro
DOMNIA LUI ALEXANDRU VODA ALDEA 236
ALEXANDRU VODA. ALDEA (1431-1435)., Prime le tiri
beaina lui Dan, ful lui Dan la 1. I3ogdan, Ret(i ile Tdrii-Ronsaneetti cu Braeovul si
cu Tara-.Ungurcasea In sec, XV si XVIkI905) t. I. doe: X, XI, X,I1, XIV, XVI, X VII,
XVIII. Dar si mai Iimurit glasuese Su aceasta privinta, urmatoarele documente
interne: hrisovul din 10 Septembrie 1428, dat din Arge5, prin care pan Voda inta-
reste stapanirea lui Peteu, Bratea, Dragon], Manea sc Neagoe, peste (11a,v1)Valea si
(fixarriApS,%) alugitrul, sa le fie de ce eina ohabnick for si filler for in viata dont-
niei melej zice domnul, si in viata Intel naseutilor fii ai doinnioi inele (afatopomnr
cella rsa aul Ad11113Aa II EACMids4) Arh. Statului, sectia. istorica. kfrisovul din 7 Octom-
brie 1428, prin care iiitareste stapanirea manlistirii Snagov, poste baltile cu toa-
te locurile si satele anume: Frenghisegti, Turbatii si Vranstii. Dand acest hrisov,
zice Dan Voda: emi-ans adus aminte domnia mea de ddruirea, ca an ddruit pdrintele
domniei mole, Mircea voevod ; drept aceea, dupd ddruirea pdrintelui domniei mete
$1 domnia mea am admit cu toatd cinstea hrisovut domniei mele, ca sa fie sfintei
manhatiri, eel.) mai sus, zise locuri si sate de mogie si stramwie, papa in viata domniei
mole si paint in viata nfiscutilor dintiii, feciorii domniei mole: Danciul si Basaraba ".
(Acad. Rom. Mss, doe. 285/XX; Al. Vaslleseu,Urmasi,lui Mircea eel Batran, p. 35);
hrisovul de danie al lui Mircea .Voda eel Biltran de care aminteste fiul sau Dan
Voda, este far& data. Voevodul Mircea se intituleazi: tenI Xpicra bola snaro-
rlonkm] fi X;ICTJA1bCHIILiH A. tiMOM1101141IHNIt 11,lr AAA,1114 GI4UmIH COIROA4 H 1'eAHL1 MA7IX.
b111-iM A liiK IIAIL A4)0114HriMx. OCAa[Aa. psrirH H FOCnOACTGO1VR1110V MII 1%0CIN 441.11 Oitrrpt,'
IMIXIACKOH A 34111AAHHH[CKYIM, rrpanant] H Ki TOWN:WM CT10144(1. A tki IIWA nJ MINA(
Mint A A47WAI harmik A(1MeTp.Mr 1 AAA ralu = in Hristos
110A01r11411131r Aapice AG ittithiKddrilt
Dumnezeu drept credinciosul fi de Hristos iubitorul Si singur -stdpanitorul, lo.
Mircea marele voevod fi domn, cu mila lui Dumnezets fi darul lui Dionnoreic,
domnind ci stdpdnind toatd Tara-Ungrovlahiei fi Orfila de poste munti i spre
pit rttile tdtdreeti ei pe ambele luturi, pa toatd Dundrea, i pasta la mares cea mare
fi cu darul lui_Dumneaeu domn al cetdliti Ddrstornlutio., (Academia-1101phi* sectia
manuseriselor, Orig. slovenesc pe pergament).
Prin hrIsovul de fats (c. 141444.15) Mircea Veda dfiruegte intnicilfgoy 1'AcK4
nm nOnar in" itataapar W CH-kroit PIANO CCM 30/10M01 9raHNlla nfil /CT Ns 6oya 1110 I1CT
11)11MUMHA ZIAT 'reg.% MS a;Snati OTAIIKS .M0114CT11,10 11,014 MH W CH Iron 1= rugatorului
domniei sale list pdpa chir Lazar (lea Snagov, tan sat numit Clulnita, care este
pe Buren, es l-a fost adaos fratele domniei sale jupan Staicu mdndstirii domniei
sale data Snagovs.
Cum vedem din acest hrisov, manastirett Snagovul este veehie. De cand a-
niline? nu putom spune din lipsa de doeumente. Tot ass de veehief data nu si
mai vochie este si manastirea Govera, re.ziditi de Radii eel Mare.
La 1429 Dan voevol sin Mircea voevod" intare$e stlipinirea' mitnastirli
8nagov poste mosia Stutia (N. Iorga, Operele lui Constantin Cantacusino, p. 23).
Am 'starnit mai mull asuprt marturiilor do mai sus, din cauzi ea sent
istorici, sari sustin : el un Dan 'Voila, flu -al lui Mircea Voda,- n'a existat
iniciodata. ;.
\Termenului gPoAirrimso, adeca pirinte, -din doeumentele cifate mai sus, nu
I so poate da interpretarea niestegiugita pe care o vrea d-1 Al. Vasilescu (o. c....1
pmrcu, do ad este intrebuintat in sensul adev8rat do parinte, iar nu in -eel -de
www.dacoromanica.ro
236 ST. NICOLAESCU
asupra lui Alexandru Voda Aldea, fiul lui Mircea Voda
parinte sufletesc, sau de politeta, rata de un mai mare, precum s'a obicinuit In
anumite imprejurari si numai la persoane Lind in viata. Mircea Voda numai train,
ai prin urmare Dan Veda n'av'al de ce 8a intrebuinteze acest termen de politeta.
Care va sa zicii, hotarit lucru: Dan Voda este fiul lui Mircea Voda. El
a avut doi pe Danciu si Basarab. Fiul sau, Basarab Voda, se constati ca domn in
1443 (S. Nicolaescu, Documente slavo- romdne p. 4).-La 9 Ianuarie 1443, Basarab Veda
intaregte stapanirea mknistirii Cozia peste satele: Calimaneatii, Jiblea, Bradatenii,
Seat; Bogdanestil, Lnncenii, Hinatet,ttii, Bucureatii, Vfidistrita,Micleuaul, Cararea,
Curilo, Glirdanul, Ciocineatd, Stanceatii; 50de silage de tigani, lot de monra la apaPra-
hovel si biserica, vama la Genune,baltaMamina dela Orlea de sus. toata balta , Sapatul,
Cabalul, Paperagul, Podnia, Buceciul, tiganii deli Ulita din Ra.mnic, satele din Ba-
nia, Cararenii, Luminenii, Cornul al moara dela Catalui ou satul. (Hrisovul e stria
do Calotti In Cetatea Domneasca a Argeaului. S'a ptistrat numai in traducere.
Vezi la Arh. Stat. Condica Ma,nastirii Cozia No. 18, 1. 132). Intr'un alt hrisov, dat
din Targoviate, acelaa an 1443, Uri data do luni, Basarab voevod, intareate sta-
panirea mantistirii Cutlumugul, Mama, La.vra romineasca. din Sfantul Munte Athos,
reLidith de dhnsul, peste satele: Giurgiu, Prislopul, biltile dela Sviatov, pe tot
Cfilmatuiul, Comanca, Laiovul lui Stroe, Danegtii, cu hotarul dela Uiba-
reati, sh-5i is ctilugarii zeciula si 9arkutua8 la Olt in joa Hrate;ti
pe Argeael (firtmank), ocina lui Bucur dela (Cam) Strunga. ltriteatilor.
Martori sunt: jupan Dragomir, jupan Cagan Sahao . . . . jupan Borcea, japan
BalearBtrmitru stratornicul Calciu gramaticul. (Orig. slov. pe porgament,
se ptistreaza in Arhivele Manastirii Cullum's). Despre descendinta voevodului
Basarab, din Dan, ne vorbegte un document mai nou dela 26 Apriiie 1735, al lui
Grigore Ghica voevod, on privire la muntele Ganea de langa hotarul Tarii-Un-
guregti, din judetul Muscel: Muntele Ganes a fost de cumpfiratoare al unui Stroe
postelnicul. Dupa moartea lui I-au fost inchinat Sfintei M-rii Campulungul, un fe-
feeler al lui, anume Matei. Oamenii din Liudiaor, ungurenii, au inceput a se
intinde of a stapani acel munte, numindu-1 Lindiaornl. Cu vremoa, parintele igu-
menul, chir Vasile, ca nii.stavnie, al manastirii a facut plingere la domnie pentru
aceasta incalcare. La judecata se adevereate ca oamenii din Liudiaor, cu oares
care meateaug, au numit muntele Ganii Liudigorul, pe numele satului lor. Alto
scrisori pentru acel munte n'au avut, ci numai un hrisov al lui Basarab Vorld,
fecioral lui Dan-Vodd, de patru cute de ant (sic), dupe% cdnd s'au fost stdpdnit
tara Ardealului de cdtre faro accasta de o eldpdnire, care ai in hrisovul acela
de acel munte al Ganii nimic nu pomenea, fara cat pentru alt munte ce se chiatn
Zarna, ce 1-au fost daruit unui boor de tara Ungureasca. (Arh. Stat. Cond.. M-rii
Campulung, No. 129, f.! 688-689).
La 23 lulie, 1,735, Pantazi vel value* si Preda Drugtinescul dau cartea for
de judecata egumenului chit Nasilie dela M-rea Campulungului, acs sa tie si sa
stapaneasca un munte ce sa chiama Zarna din plaiul Nucgoarei, care este alaturea
cu alt munte al sfintei minastiri, ce-i zic Ganes. Pentruca, fiind acest munte
Zama Tanga hotarul pia Oltului Ungureati, fostu-s'au impresurat supt stapi-
nirea unor oameni din Fagaraa, dupa and era, ai tara Oltului :supt stipinirea
domnului tarii aceatia. Si neavand tine cauta, de acest munte 1 -au fost stapinit
ace! oameni'.... aNantai atdta at avut a rdspunde cu Wale scrisori vechi, ce
au avut dela Vddislav Vodd fi data Wad voevod-Tepee, dupre cdnd ord, Tara
www.dacoromanica.ro
DOMNIA Liii ALEIcANDRu VODX ALDtA 23?
cel Batran, le aflam In privilegiul comercial al fratelui

ski], Radul Voda. Praznaglava, acordat Brasovenilor,
pentru vama de la Rucar 1) (c. 1427).
Din acest privilegiu se vede char, ca Alexandru
Voda Aldea- a trait In bunk pace cu fratele sau mai
mare, Radul Voda Praznaglava. Tot astfel a trait el
si cu fratele sau Dan Voda. Numai cu Vlad Voda
Dracul sau Draculea, nu s'a putut Impkca. niciodata.
Data exacta a domniei lui Alexandru Voda Aldea
intro 1431 1435, am stabilit-o cel dintaiu pe baza
izvoarelor sigure in lucrarea mea Documente slavo-
romdne'> (1905), premiata de Academia Romank, $i de
Maui tot la o stapasire cu. Tara-Romdneasc4). (Condica M-rii Cfunpulung No,

129, p. 690-1).
Dela Basarab voevod ine-arlimas ducati de tipul comun si asemintitori cu
ai lui Radn II. Pe fath, el reprezinti scutul despicat, avind in cartierul intai o semi-
tuna spre dreapta, deasupra unui soare cu vase raze, iar cartierul al doilea fasciat;
legenda: t 1w EArap4 zoo. Pe revers un coif in Kohl spre dreapta, av&nd in
via acvila munteanii; legenda: f 1w hAeApAcA. Executia acostor ducati eate foarte
neingrijith si lipsith de once artiis. (Const. Moisil, Cronica numismaticd, a. 11,
No. 6-7-8, p. 40).
Acest Basarab Vodi a avut de urmas pe Basarab Vodi eel Muir (1477-1482).
Do Basarab Vodh eel Tar:1hr, no spune \'lad Vodh Chlugarul, intr'o scrisoare de a
sa chtre Brasoveni, a a fost ucis in Illartie, 1482, de Mehedinteni in satul Glogova
(Alcor,' CS SCHAH MIXIAIMI(H 5 CIAO' l'AOrOISA). UltiMU1 lui document e din 23 Martic 1482,
dat mfinistirii Snagovul (Mileteci si Agura, Daco-Rominii, p. 338-339).
Basarab Voda col Taal; a font do doud on clisStorit: intniu cu Maria si a
dour oars cu Neaga, sera Craiovestilor. A avut de sorh pe Anca, miritati duph
Stanciul logofatul (St. Nicolaescu, Radu Voda cel Viteas, p. 11). 13asarab Vodi eel
Thniir a fost ingropat la M-rea Bistrita. fitiroa aceastit ne o di hrisovul lui Mateiu
Basarab voevod din 30 Aprilie, 1633, dare M-rea Bistrita prin care Ii scuteste do
bir satul Costesti : sPentru cit an ingropat rdposatul jupdn Pdrvu banul, ace
Afatei-voevod, pre tat& mosilor domniei mole, lo Basarab Vod4, aci, in Sf.11fd-
uiistire Bistrita, care a lost fdcutd de Mire domnia hap (Doc. particular). Basa-
rab Vodh. cel 'MAI. a avut de fin pe Neagoe Voila Basarab. Neagoe Insusi inteun
hrisov de intarire entre 111-ren. juphnului Drfighici din Cricov (Mhrgineni), prin,
care ii hfirfizeste satul Secrtreni, ne arath descendinta sa, intitulitndu-se: Cu rails,
lui Dummezeu, crestinul Basarab voevod pi domn a toata Tara-Ruindneascd,
nepotul marelui fa' prea bunului Basarab voevod" (Arh. Sta(, Cond. M-rii Margi-
neni, No. 165, f. 141; St. Nicolaescu, o. c. p. 11).
1) St. Nicolaescu, Documents slavo-romdne, p. 217, not4e.
Cu privire la domnia lui Alexandru Vod6. Aldea, vezi N. lorga, Geschchite
der r. VolLes, I, 308, si Indreptari ,Si intreiiri /a Istoria Romdnilor, Buc. 1906.
www.dacoromanica.ro
298 St. NICOLAESCO
atithei *a fost primita drept bung. $i In istoriografie 1).

Alexandru Voda Aldea imi apare scriam In
mai sus eitata lucrare ca un -Mar voevod, un
domn viteaz, cu totul devotat cauzei crestine si mai
presus natiunii sale in acele timpuri de fierbere i i clo-
cotire a vartejului dela Sud, care schhnbase oaresi-
cum eonstelatiunea statelor europene si a caruia me-
nire era SA supuie Europa Intreaga.
Aceasta parere -de atunct ra.mane statornica.
Dupa mine, Alexandru Voda Aldea, e un mic erou
al timpului sau.
Necunoseut multa vreme, eaci stirile externe si
cronicile tarii sunt mute asupra domniei lui, el a-
pare -azi ca i soarele majestos, dupa o- indelungata
lipsa, sa ne farmece, sti ne minuneze, prin+ calita-
tile sale rasboiniee, prin pornirile sale nobile, prin
sentimentele sale umanita-re. Asa reese Alexandru
Voda Aldea din hrisoavele si mai ales din callile 2),
1) D. Onciul, Din Istoria Ronttlniei p. 184; A. D. Xenopol, Tupta intre

Draculesti si Dtinesti (An. Acad. R m. Seria II, Tom. XXX, 193 l, si Istoria Ro-
mdnilor, edi(ia a Il-a, t. 3. p. 129-132; Die Dlinea, Principatele romdne f poli-
tica orient alit a ionpliratului Sigismund, 1919.
2). Cfirtile slovenesti din Arhiva Brasovului, .au fost publicate intaia oars
de D-r L; Miletici si D-r Agora, In Sbornicul Ministerului Instructiunii Publice
bulgar din Sofia (1896). vol. X110. 1 152. Apoi, la noi, do Ion Bogdan in
.Documents pi regeste privitoare la relatiile Tdrii-Romdnesti cu Brasovul si Un-
garia in sec. XV f i XVL 1902. (lucrare Oat cu greseli de traducere) si intr'o
noun editie mai ingrijitit: tRela(iile rdrii-Romtineeti cu Bra;ovul fi cu Tara
Ungureascdp. Vol. I (1905). In lucrarea de fao, am indreptat erorile slrecurate de
citire si traducere. Documentele latinesti priviloare la domnia lui Alexandra
Vodli Aldea aunt publicate de N. Iorga, in vol. XV din Hurmuzaki. Nu tre-
hue a ilia lucritrile mai detaliate ale lui Const. ,Kogalniceanu, Alexandru II zis
Aldea, domnul Tarii-RomAnesii, p. 44 61, vol. XII, din Revista p. ist. arh. fi
fit. 1911 ; Al. Vasilescu, Unnafii lui Mircea cel Blitran,1915, ei llie Minea, Prin-
cipatele romdne fi politica orientald a imptiratului Sigismund, 1919.
s Numele voevodului Aldea, un ditninutiv din Alexandra, nefiind cunoscut
ca name de domn, ftreste s'a putut crede de unii istorici, cs Aldea a fost un boer,
care urcandu-se pe tronul grii a luat numele de Alexandra, al protectorului situ,
Alexandra Vodit 'cel Bun. (vezi N. Iorga, Geschichte d.v. Volk. I, 318),
rapte : un boer cu numele Aldea, a existat. Ei figureaza in sfaiturile dom-
nesti ale lui Mircea Vodit tel BAtrAn. Astfel it allam la marturii in lirisovul din
www.dacoromanica.ro
DOMNIA Lt)I I.EXANDRO ii0DX ALbtA 239
ramase 'dela el, pe can le publicAm dupa original in

1394, citat to lucre rea (le fat5, mai sus. Deasemenea la I. Pttscariu: Fragmente,
IV, p. 45-49.
La 21 Noenivr:e, 1398, indiction 7, boerul Aldea, darueete marastrii Cutlu-
muz din. Sflintul Munle Athos, sau Grddina Maicii Doninului, satul Cireeovul
dela Olt.
Iatit actul lui de danie :
f 11% HAI:4111a noRIA-k IT RC ctiontx lici'Amcwir, A4 Ha Koin:A6 Ak1110 CITHISIIIX,
;MIKA 31111 cm4acwr, A cir Rk,v1iiii curwatnt. li CrtNIOCHIA 010, CHRIIIPAIIIIA- lia nOmmji fi
RA CI-SA*1144mila Alf it aux- a nrkAfena HAM AIAliROA A 1110CTOAT A MrCHRIIIA Orirkc'a-
InAc4, W rirkf nanxit. Ge:C1 A 33c Aintw7 roicinii A x'S'Ailm Rx .anwxx ;c8nAn1 AAA*, oiRlIS/A
it imk ICI A rOcnOmar A ICI,C1411k AM( KAR . l'os. ncloAAA111.11 n0 XrAC Z 3411PI4L. -
i% 111 A 11,CIMITIO HCCHOAa; CCAJC4IllAC I'M:I A 23X, fAHHQ Ha AIH ICT AWORICAX KA"' A rAx
c4icom f i 1111114d, CAC'Hagl (IAAI A rkpiaz inn! nocAg3 4k" WS, HI 3/30:410, 11.1/r cx IICIII.HHHis A
.4,1 'ARA 11CRAHHHAIH 3:1141111, aKs A4 nykAAAtix cs cc AtiweliNA cTro 2nTie"-
04(1iX4 A sio,r,uul'omi VCR.- Hitsingl, :se HZ Kylat'AVOIrr, 111 clAtcAnaplA, CIAO 301'0M0 911111111WIr;
ata, A. ir' 1141Irk1I1, !CITA AAAA, lima: rend la111fm8 IW 11/16141O K:iKok, ROTOM.Ha A
9WATTIAIAll lallHAIX II M,I1 A noAp'Sah MOfA. wHia KT. Milk AI 411Ael'HIr. 11 111 11'AM( s. RZCI
4(TIEICHHIGAIS Oro li Afall'IZIKV A 70'omoc4x: Kyr emumg. A nkAlcamc /MS, n(O'll, A4 nOgooei
t .4.1170: 1111111X, ko /1,4 1111 noc:Icr7 Iii. AI rTRA 4111 FrOrkA111 ;Ix Ma CAAI41.W. Tter p4Af. AA
IC AlI IIIIKA71 W 111111'k MI C)Iir 'Ma; HIf ccowAtumi, 11A c //AT:44,A, 4 NM IIHKTO 6 CIL10Atilif
11111Hf. Xing AN CA Cr IlhgCHAI Irfiftlflo W CHPIAIIHIT HAllr AAA An MAT .61 relit NAJurKon-3intn,
CAAH A COailliNR, cx,14 A cxAfikx, cxAl coA rOA.k, CIRO AA 11034KARIlf CIA V nomii1/01 Rx
*1'0161MM 17aa W KVTA'SAISC; 1110 TAHOHI1, AA we" np4c44,T" W (NIA fi Ofil
mire; AZ, W su-kc corkif, Aaai 1;i" oisiT4mActumix, A A4 ICI n0444,enmi: k A 11 1 . Twir
PAM CA Acetic& CHI stiegnii Hex A UOAIM 'pwAimeAro ne m: 11 fr:Aun: tepomenaxv cvA"
boil, MriAil 11 0 1KIfil KZ Aak, iHAH ITT 0 5. '..
G la Klan( Ai pH. Cr I MS 116 C MS : Ha '11411% Rma, ApAroA &Am, m:nAir 1114, HCSHAIII Mtn'.
A GIA'AocAAx AttAllf".
-I- flax asStiAfr V&A Irma( ; t 1131 mornAm 11,4c:c4 anistax.
+ In lege au poruncit Domnul Dumnezeu fiilor lui Israel, ca In tot anul sa

zeeiuiaseti, on ate vor dobandi, yi aceasta etiind sfintii apostoli ei de Dumnezeu
purtittori p5rintii, an sfittuit spre ajutor ei spre facere de bind sufletelor noastre
ei au dat noun Cu ruglIciunea ei cu postul ei cu milostenia, s5 ne curatim de pa-
catele noastre. Iatit ei eu malt pacittosul yi cel rAu tntre oameni, jupan Aldea,
r5vnind imparaOlor ei domnilor, ei aducndu-mi aminte de cei ce au v5rsat sem-
gele for pentru Christos, iar cele parinteeti le-au urit ei de ImparAtia cerurilor s'au
invrednicit. Iata ei eu, citt mi-au (Wait Dumnezeu si domnul voevod lo. Mircea,
pentru slujba ei pentru credinta, eare i-am slujit lui; nu cu silil, ci cu adevirat5
si dreapt5 credintfi raj-am tmeinit dorinta, ca sit dau la SfAntul-Munte, la mi1,-
nilstirea SfAntului Nicolae, care este In Cutlumus, la cambanarit, satul numit
Cireeov, ca sii fie pomenire in toate duminielle, IntAiu:domntdui nostru, Jo. Mircea,
voevod, apoi si p5rintilor nostri, >Ii mie, 3I odor cu mine. Pentructi este a noastrd
usdnastire. $1 am venit la Area cinstitul pArinte si duhovnic ieromonith, eirir E-
remia ei predau lui, el, 85 doreasea pentru sufletele noastre, ca as ne aeopere
Dumnezeu cu rugaciunile cucerniciei sale in zina judeciylii. Drept aceea, sa nu
se amestece do acum : nici bate al nostru, nisi Aida, nici nepot, nici alt niminea
din rudenille noastre'. Clue se vaincurnete careva din neamul nostru sau un altul
oricare ar fi domn TArii-flomAneeti, fie ei boer, fie .si judecgtor, lie oricine, ca
www.dacoromanica.ro
240 St. igICOLAESCO
text i traducere, ca anexa la lucrarea de fatti.

s5. supere satul cel dat la manistIrea din sfantul Munte, cea din Cut/luaus, unul
ca acela, s& fie proclet de Tall, Si Fiul, i sfantul Duh, si de toti sfintii, cari
Dumnezeului au placut, ai sh fie partas lui ludo. ai Arie. Drept aceea s'a scris
aceasta carte a noastra pi s'a dat parintelui nostru cgumenului Ieromonah cliir
Eremia, In luna Noemvrie a 21-a xi, indiction 7.
Iar inartorii acestui Inscris sunt: jupan Vlad, Dragoi banul, jupan Aga,
jupan Detco i Baldovin logofatul.
j- Eu jupan Aldea am descris; f Eu jupan Tabisa am descris.
(St. Nicolaes:u, Mdnastirea Cnt/unsusul din Sfantul Munte Athos, in Uni-
versul din 30 Aprilie 1913; N. longs, Mantels Athos in legclturt ci grits noastre,
1913. (1 Noemvrie).
Manstirea Cu dun-maul, vechea Lavramare romaneascri, de care e vorba In
Ineled Doe ;mei Ana, so(ia lul Radul

Negru Voda.
actul de mai sus, se innalta pc o fermec5toaro poiana in partea sud-vestich a

orfiaelului, de calugari, numit Gareea, la un patrar de ors departare de centre.
Aceasta sfnta manastire a fost Intemeiatakilintru inceputul ei de linprira-
tul Alexia Comnenul, In veacul al XII-lea, dar cu vremea siracind gi surpandu-se,
a fost reintemeiata, infrumusetata, imbogatita si intarita cu multe moth, venituri
pi odoare pretioase de catre domnitorii TariiRomaneati, marele voevod Ni..olae,
Alexandra Basarab (1352-1364) pi de full sau Vladislav voevod. Adevfirul acesta
necunoscut pan& acuma ni-1 mfirturiseate o scrisoare sloveneascit pe p'rgament, care
se pastread In Arhiva Sflintei M-ri. Scrisoarea a din August, indiction 1 sau 11, pi
se dateaza ca stare, intro 1363-1373. Inteinsa ni se vorbeste de alegerea lui Hariton
ca Mitropolit al unei parti din Ungrovlahia: (A fost ales do sjintitul ai de dumneze-
escul sobor al sfintitilor ai a tot cinstitilor arhierci: al Iracliei, al Niceei, al Ivi-
www.dacoromanica.ro
bOMNIA LUT ALtXANDRU VODX ALDER 241
rului, Sidului, Odriului, Sozopolului, Ioniei, Silivriei, Tenedosului vi at Varnei, sfin

titul ieromonah, chir Hariton dela Cut !unlit*, pe care 'atria laudit qi cinste it
are aceea %era a Ungrovlahiei. Nu puma' multimea mare de popor, ce se af.a
acolo, dar *i doinnitorul acelei tari, cat Si boerii, ca pe un barbat Intelept
vi do binefacator, din tinerete doritor de vieatil calugareasca vi ca atare Imbricat
intru acest chip ingeresc. Si innainte do toate destul de Invatat, cu darul de a
domni vi de a se plec.a sfintitilor vi binefactitorilor parinti. Afara de aceasta, *Hind
vi a conduce qi Intro aceasta inzestrat de Dumnezeu, ca unul cc a fost destoinie
de a intemeiit qi Intocini manastire de calugari in Sfftntul Munte Athos vi de a
fi egumen acolo. Si mult s'au trudit pentru aceasta, vi a adaogat la aceasta, *i
multe chilli vi Imprejmuire de zid, vi a agent acolo calugari, prin agoniseJla vi
staruinta mare vi purtare de grikl, prirnind destule avufii pentru clddirea unei
atari mdndstiri dela duhovnicescul fin, nobilul, marele voevod di dotnn a toatd
Ungrovlahia fi ctitor of mdndstirii, poviituit fiind la aceasta de calugarul chic
Meta lid Nicolae Ddbacesca.

Hariton, qi carele 1-a rugat pe acesta ca sa-i fie ctitor. Drept aceea a avut mare
indeinn dela Dumnezeu vi mult folos sufletului sau a castigat, vi multi calugari
aducand i-a avezat,ca sa se roage pentru ctitorul sari, ziva gi noaptea. Si a fost
hirotonisit de noi un atare ca mitropolit al unei rarli din UngrovlahiaD.La aces=
star data a scrisoarei Cara era impartial. in 2 marl eparhii. Se afla In tarn ca Mi-
tropolit primat Iachint, dupa el venea Mitropolitul Antim, dupa Antim vene5.
Mitropolitul Vidinului, pitcat ca nu ni se spune gi numele lui, care fusese
alungat dela biserica sa i aflase refugiul airdeun oare care loc din Ungro-
vlahiaD. .Marele voevod, nobilul donn, a cerut, ca el dr primeasca darul *i
libertatea dela smerenia noastra, ca O. oficieze acolo slujba arhiereasca. Sme
renia noastra ingadueqte sobornice*te.
M-rea Cullen put a fost socotita cu drept cuvtnt de mare lavrarominea-
sea, A fost Intretinutil in cursul veacurdor cu banii, voevozilor Tarii-Romanesti,
ai boerilor vi drept maritorilor cre*tini romani, pans in zilele noastre (Vezi isto-
rioul eta de noi, in Universal din 30 Aprilio 1913),
St. Nicolaescu
Retie 'storied, iG
www.dacoromanica.ro
HRISOAVE $I CARTI DOMNETi
DELA
ALEXANDRU VODA ALDEA

FIUL LUI MIRCEA VOL)A CEL BATRAN
IUNIE 1431 !ULM 1435
.11,11.
1.
Targoviste, 14 Iunie 1431. Cartel' 1111 Alexandru Voda Aldea,

domnul Terii-Romanesti, catre autoritatile regale din tam Craiului Si-
gismund, prin care le face cunoscut, ca a trimis la ele pe cinstitul
boier Joan, fiul lui Gasp Fr din CAmpulung, ea caute si et-1 prinda
pe greoul Femian. Acest grec fugise ca un tradator si necredincios al
Voevodului si al Qraiului, luInd cu sine unele lucruri din camara
domneasca Ej i lasind niste datorii la mti sus numitul Boer. Autor t it'le
regale Bunt rugate a as tot sprijinul for pentru prinderea lui Femian.
Universis et singulis dominis et amicis nostris in et gub

tenutis serenissimi domini nostri regis ubilibet constitutis et
existentibus presentes viburis, Alexander wayvoda Transalpi-
narum parcium salutem cum honore. Domini et amici nostri
prestantissimi. Noveritis quomodo quidam Grecus nomine Fe-
miano, nescitur quo spiritu ductus, cum certis rebus de ca-
mara nostra ablatis et cum quibusdam debitis nobilis viri Io-
hannis, filii Gasparis de Longocampo, preter scitum et volun-
tatem nostram, tanquam proditor et infidelis noster et sere-
nissimi domini nostri regis, aufugit et clandestine a terra eius-
dem domini nostri regis et nostra recessit. Ideo prefatum
Iohannem, filium Gasparis, domini nostri et nostrum continuum
servitorem, ad investigandum prefatum Femianum duximus
tranemittendum, vestras dominaciones et fraternitates cum
www.dacoromanica.ro
StoRICOLAESCO
magna attencione rogantes et reguirentes, quatenus quando-

cumque et ubicumque prefatus Femianus per dictum nostrum
et domini nostri regis familiarem inveniri poterit, infra do-
minia et tenuta vestra, ex parte eiusdem eciam cum deten-
cione persone, omnimodam impendatis satisfaccionem, rnmo
rogamus diligenter, quatenus auxilium et favorem vestrum
impendatis ad ipsius detencionem et ipsum detentum manibus
prefa tit Iohannis Gasparis assignare non recusetis. Datum Tar-
goviste, feria quinta proxima ante festum beatorum Viti et
Modesti martirum, anno Domini millesimo. COCO' XXXJ-.
Aot
IW flAileAph. HOERW ( L. P.) MATTE LAID, nu,

HArtie. Monogram mic cu rqu; pecetea aplicatk In fatrt: ovalk de cear3 m-
ei% cu legenda: lwfAito. Ilse[ lailApk goeNom. Brapv. Arhiva orasului; publicat do
loan Bogdan, Reacifiiie prii-RomdnefEi cu Bramut fi eu Sara Ungureasca,
I, p, 312., No. CCLII, qi de N. Iorga, Hurnsmaki, vol. XV, p. 15, XIX.
II.
Rirgoviste, 17 Noemvrie 1431. Hrisovul lui Alexandru NA:al Aldea
prin care inchinA manastirii Dealul satele Alexenii, la Ialomita, si RAz-
vadul, aproape de manastire, sub deal; scutindu-le de dAri.
f ax XI GS RSroirhiiitkrii A sarolifilitkr A XiiiontosuRkfn A 6Ptiv"-

C AI M
110MA311.11i7111 IVO 11111KCIApb, KoisoA4 A rib, M'AMkrx RAZIFa a figiE slink
Al c
1190ASHOMIli1, iV6Aagl11ltAAH A riwxtinrmil KscFA 31AAH OCITIVOit'AA)C1HCK0A,
Al Al Al Al M AI C
I -ronpoA3RoAn rso AtH CHOH SAM! 11(10A3130A1Hif, ClckMAI1 A twin Cilkf rgA
MI, A AilpOlia ckfu A RICE 4In1lati H siiroaispnukfti H np-knovxmllukril, ilice
HA HICIAW iTITIkin A AA( , nacmo.tA xpitcoel: ma Ain momcmopio W A.r,
thlifirkAH CM-PO AilxHipapp A 410AOIHROFH,A HilKOAAti), tuo Irk ,ICHHOME

X
rRA rNN iipimoNcH MOHACIFIROIO CEAA 30110A14A IAEA:3Rn HA MAOHIHHH,H A
5 5 Al at
PAHA% 6AII MOHACMIlpap n0 spz,s,o, IIKO AA H t Rb elliniHN A RI 1VKAH
X A
MOHACHIllp10 Ri HE4H0i HICHOAAHHAHIE CM0110411134ni pmAZ rea MII AlHotIA
AE AP
It0i110, Ind no mw 11 ritv mu, Roviilint Willi KA, (1) CKHRkTH HA, IX1 (NU.
www.dacoromanica.ro
HRISOAVE 1 CARTE DOMNETI DELA ALEXANDRU VODX ALDEA 245
AdfICIIIKA U) IIHHAfiC111114, W KAIL14 tilKAEHAVO, Ili Apt, U1 C'kHOKOC14, (0

X
rAoosa, tv Isocam", W 11011034, W USKOAA, PrWf, W liMCAlthl CAVHCKA A A411-
X X C
EA, 1111AIIKILI HU 11 M1411, i4111114 CA1 lifly0A1 117, 3E.M11 H KZ tOSA4C11111 MIA AAH,
X X ,..,..
ii77 Mt R5Ct AA f K& 010RA cinmy UIIKtrAE, KI110 CE 611 1101WCH ma Ell
11034E41111
M
C(614 MOH)4C1114CK111, 4111f A 11111 iAH CD [11044], HAN W CAV raA
,
MU, iiiO" TAKOKOlkAtie AA giAvi C1111h1 iiIIKOAtif cAutpTiu'i Kb Cg LAKILI A ea
KAAxiiiii, A goiiir 1104:11111 KIAIIKO 346 II 001'4. tV NIA Mil, KAKO npcnialimi
0 mi
A [Anagfiai A nocpaAttifilt cifittv A4p0116111110 MA MIL Uwe A no CAAffIllir rtiA ANN

e ui
111; 43110411 I fic 1101111LT rIllt RA4K011-3fAUI, AA mpg noltoari A 1104X111r

i
A FapsAti A HpHAOH111 AioNictimplo CIIH0 IIHK0411, 1116 TAW:E0041V, 111 Ei
M Att nomomiii MUM A rOAHHA rIlle fro, AIIII/111 pAsopil A tignovAime 11 HE -
w
.1 e
14111MM:a Atothicrntiplo A HE VIHR1111A11 HZ rag fro, mi; IMIKOH44r0 fir li AA
(31130p/1 A A4 110C944171 A Aa ro v6iimz SA1 111i1A0 If ax I i AllMj it AA
AMA 941111.11 C;1; tom& A ca flpfx A CA tIHi.NN 110MA tblif podia HA fA,
X XX
EX GA4 1111.1r0 HOP t41: Kp; frO HA H11 if Ha 'MAO H, IAKOH11 e A EaAr KZ,
H'kla, &WANK.
GiZAnit actria ilAds., a rna Payne Gaptai, HI' EiSitt, ;KIrla

G'rti ta, %via itipa, ;mils TOiCARA, ;1t1f11/ ApAron Rata, AX AC KA3Als,
X
1144111Hr CT'4.1117, Kati's" nAxaftirg, GTIVI apiTialfa, TATIrKOMN, KAS(10 mica
BT. TplOISTI, lloitiplA 3r, a A-a" FSIZM, eta Al.
t l6 IIAgeiApk AA
KWH1W, (L P) AATTA IiHrifia rub.
f
Pergament. Monogram mare cu rosu; cruces gi litera capitall lncepatoare
cu rosu; sfatul domnesc cu rosu; pecetea atarnata, s'a pierdut. Jos, pe campul
liber, bine. monogram, urmatoarea 1nsemnare tarzie, on alts mind si oerneall:
aa odr (Das 111o.K.:=din Some Faur Mihaiun,
Buouresti, Arh. Stat, Man5.stirea Dealul, path. 15, No. 1.
Intru Christos Dumnezeu drept credineiosul si binecin-

stitorul si do Christos iubitorul V do Dumnezeu unsul, To. Alexan-
www.dacoromanica.ro
246
.11.. ,1111,11.1.1111111
ST. NICOLAESCIJ
dru, voevod si domn, cu mila lui Dumnezeu si cu bunave-

ina lui Dumnezeu, stapanind si domnind- toata tars. Ungro-
ivlahiei, am bine volt domnia mea cu bunk vointa mea, cu
-Iuminata i curata inima domniei mete, si. am_ dafult boost Cu
totul cinstit si bine inchipuit si prea cinstit, carele este presto
toate cinstitele daruri, acest hrisov al domniei mole 'Traria-
stirii din peal, lacastil sfantului Arhierah si facatorului de
minuni Nicolae, ca In viata domniei mete' am adaos mahas-
tirii satele ce sit cheama Alexenii, la Ialomita, si Razvadul,
.aproape de manastire, sub Deal, ca sa-i fie do (mina si ohab-
nice maniistirii intru vesnica pomenire r dposatului intro sfin:
fenie peirintelui domniei mele, Mircea Voevod, iar dupa aceea
si domniei mele, iertandu-i : de vama oeritului, de vama de
. ramatori, de stuparit, de vinariciu, de galeti ohabnice, de lemne,
de cosit* de fan, de gloaba, de posade, de airlift), de pod-
voade, zicand, de toate slujbele si dajdiile, mari si mici, Gatti) s'ar
afla in Cara si in linuturile domniei mele, de acele de toate
EA fie in. pace sfanta manastire a sfantului Nicolae, ca oricine
s'ar ispitl a supara satele manastiresti, macar de un fir de
par, din boieri, au din slugile domniei mete, unuia ca aceluia
sa-i fie sfantul Nicolae parks intru acest veac si fn veacul
viitor, si va lua mare si rea urgie dela domnia mea, ca un
calcator si necredincios si rusinator acestei danii a domniei
mole. Inca si dupa moartea domniei mele, pre carele va voi
Domnul Dumnezeu a fi domn Terii-Romanesti, de va tnnol
si va cinsti si va Intari si va adaoge manfistirii 'sfantului Ni-
colae, aceluia si Domnul Dumnezeu sa-i adaoge drill 9i zilele
domniei lui, iar de va stria, si nu va cinsti .si nu va adaoge
inanastirii si nu o va intarl intru domnia, lui, pre unul ca
acela Domnul Dumnezeu s5,4 strice si sa-1 rusineze si sk -1
uciga: aici, trupul lui, si In veacul viitor, sufletul lui ; ci sa alba
parte cu Iuda si cu Arie si cu acei jidovi cari au zis asupra
lui Christos Dumnezeu Mantuitorul nostru Lima Christos: 'An-
gelo lui asupra for si asupra feciorilor lor, preoum este si va
fi in Veci, amin Marturrii: jupan Albul, jupan Radul Saha,
1
Nan Pascal, jupan Stanclul, jupan Iarciul, jupan Tocsaba, ju
www.dacoromanica.ro
HRISOAVE BSI CART! DOMNESTI DELA ALEXANDRU VODX. ALDER, 247
..
pan Dragoi Banul, Cazan logofatul, Vlaicul stolnic, Barbul pa,

harnic, Stanciul vistier1 TatuLcomie. Am scris eu, Calciuly In
Tirgoviste, luna Noemvrie 17, In anul 6940, indictionul 11,
t Io. Alexandru voevod, din mila lui Pumnezeu domn.
III.
1432. Alexandra Vudit Aldea dit de tire Bratiovenilor despre
ettrile Turcilor la Dunare sit maga a-i veni in ajutor.
t lipantoglitaii sacims 11 3IMII Waco.
j- IW EIA14/4p/ HOEHOM ii MI KSCEH 31.1A11XrposAmcmcHoH, CH /Asp-
,
4A REAHKAAr0 soisoAt, Hindi rHO MU lipawostHiii 1184, nparapT H cHpa-
rs A
KW a scan lips, AAHW 3pAlifE li paAosauff, !WORN MON npf amoni H
spatraZ 'F p4iH, 3A1- ElpiliAO)Ca Hama COAMTA h attAtp: cz, alialaut
gHOH HMSO,
yT r
Ha plc) CTOX 43Z Aqb H NO. Tw paAH Aa SHIA RAW& MIDI,
sff
HONE CMOg g rnpu REAIIKkr CIS BOACKkr romosH 8 Apictups HA A84,
3
(Depit ai it fiBlarA if KA1144A E't H 114AaIA 6'6, a Ap8ra 11011CKil cmoO
HA llHpro, 4 REANKIdli 1115 IL Spa

t's
t Into' NTH )(O a; MERE. TX/ pct[Ali],
"
A
MOA spatula, 431 CI RAMIE AlOrZ, A RE BS HE ate.trx CMAIMMIE nrk
HX. CI CESEpillif H CMOHME
c.
romoss, m I Ra soli 4; 4ST4CA pE raa MN,
HH414H;
X
RI moil 4.1 A4 Adimme. fl moon, qio EH pEK;T: RAMA 4p4T14, A4 H af-
pUeme. ft El EH RTA4.
t lW fiadariApts RWEHW ( L P. l MHATim KatlE rHk.
Haat*. Monogram mic cu rosu; pecetia aplicati pe verso: mica, oval3, de ceari
roie, on legends,: t Imps. tImagam. soosom=Ioan Alexandru voevod.
Acad. Rom. 202/XXI; reproductie fotolitografica la D. Sturdza, Documents isto-
rice r mane, alias la Wiesbaden, Bucureqt-i 1888, plansa III; ibid., p. 9-10, tradq-
cerea B. P. Hasdeu; I. Bogdan, o.c. pag. 40, No. XIX.
t Brasovenilor tuturor Tarii Barsei.

f Io. Alexandru voevod Eli dome a toati tara Ungro-
vlahiei, fiul Mircei voevod eel Mare. Serie domnia, mea Brzt-
sovenilor tuturor, pirgarilor i saracilor ci arii Barsei, multi
e4nlitate ci bnourie, ea la ai mei prieteni frati. Drept anew% i
www.dacoromanica.ro
248 ST. NICOLAESCU
an venit aici fra4ii vostri Iii au vAzut cu ochii traiul meu, pe

ce stau eu, zitia si noaptea; drept aceea ea stie domnia voastrk
ca stau patru domni marl cu stile gala la Darstor, pe Dunrire,
Ferizbeg i Azbuga ci Caracea-beg fol Balaban-beg, si alla oaste
sta la Pirgos 1, iar =role Imparat Amurat-beg e la trei zile
drum dela mine. Drept aceea, fratii mei, eu cu voi pot, dar
fara de voi nu pot sta innaintea lor, ci adunati-vi i sta4i gala,
ca In ce cias va va ajunge cuvantul domniei mole, In acel cias
sa venip. Si iarasi, ce va vor spine frapi vostri, credeti.
Si Dumnezeu va bucure.
f To. Aloxandru voevod, din mila lui Dumnezeu domn.
Tv,
1432. Alexandru Voda Aldea aduce la ounostinta Brasovenilor
sosirea color patru steaguri de Moldoveni din porunca Craiului si le
cere sA-i trimita arme.
A M ne
Kpawo t KRA.
t
1- ItiFaHll flAIKCirAPS HOiROA4 H rsk fiscal sIMAIII irrpossuxiscios.
t d" ni". Z'
HMI norm Auia sp:isii if HOKAOHIFlif rocTe ii 110,11111/11 rSA AK Iip,4
Ar hr le m- Ht nt- e
LUOlkt Hark RIMIKII MI H MAAR. h ITIV311 AA 3HAETI, nom CA HApORO rola
T
MU xpeurk IAKO CA AOIIWAH 41401.1411,A Clfill'ORII, if III ITIIKAZ Hi /Ati W
X hi" X 0 A/ Ar
NH, A Fit ilAX CA 1441 HH, C.T. MAIDRA rHA MN KPAA'k. Tw PA RH roaop if
Ai
MAA RH, AA MH nomostrre ca rmicolikl, CZ cTptilki; Cl tivmmil, ci No
7.
M0)KITI. II Lig RH HE ML
A&
tk flAIAtAPI. RWIRW (E7n MATIA Ggitat ruk.
Hartle. Monogram mio cu rosu; pecetia aplicatit to dos: mica, ovali, de

ceara rosie.
Arn. Brasov, No, 306; Mil, No. 9; I. Bogdan, pag. 42, No. XXII.
t Bracovenilor tuturor,
-I- Ioan Alexandru, voevod Iii domn a toat'a Cara Ungro-
vlahioi. Serie domnia mea multa Anatate i Inchinkiune QaS-

1, sPirgoso, Turna
www.dacoromanica.ro
HRISOAVE ySI CARTI DOMNESTI DELA ALEXANDRU VODA ALDEA 249
peplor prietenilor domniei mele, Brasovenilor tuturor, marl

si mici, si sa stici aci, ca au venit din porunca, domnului meu,
a craiului, 4 steaguri de Moldoveni, i n'a pornit nici unul
din ei; acum ma duc Insumi la dansii, cu rugamintea domes
nului meu a craiului, Drept aeeea v graosc si va rog sa-mi
ajutati cu arcuri, cu sagep, cu arrne, cu ce puteci. Si Dum-
nezeu sa va bucure.
Io. Alexandru voevod, din_ mila lui Dumnezeu domn,
-"T
V.
1432. Alexandru Vod4 Aldea cheama pe Brasoveni, ca el -i Ana
mai de grab& intr'ajutor impotriva Turcilor.
Cparnorckia ii 3141M1 limn.
0
Itil nilfatrApi soiaoAa Fl rHa.wtIHWE rao Mil Commis* sack
0
sums lipscs, if MAK0311 RH 1411Clir -PRO Mli : Alilf CTI M MH 110MOHCITO,
14.
MATE no-cropo, nom CIA Tlfp411 HO3g. iU GAR011111, met 1OCHEMAilT1 HA 110-
TPM, A XpAlitl RH iiir If HA nod' AOHTH. mpg 1/1. HE 111111 M11111H, A Rif Mil
h.
KAHCITF, AA 311A, HMCO M IttlIIHN.. II litAI, 1 R H Ili.
m c
t
"c*
ilMarAPk MEW (L. p.) mwria,

SS
G;t111,a rHk
Hartle. Monogram rah) cu rou; pecetia aplicati pe verso: midi, ovalk
de coara r4e, cu legenda: a+ lw fIncirmh = Io Alexandru Voevoth.
Arh. Bravov. No. 306; Mil. No. 8.; I. Bogdan No. XXI.
-1- Brasovenilor ci Tarii aarsei.

t Io. Alexandru voevod si domn. Scrie domnia mea tu-
turor Brasovenilor i tarii Barsei, si asa va porunceste dom-
nia mea: dm& e sa ma ajutati, veniV mai iute, pentruca
Turcii se Garb'. de SO,mbata; si grabip la intrecere, iar hrana
va va veni si mai la urma. Iar de nu vreci 'a veni, apoi voi
spuneV-mi, sa ctiu ce sa fac. Si Dumnezeu sa va bucure.
lo. Alexandru voevod, din mila lui Dumnezeu domn.
-1-
VI.
1432. Alexandru Voda Aldea scrie Brasovenilor viol grabnic
intiajutor, caci Turiiii au navalit la Duniire pe la toate vadurile
www.dacoromanica.ro
250 ST. NICOLAESCU
1 lipaunainw.
4t
1
IV' liAlArApz soinoAa h lHI HICIA BEAM Xrrii0HAdKIIIICK011,, 1111 Illr
AZ nr
rem iwn lipmunrinnv nut. n 111410311 AA 31141111E, W11111 1130 Tvpum rm
x
CA 114AHAAH 00 Arnaav, no Exxlixx spoAono, ma ilAir HA 31A1A AA 11A'11-
H ;171 a Ad pACHIlit, AA noacopo: Anna, H Ilona& Aa MI *w11111* AA A011Airng

a Ar
HA 110A1WIIII,IVII1H 41K0 114 HAAr 340, 11 HA tpT 61111111 HO SA'k; AA, KiiissISCr
MONSITI, CII*Wifilli; KOMIKO HOACKA MOROI, f IIOAKIIIHg, lid CKOp AA AC410;
A IVO H'kCII1X mono, a H111 OWkilll 110 CAI, A4 6XI11 4C 3. MVO, 11110
AA Ill CiflOpHille, no pikIll H411111.

;
t it0 CIAEA:API% RWIlitii (1.7.-ti.) AATTA GA M& ruk.
Hartie. Monogram mio cu rosu; pecetia aplioata In dos: mica, ova* de
coma rosie, cu legenda: at 1w fIntaaeAm. kossom=to Alexanlra vaevoi..
Arh. Brasov, No. 301; Mil. No. 7; Bogdan No. XX.
-1- Braovenilor.
t To. Alexandru voevod Si domn a toata cam Ungro-
vlahiei. Scrie domnia mea Bracovenilor tuturora, ci aca s5,
ctiti, a iat6. Turcii unde an napadit la Dun5.re, pe la toate
vadurile, ci yin asupra Orli sa prade ci sa strice; dar mai re-
pede: ziva ci. noaptea BA gr5110, s'a veniti Intru ajutor; aci dactt
ncmn ne va fi ran, apoi you& are sa va fie ci mai Au. Dar
cat puteti, grabiti, cAts oaste puteti ridica, In grabh, s5, vie,
ci ce nu este gala, voi o veti porni in urma. Sa soseasca re-
pede. Altfel s5, nu faceti, dupa spusele noastre.
f Io. Alexandru voevod, din mila lui Dumnezeu domn.
VII.
1432. Alexpdru Voda Aldea se piing() Sibienilor, a-1 banuese
a se II dat de partea Turoilor
A; a
1- Guiltily Hach.
N 0. T
. t
c
1147 filliKCA API KoiK0A4 A ram HXCE11 31/14All airrpouddxiiicKoN Illnuni
Ar AT Al M a
..
MO A11 eljun iio ncli, gemIKI H;E il Awl!, A111" spadf,...HAtiOTO MOI1.14P4'
www.dacoromanica.ro
HRISOAVE 1 CARTE DOMNETI DELA ALEXANDRU VODX ALDCA 251
At k c tif
1111AME. TW PA, AOKP SWIM, irAA ME fIrC11111 rim AN Lt HA HAMM 31M-
T
AAri, HA AWN& 111(11111HA, if HA Ka ME ti./CTAIIII, raito AA MN KAM KS Hf KOAH
T X
,HOgggliag, MUM) 11/ HQ CS tifkIIIAAA HE norAFAA IIA AKA 11410AA1 111%11014

Af
writ' RIC gpAisoilise, mum A10, II1A 110CArfilAXA II; NIA iquivk, Ipa AOill
. AI ?t;
AGM C7 CK0iMII rAAKAAAH 11 culoarA; CS M110 K1 111K0A11,110114 Mill )(MEW!
110r11HA CIA3H 3EALrk, il Wit 111EXA 1101'4111A, A sfAw rHA 4Au KpAivh 1111-
IjIEWE AME11111 110K011. AA 3,11110 CME C1110/LAN 110011111K4 110rA1111 1311, A Eli lilt
C
X
ram-wall 3411 PPM, KAIcO CE MEMIERIAIE W r114 upavk IR AmoAno co
44"
TirpLti. TW PA f HIE CAVHCHAA0 rNV spamo II om-Aur aux, H AA caqui rib

T C Ai
AA CA 11(1116AHNilf 1118 up: AA cmunAto 11171 mi; AA Km we CA51111111, AA
X X
MV iKI h ;KENN% it MMIlfpf Mr, 1131 II 11011,A,0 V r11111,11, 11011A0 3,1 MOA
X r X
HEBOAA, II V4 {{1111 110K011 BEMH, KOAHICO E WCTMIAILA, II RXC'k Ha, N il3SAAH
CH I. Kibliamt posit, A 'lie rosopuTE, HONE 111A AA IiAlill,fl C TVPRII 3IM

0
['NA ,rtir Kp4A.6. list AA HE AA GE AA HANIA, HA IVA CAV1Kil rtur Am rya-
Ai
AIO ii EXCl Kit 1111A110 AO Moiro Hi1111011161, 'WS CE CA WE MI:. II bi till
RE AN.
t
AO
flataxia
pp
RWERW, (L. P.) AATTA RCM rUb.
Hirtie. Monogram mio au rep; peoetia aplioatl pe verso: ovals, midi, de

mat rosie, s'a stricat.
Arh. Brasov No. 202; Mil: No. 12; I. Bogdan oo , XXIII.
Sibienilor tuturor.
-I- Io. Alexandru, voevod Eli domn a toata'. Sara Ungro-
Vlahiei. Serie domnia mea tuturor Sibienilor, mars lei mini,

m}ilta shnAtate, ca la ai mei frap. Drept aceea, stip bine cum
m'a trimes domnul meu, craiul, In Tara-Romaneasck pe ocina
mea, Iii pe (sine m'a lasat ca sa-rni fie de ajutor la nevoie.
Nimeni dinteansii cu ochii n'a ch'utat la nevoia mea; numai
Ii pov5.4ui Dumnezeu pe Brasoveni, oameni buni, si au ascultat
cuvatitul domnului craiu ,ai au venit cu capetele for si au stat
pu mine la nevoio. CO,ci do era stwiara aceasta Sara qi el ar
www.dacoromanica.ro
26a ST. NICOLAESCO
fi perit, ei tara domnului meu, a craiului, nu era sa snit liniete.

i pentruca am scat lnpotriva limbei pagage, apoi voi ne scor-
niti vorbe role, cum ea ne-am lepadat do domnul, craiul, ei
ne-am dat Turcilor. Drept aceea, not slujim domnului craiului
1:0 sfantei coroane, ei sa dea Dumnezeu .0, se apropie domnul
craiu, s stam dinaintea lui; ei cine va minti, sa-i f.... cainii
pe masa ei nevasta-sa. Eu, ei de m'am dus la Turd, m'am dus
pontru nevoia mea, ei am facut pace tarii, cat a ramas, ei
you& tuturor, ei am scos 3 miff de robi, Tar voi graiti, ca vreau
sa prad cu Turcii tara domnului meu, craiului. Eu, sa nu dea
Dumnezeu sa prad, ci voiu sluji domnului meu, craiului, ei
tuturor creetinilor pana la sfareitul vietii male, precum am
fagaduit.Si Dumnezeu sa va bucure.
- Io. Alexandru voevod, din mila lui Dumnezeu domn.
VIII.
15 lanuarie, 1432. Hrisovul lui Alexandru Voda Aldea, domnul

Torii Romtlnesti, prin care intitreste stapanirea manastirii Cozia,
peste satul Celesta.
Eu, cal Intru Christos Dumnezeu binecredinciosul ei bine

slavitorul ei do Christos iubitorul, Io Alexandru voevod, cu
mila lui Dumnezeu ei cu darul lui Dumnezeu stapanind ei dom-
nind toata tara Ungrovlahioi, bine am voit domnia mea cu a
domniei mole bunavointa, ei cu curata ei luminata inima, ei am
daruit acest prea cinstit ei bine inchipuit, ei cleat toate mai
cinstit presto toat8 cinstitelo daruri, acest hrisov, mdnetstirii
parintelui domniei mete, celula ce 'intru sffinta odthnd s'au
mutat, Mircea Voevod, (manastirii) Cozia, care Taste hramul sfintei
Troite, pentruca am adaos satul ce s numeete Goleetii, ca art fie
metoh calugaresc spre vecinica pomenire parintilor domniei
male ohabnic, incepand: dela vama de of ei de ramatori, ei de
stupi, ei* de galetarie, ei de vinariciu, ei de dijma, ei de gloabe,
ei de cosit de fan, ei de cars, ei do podvezi, ei de alto slujbe
ci dari mari ei mici, on ate vor ieel intru Insuf,3i stapanirea
tariff domniei mole, do acetual de toate, sa fie slobod in veci,
www.dacoromanica.ro
hiliSOAVE BSI CART' DOMNE$Tt DELA ALEkAHD121.1 VODX ALDEA 853
si 13a nu indr5,zneasca a-i supara, nici ispravnic, nici globnic, nil

birari, nici dintr'alte slugi sau slujbasi ai domniei mele, cari
stint trimisi pe la slujbele si lucrtrile domniei mele; iar cari
vor supara pre aceia sau pre acei oameni, unii ca aceia vor
lua mare pedeapsa si urgie dela domnia mea, ca un calcator
si .neascultator, si rusinator, si necredincios acestui hrisov al
domniei mole. Si adeca, si dupa moartea domniei mole pre
carele va alege Domnul Dumnezeu a 6 domnu Tarei-Roma-
nesti, de va cinsti si va Intari acest hrisov al domniei mele,
pro acela Domnul Dumnezeu sa-1 cinsteasca, si sa-1 pazeasca;
iar de va strica si va c5.1ca, pre acela Domnul Dumnezeu s5.-1
sfarame si sa-1 strice aicea si in veacul cel viitor? si 6a aiba
parte: cu Iuda si cu Aria, si cu ceialalti necredinciosi jldovi,
cari au strigat asupra Mantuitorului nostru Isus Christos: san-
gele lui asupra for si asupra feciorilor lor, carele iaste si va
if In veci, amin! i marturiile: jupan Albul, jupan Nan, jupan
Stanciul si Radul al lui Sahac, i Dragomir al lui Berendei, i
jupan Stan si fratele sau Iarciul, Nan Pascal, Tatul Sarbul,
logof5.tul Voinea, i Stoica Mecionosa*, Mircea stol(nic), Radul,
vist. Sau Boris. (Then. 15, la leat 6940.
13ueuresti, Arh. Stat. Cond. M-rii Cozia, f. 365 verso.
Ix'
Buzeu (1432). Alexandru Veda Aldea, d5 de stire nadarspanului
si lui Stefan Razgonyi, spanul Timisoarei, ea Turcii an sa, intre in
Ardeal, si cu dansii va veni si oastea lui; dar spanul sa trimita ar-
mata $i pe Celapie, cad el va face ca jumatate din oastea turceasea
sa treaca la Celapie.
A
1- W HAApIWILIHA 11 ID PA3roux HIIIMitillilp <fia>1 Tzmilwa4pacKorA
mums.
A
.. CDS R0(130,41 RilallIKOril roenoAapa, NiHilVIHHA CPIA, IDS ilAZAII 11011-
110Afp HAApIWHAIIS H Paaro.na Ilipliinut3, TIMIMIKApbCKOMH MANS, muor
, 4 MeoionoaD Inseamnfi spatarul.
www.dacoromanica.ro
god St. NiCoLikSte
Al M
flOKAOHIIIIII EAMON g11';'111111, 1101111111 ci to 114 1101184; Hpl MI Typzum
AI Al
NCIM1110 A011M11 114 111,11,1AR, H AA 31141111, 1191 II 11CMHHO A0111A4 II Milos
X
1..
rumu nop84stia AA AoliOumins ROIICKS, A Cl WHO Iva iaaantly. H AA
U'
3I1 Mb WO I ROHCKI A10E Kci 11 dc.,H AA SHAMS, 111 Cy C119AR1111 10114111; RC
CS MAAAII M0/%181111 H RCI CS AILI,A H ?KW; HI IIMA HMO CI RH SA WOSSCIII
n0ptamil0; HI HN 110A011 1111,4 Aospe 10HAKE. 3114 RANIA MHAOCM%, KAKO XO-
X
AUK% K iklkamy Kb tkapO, H KAKO CI Cl WHIMS KAI H KAKO CI 111111) RICO-
a X X
AORA; RCI Cb Aa ysHAMII RAI11011 MAMII ycmax8 ; WO 1(41111H
X X
H noirAo K HMS; RC! MOH if cuip4x8 1[4111111, up MN SEAMS y311111 H novoille
40.
ni
MN Cr AO rAARI KRAMAMH, H AA Cl ROAApICKS Allk$ MAMO. H WPM A4
SIM RAMA AIMR: Typniti RCI M010 3IMAS pACHIlAWI, RI9OMI If KAIM110
6,1
0;118411 CE, II 13410 flpHMA10414. H AA 3HA RAMA AAI111, ARO 4g AOHMH WRaH
110HCICA HA 1 IpbAr, H 14 4S CS 11100Mb; A KOALA 14 Cl 111110M1 HI AGMS, A 141

Ai
4S &USA& Cl limo AonOciniiimi. 'NCO, MN Ertl, H MAKO MN REp1, HOKAI KAMA
AS Ai
ROIICKA ?NONNI, MbH 41 4A M CHOW ROIICKOME, 11A MMUS, MAK011 IDCMS-
1111M11. AlliOrH111% CS Down MERE upegapihut; m ta vS earn MAIC011 V411-

Ar
HHMH., 1101.1 MI, KAKO AA a 11H !tog III WCTAIlf. 1110 Cl CI H M SAKAIW
ni" Al
rOCROAHHS KIIAAS a RAI11011 AAMII 11111 IMI I1MMENHH1I ASAI, AA RH WHIM
A Al
KAIMRA, MIA H KVA MIRE yx-Ramlian, A KO 41 11110 1(4111111 111H, H AKO flIAM
AT Ai
14 SARIIMH 1411AAIRI KAIRI II 4, H MCO 41 14 RA SAO AilICAHMH H MOM%
Ai
RAACIMAO If RAMON 31MM. TAKO, Mil W411H1 rAittlf H Rope H MOE rAMill,
1111AKO HMS remleinee, mexo MAK011, IMO MO RH CZAAI y KWISI y-

AI
mecl. HI MOH 11111 moon: 1110 M0NC1 INS HAIICK0p1 H 14174 tIMAIWIr uyemmmu
AT Al AT
C ROIICK0A1R, A011 SCMII ra, 191 41 IA CA CA If411HIIMII, AA AoHAe noamiga w-
BIH ROHCICI Kb %AMU.. II MAICOH KOMI 1(41111HMII, ,A,4 AAAB CAMII y PO-
MIAIICKOrA rOCHOAAPA H X(4)A17,31:1 rOCHOAAPA, 110KA1 A011A1 t111441111, H SA MOH
www.dacoromanica.ro
fIRISOAITE $1 EAR'S bOiANEVII DELA ALEXANDRU (7ODk ALbEA 2t6
A
CO Kple NUM.. G) &MIAMI a npocii nomoill; AO CIHORA, 1110 M MTIAIIMI
POCHOAHHS KpAil8, mo it MOAZAORICKH rocnompz. BMA% HP1 IN y qAAAI1H1
N
IHAIIKA 110HCKA, mop tit no mud; CZ 1110M1 AOHMII, HS CKOPO AA Micmn

x g ,
%Amin mord 4/1K4, WHA"MAMO HA nom; M 41 HAI/NNW, KAKO 41 AOHMH
CI ROHCKOMS. SHAMZ Hill 41 HOMO4H tilli XVIICIMIAHOMS, noun. AonAs IIA-
Agin. it mu, itonr4 MIC MIA f v Roan'.

it mmn IgPss IrM140)1111 AT A n roAnn6.
Hartle. Pecetia aplicata pe verso: mica, cu inel, rotunda, de earl rosie

sla stricat; marea htrtiei: un cap de bou on coarnele drepte In sus si cu oruce
Intre coarne.
Arh. Brasov. No. 512; St. Nicolaescu, Documents slavo- rom4ne, 1905, p.
213-217; I. Bogdan, Relatiile Tarii-Rometnefti cu lb-wont fi cm Tara-Ungu-
roared, 1905, t. I, p, 49-52.
1- Nfidrapanului 1 lui Razgon Itvan, qpanul Tim4oarei.
I. Dela voevodul, domnitorul roman, fiul Mircei, dela Aldea

Voevod, nadracpanului ci lui Razgon Ictvan, wanului Timi-
tp)arei, multa inohinadune domniei voastre. De multe on eu
v'am oranduit ca ei, Turcii, Inteadevar au sa villa inpotriva
Ardealului, ci sa ctii, ca inteadevar au ci venit; qi de multe
on am oranduit ca sa trimiti oastea, ci cu dansa pe Impa-
rata Celapie, i sa ctii, ca-i oaste de captezecicipatru mii,
dar sa, ctii,.nu Bunt ostaci de seama; toti aunt baeti tineri, ci
toti Bunt copii ci femei; n'are cine sa pue mama pe arme;
nici jumatate nu-s bunt voinici. tie domnia voastra, cum
m'am dus la Murat, la Imparatul, ci cum cu dansul m'am jurat
ci cum cu dansul am tainuit; totul am dat a tiro domniei
voastre, de frica, ce am facut am Mout, ci m'am dus la dansul;
toate acestea de frica le-am racut, caci imi luase Cara ci tn-
cepuse de capu-mi a se agata, ci dat-am copii boerecti acolo.
i aceasta BA ctie domnia voastra: Turcii mi-au risipit toata
Cara mea, cu credingt ci blestem jurandu-se ci credinta n'au
www.dacoromanica.ro
25G St. NitotAEsCti
tinut. i sa tie domnia voastrk ca iata va veni acea oaste

asupra Ardealului, ca voi fl ci eu cti ea; far de nu voiu veni
eu cu &Ansa, apoi eu voiu trimite pe Albul cu dinsa. Asa,
po Dumnezeul meu, si aca pe credinta mea; cb,nd oastea voastra
va sosi, intr'acel teas eu, cu oastea mea, la o parte, aca ma
voiu refrage. De multe ori, Turcii m'au Incelat pe mine; da
pai si eu acuma aca am sa, le fac, pe Dumnezeul meu, ca
nici urma sa nu ramade dintrancii. Cu ce m'am jurat si eu
domnului craiu si domniei voastre si celorlalti de vita oameni,
acel blestem si acea credinta s5", ma bata pe mine, daca
voiu face altfel si daca eu voiu uita, painea, craiului si sarea
si daca eu va voiu gandi raul voua si celorlalti dregatori, si
tarii voastre. Asa pe ocina mea (pe capul) sf pe credinta sf
pe capul meu, altfel nu voiu face, numai aca, precum in carte
v'am scris. i aceasta iti graesc: cat pop mai repede sf pe
Imparatul Celapie a-I trimite cu oastea, trimete-1, caci eu singur
singurel voiu face, sa ulna jumatate din aceasta oaste la Ce-
lapie. i astfel voiu sa faca ca sa clea ei insici pe domnitorul Ru-
meliei ci pe Hamza domnitorul, cand va von! Celapie, ci de
aceea au zabovit. Dela Moldova am cerut ajutor; pans acum
ceea co eu &ides domnului craiu, aceea ci domnitorul Mol-
dovei. tfu ca ci la Celapie e mare oastea, si ca pe incetul
va veni cu dansa; dar degraba sa trimeata Celapie pe omul
sau, pe acela incoace, mai degraba; eu II voiu !twat& cum sa
vie cu oastea. *tiu ca va ajuia Dumnezeu crectinilor pans ce
vs. veni Celapie. i aceasta carte este scrisa in Bgzeu.
j- i sa-ti Inmulteasca Dumnezeu verile si a,nii.
X.
Pargov4te, 1433 Februarie 9. Hrisovul Int Loan Alexandru Voe-

vod, domnul Terii-Romanesti, prin care intAreqte manastirii Zografts
din Sitintul Munte Athos un ajutor do 3000 aspri pe tot anul.
+ !lsi Mg RI XPHCTA bra sitarorkpmau II CAttrOtlICTHItkill [H1
XPIICT0A1061113k11 HICANIOAPENSMIHWII rocnomilk MHAOCTIL1O1iOa1ll0 Hil0)KIEMS
MHAOCIPATIMS, HNCI $MHAOCEPAHCA 0 Mirk, HHAEH111141) HCEAAHif MOI II h10AEl11E
*) Probabil; It11,1,1:1111.
www.dacoromanica.ro
1RISOAVE t CARTI DOPriNECI DELA ALEXANDRU VODA AL DEA 261
H CA63H HA RICAK011 AkIlk II LIACZ AiliA0141fRibli (Sic) StItireiro Bora H T01.0

KICE[141110P0411810 H 11130EPAAORAHH1310 AIATIP6 CH/ATI:110, ORE ECTI MIKA
H HOXILIAA H STROSINAEHTE alckenx, VIIICTIAHOMI, II CRATOr0 ao[Awcarol
mtittetimu reopaa, ilMAAHMA ROittom rocnoAcTaextgAtit H ORAA-
10AFINg
Amqamil RUM 3IiMAH1 grrpoartapicKoH. G11'0 PAAH siutronpolinonit
rocrloAcTRomtt CKOHML CAMIJAAIL HPOHBROMHTEMI 411CTkIMI 11 CIATAILIAA1
CEPAHPAR II A4P[O]BAXE ChM H RR[CE]IECTIMIH H RAdirOORPASHILIH 11 np[t-
1104f]TAHHk111, 1130HAAZ RXAMH 411CTkIl1, moon, HACTORM KOHCORSA11 l'OC.-
HOACTRAMII MOHACTIIP[10] Bb CRTILIA row 3SIVAIISA, 06117"kili caavraro
KEAHKO AAS4HIIIRA rfOPPIA, 1INCE OREIVArl 11114430TH MOAHITA Fro, HO Cl.
RIC*KI ticFpAilAus AIOARiCiA EMS, ARO AA MI1 RSAFTh HOMOIPHYIKIH 110'
100111ITEMI, Aoyum H T*A8 3AE H Rb RS01111111 R*KE. GEro pAAH [NA]
EXCAlitl romititi, WINO M11 skirrk maim e XHAIAAH ACHP11 npunoNols,
MO AA 1CT6 111 MHO RICHOMHHAHTE CRAT01104HRWOMS POAHTIA10 roc-:
noAcTe4 mu A/Wpm BeE[RoA]'k, II m KICHOMHHAHOIOTE RI CILTIJX1E U
6ONCICTI111111r1 TA11118 IIME MOE frAfgAHAPA ROI[ROAPI, HE TO410 C14 opt-
.14E11p CRATOM8 rEOpri10..... AO MOIROTA Atotro HA IMMO ..... [HlAatIAM
HPIMAIVITH II 83APZili...ATH 1111C... III AAPOKAHTI rOCHOACTRAMII, trA4 [HO]-
HAF oilmen% gyps Mono', Tim 11 cm Iocti*omm' H 11011X OpRaciF KS roe-
noArreSAIN RS rfillrORH11111, AidiCAKA 41/180AAA R AkHz, K AtTo psll,MA H
IHAYIKT[10HAl ti nticap
t EV 113E 11sApx RWERWAA ( L. P.) AINCTI Hem rim.
Tergament. Pecetia atarnatl. Publicat In Byzantina hronika. ( Actes de L'Athos

IV. Actes de Zographou, publics par W. Regel, E. Kurtz et. B. Korablev) B. Peters-
burg 1907. doe. VI. Acta Slovenelti. p. 174-175,
-1- Eu, eel Intru Christos Dumnezeu drept credinciosul ci

bine cinstitorul si de Christos iubitorul e i singur stapanitorul
domn, cu mila lui Dumnezeu i cu darul lui Dumnezeulcel ce
s'a milostivit catre mine, vazand vrerea mea si rugamintea Qi
lacramile male in on ce zi si ors, milostivind pe bunul Dum-
nezeu i pe a sa a tot nevinovata i prea imbucuratoarea sfanta
Maica, care este cununa si lauda si Intarirea tuturor ores-
tinilor, i pe sfantul marele mucenic GheorgheIoan Alexan-
dru voevod, domnind qi stapanind toata .tara UngrovlahieI,
Drept aceea am binevoit domnia mea, de a mea bunt% vointa
cu inima curata r i luminata, si am daruit acest cu totul cin-
stit $i bine Inchipuit si prea cinstit, carale este presto toate
Rerista Istorfed. 17
www.dacoromanica.ro
25$ $1'. tocoLARscti
cinstitele daruri, acest hrisov al domniei mele manastirii Zo-

grafu din Sfantul-Munte, lacapl sfantului marelui mucenic
Gheorghe, carele am fagaduit a nu Inceta Intru ruga lui, ci
on toata osardia a ma ruga lui, ca sa-mi fie de ajutor foi apa-
rator sufletului Si trupului aicea Ili In vieata ce va sa fie! Drept
aceea pe tot anul din ce mi-a fost cu putinta am adaogat 3.000
aspri, ca sa fie spre vesnica pomenire infra sfinfenie raposa-
tului parinte at domniei mete, Mircea Voevod, si O. pomeneasca
Intru sfintele si dumnezeWile taine numele meu, Alexandru
Voevod. Nu numai acestea le-am adaogat sfantului Gheorghe ...
In vieata mea In tot ... am a adaoga si a sustine ... sau sciis
aceasta danie a domniei mele, cand an venit egumenul kir Moisi,
Impreuna on Iosif qi 'popa Ervasie, la domnia mea, In Targoviste,
luna Februarie a 9-a zi, In anul 6941, indiction 1 . .. Am
serfs.
-1' loan Alexandru voevod (1.---..) din mila lui Dumnezeu
domn.
XI.
Targoviste, 15 Martie 6941 (1433). Hrisovul lui Alexandru

duce si domn, fiul lui Mircea duce qi domn prin care zice ca
urmand si el mosilor gi strabunilor sai domni Basarabesti ai
Terei-Romaneti, a dat acest hrisobul Mon. St. Nicolau" (Mon.
Mihai Voda).
Bucure,ti. Arhiva G-la a Statului. Candica Mftnistirei Mihai Yodi, p. 27).
-XII.
1434. Alexandru Voda Aldea trimite la Brasoveni pe sluga sa,

Dienis.
AC AC
t 6pAWOR1110 RC.. ...
H T
t itv fimgAps aoinom it run, cue Inlifithi KOiROMS. IIHWE rifoma.
I Condica M-rii Mihai Voda nu se mai ell la Arhivele Statului. Rezumatul
hrisovului it d5m dupl loan Brezoianu, Trechile institutinni ale Romdniei,p. 234.
www.dacoromanica.ro
ilhISA0vE $1 CAJUN bOldNEVrt DELA ALEXANDRU ilODA ALDEA 259
lannoro 3A(141ftlif lipAWORIHW HICIMZ, opxrapiami HIAHKH CIA ma-

'',
AMTS. lI [113311 1100AAXMO] NAMPA CAPPV, AA LH ABM Ks HAMS
ni Or
MINH, AA ro H1mi, pig!' 48 HAWN fICIMMTH1
a.
Aa
IIL nAgarApi, Kwititv, (L.L) Amuyet tionriu ror.
Hartle. Monogram mic cu rosu; pecetia vela. aplicata pe verso, cazuta:

Arh. Brasov. No 300.; I. Bogdan, p..53, No. XXXL
-1- 13rasovenilor tuturor.

Io. Alexandru -voevod domn, fiul Mircei voevod.
i
Scrie domnia mea mult5. s5,natate Brasovenilor tuturor, par-

garilor marl tai mici. ySi am trimis acolo pe sluga ne'astrtt, si
ce va spune catre voi Dienis, credeci; aunt ale noastre
cuvinte adevarate.
j- lo. Alexandru voevod, din mils. lui Dumnezeu domn.
XIII.
c. 1431 1433. Alexandru Veda Aldea ii roaga pe Braoveni

ca s dea un om spre a insoti la Oradia pe trimisul sau, boerul
Petru Man.
Ar
lIprrapi lipAMERICKit
. At
+ lid itainrApx noinoAa A rui. Howl rlio MH opsrape W iipauu
MOKI3110i XfplIMICMIL II MAK0311 EH
Ai
npocn :
,
111V314 HI KOH Ws
07%
T
AOAAI
6
SOirkpri PHA Nth Ris Manx, AA M Awn taKKA AOSpA, AA ro oponoAo HI
COMO. II AKO CMI optimum' HAM!, Ad fill* Ad Hf CM0pHMI.
Ad a
+k flAIATAph MEW, (1715,) Mkri.A 6)1VIA rHk.
Hartle. Monogram mic cu rosu;'pecetia aplicata pe verso, mica, ovalk de
Ceara rosie, cu legenda: If lw 11,u4.110,0. 'mom =Io. Alexandni voevod..
Brasov, Arh. NO. 301; Mil. No. 11; I. Bogdan, No. XXVIII.
+ Ph,rgarilor Brasoveni.
+ Jo. Alexandru voevod $i domn. Scrie domnia mea ptu.-
garilor din Brasov drAgastoas5, heretisire. i asa va rog: acolo
www.dacoromanica.ro
gd6 St, NreoLArtett
In ce teas va veni boerul doniniei mele Petru Mani, s'Ai dap

un om bun, ca sa-1 petreaca la Oradea. Si, &A. gunteti pri-
etenii nostri, altfel A nu faced.
t Io. Alexandru voevod, din mila lui Dumnezeu domn.
XIV,
1433. Alexandru Voda Aldea trimite pe boerul Neagoe, ca BA
fie de fatA la judecata uoo oameni din Tara-RomaneascA.
At
t BOWMN. I..
T
.4
M
A C 0
+ TO IIMICCAHpk HOMOAA H rHk. 1111WE Imo MH tipitwoirkHoearkma ;

m lir M'' m AI nc
MAHKWEE li WAN, KA)C1110 MOH EpATIA. CEr0 pa III4:0311 Rli moor. 111K4 AA
T A v T
AOXOA If &HMI MOE 34,i H HAWN (RAMO, 4 114KOM KIME0 Ad HE CAM. illpf
T t V X
lig BXAE HiKOINI illiKV 1111111fM Homo tti HAWN tlicKE, 4 OE r0 wonting
T r m Ns , s
AA A011AE, AA M MINI npago, none TAK031i FIT I ptini. II no mu Wall
nt A
nvipa contpula MH Ntroe H Ci OH*M1i3H MOE, WO A' r Kp11110 CO EX II
X A M
W HAWN MO, AA RH roitopia: AWE MEANIE AA CTO Cb MHO MHpHH, Hparik-
T M NS
me Rape ivo i V la, H Moir tliiK; KOK.) AA HE BRAE, HONE HE MOM KOAH
C dANIAMH, MbISMO C HOBO.; AA Mi HE Hp0EANCAMilf CI HOSIIN ptim, K41110
AO 11111A. 11 litAIIHH HI;.

...
AA 40
110 flAigApl. MEM ( T.) MATTA ligia nik.

Hartle. Monogram mio cu rosu; peoetia mica, rotunda, de coara rosie, a-
plicata pe verso; s'a stricat.
Arh. Brasov. No. 307; MIL No. 10; Bogdan No. XXV.
.I. Brarvenilor.
f To. Alexandru voevod 1;11 domn. Serie domnia mea Bra-
clovenilOr tuturor, marl iiii mid, ca la ai mei frati. Drept aceea
1) Boerul Petru-Man al lui Alexandra Voda. Aldea este eel ce pe timpul
Jul Dan voevod, la 17 Iulie, 1425, in ziva de Santa Marina, probabil find bolnav
ti-a Mout testamentul si-a lisat manastirii Cozia doug. vii Cu tot avutul (St. Ni-
colaeseu, Doc. slavo-romaue p. 219)
Ion Bogdan (Rel. 7'?trii Roindnefti cu Brafovul fi cu Tara Ungureasca 1905., t.
I.p. 49) 11 oonfunda pe acest Petru Man cu un alt Petru-Man, originar din Moldova:
(Petrus Manus Vellachus, habitator Ihuihave (Suozavie)s, supusul domnului mol-
doveneso Bogdan II, (1449-1461), care cam, Sntre altele, negot cu piper la Ceta
tea Alba.
www.dacoromanica.ro
HRISOAVE BSI CARTE DOMNETI DELA ALEXANDRU VODA ALDEA 261
astfel va graesc: las si vina i oamenii vo8tri aicea i ai noqtri,

acolo; yf nim6nui strambAtate sa nu fie. $i de se va ltntb.mpla
vreunui om de al vostru stramb&tate dela oamenii no9tri, apoi
voi trimeteti-1 pe el s'a vink s5.4 facem dreptate, Mei aqa ne
este vorba. i domnia mea aci trimit pe boerul meu, Neagoe,
qi cu acei oameni, carora li s'a Mout nedreptate de voi qi de
oamenii vo8tri, ci, va grAesc: de va place sa fiti In pace cu
mine, 1napoiati tot ce este la voi, qioamenilor mei sa nu le
fie strtunbatate, caci nu putem umbla, cu minciuni, ci cu drep-
tate; ci sa nu ne purtaffi cu cuvinte de8arte, ca pan6. acuma.
ySi Dumnezeu sa va bucure.
t Io. Alexandru voevod, din mila lui Dumnezeu domn.
XV.
1433. Alexaedru Vodtt Aldea roaga pe Braoveni a-i trimite pe

boerul sAu Antonio.
t A
AC
irperape O BpAwee...
. A( at
TT az
Iw flAIKCANpk, BONIOAA il rub. HUHN reo mu room i% ripTiamm
AC
rEA MN, ...npzrape 0) BiAllUKA, A MAKOBN BN ii'vecr7 reo MH, faK0 MBH
0 At
BOA1114 rBA Mli Horn: di-MONTI no Wit Br. Ti pit ro clAta KAKI HA akpx
Al
A HA AUIA rktil MN, AA AONAT NIB MIKOX roma ex NW MN. TW 04 AA
X X
ro COnpoeomme ce Timm W KAM pAKA) AA AONAr, BI3 MIKOA FPHHCX
KB rev MN, HO iiiimamv reA MN.

AA
t liZ 4A1AgrApl BWIRW (L. P.) iaATTJA ENZIEA
Hartle. Monogram mio au rosu; pecetia aplicata In dos: mica, vela, de

ceara rosie.
Arh. Brasov. No. 310; Ma. No. 14; I. Bogdan, No. XXVI.
Pargarilor din Brasov.

f 1o. Alexandru, voevod Qi domn. Scrie domnia mea oas-
peVlor ci prietenilor domniei mele, pArgarilor din Brapv, 81
astfel va porunce8te domnia mea; ca acolo se af1a boerul
domniei mole, jup'an Antonio, printre voi. Drept aceea 1-am con-
www.dacoromanica.ro
262 ST. N1CoLAEsCU
jurat pe credinta ski pe sufletul domniei mele, s5. vina Mr& de

nici o grije la domnia mea. Drept aceea s-1 petreceti cu
cinste din mAinile voastre, ca s& vie far& nici o grije la dom-
nia mea, dupo, porunca domniei mele.
Io. Alexandra voevod, din mila lui Dumnezeu domn.
XVI.
1433. Alexandra Voda Aldea ii cearta pe Brasoveni peutru ads-
postul i sprijinul ce 1 dau pribegilor.
K Al
KpAwosino Back.
PC" T
P.
hi, fineArApz &MOM H rI1I Skeen MAMA OrrpORAArHACKOH. IIHWI
M AL At M N
ray MU moor sApAsie spAnfita MOH, RpAtnos.kno skrb. H mv311 BN Amu
ilEHATH: AUT CA MALI*, GiKO AA noracA arrnk CD BA, A HE 6kwl 'AMMO:
HA XMO I Vi11111k1A A:I Mr HAMIIII Ga. Rpm Aonm (;ma cnamapa no Mar
X
Eta; Aak Aonrcmil moa pit Ao BA, Aa Mil ro Aac Tt, A BYE Ai08 p* m
nocArwacme. Homo Aoir bI E TOA0p1, tiKpAElim KOHil EAAWKOH 3filA4 l; 451
AOntrenthl lb AO la, AA MU ro AMID, H COD 1110 MA HE CAVIHACMI. flEk CAZ

X IC
MAME SA Bt, AA 1141711 HOKOH, A KAM pOBTE, 1110 Moro, ittrIIH. n KO.
X
mitt* posiro CA R11 Nuson6An, A31:I 110pr9llrE AO Thisonoirk, AA II HE iiEIAA
AAMKO, AO KAI !ix: ucsirnumf. Toro pa MOMIKO Aospo KH 116114 A3k

X
A Autirk CA, AA noracA W BA tinirk, A BYE ro CAMk1 36111AA*M1 HA HAWN mum
TVICA r 110AWKAr EX eTtilt7 A rrant7, H RAC; 11 XAX, AA CA REIM" KOHII
a
HEE Moira mopa; AA aqu Ar011111111 Amps If 110K011 BA, AlfiCM*1111Mk1 Hp
X m T T
ClititatUdi; Alps MI MI1 H HE Aonrcmifune, HE HAIM. MIIpA Cl MHO. 11110 HE WE BIT
Al
fto !Loa Apz BWEBW L. P.) MATTA 6,11TEA rsk.
Hartle. Monogram min cu rosu; pecetia aplicata in dos: mica, ovals, de
ceara rosie.
Arh. Brasov. No. 303; Mil. No. 13; Bogdan, p. 44-45, No. XXIV.
Braqovenilor tuturor.
t Io. Alexandru, voevod ski domn a toatil Sara Ungro-
Vlahiei. Serie domnia mea multa sanatate fratilor mei, 13ra
www.dacoromanica.ro
HRISOAVE I dam DOMNESTI DELA ALEXANDRU VODA ALDEA 263
qovenilor tuturor. Si ad v5, dau a qtire, ca eu ma muncesc

s5, sting focul dela voi, qi p'a Post altfel ; dar eine a Mout,
Dumnezeu s5,-i plateasca. Mai intai veni Stan sp5,tarul printre
voi; eu am trimis cuvantul meu la voi, sa mi-I dap, dar voi
cuvantul meu nu 1-4 ascultat. Dupa aceea fugi Todor, fura.nd
cai de ai T5,rii-Romaneqti ; eu am trimis iaraqi la voi, sa mi-1
dati, qi nici la asta nu m'ati ascultat. Du ma muncesc pentru
voi, sa aveti lini0e, qi pe robii voqtri, cat am putut i-am
rascumparat. Si 05,1-i robi sunt la Nicopole, eu am orb,nduit
la Nicopole, sa nu-i duca departe, pan& ce ii veti rascumparL
Deci, atata bine va fac eu tai ma muncesc, sa sting dela voi
focul, iar voi singuri 11 aprindeti pe capetele voastre. Acolo
printre voi se afI5, Stanciul qi Tatul qi Vasil qi Ulan, can au luat
cai din curtea mea. Daca iubip pacea E;;i liniqtea voastra, tri-
meteti-mi-1 legati ; iar de nu mi-i veti trimite, nu veti aye&
pace cu mine. Altfel nu va fi.
Io. Alexandru voevod, din mila lui Dumnezeu domn.
-1-
XVII.
1431. Alexa,ndru Vodk Aldea ii earth, pe Brasoveni pentru ne-

credinta for si pentru adkpostul ce-1 dau vrajmailor ski,
AV Ai
-1- 16patuostsw nark.
o ,
1 o flagglApa 110k0Ati H rgix RICO' 3IMMI VrrpORAAKIFICKOH, Cal
r 0 A AC A:
1111Hp4'k lif/IHKAAr0 ROiROAt. 11111117 rso Mil liptIWORtHW HIrk, 111AHKIll HC.
Al 2ii e
A MAAH, I 1 1 11 W 9paRii. Tit; pliAH Rh SHMTE Aospe, 00111 MOH 'HI IVAAL
MA MI HI AplaCH KtIKO t ApEN: AAHA HOIROAX, HA Ali npik RE CH5 CI14114-

Ai
ro, Illa C.Y. HM; HAMHCAA, Ad AMA'. II0M0 il MlieVis Aospo 'iv' d. U Rill MOA
pt HE cartuargig, HA rAg AA t MATTIS A pi:CdIfIX, r Er upticerA, ii XpAIMTI

Mal lipAHLIAAWHII, ipo iia,g Homopx RAlillitIA MH H RTIMidipli RAMIIKOH
SWAM. Tw paAH, hatg am AdiMII 11pAHIMAWA MU 6 AosHnut, hau Aa
A X S
fll Hu HCIAVILIT, HA MIMI nOHI nvcmH V rHa lipAA'll, Ad CA 11114141 4) His;
www.dacoromanica.ro
264 ST. NICOLAESCU
1%
Aa ire Al li AohAr pr ICI FHA Mil KpaArk, ma HOMO Ad lill 111 SabAr Mt. iI WU
X .
wane GOA*1111HA ree me, )KVIltillii AIMHTP4, AA wo ILli Mr, AA ro SIP-
A'
...
e
.
IMO, nom CA me rea AU. ..
A4 e
t ito fima4Apz RWI KW ( L.P.) Zile GMTIA M..
Hartle. Monogram mio cu mini; pecetia aplicata. In dos: mica, (wall, de

coma roeie, stricata.
Arh. Brasov. No. 308; Mil. No.. 6; Bogdan o.c. p. 47, No, XXVII.
f Brapvenilor tuturor.
j- Io. Alexandru voevod El.i domn a toata Cara Ungro-
Vlahlei, fiul lui Mircea al marelui voevod. Scrie domnia mea
Brarvenilor tuturor, marl tai mici, multa sanatate. Drept aceea
voi qtiti bine, ea domnul meu, craiul, nu ma tine precum 1-a
tinut pe Dan voevodul, ci m'a luat ca flu dela inima, qi am
avut nadejdea sa am ajutor FOL mult bine dela voi. Dar voi
cuvantul meu nu-1 ascultati, ci de undo a fi hot kii Millar, la
voi alearga, F;i hraniti vrajma0 mei, cari mananca comoara
parinteasca qi vistieria Taxii-Romb,neqti. Drept aceea, sau imi
dati pe vrajmaul meu Ili avutul, s'au sa nu va jaluiti Inpo-
triva mea, ca am trimis la domnul craiul, sh ma plang de
voi ; and Imi va veni cuvant dela domnul meu, craiul,
Foi
apoi atunci sa nu va par rau. Si am trimis acolo pe boerul

domniei mele, pe jupan Dimitru, qi ce va va spune, sist-1
credeti, caci sant cuvintele domniei mele.
+ Io. Alexandru voevod, din mila lui Dumnezeu domn.
XVIII.
1433. Alexandru Vodit Aldea porunceste lui Bratul Sumarinov,

ca 5A inapoieze un cal ce -1 luase dela Lalu.
itp ihomrApz ROMOM A Mk SZCill SEMAII NIVOICAAKTCK011, Cik
lillifftlA KOWA iiwt re MU riPAT$AS OSmaponeatt, ii IMIK0,3111 mu
www.dacoromanica.ro
HRISOAVE BSI CART! DOMNE.511 DELA ALEXANDRE, VODX ALDEA 265
WpFICtIF rao Mlf : HISICA WO ell IL Ka IIAAZ3, no-csopo AA M$ ro lipMAr;

7,1
AllAKO AA HE CAVICIU11 t34HHNTH, 1110 Opssms raa MU.

AA e
q- IW flA144aph 160EFSW, (17F7) AUI;TA effa, FHB,
!firths. Monogram mic cu rosu; peceti i aplicatit pa verso: mica, bval5, de milt
rosie, cu legenda: Imam tholemou. 'MOM= Joan Alexandru voevod,
Acad. Rom. 20I/XXI, reproductio fotografiot$ la D. Sturdza, Doc, dela Witsba-
dm, p1. III; ibid. p. 9, traducerea B. Y. Hasdeu; I. Bogdan, o.c. No. XXIX.
Ion Alexandru voevod tsi domn a toata Tara Ungro-

-I-
vlahiei, fiul lui Mircea voevodul. Scrie domnia mea lui Bra-
tul Sumarinov si asa iii porunceste domnia mea: calul pe care
1-ai luat acolo lui Lalu, mai degraba sa i-1 Inapoezi; altfel sa
nu cutez a face, dupa porunca domniei mele.
t
XIX.
Alexandru Voda Aldea porunceste Borupnilor ca sit lase in buns

pace jupanului Voicu vechia sa ocin&
[MI finigAltz BoitiOM N 1111 RZC[EH SIMAH OVIIOKAAKTIICK011],
sma rao ms Ao as IlopSums[wm.... J. it MA] K0314 MI titrimar IMO MU,

AKO n[ ] A it1n4tii nocASHOlii"Wemti n0 Kxt J 3;811111$ ROAKS, WKO
;N-
M MS C[IM 110CASUIHII ], nom MS rre cmapa timsa n[pasa....] no-
t.
cAsi MAME H I1041IMAME: KOAIIKO[...,]; 41-10 AA 144% n0 Cvf1113MS FBA M[11].

AA
110 modriph HOMO ( I.. P.) [AIATT l'affeA rsk].

HArtie. Monogram nth, cu rosu; pecetia aplicatit pe verso, pierclutft.
Arhiv. Brasov No. 309; I. Bogdan. o,c. p. 54.
Io. Alexandru voevod si domn a toata Rara Ungrovla-

hiell. Serie domnia mea voua Borusanilor si astfel v po-
runceste domnia mea, ca. si celui ce mult mi-a slujit....
jupanului Voicu, ca ea -1 lui lascultittori 1, cAci ii sunteti
lui veche si dreapt5, odd. [ s-1] ascultati si s5.-1 cinstiti
cat ; altfel sa nu fie, dupa porunca domniei mele.
t Io, Alexandru voevod, [din mila lui Dutnnezeu domni.
www.dacoromanica.ro
266 ST. NICOLAESCU
XX.
Tdrooviqte, 15 lunie 1434 Hriso rut iui Alexandra lloevod, dom-

nul TeriiRomanepti, prin care intrtrepte stiipanirea manastirii Cozia,
poste satele : Calimtinepti, Jiblea, Bradutenii, Seaca, Bogdaneptii, Luns
cenii, Hiateptii, Bucureptii, Bojoreniii, Oltenii, Vadastrita, Micleupul,
Cararea, Curila, Giirdanul, CiocAneptii si Stanceptii ; peste 300 Wept) de
tigani;, peste un loc la apa Prahovei cu moat% pi cu bisorica pi vama
la Genune, balta Mamina dela Orlea in sus cu toateb &l ile pi garlele
ce in de Mamina; toate bAltile incepand dela Stmatul pan& la gura Ia-
lomitei pi cu satele ce suet la balt4 : CarArenii, Luminenii, Cornul In
Jigov i moara la Cltaluiu cu satul.
At At
t& HIiH ,e,j(w 130AR4111CA13 CH CS." cam liaZiti, pl KiftIIIICH1111
V A A AZ ei
MIA', Mt AU ES CA'k Il1IKX1111 113I npagAt AlOglimen.li ii nottero AONphl
A AI X
HOEFISA411111 CJ, 1lCIAAIMASA1 11X311p1.AWA Ncle3115, SEMASHILI 3Ii I1 ti/CMARAI
k a
WE it HA HE6ECH npAoaciiwii CiA RAHNHAlf" w re,1 paAoRmia 4rcATwai CWI
A
irom A IlpHCHO c.tuaw,v7.: nob-IA-km 6arCA0E11111 W14a moiro thicwkeTertitat
n.
oirromonattoe BA 141MHO ice AONCIHIA AMPV HAWSE H A3k RI XS 6A- eltIRIBYTI1
xlimomosmii A CAMOApENAitHhTH goittoAa A l'Hh Eli Iffir sEMAII rrpottea-
xiiicti flAIKCAApi, inn[K]0 IlOCHA'k 110CA:kAOHAMH ilS110.111 11pOCAANIITH

A X
vis
HpOCAAIIAIWAr MA1 It'd it Ha ap-kcmont ()MAI MOH CI CAAROA 1311:1111111A.
;:
rkAPKI a4roup0A3aolut Imo mil 06110/0111111 cfH rpacotti, raa mu A Aapo
x
BA CHI/AV M0HACTIIp10 GEWECMItiE Cmro Afa, lace E MONACMHPh
CV' KC3TA, FAKO AA CAI CEAA HO AMIN: lislAHMAH111111 II IIIHS/yk liP0Aai11,10111,
G'kKA 11 tiorAaatitta, 41(114'k1111, Xun.annpu, H liVKVp1111111 limptual ti CD-

urbot, NAmcutitaltil, HIMirldrilkli, Ki.park, liVpHAO, rpiAMI01ilk11, go-
KAHEIPH N Gati9ill111,? az iviIHNA it Hi Cyr16.7A MZrti ctimir MOHACTI.P10,
1111( H IR ALI,HrAIII, A4 C IllkieA311 1111AAll 3A 110IIIrkliA MOHACM111111 AA
www.dacoromanica.ro
HRISOAVE I CARTE DOMNETI DELA ALEXANDRU VODA ALDEA 287
A
AAJKAVEAK if AA CArach: MOHAC11111p10; 1, MtC1110 HA iipAXOIk RONA, CI no.
AtAim,X 11 CS IIIKK, It HAMA HA 1, if KAMM EVIAM114 CO OW
1114 rop'k RICA SAAITIA H rpann, RICA 6441114 IAHK4 Aiwa 0 Mamuno
11011ARIDE (1) GA11414, RICA RAAT4 gAIIKA CA Haromk AQ from, Itillionfinumi
nhuto if CI MA AM Cii: 114 RAA1110: ltimialrkmm li dramminn H Rope

Al
.kip A
V mon),
Its
H ROAEH1111,A HA Ki1111M1111 CI co, KAKOMO E noattra ii cx3t1A:
MOHSH MONACITIlip/ CM0110411RWH illupga aohnom, A AApoHt H mut-
AONS'A OA Bkrilif IIIICAHAA 1114AW CMAW MOHACinifpfo) 6K0 AA 7 HH-
..
E Ai 11 X c
MA Ralnlitilkr 11110K0 RI IMHOF RIcHOMIIHAHli cmonoimum rHk Vrrponna-
1, w
A C
xiciiKkr, pm41.k rit4 mit; 1114K07CAE 11011011A h nomapyanAl rut* Aill Clif
11
0. 4N ,_
xplicoiet MA ffill, faK0 anpi 1110 AA E A0M041111 HAI! W CI 11All 0 RAM114
HMI W Mtlfr4110, frhCARkT AA CA HAPORI W AOTOAH1E MOHACTI1p4cK0 if CX-

iii 7:
A If rAOR111, If Asopuri, A HAM, it kuptin if itirktik) CA1TA if 604kigi rad
x x c
M1E, noctmaimit 110 Adult it no panom4 rB4 Am, IfAll '7 BliliApii, ilAil KA-
AC' ac
HAAPZ, hAH HAWN 1111444, ifAH CHHH11, 11AH tivAll'Apo Ball MUM, RICAKkr AA
T T Ar
CA &ODORS H AA cT011 AtIAPII, iAlli 1144 AA HE CAT 11034KABH KaArrepo
X ' I( x lit
4.
* T
IIi>
AOT0411110 a
w
il MOAE H. 11011E Koh CE 611 110KrCH A4 nprmnit Cal xpu-
c v
4 ,_
COW/ rB4 MU A4 If flOBAliallii fill IllAKOKOWIN Ad .; CIIIOCTATHri OBWO-
Z".
omit c11 Afa A rix tilpriA red Am AA rupi KAKO netitit; it 11pCTAI1H;
T i
,..
A NC C T
Mir XplicoRonr mu M11, 064(11 11 no c4413"mk"1 rna M11 KW
IN ._
HSROAH l'i: lit
c W r T
Hkr rot. RAAKOil 31M11, AA Alla flOHOKii Chi )(pHcotu- rliA AM h npnA4Ai
IC
ittoroAlc monactimmo, TW r1; flirt A4 rKplill If rBpIAii is I MI 11.0,

Awl 411 pA3opli H nocp4miimanon44ro 1'1; ill Adt pa3opii N AA ymiti sA1
mi4t7i; H BTAA1111.1"H W Anitx, if A4 MI' f canocTamnii en-144 11 MHBOHZ
MA[411]4A Tp-H44 it AA it4AI rinifkri cl WAN, if CI fIpliAt ill CZ 01.111t41H
www.dacoromanica.ro
268 ST. NICOLAESCU
e X X X
IMAIII,113:1 91116011M HA XA EU eilil infiro: Bass fro HA Hu A HA 'MAO It 11'
...
A
KOMI 111 RAW' BB lifKlavl, AAKHZ. Ii C[kI] CR'611 r ;Kra (1)i II PAVAk GA-.
a
KW, If eflatia, 697i 1111.11r1t, el &mica (DAOpt, If PA1rA Ii0P4t, WA Ilga, TA-
% x
HIV Gpsiar, mita MINIS, Gekili CHARIAp, 1 Giulia siiininii gAtifiKA CTZ.1.-
I X
ns , U V V WPMa Kala il WAF, iI A3h Kano IIIIC4 IM HACTO/A4111(11) CTOMI
I. A W
Tpsrosli, WO Kr, B Aix. ,,,filk-Ai g, mkt Br.
A. C
f kr flneArApr RWMW (L. P.) M?crI4 liatta rim.

Pergament. Monogram mare cu rosu; pecotia atArnetri de un gros snur de
matase, impletit in dotA vise: rosu si albastru; Pecetia s'e pierdut.
.Bucuresti, Arhiva Statului, seccia istorieL
f Cati cu duhul lui Dumnezeu se povatuesc, acectia sunt

fiii lui Dumnezeu, a zis dumnezeescul Apostol, caruia urmatorl
find cei iubitori de dreptate ci cu stradanie bun& nevoindu-se,
viata cea dorita au caetigat, tale pamanteeti pre pa.mant
lasandu-le catre tale cerecti s'au alaturat .ei fericitul acela glas
de bucurie auzind pre carele de apururea 11 ei aud: iveniti
binecuvantatii parintelui melt' de moeteniti Imparatia cea ga-
tita voua dela alcatuirea lumii. Carora ci eu Intru Christos
Dumnezeu drept credincios ei do Christos iubitor ei de sine
statator voevod ci domn a toata tall Ungrovlahiei Io. Alexan-
dru, cat dupa putinta a urma am voit a prea marl pre Dum-
nezeu eel ce m'a prea marit ei pre scaunul parintilor mei cu
marire m'a Inaltat. Dept care am ci binovoit domnia mea de
a Inoi acest hrisov al domniei. mele, ci am daruit sfintei ma-
niastiri, lacacului Pogorarii sfantului Duh, care este manastirea
dela Cozia, ca sa-i fie satele anume : Calimaneetii ci Jiblea el
Brodatenii, Seaca ci Bogdanectii, Luncenii, Hinateetii, ei Bucu-
recti, Bojurenii qi Oltenii, Vadastrita, Micleueevatul, Cararea,
Curila, Gardanovatul, Ciocaneeta ci &anneal, de ocina ohabnica
anstei sfinte m5,n5,stiri, Inca ei 300 de tigani, sa fie aceste
salace pentru trebuinta mNna3tirii, fia dea dari ci sa slujeasca
manastirii; ci too pe apa Prahoveil cu moara ei cu biserica, ci
www.dacoromanica.ro
tikts6AtT v CART! bot,ski;:51q Dtti ALEkAwDRti bof,X ALbtA AGO
vama la Cenune, ci balta Maminii dela Or lea in sus toate bat-

tile ci garlele, adeca toate baltile cate In de 'lamina, ince-
pand dela Sapatul, toate 115.1tile ca,te se MIA Oa. la gura Ia-
lomitei, aca ci cu satele ce aunt la WO.: Carareni ci Lumi-
nenii ci Cornul in Jigov, ci moara la Cataluiu cu satul, dupa
cum a inalfat gi a zidit aceasta manastire intru sfinfenie reipo-
satui Mircea Voevod, i a daruit ci a adaogat acestea de mai
sus scrise acestei sfinte manastiri, ca sa fie spre hrana dum-
nezeectilor calugari ci spre vecnica pomenire intru sfintenie
raposatilor domni ai Ungrovlahiei, parintilor domniei mole. Acij-
derea inoecte ci intarecte domnia mea cu acest hrisov at dom-
niei mele, ca veri ce moctenire: sau de sate, sau de balti, sau
de tigani, flecte carele sa se fereasca de moctenirea mAnas-
tireasca,:qi judecator, ci globac, ci dvornic, ci vamec, ci birar,
ci fiec ce slug& ci boier al domniei mele, trimeci dupa milos-
tiviri ci dupa trebile domniei mele, fie: sau vinaricer, sau
galetar, sau vamec do albino, sau de ramato'ri, sau ma-
garar, sau finar, fieq carele sa se foreasca ci sa stea departe,
un fir de par sa nu cuteze a atinge calugarilor ci moctenito-
rilor for ci oamenilor lor. Pentruca eel co s'ar Incerca sa
cake acest hrisov al domniei mele spre a-i supara unuia ca
acela sa-i fie protivnica Pogorirea sfantului Duh ci in urgia
domniei
- mole sa moara ca necredincios O. calcator acestui hri-
sor al domniei mele, ins& ci dupa moartea domniei mole pe
tine va vol Domnul Dumnezeu a fi domn Terii-RomanesAi, de
va 11161 acest hrisov at domniei mele ci va mai da ceva ma-
nastirii, pe acela Domnul D-zeu sa-1 Int5,reasca ci sa-1 inputer-
niceasca intru domnia lui, iar de-1 va strica 0-1 va rucina pe
unul ca acela Domnul Dumnezeu sa-1 strice ci sa -1 ucida aici
cu trupul ci In viitorul veac sufletul lui, ci sa-i fie protivnicii
sfanta ci de viafa incepatoarea Treime ci sa aiba inpartacire: cu
Iuda, ci cu Arie, ci cu acei Iudei, cei ce au zis lui Christos
Dumnezeu, Mantuitorul nostru; a sb,ngele lui asupra for ci asupra
copiilor lore, care este ci va fi in veld, amin! Si martori:
jupan Albul ci Radul al lui Sahac, ci Stanciul, fratele lui Mir-
cea, qi Vlacsan al lui Florea, ci Radul al lui Borcea, Nan-
www.dacoromanica.ro
2i0 At. ilicoLAiScit
Pascale, Tatul Sarbul, jupAn Iarciul, Stancia spatar ci,Stan-

ciul vistier, Vlaicu stolnic, Barbul paharnic, Cazan LogofAt.
i eu, Calciu, am scris In cea de acum Capita la Targovilte,
lunie 25, In anul 6942, indiction 12.

www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Revistei pentru Istorie, Archeologle i Filologie
DELA ANUL 1910 PAN IN PREZENT I)
Cuprinsul materiel publicate dela 1882 (anul

pdnii la 1909, inclusiv, se afla in volumul XI,
parka I, din anul 1910.
1910
VOLUMUL XI.
PARTEA I. 1910 Pag.
KRETZULESOU EM. E. Catre cetitori 3
9 Grigorie G. Tocilescu (Necrolog) 7
Lucrarile lui Grigorie G. Tocilescu 15
RRETZGLESOU EM. E. Kodex Kretzulescus-Parte a I. 17
GENERAL P. V. NASTUREL. Gene alogia Nasturelilor 37
PERETZ ION. Pravila dela Govora 72
CRETU GR. Tipografiile din Bucuresti dela 1678-1860 96
NICOLAESCU BT. LetOpiSett11 TArii Romdnetti 97
ARBURE Z. C. Despre averea familiei Cantemir In Rusia . . 187
GENERAL P. V. NASTUREL. Antichitati dela Reca: Un inel antic
cu doug toarte sau verigi 189
FILLITI I. O. Documente din epoca regulamentarA 192
POPA LISSEANII G. Carmina Valahica Horae et Kloscae 203
IONESCII GIL lnstitutul Albina din Tali . 208
t Dr. Augustin Bunea (Necrolog) 23o
DARI DE SEAMA DESPRE:
KRETZULESCII EM. E. Cuvantarile si scrisorile M. S. Regelui Ca-
rol I. at Romdniei. 232
Colectiunea revistei se afla de vanzare la Administratia Societatii Isto-

rice Romane, alea Victoriel No. 57, Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
2/2 CUPRINSUL
Pag.
AL, T. DUmITRESGU Influence des Romantiques francais sur la
podsie roumaine, *de N. I. A6oslolescu 240
AL. T. DrImITRESCII a--MdmoireS de I'Atniral Paul tichitschagof,
publids par Charles Gr. La iovary 1
245
AL. T. IMMITRESCU Tipografiile, xilografiile, etc, din Bar lad
cu o priyire asupra tipografiilor din Romania In veacul al XIX-lea,
de Economul I. Antonovici si Gr. Cretu 246
AL. T. DUMITRESSIT
Cater ly, trad. de Eugen Lovinescu . . . ...... ,
Romani (Printul Gheorghe Stirbey), de James
. . 247
PROTOPOPESCD-ARGES C.
etatii, din iunie si decembrie r9o9, ........
Procesele verbale ale sedintelor soci-
250
Materiile pubticate In Revista pentru Istorie, Archeologie si Filologie
dela 1882 (anul infiintitrii) panel la 1909 254
PARTEA II. 191o.

KRETZUESCU EM. E. Codex Kretzulescus (Urmare). Partea II:
1. Cronica bisericii Sf. Nicolae si a Romanilor din Scheiu(Brasov);
2. Relatiuni despre biserica romano-catolica ; 3. Turburarii In biserica 265
GENERAL. P. V. NASTUREL Geneologia Nasturelilor (Urmare) . . , 282
ROGALNICEANU CONST. M. Cercetari critice cu privire la Istoria
Romanilor : ;Vlad I. Voievodul Basarabieis (1396-1397) 331
BANESCIT N. Mostenirea Jul Tudor Vladimirescu . . 334
APOSTOLESCU N. I. 0 carte a lui Balcescu (Note inedite) . . . 340
NICOLAESCU ST. Letopisetul Tarii Romanesti. Text (Urmare) . 347
APOSTOLESCU N. I. Din viata lui Tocilescu (Corespondents) . . 356
DUMITRESCU AL. T. Excursiuni istorice: 1. Prin Tara Fagarasului:
Bogomilii; Monumente;Negru Vocla; 2. Targoviste: Ruine si bi-
serici (cu fotografii) 362
SCHMIDT DR. HUBERT Sapaturile dela Cucuteni (Raport tradus
din limba germana de VICTOR LAZAR) , .. 381
NASTUREL GENERAL P. V. Biserici si manastiri din Oltenia: I.
Manastirea dela Cretesti, jud. Dolj; 2. Biserica dela Recica, jud.
Romanati (cu fotografii) , 387
PERETZ ION Pravila dela Govora. Studil si text comparativ (Ur-
mare) .
391
DUMITRESCII AL. T. Despre orasul Floci (In legatura de nume cu
Vlahi* (Iflaci) si Civitas Velanorum (Romula). Cu o harts din
secolul VIII ? 409
APOSTOLESCU N. I. 0 recensiune a d-lui Weigand (Raspuns) , . 439
GIUGLEA G. Psaltirea Voronetiana. I. Text cu cirilice s - , - 444
DART DE :MAMA DESPRE:
Grecianu St. D. Istoricul unei patrane mosii boeresti ,,Grecii".
Scriere postuma, tiparita de Paul St. Grecianu (Em Kretzuleseu) 466
Apostolescu N. I.
r .......
Soutzo M. C. L'as et la libella de Volusius Moecianus (Em. Kret-
zulescu)
L'ancienne versification roumaine (XV1Ie et
468
XV11I-e siecles) cu recensiunea d.lui Mario Rogues (Al. T, Du

mi trescu) 469
www.dacoromanica.ro
itplunsut 2/8
Pag.
Last:Yr Victor Die Stidrumanen der Turkei and dee angrenzenden
Lander. (Al T. Dumitrescu) 471
Iefan Isidor Romani din Bosnia si Heitegovina (AL T. Dumitrescu) 472
Cirefeann Dr. Badea Tezaurul liturgic al Sfintei biserici crestine
ortodoxe din rasarit (St. Nicolaescu) . . , 474
Cartojan N. Alexandria In literature romaneasca (Al. T. Dumi-
trescu). 477
Nosturel General P. V. Luptele dela Ogretin si Teisani din zi-
lele de 13 si 14 septembrie. 1602 (St. Nicolaescu) 479
Apostolescu N. I. Cetatile lui Negru Voda si a lui Tepes. Vain-
rile romane: brazde si troiane. Sisteme de aparare In trecut (St.
Nicolaescu) 481
Poboran G. Istoricul orasului Slatina (St. Nicolaescu) 482
SOCIETATEA ISTORICA nomANX Adunarea generals dela 22 de-
cembrie, 191o. Complectarea birourilor si a comitetelor. Noui
membri 484
1911
VOLUMUL XII.
PARTEA I. Igtx.
SARXTEANU C. Din trecutul Teatrului National
NABTUREL GENERAL P. V. Genealogia Nasturelilor (Urmare': Elina
Doamna ; mositle Doamnei Elina. Ramura lui Cazan II Vornicul
(cu gravuri) 7
KOGILNICEANU CONST. M. Cercetari critice cu privire la Istoria
Rotnanilor. Alexandru II zis Aldea, Domnul Tariff Romanesti
(1431; 1432-1435) 4A
KRETZULESCU EM. Codex Kretzulescus (Sfarsit): Partea III, Seria
I: Cronica Tariff Ardealului. Ritsboaele dintre Casa Austriei cu
Francia, Saxonia si Prusia, Iosif II; Seria II: Cronica altor tari :
Portugalia, Prusia, Rusia, Suedia (Luptele lui Petru cel Mare cu
Carol XII), Turcia, Wtirtemberg, Iezuitii; Seria III: Istorioare,
Intamplari; insemnArt statistice si geografice; Seria IV: Tardy
Ardealul, Moldova si Tara Romaneasca. 52
APOSTOLESCU N. 1. Balcescu si Cantarea Romaniei, Conferinta
tinuta la Societatea Istorica Romana" . . . . 89
GOILAV GR. Bisericile armene de prin Tarile Romane (cu gravuri) 99
POPESCU- BAJENARU I. Un schit istoric In Codrul VIAsiei. Schitul
Balteni si vecinatatile (cu harp si gravuri) /13
SCHMIDT DR. HUBERT Sapaturile dela Cucuteni. Conferinta tinuta
la Societatea antropologica din Berlin. Traducere de VICTOR LAZAR 145
BOBESOU I. B. (WAGN1) Influenta culturii grecesti In Principatele
Romane, Innainte de regulamentul organic . 148
OLINESCU DIONISIE 0 carte veche germana des pre Romania . 152
MAN ISIDOR Despre origina cuvantului Bosnia 157
PERETZ ION Pravila dela Govora, .Studio si text comparativ (Ur-
mare) . c 1 . 178
*vista Alerted.
www.dacoromanica.ro
274 CI1PRINSDL
Pug.
GIUGLEA G. Psaltirea Voroneteana. I. Text cu chirilice
(Urmare) 194
APOSTOLESCU N. I. Depe valen Argesului: 1) Negrenii, 'II) Ceta-
tea lui Negru VodA, III) MOrmantul lui Radu Negru dela Curtea
de Arges 210
NICOLAESCII ST.Mihai Vold Viteazul ca Domn al TArii RomAnesti,
at Ardealului si al Moldovei: 12 documente slavone, Insotite de
traducere (as 5 planse) 217
PAR TEA II. 1911.

TANOVICEANU 1. Pagini din Istoria Domniei lui Cuza Vada : In-
trunire3 celor .douA tdunari Iegiuitoare: a Moldovei si Munteniei
la ,Bucuresti. Greutatile de organizare ale partidelor, mai ales a
partidului liberal. Inferioritatea partidului liberal, Lupta pentru
sefie. Caracterizarea sailor 249
NIa.TEIREL GENERAL P. V. Biserici, minastiri si schituri din 01-'
tenia (Urmare): ManAstirea Bistrita si Arnota (Valcea); Schitul
Cotmeana si Trivalea (Arges); Metohul Inotesti (VAlnea); ma-
nAstirea Caluiu, biserica Cepturoasa si bisericile din Strejesti
(Romanati), cu mormintele Muzestilor, etc; Biserica palatului din
BrAncoveni (cu 55 fotografii planuri si desemnuri)] 268
RRRTZULESCU EM. SApaturile dela Resca. Inceputul muzeului lo-
cal (cu so fotografii, si 2 ,planuri) 334
DUMITRESCU AL. T. Ler ImpArat (ImpAratul Galerius) in legAturA
eu Valul roman sau Troianul din Oltenia (Brazda lui Ler ImpArat);
cage romane (drumul de piatrA sau drumul domnului de RouA)
si ruinele dela Resca Hotarani (Colonia Romula sau Curtile
lui Ler ImpArat) Cu 2 harti si 3 planuri. 357
DDRGHELE G. G. Innainte de convocarea Divanurilor Ad-hoc . . 396
CEGINEANIT SP.
7 fotografii)
RIDULESCIT ANDREI
.......
Cateva chestiuni de arhitecturA bisericeasca (cu
.
Din judecAtile mosnenilor Vultureni . . . .
403
414
POPESCU-BIJENARTI I. Schitul BAlteni si vecinAtAtile (Urmare), cu
2 fotografii si 1 plan 421
IESAN ISIDOR Despre origina cuvAntului Bosnia" (Urmare) . . 445
OOILAV GR. Bisericile armene de prin 'raffle RomAne ( Urmare)
cu o fotografie 457
PERETZ ION Pravila dela Govora Studii si text comparativ' (Ur-
mare) . . . . 467
GIUGLEA G. Psaltirea. Voroneteana I. Text cu chirilice (Starlit) . 4751
DART DE SEAMI DESPRE:

Istrati Dr. C. I.
riei fAcutA In aprilie, 1911 (Em. E. Kretzulescu)
Colectiunca Maria Istrati-Capra
.....
Macedonia. Descrlere si pAreri In urma cAlAtb-
Relatiune de Const. Moisil (Em.

488
Kretzulescu) 4 490
Odoarek dela Neambi gi Secu Album de St. Petrescu. Cu intro.
ducere si lAmuriri istorice de Al. LApedatn (Em. E. Kretzulescu) 4921
Le France juges a Pdranger (1855 1885). Lettres inedites du
poke roumain Basile Alexandri A Edouard Grenier, publiees par
Georges Gazier (N. I. Apostolescu) 493
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL 275
Pag,
Dr. Badea Cirefams Tezaurul liturgic at Sfintei biserici crestine
ortodoxe de rasArit, Tom II. (St Nicolaescu) 498
loan C. Fill Iti Asezarnantul cultural al Mitropolitului Dositei Fi-
litti, dela Infiintare panel astazi (1827-1910) (St. Nicolaescu) . 500
INSEMNARI:
Inaugurarea bustului ridicat lui G. Ionescu-Gion la Pitesti. Cuvantarile
d-lor: N. I. Apostolescu G. Em. Stanescu, Primarul orasului
Gr. T. Coanda; Omagiile d-lor Haralamb Lecca si Radu Rosetti,
literati, etc. 501
SOCIETATEA ISTORICA ROMANA -
Conferintele si comunicarile publice din
1911: Omagiu Italiei (Em. Kretzulescu); Balcescu si Cantarea
Romaniei (Apostolescu N. I); Ler Imparat (Dumitrescu Al T,);
1-jastm (Dragomirescu luliu); Troianele si configuratia MArii Ne-
gre si a MArii Caspice In epoca lui Herodot (T. Porucic); Guyer-
narnantul banatului oltenesc (Obedeanu C. V.); Chestia cornite-
tului italo roman. Invitatia eatre membrii societAtii. I. . . 509
1912
VOLUMUL XIII.
PARTEA I si II.
TANOVICEANU I. Pagini din istoriadomniei lui Cuza Voda. (Urmare)
Confuziune In partidul conservator dupa moartea lu B. Catargiu.
Ministerul Arsachie; Ministerul Kretzulescu. Lupta Intre Kogal-
niceanu si Rosetti BrAtianu
APOSTOLESCU N. I.
NASTUREL GENERAL P. V.
- -
Hasdeu si Tocilescu. ConferintA . . . .
. .
Genealogia Nasturelilor. Urinate: VI,

24
Radu II Marele Ban Nasturel. Prima stoala romaneasca cu in-

ternat din Campu-Lung, (1669) Infiintata de Radu Toma Nd.sturel 46
PANAITESCU COLONEL SC. Din istoria fortificatiei. Cotirerinta,
KOGALNICEANU CONST. - 1
Cercetari critice cu privire la Istorii Ro-s1

manilor : Capitalele si lntinderea Moldovei sub primii voetrozi , 102
. gT
STURDZA ALEX. - Rasa romaneasca din punctul de vedqe.,antro-.

pologic si etnografic . , , . 113
MARINESCU IULIAN -
Romaneasca si Ungaria
Documente privitoare la granita dintre Tara
i18
IONESCU GII.
GOILAV GR. ---
IESANU ISIDOR
Tipografiile din Sibiu
Bisericile armene de prin Tarile. Ron-lane (Sfarsit) 154
Despre origina cuvantului aBosniav (Sfarsit) . . 168
129
POPESCU-DiJENARU I. - $chitulde BAlteni

- Romanii Innainte din Codrul VlAsiei (Sfarsit)
1222. Noui contributiuni
17o
MINE A I.
DRAGOMIRESCU IULIU - Ideile si faptele lui Bogdan Petriceicu
Hasdeu. Precursorii. Genealogia. Alexandru Hasdeu. Copildria lui
226
B. P. Hasdeu. In Moldova (cu fotografii)

ALEXICI GIL
PURNICA D. Z.
--Material de limbs din Codicele de Petrova . .
Documente si opt scrisori relative la cornett .
234
278
DUMITRESCU AL. T. -
Ler ImpArat. (Urmare): Relatiuni despre ru-
inele coloniei Romula (Curtile lui Ler ImpArat); material ar cheo:
294
www.dacoromanica.ro
276 CUPRINSUL
Pag.
logic innedit, Material foicloristic: Ler Imparat in traditie, descan-
tette, zicale si colinde; Legcnda Domnului de Roua si alte po-
vesti. Cetatea Antinei (tot curtile lui ;Ler Imparat); King Leir
din drame lui Schakespeare fatA de Ler Imparat din-basmele
romane 305
OBEDEANU C. V. Lista Banilor Olteniei, dela iuceput Ora la
desfiintare 382
Dix! DR SEAMX DESPRE:
Kalinderu I. Not despre un studlu al d-lui Millet (Em. E. Kre-
tzulescu) 385
.trtzti M. C. Mina dela Perinthus (Em. E. Kretzulescu) . . . . 387
Bal.! George 0 vizitA la cateva biserici din Serbia (1. Popescu-
Bajenaru) 389
Mironescu Viadindr Privire retrospective asuprd trecututui no-
stru, paralel cu al vecinilor; raspuns la aKulturarbeit des Deut-
schtums in Rumanien von Dr. Emil Fischer (I. Popescu-Bajenaru) 390
SOCIETATEA ISTORICA ROMANI Conferin(ele publice din 1912: Domnia
lui Cuza Voda (I. Tanoviceanu) ; Asezarea prepozitiilor in limba
romans (I. Slavici); Din istoria fortificatiei, (Colonel Sc. Panai-
tescu); Hasdeu si Tocilescu (N. I. Apostolescu) 393
Membrii noui. Comunicare catre domnii meMbri 394
1913
VOLUMUL XIV.
SOCIETATEA ISTORICX ROMINX Insemnari din zile marl. Ordinul
de zi al M. S. Regelui Carol I, Catre armata, din 31 iulie, 1913,
(cu portretul M. S. Regelui Carol I si ale A. A. L. L. R. R. Prin-
.cipele Ferdinand si Carol)
TANOVICEANU I. Documente importante (Familiile Poenaru si
Bengescu) 5
DUMITRESCU AL. T. Ler Imparat (Urtnare) Adaos la materialul
istorico-geografic Brazda lui Ler-Imparat" (valul koman din Ol-
tenia); Drumul Romanilor" (Via Romana din Oltenia) 13
NXSTUREL GENERAL P. V. Biserici, manastiri si schituri din Olte-
nia : Brancoveni, Ostrovu-Greci, Stanesti, Mamul, SerbAnesti, ZA-
videni, Bucsani-Ionesti, Olanesti, Iezerul, Cozia, Gtira Motrului,
Strehaia, Negoesti, Dobrusa, Hotarani, Streharet Bucovat, Coruna
Mofleni, Clocociov. Deleni, PArscoveni 17
URBU I. BAtalia din campul Panii (1479) 138
xRETzULESCTI EM. Cronica lui Vasile BuhAescul CAmArasul. Intro-
ducere si textul cronicei 15o
POPESCU N, D. Literatura istorica a rAsbotului ruso-romano-turc
din 1877-78 si cateva Insemnari contimporane 171
COTOVU BRUTUS Catedralele din Tulcea 18o
SOCIETATEA Ifyroftra RaMANA Conferinte. Alegeri de mentbril
nouit Corespondenta.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSRL 277
Pag.
Sedinta I:- Alegeri de membrii noui si primirea ca metnbrii
de drept a preotilor si invatatorilor dirt localitatile istorice. Con-
ferinta d-lui General P. V. Nasturel despre ;Nova Plantatio" din
heraldica romana; comunicarile d-lor St. Nicolaescu : Un acopera-
ant de moaste dela m-rea Rila, lucrat de Doamna lui Bogdan
Voda (15rz); Al. T. Dumitresca, Arcul de triumf al Impgratului
Galerius la Salonic 188
Sedinta solemna In onoarea d-lui profesor Mario Rogues: Elo-
giul d-lui Preledinte Em. Kretzulescu ; Conferintele d-lor Mario
Rogues, despre Paliia dela Ora Itie; C. Giurescu, Cartea arzarii
Romani lor In Dacia, de Miron Costin; N. I. Apostolescu, Despre
Jidovi In folclorul roman . ..-- , 290
Corespodenta cu preotii si Invatatorii din localitatile istorice.
Relatiunea d-lui Gh. Gh. Popescu desprc tCetatniulr (Gorj) . . 192
1914
VOLUMUL XV.
NASTUREL GENERAL P. v.,,Nova Plantatio" i Regii Romaniei, mos-

tenitori ai Imparatilor Bizantiului. Conferinta tinuta la Societatea
Istorica Romans, cu 76 figuri, tnfatisand : a). Monedele Tarii Ro-
manesti dela Vladislav Basarab (1364-1374), pana la Vladuta Vo-
evod (1510-1512) (fig. z-15); b). Pecetiile Domnilor Tarii Roma-
neti dela Mircea cel Batran (1386-1418) 'Ana la Radu Leon Vo-
evod (1664 -7; 1667-9) (fig. 16-73); c). Unul din cele cloud tu-
nuri din curtea Arsenalului Armatei, cu sterna bizantina a lui
Serban Voda Cantacuzino (fig. 74-75); d). Castelul dela Sapte
Turnuri, Constantinopol (fig. 76) I
NXRTUREL GENERAL P. v. Genealogia Nasturelilor (Urmare) VII.
Graf Serban al HI-lea Banul ; VIII. Constantin al II-lea vel Ban 81
VASILESCU AL. A. Urmasii lui Mircea cel Batran pana la Vlad Te-
pel. I. Mihail I (1418-14zo); Radu al III-ea Praznaglava (142o-
1422); Dan al IIIlea (1422-1431); Alexandru Aldea 1431.1437 120
PQPEECU N. D. Istoricul soselei i gradinei Kisseleff din Bueures.ti
Aleia Baneasa; Impamantenirea lui Kisseleff; proect pentru ridi-
carea unui monument lui Kisseleff; crearea soselei si gradinei
Kisseleff 171
ICRETZULESCII EM. E. Cronica lui Vasile BuItescul Camarapl,
Textul (Urmare) 219
DUMITRESCU AL. T. Ler Imparat (Urmare). Adaos la materialul
folcloristic: Ler In superstitiile romaneti. I)
1) Din cauza Incetarii din viata a autorului, publicarea acestui interesaut

studiu s'a oprit aci, redactia revistej neposedand lucrarea complecta spre a pu-
tea continua publicarea ei.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL 278
Pag.
1915-1922
VOLUMUL XVI (Cel de fata).
DIRECTIUNEA REVISTEI PENTRIT ISTORIE, ARCHEOLOGIR SI FILQI.onxE
Catre cetitori r " rP I
NASTUREL GENERAL P. v. Armele Sfantului Imperiu Roman: Ar-
mele imperiului in 1658. Armele imperiului Austriei in,.1836. Ar-
mete imperiului austro-ungar In 1916 .. . . . 3
A. LIPDATIL 1. Documente 71 lamuriri istorice cu privire la des-
facerea proprietatilor moldovene de peste Prut dupa pierderea
Basarabiei. 16/28 mai, 1812-2/14 Ianuarie, 1814: 33
II. Documente 45
I/PESCI:I-DAMMAM; I. Biserica Domneasca din satul Caciulati 79
NASTUREL GENERAL P. V. Genealogia Nasturelilor : Constantin at
11-lea vel Banul (Urmare), Alte cloud ramuri, Radu Paharnicul
(Cocosiatul), Generalul Ban Constantin Nasturel Herescu ; Prima
ramura: erban at 1V-lea (Macarie Monahul), Stoica 81
.D. CASELLI. Biserica Sf. Niculae Domnesc din Curtea d'Arge7 . 137
0. TAFRALL Biserica DomneascaDatele cladirii si decorarit sale
picturale 145
KRETZULESCU EM. Istoria Terii,Romanelti 7i a Moldovei de Va-
sile Buhaescul Climara7u1 (Urmare si sfarlit) 162
GHERGHEL DR. WE. Cercetari privitoare lanomenclatura Coma-
nilor . . . 4 -. 187
xnETzuLEscu EM. Un interesant zapis dela Domnita Ilinka, fica
lui Patra7co Voevod, nepoata lui Mihai Voevod, din lo Ianuarie,
1642 195
DUMITRU D. MOTOTOLESCILJuramAntul cu brazda In cap Intrebuintat
la hotarnicie In dreptul vechiu romanesc . . 199
NICOLAESCU ST. Domnia lui Alexandru Voda Aldea, fiul lui Mircea
Vocla eel Batran, 1431-1435 225
Hrisoave si Orli domnesti dela Alexandru Vocla Aldea, fiiul lui
Mircea Voda eel Batran. , . . 243
CUPRINSUL Revistei pentru Istorie, Archeologie si Filologie dela anul
19oo pans in prezent : 1922. 271
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Rev de Arheologie 1922

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rev de Arheologie 1922

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I It

'STONE, 11110101.0h11 I MIEN

WIMP mlltiic[ 'Hutu f

Presedintcle Societatli Istorice Romarte

,5:' ' .4" -. - '

;/ Filologie, organul Societafii

...x I ' 11,,1 : Manuscrisele de tiparit si orice corespondenta privitoare la re- -

MORI', NICHROME I 111010511

SOCIET11111 MICE HUMOR

Dela aparitkz zdtimului voluni al Revistei pentru

dere la consolidarea unirii intregului neam romdnesc, in

Cc II despre not chiar de itu von: puted apare, pe

terer, von Ludewig, Pfeffinger i, mai ales, Samuel Oetter au ex-

bol al sfintei impcirdlii RomanoGermand i, fiindca voia s se arate

In definitiv heraldicqte intocmite, (la 1856) armele sfantului impe-

') Din pricina sfinpniei". Omoforul este un vq nAnt (odajdie), exclusiv

Mai tarziu a inceput sa se puns (vezi fig. 4, 5 Si 6) in ghiareleaquilei :

aureolata sau cercuita,*ciocata, limbata Si membrata roiu, scutul

constitue armele proprii ale Imperiului; ea este incarcat6. pe piept (en

(recroisetteis), cu piciorul ascutit (fiche) de aur cu doi bari (peti)

da titlu de Maiestate imperials; vorbind despre el, se zice: Impiiratul

ARMELE IMPERIULCJI AUSTRIEI IN 1836.

La 6 August '86 imparatul Franz at II-lea abdicand, dupa disol

') Siebmacher's, Grosse and allgemeine Wappenbuch, 1856.

.Stefan. Acest peste-tot este despicat: I-iul, (sau), la dextra un camp

(colice) ceeace da, sus: pe albastru o aquill neagra. nascanda (nais-

') Simbolizand cele 4 rturi: DunArea, Tisa, Sava s,i Drava.

II. Arhid.ucatul Austriei de sus si de jos. Cartierul al II-lea este

este ducatul Steiermark (Stiriei ) ; in al 4-lea pe argint o cruce

ducatul Silesiei ; in al 3-lea taiat : sus albastru, jos un zid de aur

in al 2-lea pe rou un castel de aur sommi de 3 tours de acelai

in trei cartiere printr'un varf (pointe) care se ascute mergand in sus

care este ducatul Auschwitz, polonete Oswieczim; in al 4-lea pe al-

ea insai pe scutul de aur scutul dorsal (dela spate), incoronata

9 Ordinul fu fondat in 1429 la Bruges de cave Filiftpcd-Bust, duce de

sunt doi sgriptori (grifoni) austriaci avand jumatatea de sus a cor-

Pecetia mijlocie fi mica.

P ecetia mijlocie (fig 5) n'are scut de aur la spate, ci aquila bicepta

chea fi Noua Ungarie, Lombardia gi Venetia, Iliria, Transilvania,

lubite Graf Stiirgkh.11

a. Descrierea Pecetiei sau Stemei comune.

rou cu o fascia (brat]) de argint care este Casa de Austria;

4. in at patrulea (jos In senestra) ducatul Kcirnten (Carintia) despicat

9 in blasonul francez se zice: Tierce en pal: sau, parti de 2 ce qui donne 3

c) Scutul principal este despicat de 2 0 thiat de 3 ceia ce

13. In Var./ (pointe) (intercalat) oraful imperial independent Triest,

argint iese un dextroqer imbracat in rop tinAnd In pumnul sau, de

II. Pecetia mica comuna (fig. II)

Aceastl pecetie este formats in aceeai ordine de idei ca

A) Scutul Inaltei case do mnitoare ran-lane ad (in mica pe-

C) Pecetia mica a Ungariei se compune dintr'un scut

Sub scuturi este panglica de argint tivita cu aur purtand

Iubde Graf Stiirgkh!

I. Pecetia mijlocie a Tarilor austriace (fig. III).

Armele austriace prezinta patru scuturi qi anume: (d) cel de

fie reprezintata plutind liber ramanand insa neschimbata ca de-

II. Pecetia mica a tarilor austriace (fig. IV).

Pecetia mica a Austriei se compune dintr'o aquila bicepta,

si din ea iese si flutura o panglica (omofor), albastra tivita cu

Maiestatea Sa apostolica imperiala si regala din Ina lta grade

Juramantul de credinta al soldatilor catre drapel si pavilion

Noua mica pecetie comuna 1) modificata in 1916 (Fig. V).

Iubite Conte Stargkh!

Va adresez in copie urmatoarea scrisoare ce am trimis Minis-